Universul, noiembrie 1931 (Anul 49, nr. 295-324)

1931-11-01 / nr. 295

Anul XLIX ~ 10 Pagini EXEMPLARUL Tn Tară: 3 Tel " In Străinătate: fi Lei In Austria: S. C.30 10 _ Pagini Nr. 295 Dominica 1 Noembrie 1931 p FONDATOB: I1UI6I CAZZAVILLANa DIRECTOR­ST%hlikE POPESCU Midii d-lni tali r ■ I Declaraţiile d-lui Borat, preşedintele comitetului a­­facerilor străine, al Sena­tului american, relative la revizuirea tratatului de la Versailles şi la fixarea u­­nui alt statut Ungariei, prin modificarea frontierelor ac­tuale ale Cehoslovaciei, Ro­mâniei şi Iugoslaviei, au pus iarăşi în di­scuție problema asigurării păcii pe baza in­­tangibilităţii tratatelor în vigoare. După d. Borab, Franța poate să păstreze Alsacia şi Lorena, dar ca să lase ches­tia coridorului Dantzigului să fie rezolvată de puterile interesate aşa cum vor cre­de ele de cuviinţă. Ceea ce cere în realitate senatorul american este încorporarea faimosului coridor al Dan­tzigului, în teritoriul Reich­­ului, lăsând Polonia încer­cuită la Vest şi Nord de Germania şi fără nici o e­­şire la mare. După aceea poate să vină şi modifica­rea frontierei occidentale a Germaniei, din moment ce s’a făcut spărtura în cuirasa tratatelor. D. Borah merge șî mai departe. Dela Dantzig­el se coboară spre sud și, ajun­gând în Europa centrală, reclamă — în numele cui și pe baza cărui drept? — mo­dificarea actualului statut teritorial, în favoarea Un­gariei. Prin ce mijloace? " D. Borah a spus că prin bună-voinţa Cehoslovaciei, României şi Iugoslaviei. Cu alte cuvinte Mica înţelege­re este invitată să bine-vo­­iască a proceda la operaţi­unea automutilării, numai din spirit de generozitate fata de Ungaria şi ca să sa­tisfacă dorinţa promaghia­­rului senator american, care vrea restabilirea situaţiei dinainte de 1918 în aceste părţi ale vechiului conti­nent. Ori, războiul mondial a avut drept cauză princi­pală, situaţia popoarelor din imperiul austro-ungar, a­­suprite de casa de­­ Hab­sburg şi de magnaţii ma­ghiari, iar victoria aliaţi­lor a însemnat, în primul rând, triumful principiului na­ţionalităţilor. Pacea d­in Paris a stabi­lit o situaţie de drept. Cei 20.000 km. de frontieră în plus, din Europa nouă, în­seamnă în realitate dreptul la viaţă liberă şi indepen­denţă al popula­ţiunilor, care, până­ la 1918, au trăit veacuri de-a rândul sub re­gimul cel mai odios al asu­­prirei străine. Suprimând cei 20.000 km. în plus şi restabilind vechile frontiere, înseamnă revenirea la starea anor­mală dinainte de 1918, care a provocat războiul mon­dial. Acolo vrea să ne conducă d. Borah şi partizanii revi­zuirii, tratatelor de pace? Datoria elementară a băr­baţilor de stat, fie din Eu­ropa,­ fie din Statele­ Unite, cari sunt în adevăr apărăto­rii păcii şi sunt conştienţi de responsabilităţile lor, e să combată cu ultima ener­gie propunerile primejdi­oase revizioniste ce tind la zdruncinarea actualului a­­şezământ al păcii europene în favoarea învinşilor de eri. Prin art. 74 din­ tratatul de la Trianon, Ungaria a declarat că recunoaşte şi primeşte frontierele ce i s-au fixat de către princi­palele puteri aliate şi aso­ciate şi s’a obligat a recu­noaşte deplina valoare a tratatelor de pace. Ce se spune apoi în pre­ambulul pactului Societăţii Naţiunilor relativ la trata­tele încheiate la Paris? Se spune în acest pream­bul că toate puterile sem­natare ale acestui pact tre­­bue „să respecte toate o­­bligaţiunile tratatelor în raporturile mutuale dintre popoarele organizate”. lată care este datoria tu­turor puterilor, care vor sincer menţinerea păcii. Ori, d. Borab vrea să sfar­me însăşi temelia păcii, in-­­ tangibilitatea tratatelor, ca şi când tratatele ar fi pe­tece de hârtie. Fireşte că o asemenea concepţie este în opoziţie violentă cu prin­cipiile de drept, cu intere­sele păcii europene şi ale tuturor naţiunilor liberate. Pentru noul record al paraşutistei Brăescu Smaranda Brăescu, năz­drăvanul copil al văzduhuri­lor, care a cucerit pentru ţa­ra ei recordul femenin de înălţime, în lansarea cu pa­raşuta, se pregăteşte de noul vitejii. Vrea să participe la marea demonstraţie in­ternaţională de aviaţie orga­nizată la Miami, peste O­­cean, in Florida, în zilele de 7, 8 şi 9 ianuarie 1932, unde se vor întâlni vedetele avia­ţiei din toată lumea. La a­­ceasta întrecere unică a fost invitată şi aviaţia română. Greutăţile materiale prin ca­re trece ţara, greutăţile ane­­voe de înfruntat ale imensei distanţe până la locul con­cursului, fac problematică participarea efectivă a mi­nunaţilor noştri zburători. Smaranda Brăescu, însă, nu vrea să ştie de obstacole. Săracă lipită, nu se dă în­vinsă. Hotărîrea ei este ne­zguduită ca destinul. Prinzând de veste că a so­sit de peste hotare directo­rul ziarului nostru, a bătut încrezătoare la porţile „Uni­versului“. Zadarnice au fost argumentele, zadarnice pove­ţele noastre de cruţare. Voin­ţa Smarandei răstoarnă toa­te zăgazurile. Ne supunem a­­cestei voinţe, ca în faţa unui predestin şi apelăm la înţe­legerea şi însufleţirea publi­cului românesc, îndemnân­­du-l s’o ajute în împlinirea visului ei drag. D-ra Brăescu ţine să înfă­ţişeze lumii, prin ofranda tinereţii sale exaltate, sufle­tul viteaz şi tenace al femeii române. Clocoteşte in firea ei chemarea dumnezeiască a înălţimilor, dela care nici o putere de pe lume n’o poate opri. Cum am fi putut noi, să tăiem aripile acestui suprao­menesc avânt? Ne înclinăm în faţa sufle­tului dârz al Smarandei, pornită să înfrunte din nou înălţimile şi să sfideze moar­tea şi deschidem coloanele „Universului“ pentru toţi cei ce vor s’o ajute in noua ei izbândă­. Ne gândim la în­demnul de ajutor care tre­­bue să pornească, în primul rând, din mijlocul asociaţii­lor femenine, din rândurile şcolărimii şi dela toţi cei ce mai simt palpitând în ei fla­căra entuziasmului pentru isprăvi de înălţimea celor pe care ni le-a hărăzit şi nu le va hărăzi încă Smaranda Brăescu. Sumele se vor trimite zia­rului „Universul“ cu menţiu­nea: „pentru fondul Smaran­da Brăescu“. D-RA BRĂESCU Salariile funcţionarilor publici după noua încadrare Se desfiinţează curba de sacrificiu Problema armonizării salarii­lor funcţionarilor publici a preocupat în cel mai înalt grad comisiunea bugetară, care a lu­crat pe lângă ministerul de fi­nanţe. Deosebit a funcţionat o comisiune specială care s’a străduit, ca în haosul de func­ţiuni de până acum să pună o ordine, care­ să fie normativă pentru viitor. Până acum, cu prilejul fiecărei legi, se creiau funcţiuni noui,­­ retribuite cu salarii hotărîte după bunul plac al autorilor legii, fără să se ţi­nă socoteală de nici un crite­riu. De aceea, bugetul general al statului era foarte greu de al­cătuit, întrucât trebuia să se ţină seamă de specificarea tu­turor funcţiunilor şi mai ales de salariile cari variau, pentru aceeaş funcţiune după direc­ţiunea­ la care lucra un func­ţionar. DIFICULTĂŢILE Pe viitor, toate funcţiunile publice vor fi încadrate în 21 de tipuri, formând baza legii de sistematizare a tuturor funcţiunilor plătite de stat. Lucrările au cerut timp în­delungat şi abia ori­, comisiu­nea specială care a funcţionat pe lângă ministerul de finanţe le-a putut încheia. Dificultă­ţile ce se iveau la fiecare pas abia au fost învinse, întru­cât era foarte greu să se precizeze din massa de 2000 funcţiuni, cari urmau să fie încadrate, locul fiecăreia în cele 21 de ti­puri preconizate. ÎNCADRAREA FUNCŢIUNILOR ŞI SALARIILE Iată salariile şi categoriile de funcţiuni cari intră în fie­care grupă; primul ministru, patriarhul şi mareşalii formea­ză treapta cea mai înaltă a funcţiunilor şi vor primi 50.000 lei salariu lunar; categoria II, miniştrii, primul preşedinte al Curţii de casaţie şi al Curţii de conturi, primesc 40.000 lei sa­lariu; categoria III, subsecreta­rii de stat, mitropoliţii şi gene­ralii de corp de armată, 35.000 Iei; categoria IV, secretarii ge­nerali, preşedinţii de secţie de la Curţile de casaţie şi de con­turi, etc. 30.000 lei; categoria V, directorii generali ai regiilor autonome, episcopi, consilieri la casaţie şi generali de divi­zie, etc., 29.000 lei. Aceste salarii vor rămânea definitive. Pentru celelalte ca­tegorii de funcţionari, dăm sub rezerva eventualelor schimbări salariile, aşa cum au fost sta­bilite în conferinţa secretarilor generali ce s’a ţinut alaltăeri la minsterul de finanţe. Ultima treaptă a corpului funcţionăresc propriu zisă, o formează impiegaţii stagiari, cari vor primi 3.500 Iei (faţă de 4.000 cât aveau brutto); im­piegaţii cl. I 4.000 (faţă de 5.000 acum); subşefii de biurou 4.500 (faţă de 6.250); şefii de biurou cl. II 5.000 (acum 7.850); şefii de biurou cl. I 6.000 (acum 9.000) ; şefii de secţie cl. III 7.000 lei (acum 10.000); şefii de secţie cl. II 8.000 lei (acum 11.150); şefii de secţie cl. I 9.000 lei (acum 11.950); şefii de serviciu cl. II 10.000 lei (a­­cum 13.000 lei); șefii de servi­ciu cl. I 11.000 (acum 14.500); subdirectorii 14.000 (de la 17.800); directorii cl. II 17.000 (acum 27.000) ; directorii cl. I 19.000 (acum 29.200); directorii foști directori generali 23.000 (până acum 33.000 Iei). In categoria directorilor cl. I intră și inspectorii generali a­­gronomi, colonela şi inginerii inspectori din corpul tehnic. In categoria directorilor foşti di­rectori generali intră consilie­rii dela Curţile de apel şi con­silierii agronomi. La fixarea salariilor s’a dat o atenţie specială funcţionari­lor din corpul tehnic ingine­­­­resc, cari au­ fost mai bine în­cadraţi decât cei din corpul a­­gronomic şi silvic. Ultimul grad din corpul teh­nic a fost echivalat cu şeful de biurou. FUNCŢIONARII DIN SERVI­CIUL AUXILIAR Până aseară nu se stabilise da­că definitiv sitiutţiunea funcţio­narilor din serviciul auxiliar. Ni s'a spus la ministerul ele finanţe că lotus se speră să fie încadraţi şi ei in actuala salarizare. FUNCŢIUNILE AJUTĂTOARE In afara cadrului funcţionari­lor propriu zişi, a fost alcătuit un tablou deosebit de funcţiunile a­­jutătoare, in­ care au fost înca­drate funcţiunile cele mai mici, începând de la pădurar care pri­meşte 1000 lei salariu lunar, pâ­nă la intendentul de minister plă­tit cu 10.000 lei. CURBA DE SACRIFICIU DIS­PARE Salariile, aşa cum­ le-am redat, nu mai cuprind curba de sacrificiu şi nu li se mai aplică niciun fel de reţine­re, afară de impozitul de 4 şi 8 la sută şi de reţinerea pentru pensie. * După ce se vor corecta even­tualele erori în cursul şedinţei la care vor participa toţi secre­tarii generali, bugetul fiind complet alcătuit, va fi trimis la tipar, urmând să fie depus cu prilejul deschiderii parlamen­tului. Viitorul decan al baroului Parisian care, după toate probabilităţile, va succeda d-lui Poincaré la de­­canatul baroului parizian. Mareşalul Pilsudski a sosit la Varşovia Varşovia, 29 (Rador). — Ma­reşalul Pilsudski a sosit azi di­mineaţa la Varşovia, venind din Bucureşti. -------:x®x:-------­ MLEOUZON LE DUC FIL­AE Moda nu s’am­estecă numai în conifccțiu'jh, in artă, în tim­pmo­­­­bile, în dauisnini și in flirt.­­ Ea are influentă și în materii '• mai prozaice. O gentală doamnă spiraea eri : — Oriunde mă duc, hand de cât asta. Am pierdut la cutare bancă două'millionne !... Am ră­mas in pagubă de pe urma băncii cutare cu trei sferturi de milion! Von !­ee mă fac apuim, când am pierdut averea în falimentul băinciii cutare ! — Și ce-a­re aface ? — Cum te-are aface ! Are foarte mul. Cei cari­ n’au pier­dut au rămas d­eux jeu. Ei nu mai sunt la modă. Nu se mai pot­­lăuda nicri măcar cu atâta. Tre­ime, da, să declarăm cu toţii c’am pierdut câte ceva, şi cu cât vom spune mai uluit, cu atât vom fi mai interesam­ţ i ! Soţ­u,l doamnei, ce­ fel­ de distins, completă ideea : — Şi unde pui că apărem şi ■generoşi. Când zicem cum pier­dut şi noi un million,­­străinul care a pierdut şi el dimie o uşu­rare (chestie de solidaritate), iar prietenul care n'a pierdut nimic, suim de bucurie (chestie de sinceri­tate). Rareori sufletul omenesc se descoperă atât de prompt.­­ Şi iată pe­ cei cari nu pier­dut în adevăr, suferind şi corvoa­da s­andă mereu de pierderi in­ventate. Aşa e o mixte. împotriva suprimării libertăţii presei Sunt dator să asociez gla­sul meu la protestul tutu­ror celor ce se preocupă de viitorul ţării acesteia. Nu suntem nici în vreme de război, nici în vreme de anarhie. După atâţia ani de când­­ poporul acesta s’a luptat pentru libertate, libertăţile constituţionale nu-i pot fi suprimate. Pentru ştiinţa celor ce au alunecat pe acest făgaş le amintesc: La 21 Martie 1917, Ribot face următoarea declaraţie în Camera franceză: „Guvernul va veghia ca libertatea naţiunii să fie respectată şi preferă critici chiar nedrepte optimismu­lui bolnăvicios care nu poate decât să enerveze energiile naţiunii“. După un articol censu­­rat, Georges Clemenceau scria în „l’Homme En-­ A­r U­­naine : „Il voiu trimite cititorilor mei, prin poştă. Dacă mi se vor opri scrisorile, le voiu duce singur la domici­liu. Dacă mă vor linşa, voiu striga până la ultima mea suflare şi moartea mea va fi o manifestaţie de inde­pendenţă“. Fostul preşedinte al Sta­telor­ Unite, Jefferson, au­torul „Declaraţiunii de Ne­atârnare, spunea: „Dacă mi s’ar propune să aleg una din două: a lăsa ţara fără guvern, dar cu presă, sau a-i lăsa un GUVERN FARA PRESA, FARA SA STAU O SINGURA CLIPA IN CUMPĂNĂ, AŞI PRIMI PROPUNEREA INTAIA“. Intr’un discurs-program rostit la 20 Noembrie 1917, Georges Clemenceau făcu următoarea declaraţie: „Va fi menţinută o cen­­sură pentru informaţiuni diplomatice şi militare şi pentru acelea menite să tulbure pacea civilă. Acea­sta până la limita respec­tului opiniilor. Un biurou al presei va servi indicaţiuni — nimic decât indicaţiuni — acelora cari le vor solicita. In timp de războiu, ca şi în timp de pace, libertatea se exercită sub răspunde­rea personală a scriitorului. IN AFARA DE ACEASTA REGULA NU EXISTA DE­CÂT ARBITRAR ŞI A­­NARHIE“. Arbitrar şi anarhie! Fe­rească Dumnezeu! Ştim ce aduce şi arbitrarul şi anar­hia ! Gr. Trancu-Iaşi Aniversarea marşului asupra Romei S’au inaugurat numeroase opere de utilitate publică Roma, 29 (Rador). — A noua aniversare a marşului asupra Romei a fost sărbătorită în I­­talia întreagă ca o sărbătoare naţională. Cu acest prilej au fost inaugurate numeroase o­­pere de utilitate publică, în prezenţa autorităţilor şi în mijlocul entuziasmului popu­laţiei. La Roma, d. Mussolini a a­­sistat la inaugurarea a două şcoli noui, a noului palat al­­ ministerului aeronauticei a se-­­­diului institutului naţional de I stat işti­că, fiind pretutindeni I primit cu vii manifestaţii de i­nfirmaţie.­­ Alte aşezăminte au fost inau­gurate în capitală, în prezenţa autorităţilor: case populare, institutul de asistenţă publică, etc. o La Triest, prinţii de Piemont şi ministrul comunicaţiilor îm­preună cu autorităţile locale şi un număr mare de spectatori au asistat la reuşita lansare a marelui­ vapor „Conte Savoia“, pus în lucru abia acum 12 luni. Acest vapor măsoară 240 metri lungime şi 29 metri lărgime, a­­vând un tonaj de 48.000 tone şi o putere ele 120.000 cai, putând face 27 mile pe oră. Prăbuşirea laburiştilor o Triumful ideii naţionale in Anglia Londra, 29 (Rador). — Re­zultatele alegerilor formează obiectul unor vii comentarii în toate ziarele. Numărul voturi­lor obţinute de guvern a cres-­­ cut din nou cu sosirea ultime­lor rezultate, astfel încât se pare că pentru guvernul na­ţional au votat 16.500.000 de a­­legători, iar pentru opoziţie nu­mai 7.000.000.­ Succesul guvernului este a­­tribuit în mare parte voturilor femeilor care au votat unanim cu candidaţii guvernului naţio­nal. „Times“ scrie: „Unul din faptele care reiese este că po­porul britanic ştie să înfrunte situaţiile grele. Cum aci este vorba de un triumf al ideii na­ţionale şi nu al ideii de partid, guvernul o treime felicitat cu a­­tât mai m mult cu cât el n’a fă­cut în propaganda electorală promisiuni irealizabile“. Ziarul laburist „Daily He­rald“ s■ scrie că laburiştii trec fără îndoială printr’un moment de eclipsă şi că, dacă vor ■ să transforme actuala înfrângere într’o viitoare victorie, trebue să tragă consecinţele lecţiei de azi şi să înceapă imediat re­paraţia dezastrului. Când soar­ta va surâde din nou­ partidu­lui laburist, el va trebui să fie gata,­­ nu atât să ia puterea, cât să-şi îndeplinească sarci­nile ce-i vor incumba atunci. „Daily_ Herald“ mai remarcă faptul că, deşi laburiştii au ob­ţinut peste şease milioane vo­turi, ei n’au în viitorul parla­ment decât 60 mandate. Va tre­bui totuş, scrie, ziarul, ca să se ţină seamă de marele număr de voturi obţinute ■ căci cei şea­­se milioane de alegători nu pot îi­­desconsideraţi. In fine, ziarul regretă că, potrivit legii elec­torale, un număr , atât de ma­re de votanţi vor fi atât de slab reprezentaţi, în parlament“ „Daily Telegraph“ crede că triumful guvernului naţional este triumful democraţiei, care va da un guvern sănătos şi o finanţa sănătoasă. „Manchester Guardian“ re­fuză a considera succesul gu­vernului ca un succes naţional şi-l atribue tot combinaţiile ei de partid. Extraordinara p­ră­­­buşire a laburiştilor dovedeşti­ reuşita acestor combinaţii. CONDUCĂTORUL OPOZI­ŢIEI IN PARLAMENT Londra, 29 (Rador). — D. George Lansbury, singurul fost ministru laburist reales, va lua probabil conducerea opoziţiei în parlament, ca fiind cel mai vechili dintre deputaţii laburişti. D. Henderson se va pre-­­­zenta la prima alegere par­ţială, candidând în numele partidului laburist. Londra, 29 (Rador). — In urma a două rezultate noui sosite din circumscripţia In­verness din Scoţia, totalul a­le­şi­lor pro-guvernamentali s-a ridicat la 557. Totalul aleşilor opoziţionişti este de 55. Mai sunt încă două rezultate necunoscute- AUDIENŢA U­ L­T MACDO­NALD LA SUVERAN Londra, 29 (Rador). — Azi di­­m­ineaţă, d. Hamsai­ Macdonald a amit o audienţă de 50 minute la Suveran, căruia i-a expus situaţia generală electorală. Apoi d. Mac­donald­ a venit la preşidenţa­ con­siliului, aiule un mare număr de­ chestiuni acumulate pe timpul campaniei electorale, aşteaptă să fie soluţionate. Primii cu cari a avut întreve­deri au fost lordul Sanket­ şi sir William Jamnett, cu cari a discu­tat chestiunile in legătură, cu con­ferinţa indiană, " Mesei rotunde", unde hotărâri de mare importanță sunt iminente. ~~ . Un consiliu de miniștri va fi in cursul zilei de azi. Londra, 29 (Rador). — D. Mac­donald va pleca într'un concediu de odihnă îndată după ce­ va fi rezolvat o serie de chestiuni ur­gente. \ j La 0 Noembrie, primul ministru va ţine un important discurs po­litic la banchetul anual oferit de primarul Londrei. D. HENDERSON şeful partidului laburist şi care a căzut în alegeri D. BALDWIN şeful partidului conservator. D. MACDONALD , primul ministru englez r­ m Tezaurul miraculos tt. Merlin Fac mare senzaţie In Franţa destăinuirile preotului Legrand, că sub o plantaţie cu sfeclă de la Hertain (la frontiera franco­­belgiană) s’ar afla ascunsă o comoară in valoare de una sută milioane franci francezi. După indicaţiile unor istorici belgieni şi francezi, comoara ar fi fost ascunsă într’o subterană, care în secolul al X-lea lega mănăstirea din Cysping (Fran­ţa) cu o dependinţă a ei care era în Belgia. * SL­S: Curăţirea terenului de sfeclă. JOS: D. Maes, primarul din Hertain şi proprietara­ planta­­ţiei, interviewat de ziarişti, j

Next