Universul, iulie 1931 (Anul 49, nr. 172-202)
1931-07-22 / nr. 193
Anul XLIX / 10 Pagini EXEMPLARUL FONDATOR: LUIGI CAZZAVILLAN ETLEFON: DIRECŢIA 313/72-304/04 In Ţară : 3 Lei " In Străinătate : 6 Lei In Austria : S. C.30 10 Pagini Nr. 193 Miercuri 22 Iulie 1931 P CELE DÎN Umk STIRI DIM LUMEA ÎNTREAGA TELEGRAFICE Şl TELEFONICE SerâCflâ ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Str. Brezoiana Mp. 23-25 DIRECTOR STELIAN POPESCU ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRETARIATUL DE REDACŢIE 356/43 REDACŢIA CORESP CU PROVINCIA 302/98-33S/SÎ + Hg_III După o lungă şi crudă suferinţă, ia încetat din viaţă Duminică seara, la orele 7 şi 15, în vârstă de 64 ani, Grigore Urlăţianu, fruntaş al baroului Capitalei şi preşedinteal consiliuluide administraţie al societăţii „Universul“. Cu moartea lui Grigore Urlăţianu, dispare una din cele mai cunoscute şi mai simpatice figuri ale vieţii publice din Capitala ţării. Ca avocat, s-a afirmat încă de tânăr. Spiritul său juridic, cunoştinţele sale vaste, expunerile sale sobre, logice şi precise, corectitudinea sa profesională, eleganţa ţinutei sale, călăuzite la început de distincţiunea profesională a maestrului barei, Costică Arion, îi asigurase în scurt timp un loc de frunte în cel mai important barou al ţării, fiind considerat ca unul din civiliştii cei mai remarcabili. El a participat la desbaterile celor mai grele cauze, alături de notabilităţile baroului sau în contra lor, ascultat întotdeauna cu atenţia cuvenită unor pledoarii care se menţineau în chestiune şi contribuiau la luminarea ei, întro notă demnă şi civilizată caracteristică întregii sale vieţi. Cu prilejul recentelor alegeri de la barou, numele său a fost rostit printre cele indicate pentru demnitatea de decan, şi de sigur că numai boala sa a împiedecat marele şi selectul corp să-i dea dovada supremă a încrederii şi aprecierii lui. Grigore Urlăţianu nu s’a mulţumit să consacre numai avocaturei însuşirile sale. El ie-a întins şi asupra mai multor instituţiuni cu caracter financiar sau cultural, unde întotdeauna cuvântul său cugetat şi luminos, tactul şi moderaţiunea sa au fost de mare folos. _____ In evoluţia ziarului nostru, după război, în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie, Grigore Urlăţianu a desfăşurat o cuminţenie, un spirit practic şi o pasiune de bun român, care au constituit un sprijin preţios pentru această instituţiune naţională şi vor rămâne deapururi în mintea şi în inima noastră. Grigore Urlăţianu a urmărit de aproape viaţa politică, apreciat de fruntaşii ei şi devotat celor meritoşi, dar s’a menţinut totdeauna într’o modestie ce-i completa de minune fizionomia spirituală şi morală. Aşa se explică faptul că, într’o vreme când atâtea mediocrităţi uzurpă situaţiunile principale, unde nu produc nimic, când nu lasă urme nenorocite, o personalitate ca el n’a trecut decât prin consiliul comunal al Capitalei, ca să răspundă la apelul făcut în 1912 de Take Ionescu, ministru de interne, care ţinuse să dea Bucureştilor altă municipalitate decât cele de astăzi. Grigore Urlăţianu dispare atunci când experienţa sa putea fi mai utilă ca oricând diferitelor cauze îmbrăţişate cu un avânt egal dezinteresării sale, unanim recunoscută ori şi deplânsă astăzi de nenumăraţii prieteni şi admiratori ai unui suflet cu adevărat ales. Ziarul nostru, şi colaboratorii săi resimt adânc această pierdere şi aduc omagii de recunoştinţă memoriei lui Grigore Urlăţianu. „UNIVERSUL“ ig. Consfătuirea linistei iala feb Paris — O propunere concreta pentru ajutorarea Germaniei — Paris, 19 (Rador). — Duminică la orele 10 a. m. a început la ministerul de interna consfătuirea miniştrilor francezi şi germani, de data aceasta cu participarea miniştrilor străini aflaţi la Paris. Asistau d-nui Laval, Briand, Flandin, Pietri, secretarul generali al ministrului afacerilor străine, Berthelot, din partea Franţei, d-nii Bruening şi Curtius, însoţiţi de un secretar de ambasadă din partea Germaniei, d. Grandi şi Manzoni, ministrul Italiei la Paris, din partea Italei, d-nii Stimson, Mellon şi ambasadorul Edge din partea Statelor Unite, Henderson şi lordul Tyrelll, ambasadorul britanic, d-nii Hymans şi Francqui, în numele Belgiei. Consfătuirea s'a terminat la orele 12 şi 14, când s’a dat presei comunicatul următor, despre decursul conversaţiunilor. COMUNICATUL ,,D. Laval, şeful guvernului francez a mulţumit participanţilor, cari au răspuns la apelul său, spre a determina în comun condiţiunile în care se deschide conferinţa din Londra. Primul ministru a făcut o expunere a conversaţiunilor avute anterior cu d-nii Henderson şi Stimson, şi chestiunilor discutate cu miniştrii germani, d-nii Bruening şi Curtins. d. Laval a reamintit termenii sugestiunii franceze. „Cancelarul Bruening a expus situaţia din Germania şi remediile de ordin internaţional, pe care le-ar dori guvernul Reichului. „Toţi miniştrii străini şi-au exprimat mulţumirea de a asista la o convorbire prealabilă atât de însemnată şi au dat asigurări că guvernele lor vor examina cu foarte mare grijă şi simpatie putinţa de a ajuta Germania. Miniştrii străini au exprimat speranţele inspirate de prezenţa la Paris a miniştrilor germani şi de conversaţiunile lor cu miniştrii francezi. „După cererea d-lui Laval, s’a specificat în mod unanim că conferinţa din Londra se va ocupa în mod strict de criza financiară şi economică din Germania. ,,D. Laval a încheiat discuţiile, exprimând urarea ca noile convorbiri dintre miniştrii francezi şi germani, dar au loc azi după amiază, să înlesnească succesul conferinţei din Londra“, O PROPUNERE A FRANŢEI Paris, 19 (Rador). — Agenţia „Havas“ află că în cursul conversaţiunilor avute azi dimineaţă, reprezentanţii Franţei au formulat o propunere concretă de ajutor financiar în favoarea Germaniei. Dacă acordul francogerman se realizează, va rămâne în sarcina conferinţei din Londra să stabilească mijloacele de technică financiară, cele mai potrivite, pentru punerea în practică a acordului. O DECLARAŢIE A CANCELARULUI BRUENING Paris, 19 (Rador)* — Intrebat de ziarişti asupra crizei actuale, cancelarul Bruening a declarat că un eşec al tratativelor financiare de la Londra ar putea avea consecinţe politice pentru conducătorii Reichului. IMPRESIE BUNA Paris, 19 (Radar). — Prima zi a negocierilor franco-germane a făcut o impresie bună, judecând după comentariile ziarelor. Deşi negocierile asupra fondului problemei politice şi financiare vor fi dificile, ziarele apărute azi dimineaţă nu se îndoiesc că vizita miniştrilor germani va da bune rezultate, cel puţin în domeniul relaţiunilor dintre cele două ţări. „Le Matin” scrie că negocierile nu mai pot eşua, căci nu trebuie să se piardă terenul câştigat, in vederea apropierii franco-germane. * Paris, 19 (Rador). — Şeful guvernitat va oferi astă seară, duipă terminarea conversaţiunilor franco-germane, un mare dineu în onoairea tuturor miniştrilor cari au participat la consfătuiri. Dineul va avea loc la Quiai d’Orsay.________________________ Alte amănunte la ultima ora Depozital de maniţiuni din Alba Iulia in flăcări — O mare catastrofă evitată — Alba Iulia, 19 Iulie După cum am telegrafiat la timp, depozitul de muniţiuni din Alba Iulia a luat foc. Iată amănunte complete : Focul fiind semnalat în grabă şi dându-se alarma, au sosit imediat trupele din garnizoană împreună cu postul de pompieri din Alba Iulia. După o nunca titanică, focul a fost localizat, arzând numai o parte din acoperişul unde se afla depozitată pulberea pentru cartuşe de arme. Sub acelaş acoperiş se aflau depozitate mari cantităţi de muniţiuni pentru artilerie, la o depărtare de un chilometru de oraş. Datorită vigilenţei d-lor comandant al garnizoanei, col. de brigadă Georgescu şi col. Traian Voinescu, prefectul judeţului, cari printre primii au sosit la faţa locului şi sub a căror conducere au fost conduse operaţiile de stingere, s’a putut evita o mare catastrofă, întregul oraş putea sări în aer. La faţa locului au mai sosit şi d-nii dr. L. Munteanu şeful poliţiei, şi dr. I. Pralea, cu alte ajutoare, precum şi ofiţerii din garnizoană. Din cercetările făcute până în prezent, se crede că focul a luat naştere din cauza căldurii tropicale. Pagubele încă nu au fost evaluate. Aşii aviaţiei franceze sosesc azi In Capitală ■HI. N. ■■».....nr OXO IUI I I Am fost singurul ziar care am arătat săptămâna trecută cititorilor sai, detaliu asupra midului aşiloir aviaţiei franceze. Prin telegramele agenţiilor străine am arătat apoi zilnic unde se află aviatorii. Escadrila este compusă din 6 avioane: 4 Breguet şi 2 Potez şi e pusă sub comanda generalului de Goys. Ea face un raid de 10.000 km., vizitând cele mai multe din ţările amice din Europa, cu scopul de a face propagandă pentru aviaţia franceză. Se ştie că principele die Wales, moştenitorul tronului Angliei, care e un pasionat aviator, a făcut cu avionul său o călătoriie de propagandă în America, ca exponent al aviaţiei engleze. Pe aceeaş cale pare că merge şi A. S. R. Principele Nicolae al României care a învăţat pilotajul din pasiune pentru aviaţie. • Prietenii noştri francezi au plecat de la Paris La 9 iulie ora 9 dim. de pe aerodromul Villacoublay. La plecare escadrila a fost trecută în revistă de d. Domesniil, ministrul aviaţiei franceze şi g-ralul Polli-Marchetti, şeful aviaţiei imlitare şi director de cabinet la ministerul aviaţiei. * Iată localităţile unde aviatorii au aterisat : Bruxelles, Amsterdam, Copenhaga, Oslo, Stockholm, Helsingfors, Riga, Kovno, Varşovia. Azi vor trece prin Lvov, unde se vor aproviziona şi apoi vor veni la Bucureşti, unde vor fi întâmpinaţi de M. S. Regele şi aviatorii Lui. Printre aşii francezi dintre cari aproape toţi au mai trecut prin ţara noastră, unii chiar de mai multe ori, e şi căp. Dieudonné Costes deţinătorul cupei Bibescu încă de acum doi ani, când a făcut Paris-Bucureşti în mai puţin de 9 ore. Pentru această cupă au mai concurat în timp căp. Arrakchalit şi maiorul Pelletier Doisy (Pivota) cari de asemenea fac parte din escadrila care vinne la Bucureşti. Dela Bucureştii aviatorii francezi vor pleca la : Belgrad, Sofia, Istambul, Atena, Brindisi, Roma, Zurich, Lyon, Paris. . Prin toate părţile pe unde au fost, li s’au făcut primiri enitu-SÎcL'StC. La noi, Aeroclubul Regal al României va da astă seară, în cinstea distinşilor oaspeţi, o recepţie grandioasă. După mărturisirile pe care le-am avut de atâtea ori, aviatorii francezi se simt foarte bine în mijlocul nostrM şi ori de câte ori au ocazia nu ocolesc Bucureştii. Căp. Arrachart încercând acum 4 ani să bată recordul turnei în linie dreaptă, cu plecarea de la Paris spre India, ajungând spre seară deasupra Constantinopolului, a întâmpinat ceaţă extrem de groasă şi pe lungă distanţă, încât l-a determinat — ţinând seamă şi de coeficientul de prudenţă impus în asemenea împrejurări — să întrerupă raidul şi să caute loc de aterisaj. Cum provizie de benzină avea suficientă s'a gândit că cel mai bun şi simpatic loc de escală ar fi la Bucureşti. Ocolul făcut spre stângi l-a adus repede la malul mărei Negre. De aci nu-il mai despărţea , decât 3—4 ore de Bănoasa. Urimând malul mării, cele câteva ceasuri au trecut repede şi peta 9 şi jumătate noaptea sbârnâituil avionului francez, atrăgea atenţia buhu meştenitor cari au aflat repede că la Bănoasa aterisase normal Axnachart. Urăm prieteniilor noştri bun sosit, asigurându-i de simpatiile şi dragostea cu care-i primim ori de câte ori vor să fie între noi. Frăţia de arme şi legătura făcută între aviaţia franceză şi română, în timpul marelui război, sunt suficiente garanţii că dragostea noastră nu e de circumstamță. C. Orășianu in rândul de sus : căpitanii Arraebart, Delaitre, Dleucfonné Costes, sergentul mecanic Varon, maior Girier și general de Goys. In rândul de jos : sergentul mecanic Goisland, maiorii: Rignot, Pelletier Doisy, adjutantmecanic Gossé, căp. Challe și serg.-mecanic Chéradam. Expoziţia colonială in Paris — 120 hectare presărate cu pavilioane. Un muzeu permanent al coloniilor. Secţia metropolitană. Palatul industriilor de lux — Paris, 15 Iulie Din 1906 poporul francez nu a presentat omenirei, o exibiţie aşa de interesantă ca expoziţia internaţională colonială, care se desfăşoară, mândră, în pădurea de la Vincennes, pe malurile lacului Daumesnil. Subt o formă concretă şi vie, expoziţia aceasta înfăţişează sinteza şi sforţarea colonială franceză, dealungul ţărilor şi al anilor Intr’o grădină de circa 120 hectare sunt adunate ca într’un mănunchiul, cele ciinci părţi ale lumii astfel că, în câteva ceasuri, vizitatorul se plimbă de pe ţărmurile fluviului Congo până în Grodinda, din orientul atât de interesant, din Marocul minunat, cu moscheele şi minaretele lui, din neagra Africă, până ’n încântătoarele insule ale Pacificului, sau în stabilimentele Teranovei, trecând prin lumea asiatică şi prin frumuseţile extremului orient. Planul de ansamblu al exposiţiei cuprinde trei vaste părţi : secţiunea generală, secţia diferitelor colonii franceze şi ţări aflate sub protocolatul republicii şi, în sfârşit, secţiunile streine O descriere amănunţită a celor expuse în nenumăratele şi vastele pavilioane — la care s’a lucrat « aproape 3 ani — ar ocupa un r.o . Ioane, dar numere întregi de ziar, de aceea mă voi mărgini la o succintă trecere în revistă a celor văzute, pentru ca cititorul să poată avea o palidă idee despre interesanta expoziţie din capitala Franţei. SECŢIUNEA GENERALA Cuprinde Museul permanent al coloniilor, construit din material durabil, destinat să rămâie, lung de 90 metri, lat de 60, ocupând o suprafaţă de aproape 6000 m. p. Palatul acesta are un parter şi două etaje în care sunt expuse: portrete, tablouri, obiecte de artă, care fac să trăiască toată istoria colonială a Franţei, începând de la cruciade, ca şi enormele progrese realizate de colonii, pe tărâmul higienei, asistenţei publice şi învăţământului, în holurile interioare ale palatului, o bogată colecţie de documente ilustrează preţiosul apont adus de coloniile franceza literaturei şi artelor moderne. In centrul pavilionului se vede o sală de spectacole cu 1200 locuri Secţia metropolitană grupează un număr de pavilioane ce ocupa 80.000 m. p. Aici întâlnim : palatul grupelor industriale, cu secţiile de electricitate, automobile, mecanică, transport, marina comercială, minele şi metalurgia, turismul, aeronautica, agricultura, industriile chimice, etc. Apoi, pavilionul lemnelor coloniale, al presei, librăriilor, tutunurilor, canalului de Suez, etc. împrejurul aşa zisului oraş al intformaţiunilor, pe o suprafaţă de circa 4000 m. p. sunt înşirate sere de flori, grădini, pepiniere, expoziţii florale şi tot utilajul agricol în sfârşit, Palatul industriilor de lux, în suprafaţă de 2 hectare, cuprinde splendide exibiţiuni de decoraţiuni interioare, mobilier, mode, rochii, parfumerii şi fel de fel de eleganţe expuse de cele mai renumite case parisiene . Tot secţiei generale aparţine şi Oraşul informaţiunilor care ocupă 20.000 m. p. cuprinzând o imensă sală în care sunt adunate toate mijloacele de informaţiuni internaţionale : hărţi, planuri, broşuri, machete, grafice, fotografii, fişe, cu afişajul permanent al cursurilor principalelor valori şi produse coloniale. Tot aici se văd : saloane de lectură, agenţii de turism, de navigaţiune, cale ferată, poştă, telefoni, telegraf. Tot în acest pavilion sunt oficii speciale fiecărei ţări, unde publicul găseşte dosare comerciale, eşantiftoarte şi diferite informaţiuni referitoare la comerţ şi industrie. In fine, acest splendid palat, mai posedă o vastă sală de spectacole, în care au loc representaiţii de gală, conferinţe, emisiuni radiofonice şi unde se vor ţine pe viitor congresele internaţionale. Tot de secţia generală a exposiţiei ţin pavilioanele misiunilor catolice şi protestante, ce fac oficiile lor pe lângă rasele primitive, precum şi pavilionul artelor frumoase în care sunt expuse exoticele inspiraţiuni picturale ale artiştilor contimporani coloniali. In numărul viitor mă voi ocupa de secţiile coloniale. VIRGIL MORA •-------XX □ XX------— 1 Convenţia austro-ungară intră in vigoare Budapesta, 19 (Rador). — Conventiunea comercială austro-ungară, semnată la 30 Iunie intră în vigoare pe ziua de 19 Iunie, când va fi publicată în extenso în monitorul oficial din Budapesta. PAVILIONUL OLANDEI, distrus de incendiu, arhitect Moofen TEMPLUL ANGS19R, arhitect Blanche Recepţia de Vineri de la Palatul Cotroceni — Impresiile unlui martor ocular — Porţile larg deschise sunt o mărtunie că e zi de mare primire a palat. „ După ce sergentul arata ca drumul e liber, automobilul urcă acea umbroasă aparcului cu jomii seculari, uniţi în bolta spre vârful lor. La un moment dat, din cauza liiniştei ce domneşte mprejur, ai impresia că te găteşti în munţi, în plin codru. Un singur semnal discret te iezeşte din visare: e maşina condusă de Prinţul Nicolae, care coboară vertiginos spre oraş. In faţa scării de marmoră, sergenţi, soldaţi din gardă şi lachei. La intrare, în pragul salonului de aur, doamna Mavrodi, surîzătoare, face onorurile casei şi conduce pe invitaţi înăuntru. Sala de aur, care e o realizare împletită din visurile Reginei Maria, te transportă în lumea basmelor cu zâne bune şi gingaşe, întruchipate din muzică, dans şi poezie. Un tablou atrage atenţia în deosebi; o domniţă adormită la marginea mării, iar în faţa ei doi îngeri îngenunchiiaţi cântă din viori. In curând sada se umple de cei cari vin săduca omagiile şi darurile lor, Domniţei celei mici, mult iubită, care îşi ia zborul din cuibul părintesc. In salonul de alături intră M. S. Regina Maria, însoţită de auguştii logodnici. Un minunat ogar alb ca zăpada se întinde la picioarele stăpânilor regali. întâi sunt primiţi membrii corpului diplomatic. Apoi directorul căilor ferate, d. general de divizie Mihail Ionescu, urmat de d-nii directori Mereuţă, Filittii şi Apostolescu. D-na Ana Filitti oferă o jerbă admirabilă de gladiole roşii. Trei mici cercetaşe în costume albastre, fac mari sforţării să ducă un uriaş covor persan. Este întocmai ca şi în nunţile din poveştile cu Feţi frumoşi şi Ilenei Cosînzene, când la urmă se prezintă şi câte un pitic să ureze şi el sănătate şi voie bună, mirilor. Una din cercetaşe, cea mai mică, citeşte cu glas argintiu şi emoţionat o poezie dedicată Domniţei şi comandantei lor. Minunatul ogar alb pare că vrea să înţeleagă şi el ceva. Se uită nedumerit, ciuleşte urechile, se scoală de lângă picioarele principesei, vine spre mica cercetaşi şi o linge pe mână. In sala de aur, un ofiţer din odelegaţie de 4 ofiţeri din regimentul 3 călăraşi, ţine în mâini un minunat serviciu de ceai. — Să mă prezint cu el aşa , întreabă timid tânărul şi foarte simpaticul sublocotenent. — „întocmai aşa“, răspunde amabil şi surâzând, aghiotantul regal, colonelul Râmniceanu. După ce se termină cu seria numeroasă a persoanelor oficiale, vine rândul particularilor. Aghiotantul regal, colonelul Zwidinek, anunţă pe M. S. Regina. In salonul de aur intră Regina Maria, Domniţa Ileana şi Arhiducele Anton, urmaţi de frumosul ogar al. Cei din sală se aliniază pe două rânduri. Familia regală dă mâna cu fiecare în parte, din cei prezenţi, cari prezintă cadouri şi felicitări. Domniţa Ileana umple cu daruri şi jerbe de flori, braţele logodnicului Său, care le pune pe o masă mare în camera de alături. D. senator, profesor universitar Udriski oferă Domniţei un porţelan, reprezintând un căţeluş basset. ,,E un simbol1“, spune simpaticul veterinar. — A prieteniei noastre, adaoga prinţesa surâzând __ Cred că nu mai e nevoie de cuvinte, pentru a vă ura ce vă doresc, spune adjutantul regal general Tenescu. . — V’am aprecit totdeauna sentimentele ce ni le purtaţi, răspunde prinţesa. D. colonel Vasilescu-Lascar citeşte o dedicaţie ocazională terminată astfel : „Domniţă, să ajungi împărăteasă“. Prinţesa şi Arhiducele, puse în curent despre ce este vorba, zâmbesc. Un reprezentant al „Uniunii meseriaşilor“, după ce urează viaţă lungă şi fericită tinerei perechi, se adresează Reginei : „In curând să gospodăriţi la casa Sa şi pe A. S. R. Principele Nicolae, iar mai târziu pe Marele Voevod Mihai. O bună dispoziţie generală produce ultimele cuvinte. D. Pascu Cândea oferă un mare sfeşnic cu 7 braţe. — Ce frumos este, spune Domniţa. Pe faţa Reginei Maria se citeşte mare mulţumire. E acelaş sentiment ca a ori şi cărei mame care vede fericirea copilului său. Aici dragostea e şi mai mare căci nobda Domniţă e şi mezinul casei. Un ziarist dela preşedinţie doreşte să ştie ce cadouri s'au primit şi dela cine e fiecare. — Calea ferată, mi-a trimis trei covoare, „Crucea roşie“ o scoarţă, societatea ortodoxă o cruce cu briliante, restul vezi şi d-ta ■lela cine e, căci majoritatea obiectelor sunt etichetate. Şi Domniţa se duce într’un grup de prietene. — Trebue să treceţi absolut tot ce s’a primit dela fiecare persoană, căci altfel cei nepublicaţi s’ar simţi jigniţi, observă d-ra Cantemir. Arhiducele atrage atenţia principesei că n’a dat mâna cu nişte doamne care stăteau ceva mai retrase. Principesa se îndreaptă imediat spre acele doamne, se scuză că nu a observat şi se întreţine cu ele foarte călduros. — Unde faceţi voiajul de nuntă ? întreabă o prietenă pe Domniţă. — Cred că vom sbura mai întâi cu aeroplanul la Budapesta, unde sunt verii dânsului, dintre cari cunosc pe câţiva. Apoi vom merge la Viena să vizităm casa părinteasă şi pe aripă la München. O domnişoară cere adresa Domniţei de la München. Principesa se apleacă mult, aproape în genunchi, în faţa unei mese şi scrie adresa solicitată. — Ce frumoasă broşă aveţi Domniţă. — E cadou de la... şi Domniţa face un ochi mai mic şi arată spre arhiduce. — „Ce bine vă stă rochiţa“, spune o doamnă bătrână. Prinţesa zâmbeşte. Intr’adevăr Ea poartă o minunată toaletă albă, brodată cu câţiva trandafiri roz. Timpul trece şi cu el vine şi clipa despărţirii de prietenele dragi. Lungi şi călduroase îmbrăţişări de ambele părţi. Obrajii Domniţei se împurpurează iar în ochi lucesc lacrimi. După ce Regina mai mulţumeşte odată celor prezenţi, se retrage urmată de fericiţii logodnici şi de credinciosul ogar alb. In sala de aur pluteşte parfumul florilor aduse, iar smaraldul parchetului aruncă reflexe de lumini verzi, misterioase.... MIHAIL CERNESCU