Universul, noiembrie 1931 (Anul 49, nr. 295-324)
1931-11-01 / nr. 295
Anul XLIX ~ 10 Pagini EXEMPLARUL Tn Tară: 3 Tel " In Străinătate: fi Lei In Austria: S. C.30 10 _ Pagini Nr. 295 Dominica 1 Noembrie 1931 p FONDATOB: I1UI6I CAZZAVILLANa DIRECTORST%hlikE POPESCU Midii d-lni tali r ■ I Declaraţiile d-lui Borat, preşedintele comitetului afacerilor străine, al Senatului american, relative la revizuirea tratatului de la Versailles şi la fixarea unui alt statut Ungariei, prin modificarea frontierelor actuale ale Cehoslovaciei, României şi Iugoslaviei, au pus iarăşi în discuție problema asigurării păcii pe baza intangibilităţii tratatelor în vigoare. După d. Borab, Franța poate să păstreze Alsacia şi Lorena, dar ca să lase chestia coridorului Dantzigului să fie rezolvată de puterile interesate aşa cum vor crede ele de cuviinţă. Ceea ce cere în realitate senatorul american este încorporarea faimosului coridor al Dantzigului, în teritoriul Reichului, lăsând Polonia încercuită la Vest şi Nord de Germania şi fără nici o eşire la mare. După aceea poate să vină şi modificarea frontierei occidentale a Germaniei, din moment ce s’a făcut spărtura în cuirasa tratatelor. D. Borah merge șî mai departe. Dela Dantzigel se coboară spre sud și, ajungând în Europa centrală, reclamă — în numele cui și pe baza cărui drept? — modificarea actualului statut teritorial, în favoarea Ungariei. Prin ce mijloace? " D. Borah a spus că prin bună-voinţa Cehoslovaciei, României şi Iugoslaviei. Cu alte cuvinte Mica înţelegere este invitată să bine-voiască a proceda la operaţiunea automutilării, numai din spirit de generozitate fata de Ungaria şi ca să satisfacă dorinţa promaghiarului senator american, care vrea restabilirea situaţiei dinainte de 1918 în aceste părţi ale vechiului continent. Ori, războiul mondial a avut drept cauză principală, situaţia popoarelor din imperiul austro-ungar, asuprite de casa de Habsburg şi de magnaţii maghiari, iar victoria aliaţilor a însemnat, în primul rând, triumful principiului naţionalităţilor. Pacea din Paris a stabilit o situaţie de drept. Cei 20.000 km. de frontieră în plus, din Europa nouă, înseamnă în realitate dreptul la viaţă liberă şi independenţă al populaţiunilor, care, până la 1918, au trăit veacuri de-a rândul sub regimul cel mai odios al asuprirei străine. Suprimând cei 20.000 km. în plus şi restabilind vechile frontiere, înseamnă revenirea la starea anormală dinainte de 1918, care a provocat războiul mondial. Acolo vrea să ne conducă d. Borah şi partizanii revizuirii, tratatelor de pace? Datoria elementară a bărbaţilor de stat, fie din Europa, fie din Statele Unite, cari sunt în adevăr apărătorii păcii şi sunt conştienţi de responsabilităţile lor, e să combată cu ultima energie propunerile primejdioase revizioniste ce tind la zdruncinarea actualului aşezământ al păcii europene în favoarea învinşilor de eri. Prin art. 74 din tratatul de la Trianon, Ungaria a declarat că recunoaşte şi primeşte frontierele ce i s-au fixat de către principalele puteri aliate şi asociate şi s’a obligat a recunoaşte deplina valoare a tratatelor de pace. Ce se spune apoi în preambulul pactului Societăţii Naţiunilor relativ la tratatele încheiate la Paris? Se spune în acest preambul că toate puterile semnatare ale acestui pact trebue „să respecte toate obligaţiunile tratatelor în raporturile mutuale dintre popoarele organizate”. lată care este datoria tuturor puterilor, care vor sincer menţinerea păcii. Ori, d. Borab vrea să sfarme însăşi temelia păcii, in- tangibilitatea tratatelor, ca şi când tratatele ar fi petece de hârtie. Fireşte că o asemenea concepţie este în opoziţie violentă cu principiile de drept, cu interesele păcii europene şi ale tuturor naţiunilor liberate. Pentru noul record al paraşutistei Brăescu Smaranda Brăescu, năzdrăvanul copil al văzduhurilor, care a cucerit pentru ţara ei recordul femenin de înălţime, în lansarea cu paraşuta, se pregăteşte de noul vitejii. Vrea să participe la marea demonstraţie internaţională de aviaţie organizată la Miami, peste Ocean, in Florida, în zilele de 7, 8 şi 9 ianuarie 1932, unde se vor întâlni vedetele aviaţiei din toată lumea. La aceasta întrecere unică a fost invitată şi aviaţia română. Greutăţile materiale prin care trece ţara, greutăţile anevoe de înfruntat ale imensei distanţe până la locul concursului, fac problematică participarea efectivă a minunaţilor noştri zburători. Smaranda Brăescu, însă, nu vrea să ştie de obstacole. Săracă lipită, nu se dă învinsă. Hotărîrea ei este nezguduită ca destinul. Prinzând de veste că a sosit de peste hotare directorul ziarului nostru, a bătut încrezătoare la porţile „Universului“. Zadarnice au fost argumentele, zadarnice poveţele noastre de cruţare. Voinţa Smarandei răstoarnă toate zăgazurile. Ne supunem acestei voinţe, ca în faţa unui predestin şi apelăm la înţelegerea şi însufleţirea publicului românesc, îndemnându-l s’o ajute în împlinirea visului ei drag. D-ra Brăescu ţine să înfăţişeze lumii, prin ofranda tinereţii sale exaltate, sufletul viteaz şi tenace al femeii române. Clocoteşte in firea ei chemarea dumnezeiască a înălţimilor, dela care nici o putere de pe lume n’o poate opri. Cum am fi putut noi, să tăiem aripile acestui supraomenesc avânt? Ne înclinăm în faţa sufletului dârz al Smarandei, pornită să înfrunte din nou înălţimile şi să sfideze moartea şi deschidem coloanele „Universului“ pentru toţi cei ce vor s’o ajute in noua ei izbândă. Ne gândim la îndemnul de ajutor care trebue să pornească, în primul rând, din mijlocul asociaţiilor femenine, din rândurile şcolărimii şi dela toţi cei ce mai simt palpitând în ei flacăra entuziasmului pentru isprăvi de înălţimea celor pe care ni le-a hărăzit şi nu le va hărăzi încă Smaranda Brăescu. Sumele se vor trimite ziarului „Universul“ cu menţiunea: „pentru fondul Smaranda Brăescu“. D-RA BRĂESCU Salariile funcţionarilor publici după noua încadrare Se desfiinţează curba de sacrificiu Problema armonizării salariilor funcţionarilor publici a preocupat în cel mai înalt grad comisiunea bugetară, care a lucrat pe lângă ministerul de finanţe. Deosebit a funcţionat o comisiune specială care s’a străduit, ca în haosul de funcţiuni de până acum să pună o ordine, care să fie normativă pentru viitor. Până acum, cu prilejul fiecărei legi, se creiau funcţiuni noui, retribuite cu salarii hotărîte după bunul plac al autorilor legii, fără să se ţină socoteală de nici un criteriu. De aceea, bugetul general al statului era foarte greu de alcătuit, întrucât trebuia să se ţină seamă de specificarea tuturor funcţiunilor şi mai ales de salariile cari variau, pentru aceeaş funcţiune după direcţiunea la care lucra un funcţionar. DIFICULTĂŢILE Pe viitor, toate funcţiunile publice vor fi încadrate în 21 de tipuri, formând baza legii de sistematizare a tuturor funcţiunilor plătite de stat. Lucrările au cerut timp îndelungat şi abia ori, comisiunea specială care a funcţionat pe lângă ministerul de finanţe le-a putut încheia. Dificultăţile ce se iveau la fiecare pas abia au fost învinse, întrucât era foarte greu să se precizeze din massa de 2000 funcţiuni, cari urmau să fie încadrate, locul fiecăreia în cele 21 de tipuri preconizate. ÎNCADRAREA FUNCŢIUNILOR ŞI SALARIILE Iată salariile şi categoriile de funcţiuni cari intră în fiecare grupă; primul ministru, patriarhul şi mareşalii formează treapta cea mai înaltă a funcţiunilor şi vor primi 50.000 lei salariu lunar; categoria II, miniştrii, primul preşedinte al Curţii de casaţie şi al Curţii de conturi, primesc 40.000 lei salariu; categoria III, subsecretarii de stat, mitropoliţii şi generalii de corp de armată, 35.000 Iei; categoria IV, secretarii generali, preşedinţii de secţie de la Curţile de casaţie şi de conturi, etc. 30.000 lei; categoria V, directorii generali ai regiilor autonome, episcopi, consilieri la casaţie şi generali de divizie, etc., 29.000 lei. Aceste salarii vor rămânea definitive. Pentru celelalte categorii de funcţionari, dăm sub rezerva eventualelor schimbări salariile, aşa cum au fost stabilite în conferinţa secretarilor generali ce s’a ţinut alaltăeri la minsterul de finanţe. Ultima treaptă a corpului funcţionăresc propriu zisă, o formează impiegaţii stagiari, cari vor primi 3.500 Iei (faţă de 4.000 cât aveau brutto); impiegaţii cl. I 4.000 (faţă de 5.000 acum); subşefii de biurou 4.500 (faţă de 6.250); şefii de biurou cl. II 5.000 (acum 7.850); şefii de biurou cl. I 6.000 (acum 9.000) ; şefii de secţie cl. III 7.000 lei (acum 10.000); şefii de secţie cl. II 8.000 lei (acum 11.150); şefii de secţie cl. I 9.000 lei (acum 11.950); şefii de serviciu cl. II 10.000 lei (acum 13.000 lei); șefii de serviciu cl. I 11.000 (acum 14.500); subdirectorii 14.000 (de la 17.800); directorii cl. II 17.000 (acum 27.000) ; directorii cl. I 19.000 (acum 29.200); directorii foști directori generali 23.000 (până acum 33.000 Iei). In categoria directorilor cl. I intră și inspectorii generali agronomi, colonela şi inginerii inspectori din corpul tehnic. In categoria directorilor foşti directori generali intră consilierii dela Curţile de apel şi consilierii agronomi. La fixarea salariilor s’a dat o atenţie specială funcţionarilor din corpul tehnic ingineresc, cari au fost mai bine încadraţi decât cei din corpul agronomic şi silvic. Ultimul grad din corpul tehnic a fost echivalat cu şeful de biurou. FUNCŢIONARII DIN SERVICIUL AUXILIAR Până aseară nu se stabilise dacă definitiv sitiutţiunea funcţionarilor din serviciul auxiliar. Ni s'a spus la ministerul ele finanţe că lotus se speră să fie încadraţi şi ei in actuala salarizare. FUNCŢIUNILE AJUTĂTOARE In afara cadrului funcţionarilor propriu zişi, a fost alcătuit un tablou deosebit de funcţiunile ajutătoare, in care au fost încadrate funcţiunile cele mai mici, începând de la pădurar care primeşte 1000 lei salariu lunar, până la intendentul de minister plătit cu 10.000 lei. CURBA DE SACRIFICIU DISPARE Salariile, aşa cum le-am redat, nu mai cuprind curba de sacrificiu şi nu li se mai aplică niciun fel de reţinere, afară de impozitul de 4 şi 8 la sută şi de reţinerea pentru pensie. * După ce se vor corecta eventualele erori în cursul şedinţei la care vor participa toţi secretarii generali, bugetul fiind complet alcătuit, va fi trimis la tipar, urmând să fie depus cu prilejul deschiderii parlamentului. Viitorul decan al baroului Parisian care, după toate probabilităţile, va succeda d-lui Poincaré la decanatul baroului parizian. Mareşalul Pilsudski a sosit la Varşovia Varşovia, 29 (Rador). — Mareşalul Pilsudski a sosit azi dimineaţa la Varşovia, venind din Bucureşti. -------:x®x:------- MLEOUZON LE DUC FILAE Moda nu s’amestecă numai în conifccțiu'jh, in artă, în timpmobile, în dauisnini și in flirt. Ea are influentă și în materii '• mai prozaice. O gentală doamnă spiraea eri : — Oriunde mă duc, hand de cât asta. Am pierdut la cutare bancă două'millionne !... Am rămas in pagubă de pe urma băncii cutare cu trei sferturi de milion! Von !ee mă fac apuim, când am pierdut averea în falimentul băinciii cutare ! — Și ce-are aface ? — Cum te-are aface ! Are foarte mul. Cei cari n’au pierdut au rămas deux jeu. Ei nu mai sunt la modă. Nu se mai potlăuda nicri măcar cu atâta. Treime, da, să declarăm cu toţii c’am pierdut câte ceva, şi cu cât vom spune mai uluit, cu atât vom fi mai interesamţ i ! Soţu,l doamnei, ce fel de distins, completă ideea : — Şi unde pui că apărem şi ■generoşi. Când zicem cum pierdut şi noi un million,străinul care a pierdut şi el dimie o uşurare (chestie de solidaritate), iar prietenul care n'a pierdut nimic, suim de bucurie (chestie de sinceritate). Rareori sufletul omenesc se descoperă atât de prompt. Şi iată pe cei cari nu pierdut în adevăr, suferind şi corvoada sandă mereu de pierderi inventate. Aşa e o mixte. împotriva suprimării libertăţii presei Sunt dator să asociez glasul meu la protestul tuturor celor ce se preocupă de viitorul ţării acesteia. Nu suntem nici în vreme de război, nici în vreme de anarhie. După atâţia ani de când poporul acesta s’a luptat pentru libertate, libertăţile constituţionale nu-i pot fi suprimate. Pentru ştiinţa celor ce au alunecat pe acest făgaş le amintesc: La 21 Martie 1917, Ribot face următoarea declaraţie în Camera franceză: „Guvernul va veghia ca libertatea naţiunii să fie respectată şi preferă critici chiar nedrepte optimismului bolnăvicios care nu poate decât să enerveze energiile naţiunii“. După un articol censurat, Georges Clemenceau scria în „l’Homme En- Ar Unaine : „Il voiu trimite cititorilor mei, prin poştă. Dacă mi se vor opri scrisorile, le voiu duce singur la domiciliu. Dacă mă vor linşa, voiu striga până la ultima mea suflare şi moartea mea va fi o manifestaţie de independenţă“. Fostul preşedinte al Statelor Unite, Jefferson, autorul „Declaraţiunii de Neatârnare, spunea: „Dacă mi s’ar propune să aleg una din două: a lăsa ţara fără guvern, dar cu presă, sau a-i lăsa un GUVERN FARA PRESA, FARA SA STAU O SINGURA CLIPA IN CUMPĂNĂ, AŞI PRIMI PROPUNEREA INTAIA“. Intr’un discurs-program rostit la 20 Noembrie 1917, Georges Clemenceau făcu următoarea declaraţie: „Va fi menţinută o censură pentru informaţiuni diplomatice şi militare şi pentru acelea menite să tulbure pacea civilă. Aceasta până la limita respectului opiniilor. Un biurou al presei va servi indicaţiuni — nimic decât indicaţiuni — acelora cari le vor solicita. In timp de războiu, ca şi în timp de pace, libertatea se exercită sub răspunderea personală a scriitorului. IN AFARA DE ACEASTA REGULA NU EXISTA DECÂT ARBITRAR ŞI ANARHIE“. Arbitrar şi anarhie! Ferească Dumnezeu! Ştim ce aduce şi arbitrarul şi anarhia ! Gr. Trancu-Iaşi Aniversarea marşului asupra Romei S’au inaugurat numeroase opere de utilitate publică Roma, 29 (Rador). — A noua aniversare a marşului asupra Romei a fost sărbătorită în Italia întreagă ca o sărbătoare naţională. Cu acest prilej au fost inaugurate numeroase opere de utilitate publică, în prezenţa autorităţilor şi în mijlocul entuziasmului populaţiei. La Roma, d. Mussolini a asistat la inaugurarea a două şcoli noui, a noului palat al ministerului aeronauticei a se-diului institutului naţional de I stat iştică, fiind pretutindeni I primit cu vii manifestaţii de infirmaţie. Alte aşezăminte au fost inaugurate în capitală, în prezenţa autorităţilor: case populare, institutul de asistenţă publică, etc. o La Triest, prinţii de Piemont şi ministrul comunicaţiilor împreună cu autorităţile locale şi un număr mare de spectatori au asistat la reuşita lansare a marelui vapor „Conte Savoia“, pus în lucru abia acum 12 luni. Acest vapor măsoară 240 metri lungime şi 29 metri lărgime, având un tonaj de 48.000 tone şi o putere ele 120.000 cai, putând face 27 mile pe oră. Prăbuşirea laburiştilor o Triumful ideii naţionale in Anglia Londra, 29 (Rador). — Rezultatele alegerilor formează obiectul unor vii comentarii în toate ziarele. Numărul voturilor obţinute de guvern a cres- cut din nou cu sosirea ultimelor rezultate, astfel încât se pare că pentru guvernul naţional au votat 16.500.000 de alegători, iar pentru opoziţie numai 7.000.000. Succesul guvernului este atribuit în mare parte voturilor femeilor care au votat unanim cu candidaţii guvernului naţional. „Times“ scrie: „Unul din faptele care reiese este că poporul britanic ştie să înfrunte situaţiile grele. Cum aci este vorba de un triumf al ideii naţionale şi nu al ideii de partid, guvernul o treime felicitat cu atât mai m mult cu cât el n’a făcut în propaganda electorală promisiuni irealizabile“. Ziarul laburist „Daily Herald“ s■ scrie că laburiştii trec fără îndoială printr’un moment de eclipsă şi că, dacă vor ■ să transforme actuala înfrângere într’o viitoare victorie, trebue să tragă consecinţele lecţiei de azi şi să înceapă imediat reparaţia dezastrului. Când soarta va surâde din nou partidului laburist, el va trebui să fie gata, nu atât să ia puterea, cât să-şi îndeplinească sarcinile ce-i vor incumba atunci. „Daily_ Herald“ mai remarcă faptul că, deşi laburiştii au obţinut peste şease milioane voturi, ei n’au în viitorul parlament decât 60 mandate. Va trebui totuş, scrie, ziarul, ca să se ţină seamă de marele număr de voturi obţinute ■ căci cei şease milioane de alegători nu pot îidesconsideraţi. In fine, ziarul regretă că, potrivit legii electorale, un număr , atât de mare de votanţi vor fi atât de slab reprezentaţi, în parlament“ „Daily Telegraph“ crede că triumful guvernului naţional este triumful democraţiei, care va da un guvern sănătos şi o finanţa sănătoasă. „Manchester Guardian“ refuză a considera succesul guvernului ca un succes naţional şi-l atribue tot combinaţiile ei de partid. Extraordinara prăbuşire a laburiştilor dovedeşti reuşita acestor combinaţii. CONDUCĂTORUL OPOZIŢIEI IN PARLAMENT Londra, 29 (Rador). — D. George Lansbury, singurul fost ministru laburist reales, va lua probabil conducerea opoziţiei în parlament, ca fiind cel mai vechili dintre deputaţii laburişti. D. Henderson se va pre-zenta la prima alegere parţială, candidând în numele partidului laburist. Londra, 29 (Rador). — In urma a două rezultate noui sosite din circumscripţia Inverness din Scoţia, totalul aleşilor pro-guvernamentali s-a ridicat la 557. Totalul aleşilor opoziţionişti este de 55. Mai sunt încă două rezultate necunoscute- AUDIENŢA U LT MACDONALD LA SUVERAN Londra, 29 (Rador). — Azi dimineaţă, d. Hamsai Macdonald a amit o audienţă de 50 minute la Suveran, căruia i-a expus situaţia generală electorală. Apoi d. Macdonald a venit la preşidenţa consiliului, aiule un mare număr de chestiuni acumulate pe timpul campaniei electorale, aşteaptă să fie soluţionate. Primii cu cari a avut întrevederi au fost lordul Sanket şi sir William Jamnett, cu cari a discutat chestiunile in legătură, cu conferinţa indiană, " Mesei rotunde", unde hotărâri de mare importanță sunt iminente. ~~ . Un consiliu de miniștri va fi in cursul zilei de azi. Londra, 29 (Rador). — D. Macdonald va pleca într'un concediu de odihnă îndată după ce va fi rezolvat o serie de chestiuni urgente. \ j La 0 Noembrie, primul ministru va ţine un important discurs politic la banchetul anual oferit de primarul Londrei. D. HENDERSON şeful partidului laburist şi care a căzut în alegeri D. BALDWIN şeful partidului conservator. D. MACDONALD , primul ministru englez r m Tezaurul miraculos tt. Merlin Fac mare senzaţie In Franţa destăinuirile preotului Legrand, că sub o plantaţie cu sfeclă de la Hertain (la frontiera francobelgiană) s’ar afla ascunsă o comoară in valoare de una sută milioane franci francezi. După indicaţiile unor istorici belgieni şi francezi, comoara ar fi fost ascunsă într’o subterană, care în secolul al X-lea lega mănăstirea din Cysping (Franţa) cu o dependinţă a ei care era în Belgia. * SLS: Curăţirea terenului de sfeclă. JOS: D. Maes, primarul din Hertain şi proprietara plantaţiei, interviewat de ziarişti, j