Universul, iulie 1931 (Anul 49, nr. 172-202)

1931-07-22 / nr. 193

Anul XLIX / 10 Pagini EXEMPLARUL FONDATOR: LUIGI CAZZAVILLAN ETLEFON: DIRECŢIA 313/72-304/04 In Ţară : 3 Lei " In Străinătate : 6 Lei In Austria : S. C.30 10 Pagini Nr. 193 Miercuri 22 Iulie 1931 P CELE DÎN Umk STIRI DIM LUMEA ÎNTREAGA TELEGRAFICE Şl TELEFONICE SerâCflâ ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Str. Brezoiana Mp. 23-25 DIRECTOR STELIAN POPESCU ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRETARIATUL DE REDACŢIE 356/43 REDACŢIA­ CORESP CU PROVINCIA 302/98-33S/SÎ + Hg_III După o lungă şi crudă su­ferinţă, ia încetat din viaţă Duminică seara, la orele 7 şi 15, în vârstă de 64 ani, Grigore Urlăţianu, fruntaş al baroului Capitalei şi preşedinte­­al con­siliului­­de administraţie al so­cietăţii „Universul“. Cu moartea lui Grigore Ur­lăţianu, dispare una din cele mai cunoscute şi mai simpa­tice figuri ale vieţii publice din Capitala ţării. Ca avocat, s-a afirmat încă de tânăr. Spiritul său juridic, cunoştinţele sale vaste, expu­nerile sale sobre, logice şi precise, corectitudinea sa pro­fesională, eleganţa ţinutei sale, călăuzite la început de distincţiunea profesională a maestrului barei, Costică A­­rion, îi asigurase în scurt timp un loc de frunte în cel mai important barou al ţării, fiind considerat ca unul din civiliştii cei mai remarcabili. El a participat la desbate­­rile celor mai grele cauze, a­­lături de notabilităţile barou­lui sau în contra lor, ascultat în­totdeauna cu atenţia cuve­nită unor pledoarii care se menţineau în chestiune şi contribuiau la luminarea ei, întro notă demnă şi civilizată caracteristică întregii sale vieţi. Cu prilejul recentelor ale­geri de la barou, numele său a fost rostit printre cele in­dicate pentru demnitatea de decan, şi de sigur că numai boala sa a împiedecat marele şi selectul corp să-i dea do­vada supremă a încrederii şi aprecierii lui. Grigore Urlăţianu nu s’a mulţumit să consacre numai avocaturei însuşirile sale. El ie-a întins şi asupra mai mul­tor instituţiuni cu caracter fi­nanciar sau cultural, unde în­totdeauna cuvântul său cuge­tat şi luminos, tactul şi mo­­deraţiunea sa au fost de mare folos. _____ In evoluţia ziarului nostru, după război, în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie, Grigore Urlă­ţianu a desfăşurat o cumin­ţenie, un spirit practic şi o pa­siune de bun român, care au constituit un sprijin preţios pentru această instituţiune naţională şi vor rămâne dea­­pururi în mintea şi în inima noastră. Grigore Urlăţianu a urmă­rit de aproape viaţa politică, apreciat de fruntaşii ei şi de­votat celor meritoşi, dar s’a menţinut totdeauna într’o mo­destie ce-i completa de minu­ne fizionomia spirituală şi morală. Aşa se explică faptul că, într’o vreme când atâtea mediocrităţi uzurpă situaţiu­nile principale, unde nu pro­duc nimic, când nu lasă urme nenorocite, o personalitate ca el n’a trecut de­cât prin con­siliul comunal al Capitalei, ca să răspundă la apelul făcut în 1912 de Take Ionescu, minis­tru de interne, care ţinuse să dea Bucureştilor altă munici­palitate de­cât cele de astăzi. Grigore Urlăţianu dispare atunci când experienţa sa pu­tea fi mai utilă ca oricând di­feritelor cauze îmbrăţişate cu un avânt egal dezinteresării sale, unanim recunoscută ori şi deplânsă astăzi de nenu­măraţii prieteni şi admiratori ai unui suflet cu adevărat ales. Ziarul nostru, şi colabora­torii săi resimt adânc această pierdere şi­ aduc omagii de recunoştinţă memoriei lui Gri­gore Urlăţianu.­­ „UNIVERSUL“ ig. Consfătuirea linistei iala feb Paris — O propunere concreta pentru ajutorarea Germaniei — Paris, 19 (Rador). — Duminică la orele 10 a. m. a început la mi­nisterul de interna consfătuirea miniştrilor francezi şi germani, de data aceasta cu participarea miniştrilor străini aflaţi la Pa­ris. Asistau d-nui Laval, Briand, Flandin, Pietri, secretarul ge­nerali al minist­­rului afacerilor străine, Berthelot, din partea Franţei, d-nii Bruening şi Curtius, însoţiţi de un secretar de ambasadă din partea Germa­niei, d. Grandi şi Manzoni, mi­nistrul Italiei la Paris, din par­tea Italei, d-nii Stimson, Mellon şi ambasadorul Edge din partea Statelor Unite, Henderson şi lor­­dul Tyrelll, ambasadorul brita­nic, d-nii Hymans şi Francqui, în numele Belgiei. Consfătuirea s'a terminat la o­­rele 12 şi 14, când s’a dat presei comunicatul următor, despre decursul conversaţiunilor. COMUNICATUL ,,D. Laval, şeful guvernului francez a mulţumit participanţi­lor, cari au răspuns la apelul său, spre a determina în comun condiţiunile în care se deschide conferinţa din Londra. Primul ministru a făcut o expunere a conversaţiunilor avute anterior cu d-nii Henderson şi Stimson, şi chestiunilor discutate cu mi­niştrii germani, d-nii Bruening şi Curtins. d. Laval a reamintit termenii sugestiunii franceze. „Cancelarul Bruening a expus situaţia din Germania şi reme­diile de ordin internaţional, pe care le-ar dori guvernul Reichu­­lui. „Toţi miniştrii străini şi-au ex­primat mulţumirea de a asista la o convorbire prealabilă atât de însemnată şi au dat asigu­rări că guvernele lor vor exa­mina cu foarte mare grijă şi simpatie putinţa de a ajuta Ger­mania. Miniştrii străini au ex­primat speranţele inspirate de prezenţa la Paris a miniştrilor germani şi de conversaţiunile lor cu miniştrii francezi. „După cererea d-lui Laval, s’a specificat în mod unanim că conferinţa din Londra se va o­­cupa în mod strict de criza fi­nanciară şi economică din Ger­mania. ,,D. Laval a încheiat discuţiile, exprimând urarea ca no­ile con­vorbiri dintre miniştrii francezi şi germani, dar au loc azi după amiază, să înlesnească succesul conferinţei din Londra“, O PROPUNERE A FRANŢEI Paris, 19 (Rador). — Agenţia „Havas“ află că în cursul conversaţiuni­­lor avute azi dimineaţă, reprezentanţii Franţei au formulat o propunere concretă de ajutor finan­ciar în favoarea Germa­niei. Dacă acordul franco­­german se realizează, va rămâne în sarcina confe­rinţei din Londra să sta­bilească mijloacele de technică financiară, cele mai potrivite, pentru pu­nerea în practică a acor­dului. O DECLARAŢIE A CANCELA­RULUI BRUENING Paris, 19 (Rador)* — Intrebat de ziarişti asu­pra crizei actuale, cance­larul Bruening a declarat că un eşec al tratativelor financiare de la Londra ar putea avea consecinţe politice pentru conducă­torii Reichului. IMPRESIE BUNA Pa­ris, 19 (Radar). — Prima zi a negocierilor franco-germane a făcut o impresie bună, judecând după comentariile ziarelor. Deşi negocierile asupra fondu­lui problemei politice şi financia­re vor fi dificile, ziarele apărute azi dimineaţă nu se îndoiesc că vi­zita miniştrilor­­ germani va da bune rezultate, cel puţin în dome­niul relaţiunilor dintre cele două ţări. „Le Matin” scrie că negocierile nu mai pot eşua, căci nu trebuie să se piardă terenul câştigat, in vederea apropierii franco-ger­mane. * Paris, 19 (Rador). — Şeful gu­vern­­itat va oferi astă seară, duipă terminarea conversaţiunilor fran­co-germane, un mare dineu în o­­noairea tutu­ro­r miniştrilor cari au participat la consfătuiri. Dineul va avea loc la Quiai d’Orsay.________________________ Alte amănunte la ultima ora Depozital de maniţiuni din Alba Iulia in flăcări — O mare catastrofă evitată — Alba Iulia, 19 Iulie După cum am telegrafiat la timp, depozitul de muni­­ţiuni din Alba Iulia a luat foc. Iată amănunte complete : Focul fiind semnalat în grabă şi dându-se alarma, au sosit imediat trupele din garnizoană împreună cu postul de pompieri din Al­ba Iulia. După o nunca ti­tanică, focul a fost locali­zat, arzând numai o parte din acoperişul unde se afla depozitată pulberea pentru cartuşe de arme. Sub acelaş acoperiş se a­­flau depozitate mari canti­tăţi de muniţiuni pentru artilerie, la o depărtare de un chilometru de oraş. Datorită vigilenţei d-lor comandant al garnizoanei, col. de brigadă Georgescu şi col. Traian Voinescu, pre­fectul judeţului, cari prin­tre primii au sosit la faţa locului şi sub a căror con­ducere au fost conduse ope­raţiile de stingere, s’a pu­tut evita o mare catastrofă, întregul oraş putea sări în aer. La faţa locului au mai so­sit şi d-nii dr. L. Munteanu şeful poliţiei, şi d­r. I. Pra­­lea, cu alte ajutoare, pre­cum şi ofiţerii din garni­zoană. Din cercetările făcute până în prezent, se crede că focul a luat naştere din cauza căldurii tropicale. Pagubele încă nu au fost evaluate. Aşii aviaţiei franceze sosesc azi In Capitală ■HI. N­. ■■».....nr OXO IUI I I Am fost singurul ziar care am arătat săptămâna trecută cititori­lor sai, detaliu asupra mid­ului a­­şiloir aviaţiei franceze. Prin telegramele agenţiilor stră­ine am arătat apoi zilnic unde se află aviatorii. Escadrila este compusă din 6 a­­vioane: 4 Breguet şi 2 Potez şi e pusă sub comanda generalului de Goys. Ea face un raid de 10.000 km., vizitând cele mai multe din ţările amice din Euro­pa, cu scopul de a face propa­gandă pentru aviaţia franceză. Se ştie că principele die Wales, moştenitorul tronului Angliei, care e un pasionat aviator, a fă­cut cu avionul său o călătoriie de propagandă în America, ca ex­ponent al­ aviaţiei engleze. Pe aceeaş cale pare că merge şi A. S. R. Principele Nicolae a­l României care a învăţat pilota­jul din pasiune pentru aviaţie. • Prietenii noştri francezi au plecat de l­a Paris La 9 iulie ora 9 dim. de pe aerodromul Villacou­­blay. La pleca­re escadrila a fost tre­cută în revistă de d. Domesniil, ministrul aviaţiei franceze şi g-ralul Polli-Marchetti, şeful avia­ţiei imlitare şi director de cabi­­net la ministerul aviaţiei. * Iată localităţile unde aviatorii au aterisat : Bruxelles, Amster­dam, Copenhaga, Oslo, Stock­holm, Helsingfors, Riga, Kovno, Varşovia. Azi vor trece prin Lvov, unde se vor aproviziona şi apoi vor veni la Bucureşti, unde vor fi întâmpinaţi de M. S. Re­gele şi aviatorii Lui. Printre aşii francezi dintre cari aproape toţi au mai trecut prin ţara noastră, unii chiar de mai multe ori, e şi căp. Dieudonné Costes deţinătorul cupei Bibescu încă de acum doi ani, când a fă­cut Paris-Bucureşti în mai puţin de 9 ore. Pentru această cupă au mai concurat în timp căp. Arrakchalit şi maiorul Pelletier Doisy (Pivo­ta) cari de asemenea fac parte din escadrila care vinne la Bucu­reşti. Dela Bucureştii aviatorii fran­cezi vor pleca la : Belgrad, Sofia, Istambul, Atena, Brindisi, Roma, Zurich, Lyon, Paris. . Prin toate părţile pe unde au fost, li s’au făcut primiri enitu-SÎcL'S­tC. La noi, Aeroclubul Regal al României va da astă seară, în cinstea distinşilor oaspeţi, o re­cepţie grandioasă. După mărturisirile pe care le-am avut de atâtea ori, avia­torii francezi se simt foarte bine în mijlocul nostrM şi ori de câte ori au ocazia nu ocolesc Bucu­reştii. Căp. Arrachart încercând a­­cum 4 ani să bată recordu­l tu­rnei în linie dreaptă, cu plecarea de la Paris spre India, ajungând spre seară deasupra Constantino­­polului, a întâmpinat ceaţă ex­trem de groasă şi pe lungă distan­ţă, încât l-a determinat — ţinând seamă şi de coeficientul de pru­denţă impus în asemenea împre­jurări — să întrerupă raidul şi să caute loc de aterisaj. Cum provizie de benzină avea suficientă s'a gândit că cel mai bun şi simpatic loc de escală ar fi la Bucureşti. Ocolul făcut spre stângi l-a a­­du­s repede la malul mărei Ne­gre. De aci nu-il mai despărţea , decât 3—4 ore de Bănoasa. Ur­­i­mând malul mării, cele câteva ceasuri au trecut repede şi peta 9 şi jumătate noaptea sbârnâi­tuil avionului francez, atrăgea atenţia buh­u meştenitor cari au aflat repe­de că la Bănoasa aterisase normal Axnachart. Urăm prieteniilor noştri bun sosit, asigurându-i de simpatiile şi dragostea cu ca­re-i primim ori de câte ori vor să fie între noi. Frăţia de arme şi legătura făcută între aviaţia franceză şi română, în timpul marelui război, sunt suficiente garanţii că dragostea noastră nu e de circumstamță. C. Orășianu in rândul de sus : căpitanii Arraebart, Delaitre, Dleucfonné Costes, sergentul­ mecanic Va­ron, maior Girier și general de Goys. In rândul de jos : sergentul mecanic Goi­sland, maiorii: Rig­­not, Pelletier Doisy, adjutant­­mecanic Gossé, căp. Challe și serg.-m­ecanic Chéradam. Expoziţia colonială in Paris — 120 hectare presărate cu pavilioane. Un muzeu permanent al coloniilor. Secţia metropolitană. Palatul industriilor de lux — Paris, 15 Iulie Din 1906 poporul francez nu a presentat omenirei, o exibiţie aşa de interesantă ca expoziţia inter­naţională colonială, care se desfă­şoară, mândră, în pădurea de la Vincennes, pe malurile lacului Daumesnil. Subt o formă concretă şi vie, expoziţia aceasta înfăţişează sin­teza şi sforţarea colonială france­ză, dealungul ţărilor şi al anilor Intr’o grădină de circa 120 hectare sunt adunate ca într’un mănunchiul, cele ciinci părţi ale lumii astfel că, în câte­va cea­­s­­uri, vizitatorul se plimbă de pe­­ ţărmurile fluviului Congo până­­ în Grod­inda, din orientul atât­­ de interesant, din Marocul minu­nat, cu moscheele şi minaretele lui, din neagra Africă, până ’n încântătoarele insule ale Pacifi­cului, sau în stabilimentele Tera­­novei, trecând prin lumea asia­tică şi prin frumuseţile extremu­lui orient. Planul de ansamblu al exposi­­ţiei cuprinde trei vaste părţi : secţiunea generală, secţia diferi­telor colonii franceze şi ţări afla­te sub protocolatul republicii şi, în sfârşit, secţiunile streine O descriere amănunţită a celor expuse în nenumăratele şi vastele pavilioane — la care s’a lucrat « aproape 3 ani — ar ocupa un r.o­ . Ioane, dar numere întregi de ziar, de aceea mă voi mărgini la o succintă trecere în revistă a ce­lor văzute, pentru ca cititorul să poată avea o palidă idee despre interesanta expoziţie din capitala Franţei. SECŢIUNEA GENERALA Cuprinde Museul permanent al coloniilor, construit din material durabil, destinat să rămâie, lung de 90 metri, lat de 60, ocupând o suprafaţă de aproape 6000 m. p. Palatul acesta are un parter şi două etaje în care sunt expuse: portrete, tablouri, obiecte de artă, care fac să trăiască toată istoria colonială a Franţei, începând de la cruciade, ca şi enormele pro­grese realizate de colonii, pe tă­râmul higienei, asistenţei publice şi învăţământului, în holurile interioare ale pa­latului, o bogată colecţie de do­cumente ilustrează preţiosul a­­pont adus de coloniile franceza literaturei şi artelor moderne. In centrul pavilionului se vede o sală de spectacole cu 1200 locuri Secţia metropolitană grupează un număr de pavilioane ce ocu­pa 80.000 m. p. Aici întâlnim : palatul grupelor industriale, cu secţiile de electricitate, automo­bile, mecanică, transport, marina comercială, minele şi metalurgia, turismul, aeronautica, agricultu­ra, industriile chimice, etc. Apoi, pavilionul lemnelor colo­niale, al presei, librăriilor, tutu­nurilor, canalului de Suez, etc. împrejurul aşa zisului oraş al intformaţiunilor, pe o suprafaţă de circa 4000 m. p. sunt înşirate sere de flori, grădini, pepiniere, expoziţii florale şi tot utilajul a­­gricol în sfârşit, Palatul industriilor de lux, în suprafaţă de 2 hectare, cuprinde splendide exibiţiuni de decoraţiuni interioare, mobilier, mode, rochii, parfumerii şi fel de fel de eleganţe expuse de cele mai renumite­ case parisiene . Tot secţiei generale aparţine şi Oraşul informaţiunilor care ocupă 20.000 m. p. cuprinzând­­ o i­­mensă sală în care sunt adunate toate mijloacele de informaţi­uni internaţionale : hărţi, planuri, broşuri, machete, grafice, fotogra­fii, fişe, cu afişaju­l permanent al curs­urilor principalelor valori şi produse coloniale. Tot aici se văd : saloane de lectură, agen­ţii de turism, de navigaţiune, cale ferată, poştă, telefoni, telegraf. Tot în acest pavilion sunt oficii­­ speciale fiecărei ţări, unde pu­­­­bl­icul găseşte dosare comerciale, eşantiftoarte şi diferite in­forma­ţiuni referitoare la comerţ şi in­dustrie. In fine, acest splendid palat, mai posedă o vastă sală de spec­tacole, în care au loc represen­­taiţii de gală, conferinţe, emisiuni radiofonice şi unde se vor ţine pe viitor congresele internaţion­ale. Tot de secţia generală a exposi­­ţiei ţin pavilioanele misiunilor ca­tolice şi protestante, ce fac ofi­ciile lor pe lângă rasele primitive, precum şi pavilionul artelor fru­moase în care sunt expuse exo­ticele inspiraţiuni picturale ale artiştilor contimporani coloniali. In numărul viitor mă voi o­­cupa de secţiile coloniale. VIRGIL MORA •-------XX □ XX------— 1 Convenţia austro-ungară intră in vigoare Budapesta, 19 (Rador). — Con­­ventiunea comercială austro-un­gară, semnată la 30 Iunie intră în vigoare pe ziua de 19 Iunie, când va fi publicată în extenso în monitorul oficial din Buda­pesta. PAVILIONUL OLANDEI, distrus de incendiu, arhitect Moofen TEMPLUL ANGS19R, arhitect Blanche Recepţia de Vineri de la Palatul Cotroceni — Impresiile unlu­i martor ocular — Porţile larg deschise sunt o mărtunie că e zi de mare primire a palat. „ După ce sergentul arata ca dru­­mul e liber, automobilul urcă a­­cea umbroasă a­­parcului cu jom­ii seculari, uniţi în bolta spre vârful lor. La un moment dat, din cauza liiniştei ce domneşte mprejur, ai impresia că te gă­teşti în munţi, în plin codru. Un singur semnal discret te iezeşte din visare: e maşina con­dusă de Prinţul Nicolae, care coboară vertiginos spre oraş. In faţa scării de marmoră, ser­genţi, soldaţi din gardă şi lachei. La intrare, în pragul salonului de aur, doamna Mavrodi, surîză­­toare, face onorurile casei şi con­duce pe invitaţi înăuntru. Sala de aur, care e o realizare împletită din visurile Reginei Ma­ria, te transportă în lumea bas­melor cu zâne bune şi gingaşe, întruchipate din muzică, dans şi poezie. Un tablou atrage atenţia în deo­sebi; o domniţă adormită la mar­ginea mării, iar în faţa ei doi în­geri îngenunchiiaţi cântă din viori. In curând sada se umple de cei cari vin să­­duca omagiile şi darurile lor, Domniţei celei mici, mult iubită, care îşi ia zborul din cuibul părintesc. In salonul de alături intră M. S. Regina Maria, însoţită de au­­guştii logodnici. Un minunat o­­gar alb ca zăpada se întinde la picioarele stăpânilor regali. întâi sunt primiţi membrii cor­pului diplomatic. Apoi directorul căilor ferate, d. general de divizie Mihail Ionescu, urmat de d-nii directori Mereuţă, Filittii şi Apos­­tolescu. D-na Ana Filitti oferă o jerbă­­ admirabilă de gladiole roşii. Trei mici cercetaşe în costume albastre, fac mari sforţării să ducă un uriaş covor persan. Este întocmai ca şi în nunţile din po­veştile cu Feţi frumoşi şi Ilene­i Cosînzene, când la urmă se pre­zintă şi câte un pitic să ureze şi el sănătate şi voie bună, mirilor. Una din cercetaşe, cea mai mică, citeşte cu glas argintiu şi emoţionat o poezie dedicată Dom­niţei şi comandantei lor. Minunatul ogar alb pare că vrea să înţeleagă şi el ceva. Se uită nedumerit, ciuleşte u­­rechile, se scoală de lângă picioa­rele principesei, vine spre mica cercetaşi şi o linge pe mână. In sala de aur, un ofiţer din o­­delegaţie de 4 ofiţeri din regi­mentul 3 călăraşi, ţine în mâini un minunat serviciu de ceai. — Să mă prezint cu el aşa , în­treabă timid tânărul şi foarte simpaticul sublocotenent. — „întocmai aşa“, răspunde a­­mabil şi surâzând, aghiotantul regal, colonelul Râmniceanu. După ce se termină cu seria numeroasă a persoanelor oficiale, vine rândul particularilor. Aghiotantul regal, colonelul Zwidinek, anunţă pe M. S. Re­gina. In salonul de aur intră Regina Maria, Domniţa Ileana şi Arhi­ducele Anton, urmaţi de frumo­sul ogar al. Cei din sală se aliniază pe două rânduri. Familia regală dă mâna cu fiecare în parte, din cei prezenţi, cari prezintă cadouri şi felicitări. Domniţa Ileana umple cu da­ruri şi jerbe de flori, braţele lo­godnicului Său, care le pune pe o masă mare în camera de ală­turi. D. senator, profesor universitar Udriski oferă Domniţei un por­ţelan, reprezintând un căţeluş basset. ,,E un simbol1“, spune simpati­cul veterinar. — A prieteniei noastre, adaoga prinţesa surâzând __ Cred că nu mai e nevoie de cuvinte, pentru a vă ura ce vă doresc, spune adjutantul regal general Tenescu. . — V’am aprecit totdeauna sen­timentele ce ni le purtaţi, răs­punde prinţesa. D. colonel Vasilescu-Lascar ci­teşte o dedicaţie ocazională ter­minată astfel : „Domniţă, să ajungi împără­teasă“. Prinţesa şi Arhiducele, puse în curent despre ce este vorba, zâm­besc. Un reprezentant al „Uniunii meseriaşilor“, după ce urează via­ţă lungă şi fericită tinerei pe­rechi, se adresează Reginei : „In curând să gospodăriţi la casa Sa şi pe A. S. R. Principele Nicolae, iar mai târziu pe Marele Voevod Mihai. O bună dispoziţie generală pro­duce ultimele cuvinte. D. Pascu Cândea oferă un mare sfeşnic cu 7 braţe. — Ce frumos este, spune Dom­niţa. Pe faţa Reginei Maria se cite­şte mare mulţumire. E acelaş sen­timent ca a ori şi cărei mame care vede fericirea copilului său. Aici dragostea e şi mai mare căci nobda Domniţă e şi mezi­nul casei. Un ziarist dela preşedinţie do­reşte să ştie ce cadouri s'au pri­mit şi dela cine e fiecare. — Calea ferată, mi-a trimis trei covoare, „Crucea roşie“ o scoar­ţă, societatea ortodoxă o cruce cu briliante, restul vezi şi d-ta ■lela cine e, căci majoritatea o­biectelor sunt etichetate. Şi Dom­niţa se duce într’un grup de prie­tene. — Trebue să treceţi absolut tot ce s’a primit dela fiecare per­soană, căci altfel cei nepubli­­caţi s’ar simţi jigniţi, observă d-ra Cantemir. Arhiducele atrage atenţia prin­cipesei că n’a dat mâna cu nişte doamne care stăteau ceva mai retrase. Principesa se îndreaptă imediat spre acele doamne, se scuză că nu a observat şi se întreţine cu ele foarte călduros. — Unde faceţi voiajul de nun­tă ? întreabă o prietenă pe Dom­niţă. — Cred că vom sbura mai în­tâi cu aeroplanul la Budapesta, unde sunt verii dânsului, dintre cari cunosc pe câţiva. Apoi vom merge la Viena să vizităm casa părinteasă şi pe arip­ă la Mün­chen. O domnişoară cere adresa Domniţei de la München. Principesa se apleacă mult, a­proape în genunchi, în faţa unei mese şi scrie adresa solicitată. — Ce frumoasă broşă aveţi Domniţă. — E cadou de la... şi Domniţa face un ochi mai mic şi arată spre arhiduce. — „Ce bine vă stă rochiţa“, spune o doamnă bătrână. Prinţesa zâmbeşte. Intr’adevăr Ea poartă o minunată toaletă albă, brodată cu câţiva tranda­firi roz. Timpul trece şi cu el vine şi clipa despărţirii de prietenele dragi. Lungi şi călduroase îmbrăţişări de ambele părţi. Obrajii Domni­ţei se împurpurează iar în ochi lucesc lacrimi. După ce Regina mai mulţume­şte odată celor prezenţi, se retra­ge urmată de fericiţii logodnici şi de credinciosul ogar alb. In sala de aur pluteşte parfu­mul florilor aduse, iar smaraldul parchetului aruncă reflexe de lu­mini verzi, misterioase.... MIHAIL CERNESCU

Next