Universul, iulie 1931 (Anul 49, nr. 172-202)

1931-07-23 / nr. 194

6 m­pionatul internaţional de şah dela Praga Participă 19 ţări, cu 95 şahişti in frunte cu ljekhine, campionul lumii.— Echipa României.— Primele rezultate — Praga, 18 Iulie Sub patronajul d-lui Masaryk, p­reşedintele republicii cehoslo­vace, s’a deschis— în ziua de 11 Iulie a. c. — în istoricul palat­­,„ Novaku”, cel mai mare cam­­nonat­ de şah din lume, la care participă 19 țări. Conform regulamentului, fie­care ţară a trimis câte o echipă de 5 jucători. Cei mai celebri maeştri de şah iau parte la această nemai- Ipomenită întrecere în analele­­aihulu­i.­­Citați pe: dr. Aljekhinc. cam- Ipionîu­l Înmii: Bogoliubov, dr. I Widenar, Spielman, Sultan Khan, I Rashdan, Marshall, Tartako- Iwer, Monticelli şi • toţi .maeştrii. I profesionişti. Lipsesc doar ame­­­ricanul Capablanca, fost campion * mondial şi Nimzowitsch, campio­nul Finlandei. FORMAREA ECHIPELOR Ţările cu numele participanţi­lor, în ordinea tragerii la sorţ a jocurilor: .1) Germania: Bogoliubov Abues, Wagner, Richter, Helling. 2) Elveţia: Paul Jobner, dr. Nägeli, Zimmerman, Rivier, dr. Michel. 3) Spania: Golmayo, Vilardebo, Sobr, Maren, Saus. 4) ROMANIA: A. Baratz, Căp. Gudju, Dr. Balogh, M. Wechsler, Erdély. 5) Polonia: Rubinstein, dr. Tavtakower, Przepiorka, Makar­­cyk, Er yd man. 6) Danemarka: Andersen, Crusberg, ltuiben, Lie, Larsen. 7) Letonia: Mattison, Apsclie­­mek, Petrow, Feigin, Hasenfufs. 8) Ungaria: A. Steiner, L. Steiner, dr. Vajda, Havasi, Sterk. 9) Cehoslovacia : Flohr, Gild, Opocensky, Rejfer, dr. Skalika. 10) Franţa: dr. Aljelchene, Gro­­mer, Kalin, Betbedcr, Duchamp. 11) Austria: Grünfeld, Spiel­­mann, Ken-och, Becker, Lokvenz. 12) Suedia: Stahlberg, Stolz, Bcrndtsson, Lunden, Iacobson. 13) Iugoslavia : Dr. Widmar, dr. Astalos, Kostiei, Pirc, König. 14) Lituania: Mikensas, Vista­­neckis. Schönberg, Abramavi­­cius, Lutkis. 15) Statele Unite ale Americii: Kashden, Marshall, Horowitz, Steiner, Dake. 16) Norvegia: Ch riß toff er sen, Hanssen, Halvarsen, Hovind, Olsen 17) Anglia: Sultan Khan, Ya­tes, Sir Thomas, Winter, Wahil­­tuch. 18) Italia: Monticelli, Rosseli del Turco, Romi, Heitmann, Fidi. 19) Olanda: Weenink, Note­­boow, van dem Besch, Adichs, van Doesburg. ORDINEA RUNDELOR Fiind 19 țări, se vor juca în total 18 runde, adică fiecare e­­chipă a fiecărei țări va juca cu fiecare din echipele celorlalte țări. Orele de joc sunt: zilnic dela 9—13 și 15—19, ore obligatorii, iar dela 20—24, pentru partidele eventual întrerupte. 10—12 ore de joc pe zi este evident, extrem de obositor. Timp de gândire: 2 ore pen­tru primele 40 mişcări, apoi câ­te 20 mişcări pe oră. ECHIPA ROMÂNIEI Este cea mai tare echipă pe care a putut-o trimite vre­o­da­tă ţara noastră, la competiţiu­­nile internaţionale. , In jurul căpitanului Gudju, căpitanul echipei româneşti, de­canul şahiştilor români, deoarece e cel mai vechi „olimpic”, repre­zentând România la toate cam­pionatele internaţionale de după război şi, obţinând­­ cunoscutele­­sale succese, sunt grupaţi. Sculptorul A. Baratz, basara­bean, care locueşte în Paris, are la activul său rezultate strălu­cite: campion al Parisului (1928) și învingător al concursului de la Hastings (1929), etc. Dr. I. Balogh (Mercurea Ciu­­cului), fost campion al României, participant la olimpiada din Haga (1928), Hamburg (1950), a­­semeni cu frumoase rezultate în lunga sa activitate șahistă. St. Erdély (Timişoara), cam­pion al României pe 1930 şi M. Wechsler (Bucureşti), deşi am­bii reprezintă pentru prima oa­ră România într’un mare concurs internaţional, sau impus de la început, obţinând rezultate ce-i consacră definitiv. CONGRESUL FEDERAŢIEI IN­TERNAŢIONALE Odată cu echipa a venit şi căp. Bibescu, preşed. cercului de şah Bucureşti, care împreună cu ing. Liviu Ciulley, preşed. Fe­deraţiei române de şah şi căp. Gudju, secretar general, vor re­prezenta România, la cel d’al Vlîl-lea congres al Feder. inter­naţionale, ce se va ţine la Praga (22—26 iulie). REZULTATELE PRIMELOR 6 RUNDE In afară de prezenţa marilor maeştri, Aljekhine, Bogoliubov, dr. Widmar, Rubinstein, etc., senzaţia campionatului se dato­­­reşte indianului Sultan Khan, care în fruntea echipei engleze a rămas imbatabil, americanului Rashdan şi cehoslovacului Frohr, doi tineri geniali, cari obţin re­zultate uimitoare. In ce priveşte echipa Români­ei, menţionăm — după cum se constată din tabel — că în timp ce aproape toate ţările au în fruntea echipelor 2 şi 5 maeştri profesionişti, echipa României e formată numai din amatori. S’au jucat până acum 6 runde cu rezultatul: RUNDA 1 ANGLIA CAŞTIGA CONTRA ROMANŢEI CU 3 LA 1; Elveţia câştigă contra Olandei cu 4 la 0;, Italia—Spania, match nul­­2 la 2; Polonia câştigă contra Norvegiei cu 4 la 0; St. Unite ale Ameri­­cei câştigă contra Danemarcei cu 4 la 0; Letonia contra Lituaniei cu 3 la 1 ; Iugoslavia contra Ungariei cu 2 jum. la 1 jum­.; Austria contra Franţei cu 2 jum la 1 jum; Ceh­oslovacia-Suedia match nul (2 la 2); iar Germa­nia- liberă. RUNDA II ROMANIA CASTIGA CON­TRA ITALIEI CU 3­ LA 1 ; Fran­­ţa-­Suedia match nul (2 la 2) ; Cehoslovacia câştigă contra Iu­goslaviei cu 2'/1 la VA; Ungaria contra Lituaniei (2'/­ la VA); Letonia contra Americii (2% la 1/4); Danemarca contra Norve­giei (5A la 1)4); Anglia contra Poloniei (2)4 la VA) ; Olanda contra Spaniei (4 la 0) ; Germa­nia contra Elveţiei (3 la 1); Au­stria liberă. RUNDA IN­ ROMANIA-OLANDA MATCH NUL (2 la 2); Germania câştigă contra Spaniei (3'A la A; An­glia contra Danemarcii (3 'A la­­4); Letonia contra Norvegiei (3'A la 'A); Polonia contra Ita­liei (4 la 0); America contra Un­gariei (2)4 la VA); Cehoslova­cia contra Lituaniei (2'A si IA); Iugoslavia contra Franţei (3 'A la Vi); Austria contra Suediei (5 la 1); Elveţia liberă. RUNDA IV GERMANIA CASTICA CON­TRA ROMÂNIEI CU 3 la 1; Iugo­slavia câştigă contra Austriei (2% la 1 )4); America contra Ceho­slovaciei (5'A la 'A); Ungaria con­tra Norvegiei (3 'A l­a 'A); Anglia contra Letoniei (2A la VA); Po­lonia contra Olandei (2­A la 1­ 4); Elveţia contra Spaniei (5 la 1); Italia contra Danemarceii (2 lA la VA) ; Franţa-Lituania match nul (2 la 2); Suedia li­beră. RUNDA V ROMANŢA CAŞTIGA CON­TRA ELVEŢIEI CU 3 LA 1; Po­lonia contra Germaniei (3 la 1); Olanda contra Danemarcei (3 la 1) ; Letonia contra Italiei (2)4 la VA); Anglia contra Ungariei (2'/, la IA); Cehoslovacia con­tra Norvegiei (IA la 'A); Ameri­ca contra Franței (3 la 1); Aus­tria contra Lituaniei (3 la 1); Iugoslavia-Suedia, match nul (2 la 2); Spania liberă. RUNDA IN ROMANIA CASTIGA CON­TRA SPANIEI CU 5 la 1: Sue­dia contra Lituaniei (3 la 1); A­­ustria contra Americei (21­, la 1)4);­ Franţa contr­a Sipovygiei (3 la 1); Anglia totra Cehoslo­vaciei (2 'A l­a 1A); Ungaria con­tra Italiei (2)4 la 1K); Letonia contra Olandei (3 la 1); Germa­nia contra Danemarcii (4 la 0); Polonia-Elveţia match nul (2 la 2) ; Iugoslavia liberă. REZULTATELE PARŢIALE Pe ţări: după 6 runde, Româ­nia câştigă contra­ Italiei, Elve­ţiei şi Spaniei; match nul cu O­­landa; perde contra Angliei şi Germaniei. Pe puncte : 1) Polonia 17 punc­te; 2) Anglia 16%; 3—4) Ameri­ca şi Letonia 16; 5) Germania 14A; 6—7. ROMANIA şi Unga­ria cu 13 ; 8—9) Austria şi Ceho­slovacia 12A ; 10) Iugoslavia cu 12; 11) Olanda cu 11 %. Urmează: Elveţia 11; Franţa şi Suedia 10; Italia 8A; Lituania 8; Danemarrka 6Al Spania 4K şi Norv­egia 5. .--------xx □ xx--------­ CAZUL CIUDAT DIN BĂICOI Boicoi, 19 iulie. Se cunoaşte ciudatul caz, ce se petrece de câteva zile în locali­tate. Astă noapte, un sătean, care trecea cu carul prin faţa casei unde se petrece fenomenul, s-a pomenit cu o ploae de pietre în cap şi a început să ţipe. La ţi­petele lui, pietrele au încetat să-l mai loviască. Guardul comunal Constantin Com­­an­ a fost de ase­­menea lovit cu pietre pe când era în trecere prin faţa casei. O parte din bolovani vin de mărimea unui pumn, şi toţi sunt uzi de parcă ar fi scoşi chiar atunci din apă. Când bombardamentul cu pietre începe noaptea, familia Cătuneanu trage focuri de armă în casă. Cazul pare destul de curios, mai ales că acest fenomen­­ s’a mai petrecut la locuinţa lui şi prin Ianuarie—Februarie. Atunci a crezut că are dea face cu făcă­tori de rele sau cu vecini răzbu­nători. S’a hotărât să se facă o slujbă religioasă la casa sătea­nului şi dacă nici atunci bom­bardamentul nu va înceta, vor fi arestaţi câţiva vecini bănuiţi că îi poartă ură. ----------XX □ xx-------­ Prinderea unui bandit la Galaţi Cititorii işi reamintesc d­in zia­rul nostru de isprăvile unui spăr­gător, care ascunzându-se în lă­zile — date spre expediţie — la căile ferate eşea în timpul nop­­ţei şi fura topuri de manufactură, saci cu coloniale, etc. marfă ce era predată complicilor ce aş­teptau afară. Lucrurile au mers câtva vreme până când poliţia a­­dat de urmele spărgătorilor. Principalul autor al spargeri­lor, Ghiţă Lazăr zis Baston, zis Chelbosu a fost condamnat — în lipsă — de tribunalul corec­­ţionat la 5 ani închisoare. Detectivii l-au căutat pe Chel­bosu, dar ascunzătoarea a fost prea bună. In fine, aseară de­tlectivii Leonida Huzărescu și Ni­­colau au aflat culcușul si l'au arestat.. 21 Iulie UNIVERSUL" Semn patronului auialiei ,­­n O — Demonstraţia de aviaţie de la Băneasa Cu ocazia patronului aviaţiei, A.R.P.A., animatoarea propa­gandei aviaţiei in masele largi ale populaţiei, a organizat, — la toate filialele ei, — serbătorirea acestei zile, cu cât mai multe demonstraţii practice de aviaţie acolo unde a fost cu putinţă. La Bucureşti, ea a avut şi concursul larg al aviaţiei mi­litare. Meetingul După amiază, la ora 5, favo­rizată de un timp splendid, A. R.P.A. a deschis meetingul de aviaţie, pe aeroportul Băneasa. ASISTENŢA Printre cei prezenţi erau d. ministru al industriei, d-nii g­­rali Rujinski-Arpa, Hentzescu, G. V. Bibescu, col. Beroniade, St. Tătărescu, senator, Gan­­tacuzino-Paşcanu, ing. Gr. Zam­­f­ires­cu, căp. Radu-Rusescu, dr Cusitescu, maior Ştiubei, d-na Oprişan, căp. Bănciulescu cu d-na, maior Tetrat cu d-na, căp. Mitulescu, Bratu, Petrovică, Si­­mion, Ghiulaimila, căp. Caşol­­teanu cu d-na, d-rele Brăescu şi Mateişanu, maior Burduloiu. * Primele aparate cari şi-au luat sborul au fost o patrulă de 3 avionete .,Messerschmidt”, pi­lotate de căp. Pantazi şi pluto­ni­er­ii Manolescu şi Iovanovici. Prezentarea în formaţie strânsă ca la defilare a stârnit admira­ţia celor de faţă. Tot în forma­ţie, piloţii acestor avioane au fă­cut diverse acrobaţii. După această prezentare, şi-a­u luat sborul căp. Tă­năses­cu pe „Dewoitin”, lt. Oprişan pe ,,Gourdon” şi lt. Gogu Ştefănes­cu pe ,,Set”. Primi doi, cu avioane străine speciale pentru acrobaţii, cu motoare puternice, au executat tot felul de figuri care se cer avioanelor de vânătoare. Au uimit asistenta şi pe cunos­cători acrobaţiile făcute de lt. Gogu Ştefăănescu, pe avionul ro­mânesc „Set“, numai de 230 hp., avion care e de peste­ un an în funcţiune, adică un avion obosit, cum se spune printre sburători, căci pe el şi-au trecut brevetul mai multe serii de piloţi. Cu toate că avionul de de şcoa­lă, faza doua, el se pretează de minune şi la acrobaţii. Virtuozi­tatea lui Gogu Ştefănnascu poate sta alături de a celui mai renumit pilot străin. LUPTA AERIANA Acei, cari au organizat progra­mul, au vrut să dea asistent­ şi imagina unei lupte aeriene între două avioane de vânătoare. Pentru aceasta, au fost aleși d-nii căp. Romeo Popescu, pe un avion românesc „I. A. R.“, proto­tip cu performanţă de viteză ex­cepţional de bună (330 la oră) şi­­ plut. Iovanovici, pe ura „F­okker" de vânătoare. Robusteţea avioanelor şi pute­rea propulsoarelor (primul 550 h.p. şi secundul 420 h. p.) au în­găduit celor doi aşi, să facă în aer tot ce virtuozitatea şi fante­zia lor a dorit. Cu toate că lupta lor a fost un simulacru, totuşi cei de jos urmă­reau cu emoţie acrobaţiile care se fac în lupta pentru doborîrea ina­micului. Au mai făcut demonstraţiv un grup de 9 avioane ..Spade­ 5 „Po­­tez“ şi 3 „Livre-Ollivier”. Ultimele sunt avioane de bom­bardament de noapte. Ele au în­cheiat formaţia flotilei de luptă. Fiindcă începuse să se însereze, cele 3 „Lioreuri“ şi-au aprins re­flectoarele dând astfel un aspect deosebit sborului lor. La un moment, fiecare a lansat câte o paraşută cu manechin. Lansate de la aceiaş înălţime şi la câteva secunde interval, ele au căzut totuşi în puncte deosebite şi se putea urmări bine cum erau duse de curenţi deosebiţi, deşi e­­rau, cum am spus, la aceiaşi înăl­ţime. Aceasta dovedeşte cât de cu­rioasă e mişcarea curenţilor în at­mosferă.• Serbarea organizată de A. R. P. A. a avut un succes moral deose­bit şi d­e­ral Rurinski, animato­rul ei, se poate felicita. C. Or. Ataşaţii militari străini la Pipera Desvelirea bustului lui Petre Th. Sfetescu Duminică s-a desvelit la Olte­niţa bustul mult regretatului om politic şi avocat distins Petre Th. Sfetescu. Au asistat in afară de familia defunctului d-nii: Pe­tre Ghiuţă, deputat, dr. Decides­­cu, senator, Mircea Frigator, av. Trandafirescu, prof. Vasilescu, căp. Moldovan, P. Ionescu pre­cum şi un mare n­umăr de prie­teni şi admiratori politici ai fos­tului prefect de Ilfov. După serviciul divin oficiat de părintele Sachelarie, au urmat cuvântările d-lui Mircea Fri­ga­tor, care a scos în relief activi­tatea şi meritele celui imortali­zat în grădina publică a Olte­niei, şi a d-lui av. Trandafirescu care a exprimat părerea de rău a d-lui Gr. Filipescu, prof. jud. Ilfov, de a nu fi putut lua parte la grandioasa omagiere adusa memoriei lui Petre Th. Sfetescu. Conducerea oraşului Olteniţa a dat un banchet în saloanele primăriei, la care au luat cuvân­tul toţi reprezentanţii partidelor politice elogiind personalitatea marelui suflet şi bărbat politic ilfovean. D. col. Petre Sfetescu a exprimat în numele familiei întreaga sa gratitudine. in. gh. c. ÎNTÂMPLĂRI din capitala De câtva timp, înregistrăm zil­nic c­azuri de încercări de sinuci­dere, unele, din motive mai mult sau mai puţin serioase , altele da­­torite unor simple enervări. Pe ziua de Luni au fost cinci cari au vrut s’o sfârşească cu viaţa. Primul caz, a fost urmarea unei căsnicii nefericite. Ea era menajeră la o casa mare, în aleea Modrogan Nr. 17. El, era funcţionar la „Petrol Block17. Căs­nicia lor dura de patru ani. Eugen Rozolea era însă un om nervos, veşnic bolnăvicios. Viaţa femeii, alături de el, devenise în ultimul timp imposibilă. De a­­ceea se despărţiseră, prin bună înţelegere. Rozolea îşi luase o cameră în str. Buzeşti 80. El a văzut însă în curând că nu putea trăi departe de femeia pe care o iubise. Căuta o împăcare cu ea, încerca s-o con­vingă a reveni la viaţa de odini­oară. - Ce să- ţi fac ? Tu eşti bol-­­ nav !... îi spunea mereu fosta lui soţie. Ne amărîm degeaba, unul altuia, viaţa. Mai bine aşa. Rozolea însă nu era de aceeaş părere. Luni, s’a dus la fosta lui soţie, înarmat cu un revolver, să mai facă o încercare. Neprimind un răspuns favora­bil nici de astă dată, a scos re­volverul şi şi l-a îndreptat spre inimă. Dar mâna i-a tremurat şi glontele i-a străpuns braţul stâng. „Salvarea“ l-a internat la spita­lul Filantropia. UNUL CARE REFUZA ORICE AJUTOR Pianistul Georgien Berceanu, nu se ştie din ce motive, a băut luni dimineaţă 100 gr. esenţă de oţet. Un intern al „Salvării“, anunţat, a alergat în str. Sibiu 14, unde locuia Berceanu. Sinucigaşul a re­fuzat însă cu îndârjire orice aju­tor medical. S’a opus chiar să fie dus la spital. PENTRUCA N’A LASAT-O SA PLECE IN UNGARIA Deşi mama ei trăia în Capita­lă, fata Ana Bechiş, de 15 ani, u­­cenică manhcareză, se stabilise de mai mult timp în Ungaria. Acum un an însă, cedând stăruinţelor mamei, Ana a venit pentru câte­va zile la Bucureşti. De-atunci nu mai putut pleca înapoi, mama se opunea regulat. Desperată,­ fata a încercat Luni să se sinucidă luând sare de măcriş. O ambulanţă a „Salvării“ a transpo­ratat-o, din str. Sfinţilor 64, la spitalul Colţea. I-A LIPSIT CURAJUL, DAR S-A ALES CU ARSURI Elena Dumitrescu, de 24 ani, din fund. Ciurel 2, îşi pusese în gând sa se otrăvească. Pentru a­­ceasta îşi pregătise o soluţie de o­­travă şi Luni după amiază, a voit să-şi pue planul în aplicare. In ultimul moment însă, n’a avut destul curaj. Mátrai* .Vi®. rat şi otrava, în loc să fie înghi­ţită, cea mai mare parte i-a curs pe trup, provocându-i arsuri grave. Un intern al „Salvării'* a trans­portat-o la spitalul Brâncovenesc. CU ETER In camera 36 a hotelului „Lu­­vru”, locuia de câteva zile fata Elena Mihăilescu, de 21 ani. Luni personalul hotelului a fost alar­mat de vaetele ce se auzeau în a­­cea cameră. Forţând uşa, au găsit pe fată sbătându-se în chinuri, încercase să se sinucidă cu eter. Motivul a­­cestui gest n’a voit să-l spue. Un intern i-a dat îngrijiri, lăsând-o pe loc. S’a rătăcit in Capitală Pompîllia Contescu, elevă la şcoala profesională din Dum­brăveni (Transilvania), a venit Duminică dimineaţa în Capita­lă, să-şi petreacă vacanţa la pă­rinţi. Scoborînd din trenul de Predeal, la 5.30, s’a dus direct la vechea locuinţă a părinţilor. Acolo nu i-a mai găsit însă. Şi nici n’a putut afla vre-o ştire despre ei. Fetiţa c­are numai 12 ani a pornit să-i caute, la întâmplare. De-atunci i s’a pier­dut urma. S’a rătăcit, prin o­­raş. I Eleva purta o rochie neagră şi I bluză albă Cine ştie ceva despre ea, poa- I te afla adresa părinţilor în str.­­ Ştirbei Vodă 178, întrebând la Casa autonomă a construcţiilor, de intendentul Ştefan Matei. Autorul „glontelui rătăcit“ a fost arestat Am anunţat Luni, că lucrătorul Constantin Prindeanu din şos. Pantelimon, în t­rmă ce se afla în curte cu alţi prieteni, a fost ucis de un sfonte rătăcit, care l-a lovit în piept. In urma cercetărilor între­prinse de circ. 19 poliţienească, s’a putut afla, că făptuitorul a­­cestui omor prin imprudenţă este Constantin Bardescu, de 25 ani, lucrător la fabrica de cără­midă Sfintescu, şos. Pantelimon 277. Voind să demonteze un revol­ver Browning, calibru 6.35, iar desen n’a observat că arma era încărcată. Când a tras de pie­dică, glonţul a pornit şi l-a lo­vit pe Prundeanu. Poliția l-a arestat. Opărită cu apă fiartă Fata Aurelia Mihăilescu, de 13 ani, ucenică de croitorie, um­blând Lumi cu o oală cu apă fiartă, a răsturnat-o peste ea, provocându-şi arsuri pe braţe, mâini şi picioare.­­ Un intern al „Salvării" s’a dus­­­­ în str. Cahul 20 şi i-a dat în­ Pungaşii de buzunare apar şi la Ştrand Se pare­ că hoţii de buzunare, în ultimul timp, s’au gândit să-şi întindă activitatea şi asupra ce­­tăţenilor ce se duc să se răco­rească la Ştrand. Au călcat cu piciorul stâng însă. Înainte de a fi isbutit să dea vreo lovitură, poliţia le-a simţit intenţiile şi a arestat Luni, la Ştrand, trei pungaşi de buzu­nare, printre care se află şi cunoscutul Marian Strungaru. Accident de muncă La atelierele Griviţa C. F. R., unul dintre lucrători a scăpat o greutate care a căzut în capul unui alt lucrător, anume Soare Nicolae, de 30 ani, cu locuinţa în str. Lainici 28. Soare Nicolae, care era ajutor ferar, s-a ales cu răni grave la ceafă și a fost transportat la spitalul Filantro­pia. A murit subit Bătrânul Picu Ascher, de 65 ani, din str. Colonel Orero, pe când intra Luni, în curtea caselor, din str. Udricani 2, a căzut jos, rămânând mort pe loc. Bătrânul Ascher suferea de cord. Căzut de pe casă Tinichigiul Dumitru Cojocă­­rescu, de 15 ani, din str. Vran­­cea 22, pe când lucra Luni, la o­pina în calea Moşilor 249, a alu­necat, căzând pe trotuar. Băiatul a căpătat răni grave la piept şi şi-a frânt câteva coaste. A fost transportat, de „Sal­­vare”, la spitalul Polizu. Atacaţi de necunoscuţi -ani noapte, pe la ora 12 Stoica Tudor, din str. N. Filipescu 51 şi Traian Podaru, din calea Şer­­ban Vodă 106, treceau prin dreptul spitalului Colţea, când s’au pomenit atacaţi pe neaştep­tate de câţiva necunoscuţi, cari i-au lovit cu cuţitele în spate, dispărând apoi. Răniţii au fost pansaţi la spital. Le-a venit rău pe stradă Bătrâna Elisabeta Anania, de 76 ani, trecând. Luni la amiază, pe str. Nicoleea, în apropiere de casă i-a venit­ rău. „Salvarea” i-a dat îngrijiri. — De asemeni, fata Zoe Ursu­­lescu, din str. Dumitrescu III No. 9, de meserie brodeză, pe când trecea Luni la prânz, pe bu­­lev. Elisabeta, în dreptul casei cu No. 12 i-a venit rău, căzând în nesimţire Un medic i-a dat îngrijiri, apoi a fost transportată, cu o ambulanţă a „Salvării” , spita­lul Colţea.­ ­XX □ X­X­ Cinci încercări de sinucidere -------XX - XX------­ Anul XLIX Nr. 194 Joi 23 Iulie 1931 Botanişti străini vizitează bălţile Brăilei şi ale Tulcei — Masa dela Filipoiu Brăila, 20 Iulie Un grup de profesori univer­sitari şi directori de instituiţii botanice din Cehoslovacia, Po­lonia, Germania, Franţa, Elveţia, etc., au sosit în localitate venind de la Vâlcov, spre a vizita şi studia la faţa locului bogăţiile deltei Dunării. Distinşii oaspeţi au fost se­condaţi de d-nii: Alexandru Borza, fost secretar general la ministerul de instrucţie; Buju­­­reanu, Emil Pop, E. Nyaradi din Cluj, Teodor Rojniţă, bio­log, delegat din partea ministe­rului de domenii şi D. Petcuţ, din partea administraţiei gene­rale a pescăriilor statului. Botaniştii străini au fost în­tâmpinaţi cu un „bun venit“ de d-nii: I. Dumitrescu, directorul liceului de ibăeţi „Nicolae Băl­­cescu‘‘; Liviu Macedonescu­, pro­fesor la liceu; Răuţu, şeful Oco­lului silvic, şi Stoia­novici, gi­rantul administraţiei pescăriilor statului din Brăila. De la debarcader, oaspeţii s-au uscat în două vagoane de tram­­v­ai amenajate special, cu cari au plecat la „Lacu-Sărat“, unde au vizitat staţiunea balneară. După bac, d. Petruş Dumi­trescu, directorul staţiunii, a o­­ferit distinşilor vizitatori o gus­­tare. Distinşii oaspeţi s’au reîntors în port şi s’au îmbarcat pe va­porul „Razelm“, oprindu-se la punctul Filipoiu, unde li s a ser­vit tradiţionalul borş pescăresc şi crap la proţap. Cu acest prilej, d. Carol Do­min, profesor la universitatea din Praga, a mulţumit călduros pentru primirea făcută şi pentru ospitalitate. . . A răspuns în numele ministe­rului d. Teodor Rojniţă. _ _ D. profesor B. Hrymievici, di­rectorul grădinii botanice din Varşovia, a distrat pe comeseni, citind o spirituală cronică ri­mată in limba latină. Au mai vorbit d-nii Schoots­­berg, reprezentantul statului suedez, şi AL Borza, făcând o descriere a bogăţiilor Deltei, care constitue bogăţia noastră­­econo­mică. Oaspeţii au făcut o mică pro­menadă cu bărcile pe canalul ,,Scurţii“, asistând la interesante demonstraţii de pescuit. Cu acelaş vapor excursioniştii s-au reîntors la Brăila, iar la ora 6 juni. au părăsit oraşul cu destinaţia la Pitra-Neamţ. Rezultatul examenului de bacalaureat deta lie. „Marele Voevod Mihai” La examenul de bacalaureat depus în faţa Comiisiunii IX de sub preşedinţia d-lui prof. univ FI. Ştefă­nescu-Goangu, la liceul „Marele Voevod Mihai“, din Ca­pitală __ s-au prezentat 121 can­didaţi, dintre cari au fost respinşi la probele scrise 11, iar la oral 39. Au fost declaraţi admişi urmă­torii 71 candidaţi : DFL­ LICEUL „MARELE VOEVOD MIHAI" . Excepţional : Cârneci I. loan. Bine: Adrian X. Traian, Leon­­tescu D. loan, Nicolai,de A. Leo­­nida, Niculescu Ute, Peltz N. Iacob, Popa M. Constantin şi Ve­­reanu I. loan. Satisfăcător: Arsetie N. Nico­­lae, Rădulescu I. Ovidiu, Banu P. Petre, Borundel V. Constantin, Caciu A. Leonard, Carol A. Ni­­colae, Ciocârdel N. Mircea, F­ră­­tilă T. Tonta, Golescu I. Petre, Iturezeanu G. Marin, Hea I­­oan, Ionescu C. Nicolae, Ioniţă C. loan, Iordănescu M. Dumitru Manolescu V. Gheorghe, Navres­­cu A. Tiberiu, Popovici I. Chris­­tea, Rogozea I. Gheorghe, Sandu­­lescu C. Gheorghe, Săndulescu C Ioan, Petrescu G. Vasile, DE LA LICEUL „MIHAIL EMINESCU“ . Excepţional: Ionescu I. Victor Bine, Dehalt E. Constantin Niculescu I. Alexandru. Satisfăcător: Dum­itrescu I. Du­mitru, Dum­itrescu I. Niculae, Ga­vrilescu G. D-tru, Georgescu A Aurelian, Maior B. Samuel, Man­tea St. Ștefan, Moga N. Aurel Niculescu P. Marian, Popescu R Constantin, Spânu­ S. Mircea Stăncescu C. Ioan. DE LA LICEUL C. F. R. „AUREI VLAICU“ . Bine: Bohleanu G. Vasile, Con­demin V. N-lae, Dacin R. Ștefan Mihău­leanu M. N-lae. Satisfăcător : Bălteanu C. Dan Brătianu V. Gh., Căpăţânu R Ioan, Costea D. Eugen, Dumitires­cu C. Christache, Dumitrescu P Gh., Ghiţulescu I. Angh­el, Ioan D. loan, Ionescu A. Dan-Aurel Ionescu I. N-lae, Marinescu Si Teodor, Neagu T. Mircea, Neştiu­nu G. Emil, Oprescu C. Ioar Petrescu I. loan, Petrescu V. Ni­colae, Petrescu I. Virgil, Podea­nu D. Gheorghe, Popa M. Petre Rabega C. Mircea, Rosman S. Io­sef, Speriaţii I. Alex., Şerbănesci A. N-lae, Ţânţăreanu G. Ale­xandru. --------xx □ xx--------­ S’a s’nmis pe mormântul mamei sale Trecița, 20 Iulie Franz Schreiber, diin Dogn­­ea, fiind suferind, s’a ednuc pe mormântul mamei sale, tin gânduri un glonte de revolut în cap. După două ore de ch­i­nuri, nefericitul tânăr a muri Cronica sporturilor FOOTBAL C. A. O. joacă Miercuri in Bucureşti — Belvedere ii va servi replica — Redutabila echipă din Oradea, C. A. O. ale cărei performanţe din ultima vreme au atras aten­ţia întregei opinii publice spor­tive din ţară, vizitează pentru a doua oară oraşul nostru, după ce acum un an reuşiseră să fur­nizeze o impresie excelentă în cele două matchuri pe care le-a susţinut contra Juventusului, pe atunci campion naţional, şi pe care a reuşit să le câştige cu 2—0 şi 3—1. Astăzi, C. A. O. se prezintă cu o echipă superioară, majorita­tea jucătorilor cari anul trecut erau obscuri, reuşind acum să fie deplin consacraţi, figurând de mai multe ori în formaţia e­­chi­pei naţionale. In actuala echipă a clubului atletic orădean activează 6­­in­ternaţionali, Czinczer, Sternberg, Glanczman, Covaci, Bodola şi Kocsis, partea cea mai reduta­bilă a echipei fiind linia de îna­intare, fără îndoială cea mai bună din ţară. Belvedere, harnica grupare din cartierul Regiei a luat iniţiativa angajării clubului din Oradea pentru a disputa un match la Bucureşti. Eforturile celor de la conduce­rea clubului Belvedere au fost încununate de succes astfel că Mercuri, amatorii de football din Bucureşti vor avea prilejul să urmărească o partidă de un real interes spectaculos. C. A. O. prezintă formaţia: Ma­tei, Bulzan, Sfera, Deji, Stern­berg, Kadar, Glanczman, Covaci, Rónay, Bodola, Cocsis. Este un unsprezece care ori­când poate mulţumi, prin jocul său de o avansată clasă techni­­că, publicul cel mai exigent. Replica clubului de peste munţi va fi s­erv­ită de tânăra şi talentata grupare Belvedere. Formată din elemente autoh­­tone cu excepţia celor doi inter­naţional Bărbii I şi II, Belve­dere este o echipă a cărei mare calitate este practicarea unui joc legat şi spectaculos. Două echipe technice fiind în luptă, matchul de Mercuri de pe terenul Belvedere nu poate să nu atragă. Chiar dacă orădenii vor în­vinge mai uşor decât se crede, spectatorii vor avea prilejul să urmărească o partidă frumoasă. Şi dacă vom adăuga că mat­chul se va bucura de conducerea excelentului arbitru Xilando, vom arăta toate circumstanţele cari fac din întâlnirea C.A.O.— Belvedere, un match atrăgător. ECHIPELE BUCURESTENE IN provincie’ Unirea Tricolor şi Principele Mihai a jucat Duminică, prima, la Brăila iar secunda la Călă­raşi. Unirea Tricolor întâlnind Victoria din Brăila a reuşit să învingă cu 4—1 (2—0) după un match pe care l au avut tot tim­pul la discreţie, iar Principele Mihai a zdrobit Venus-ul din Că­lăraşi cu 8—1. Echipele bucureştene au furni­zat un joc admirabil care a fost mult aplaudat de spectatorii neo­bişnuiţi de numeroşi ale oraşe­lor vizitate. Or tocmai acesta este scopul turneelor: propagarea footballu­­lui în oraşele de provincie. Aşteptăm ca iniţiativa clubu­rilor Unirea Tricolor şi Princi­pele Mihai să fie urmată şi de celelalte grupări bucureştene pentru ca ţinta aceasta să fie a­­tinsă. C. A. O.—VICTORIA­­CON­STANŢA 3—2 (1—1) Obosită de lunga călătorie O­­radea-Constanţa, echipa C. A. O. nu a reuşit de­cât o modestă vic­torie asupra campionilor Con­stanţei, deşi au furnizat un joc care a entuziasmat o asistență considerabilă. Prostituţia clandestină Constanţa, 21 Iulie Continuându-se investigaţiile în ce priveşte prostituţia şi tra­ficul de carne vie, semnalăm d-lui chestor al poliţiei bordelul din str. Vântului, hotelurile , Transilvania din plin centru al oraşului, Sinaia, împăratul Tra­­ian, Băbuş şi Monastir, care au luat locul fostelor bordeie de pe str. Cuza Vodă. Astăzi am fost din nou asaltaţi la redacţia noastră de locatarii di­n vecinătatea bordeielor din str. Dacia şi Ion Grădişteanu colţ cu Cuza Aradă, sa cerem po­liţiei să ia o măsură pentru a asigura liniştea pe acele străzi. Cupa Macabi Duminică s-a disputat la Sna­­gov, cupa „Macabi“. Au partici­pat clubul donator şi unul din­tre cele mai selecte cluburi din Bucureşti „T. C. R.“. Macabiştii au luptat în mod onorabil, cupa fiind câştigată de T. C. R. la mare luptă. Astfel, la începători, Marcel Efraim, a învins pe Mir­cea Rosner cu 1/5 pe secundă. De remarcat timpul obţinut de Bubi Heim, care este inferior numai cu 3 secunde unui campion austriac de aceeaş categorie. Echipa „Sportului studenţesc“ prezentân­­du-se prea târziu la înscriere, nu a mai putut participa Echipa de sub comanda d-lui Lichardopol a câştigat după frumoasele lupte trofeul donat de preşedintele sec­ţiunii nautice ,,Macabi**. d. dr Heim. REZULTATELE TEHNICE 50 m­. liber fete până la 15 ani I. Lydia Heim 58“ (Macabi). II. Mausi Pauker t‘ 1“ (TCR). 100 m. liber juniori I. Patraulea 1. 1’ 24“ (TCR). II. Economii T. 1‘ 40“ (TCR). 100 m. liber dame Eva Hecht 1,37“ (TCR). 50 m­ liber băeţi până la 11 ani I. Bubi Heim 51'* 1/5 (Macabi). TI. Bubi Cutwach 56“ 2/5 (Ma­cabi!. 50 m. brasse începători I. Efraim Marcel 47“ (TCR). TI. Rosner Mircea 47” 1/5 (Ma­cabi). III. Brull Ioan (Macabi). 100 m. brasse juniori I. Fischer P. 1’41” 1/5 (TCR). II. Blasek G. 1’41“ 4/5 (Macabi). TIT. Efraim M (TCR). 800 m. liber I. Lichiardopol G. 16Tv’’ (TCR). TI Georgescu Th. 16'56” (Ma­cabi). III. Sterian D. (Macabi). DUPĂ AMIAZA 200 m­. brasse seniori I. Georgescu Th. 3’40” (Macabi) II. Pomârleanu 3’42” 1/5 (TCR). III. Fischer (TCR). Sărituri I. Hariton—TCR 126. II. Feldstein—Macabi 105. 100 m. spate juniori I. Patraula I. l’51” (TCR). II. Fischer P. 1’51” 4/5 (TCR). III. Brull Jean (Macabi). Ștafetă 1X50 T. C. R. 2’9” 2/5. T. C. R. 2’ll”2/5. Macabi 2’25” 4/5. --------xx □ xx-------­ Serbarea patronului aviaţiei la Constanţa Constanţa, 21 Iulie Ziua aviaţiei s-a serbat la Con­stanţa cu un deosebit fast. A fost şi un meeting de avia­­ţie la care au participat toate avioanele şi hidro­avioanele de la unităţile din localitate. Exibiţiile de sbor ale aviatori­lor au fost admirate de o mare mulţime care a ţinut să mani­festeze în felul acesta, interesul pentru arma aviaţiei. --------YY- □ - YY--------­Excursiuni organizate de Liga Navală Constanța, 21 Iulie Liga navală română cu sediul la comandamentul diviziei de mare din localitate, va organiza cu începere dela 26 Iulie, ex­­cursiuni la Mangalia și Balcic cu vapoarele de război. In aceste localităţi se vor da serbări nau­­tice cu scopul de a miri fondul Ligii şi facerea unei propagandei favorabile marinei noastre.

Next