Universul, decembrie 1931 (Anul 49, nr. 325-352)

1931-12-01 / nr. 325

31 ATENŢIUNE: Atragem atenţiunea Onoratei noastre clientele asupra noului format al sticlei „D I A N A" Franzbranntwein care nu este cu nimic mai mică. Este formatul oval dinainte de răsboi la care am revenit, do­vedit cel mai practic. Rugăm Onor. clienţi a o măsura pentru convingere şi a acorda produsului nostru aceiaş încre­dere fiind singurul Franz­branntwein garantat cu mentol, eficace contra gripei şi orică­rei altfel de răceli. Observaţi bine ambalajul, aci reprodus. Diana FRANZBRANNTWEIN Furnizorii Curţii Regale Cele mai devd­oste mâncări se pregătesc după cartea I.!Mo­teluri de mâncări“ Care este cea mai bună certe de bucătărie şi nu vreime să lipsească din casa bunelor gospodine Se găseşte la librării, la vânzătorii de ziare şi la ziarn QNlVLBSUi“ — La cerere se trimete şi ramburs. 9­­ a?, e. cocoş I . Specializat la Paris Vindecfl radical numai prin injecţii VARICE. ulcere $i exeme va­ricoase, HEMOROIZl(trânji) Nevralgii: SCI­ATICA Lumbago Boli de pieie şi aiiilis Tons. 3—7. Sitii Apostoli 82 i’tr sânic era'llîl: i.uni si -I6­ 2-4 pr.i. fflim­ spsciaVisi holi Genito-urmnare. sifilis consultaţiile dele 12—1 şi 3­ 7 p.m. Cal.VÎCtOr iell90. Tel. 234­82 Procent Dr. COSTINIU senior Şeful serviciului la Colţea pen-­ tru boale de : GÂT, NAS şi URECHI 41, Strada Mussolini Consult. 2-5—7.8. Tel. 2­0244 666 Doctorul MITULESCU Fost colaborator la Institutul de Tu­berculoză al prof. Koch din Berlin. Medic cel al Preventoriului de tuber­culoză „Gr. Alexandrescu" SPECIALIST IN BOALE DE PIEPT Dă consultatiuni si face examinări cu :Razele ROENTGEN. In STRADA OI­­TUZ No. 19, ET. 1. Intre orele 9—12. Tel. 21­25 Instalaţie specială pentru Teleradioaralie pulmonară Bucks. Dr. GRUBARG VECHIUL SPECIALIST stricts. veheuice JBOEI DE FEMEI Tratamentul Blenoragiei şi complica­ţiilor (prebita, prostatita ovarica, m­etrita, ele) Analize — Dtuternita — Consult. 11-2 şi 5-8 femei 4-5 Str. SMÂRDA'* 19 664 Dr. FR. SPANIER Pasagiu­ Român No. 23 etaj I, uşa 2-a stânga Boli de fEMEI Tratamente pentru inflamaţii de mitră şi ovare, tulburări menstruale, consul­taţii pentru sarcină, varice, electrici­tate, diatermie şi raze u-violete. Consultaţii N­—1. 4—8 Miercuri d. a. gratuit pentru săraci ._______________________644 La cabinetul medical „SALVA­TOR”, vechii specialiști din 1906 vindecă radical şi fără durere UE no IA fill CRONICA, prostatite, me­­trite, ovarite, prin curenți elec­trici de diatermie (Dr. Boucayrol) Electroliză pentru stricturi Boale de Piele și Sifilis Controlul diagnosticului prin AN&M3A SÂNGELUI Reactihe: wassin­ mann. Htchi. nieimene ULTRA MICROSCOPIE p, cunoaşterea şancrunii sifilitic Cons. ni — l şi 6—9 Tel. 333/81 9. PASAGIUL ROMAN, 9 Aproape Palatul Regal-Bucureşti Policlinica VIATA » Bucureşti, Calea Griviţei 107 se tratează BLENORAGIA, SI­FILISUL şi BOALELE DE FEMEI DIATERMIE - ULTRAVIOLETE Consult, toată zina 4177 a­ssa Coc­or fdla^os ANA ALESKE fost medic Spital de boli de fentei Operaţiuni Tratament modern, rapid prin eleitroterapie. diatermie, băi elec­trice P­nii funcţionari şi meseriaşi au reducere Cons. 8—10 si 13—8 seara. Bulevard**1 Maria 2 «-«I» Baratiei Dr. ANA LIEBER Fost Asistentă la Maternitatea din Viena. MAMOS. BOLI DE FEMEI, OPERAŢIUNI. C.YNK’OLOGICE, DIA­­TFRMIE. RAZE ULTRAVIOLETE. Soţii ai stud­iui Si funcţionare au reducere Cons. 8—1­2—8.. Str. Cobâl­­cescu 53.____________________454 Tânasescu Ii© triaj financiar Mussolini. 34. Bucureşti IIi Fructificăm, procurăm, primim bani, ipoteci avantajos decât Băncile, do­bânda 10—14. Salvam Proprietăţile Ca­pitalurile Societăţile. 369 Milili: Jim­ Mor“ Dl. M­UDEI Mill Braşov, Calea Victoriei 13, Telei. 409. Specialist pentru ortopedie şi chirurgie ortopedică. Gimnastică şi masaj terapeutice. Consult, la do­miciliu : 2-4 p. m. Operaţiuni şi consult, a. m. in Sanatoriul Dia­­coneselor, Str. Morilor 17, Tel. 354. 4431 ’’hemmF vindecă radical prin Injecţii Dr. A. TOPOItOV specializat la Paris Consult: 11­ 7, Duminica 8-11, Str. Mihai Vodă 13 (vis-a-vis de Vama Poştei) , 5 ^VWWVWW\A^mVWWW\' 5000 Lei SE OFERĂ ACELUIA care va găsi denumirea cea mai potrivită bu­fetului ce se va deschide în b-dul E­­lisabeta nr. 12, între cinematografele Capitol şi Regal. Denumirea trebue să fie scurtă şi să fie exprimaţia unui local elegant, popular cu consumaţie de primul rang şi accesibil fiecărei pungi. ■ Propunerile se vor adresa ln plic închis bufetului din bulevardul Elisa­­beta 12. 34 WWWWW­­WWlAWWWW BIROUL ŞTIINŢIFIC SPIRITIST MISS ELLYNÉE celebra prezicătoare din toată Europa sosită in Bucureşti SPIRITISTA Miss Ellynée, unica în Bucureşti, autorizată de onor, prefectura poli­tiei Capitalei, este singura prezică­toare, celebră in arta sa. Eleva lui Ahmet din Erusalim, cea mai învăţată in ştiinţele oculte secrete cu o ştiinţă nevăzută de nimeni până azi în Bu­cureşti, care prin ştiinţele oculte stu­diate, prezice imediat gândul, numele şi toată viaţa omului. Şi orice secrete ascunse spre viitor. Amor, căsătorii comerţ comori, judecăţi, iar boalele arată purul adevăr. Prezic corespon­denţă. Şedinţe speciale spirite. Rog a nu mă confunda cu aceia ce se pretind că sunt profesori prezică­tori şi prezicătoare, având eu o şti­inţă deosebită de ei toţi. Consult de la 8 dimineaţa—8 seara. Str. Buzeşti 32 Intrarea prin gang­­uşa a 3-a. Toate tramvaiele. Piaţa Buzeşti. 26 SNICLE Vili pentru vin, etc. , de la Fabrica de Sticle Ardeleană­ S. A. R. din Diciosânmartin Reprezentanţi: Adler & Weissmann Bucureşti Tel 331/23 Str. Lulaci 2 Publicaţie de Vânzare s Se aduce la cunoştinţa gene­rală că In ziua de Joi 3/XII col., ora 8—12 şi 15—17 se va vinde prin licitaţie publică la maga­zia de mărfuri din mai multe mărfuri, ca: cărţi, obiecte de bronz, talc, săpun, bonboane, a­­parat de radio, aparate de um­plut sifoane, efecte, obiecte gă­site, etc. Licitatorii vor depune o ga­ranţie provizorie de 30% din suma licitată. Garanţia se va reţine până la aprobarea licitaţiei. Mărfurile licitate şi aprobate se vor ridica în termn de 3 zile de la avizare. Supraoferte nu se mai primesc. Inspecţia de Mişcare Bc. p. con­form.. Impiegat. Indescifrabil. un fim . Pentru a avea fondurile necesare unei acţiuni de pri­menire sufletească şi afirmare a naţionalismului integral, a­­tâta de imperios necesare neamului nostru în actualele clipe istorice, Asociaţia „Cultul Patriei“ a organizat o loterie. Biletele, cu preţul de 20 lei, se găsesc de vânzare la debitele principale din ţară şi la sediul asociaţiei „Cultul Patriei“, în Bucureşti, str. Cobălcescu Nr. 21. Tragerea, conform legii loteriilor, va avea loc la 16 Ianuarie sau 16 Iulie 1932, după cum vor fi cumpărate de repede biletele. Premiile sunt indicate pe bilete. Ru­găm călduros pe bunii români’, să dea tot sprijinul lor a­­sociaţiei „Cultii Patriei“, în opera de regenerare mo­rală naţională ! UNIVERSUL Opinia publică cere anchetă şi sancţiuni Este mai mul­t ca r. lună de când in vitrina librăriei Socec din localitate a apărut broşura „Marina Noastră”. Atras de titlul lubcrărea şi modicitatea preţului am cumpă­rat-o şi am citit-o şi eu. Această broşură, cuprinde destăinuiri privitoare la marina şi la aviaţia noastră de o gra­vitate extraordinară! Dar broşura nu destăinueşte numai starea în care se găsesc a­­ceste arme la noi — ea mai ci­tează şi numele vinovaţilor cari le-ar fi adus în această stare. Broşura fiind de domeniul pu­blic, a şi intrat în toate mâinile, chiar şi în acele în cari n’ar fi trebuit să intre niciodată şi de sigur că va fi trecut de multă vreme şi graniţa. In sferele noastre cu răspun­dere de apărarea ţării, nu se simte încă nimic. Ori care va fi adevărul, o mă­sură de o străşnicie la aceeaş înăl­ţime cu gravitatea destăinuirei se impune. Dacă cercetarea va stabili că autorul broşuirei a calomniat­­ să intre la puşcărie iar dacă, invers, cercetarea va stabili că destăinuirile autorului cores­pund adevărului atunci să se a­plice şi autorilor destăinuiţi a­­ce­leaşi sancţiuni. Persoanele citate în broşură sunt în viaţă, iar materialele şi actele despre care se vorbeşte în broşură există. Cerem să se facă cea mai ri­guroasă cercetare pentru com­pleta stabilire a adevărului. O asemenea cercetare este de o potrivă de necesară : întâi o­­fiţerilor arătaţi ca vinovaţi şi în al doilea rând este necesară ministerului armatei, ceea ce e de mirare că na început-0 mai de mult. Cercetarea trebue să fie fă­cută în modul cel mai riguros, iar sancţiunile să fie aplicate în modul cel mai nemijlos astfel în­cât să slujească de pildă pentru toţi ticăloşii de care s’a umplut­­ pământul. Şi dacă este de dorit ca ori­ce calomniator să ştie ce-il aş­teaptă după săvârşirea infamiei, tot aşa trebue să ştie şi abuzivii şi profitorii pe cari împrejură­rile îi aruncă în situaţ­ni ne­meritate. General de divizie, IONESCU E. MARIN din rezervă 17 XI 931 Constanţa. In legătură cu congresul balnear Primim următoarele: In numărul cu data de Marţi 24 a. c., aţi binevoit a publi­ca o dare de seamă a congre­sului balnear de Duminica tre­cută, pentru care vă suntem recunoscători. Dar în ea s’a strecurat o acuzaţiune care s’a elucidat spre sfârşitul şedinţei când reprezentantul dv. nu mai era în sală. Această acuza­­zaţiune a fost aceea adusă u­­­­nui medic, al cărui nume deşi i se şoptise numai, a ajuns to-­­ tuş la masai reprezentanţilor presei. Acest nume este al u-­­­nui distins medic, d-rul I. Moscu, medic primar de spital, fost medic balneolog la Că­­ciulata, căruia i se imputase că ar fi vorbit la Radio contra apelor minerale româneşti. Congresul a pronunţat un vot de blam. Dar spre sfârşitul acestei şe­­dinţi în care s-au discutat chestiuni de deontologie medi­­co-balneară, un alt membru,­­d-rul Buzagiu, a luat din nou cuvântul spunând că, deoare­ce s-a şoptit un nume respec­tat, nu poate să fie decât o eroare. Preşedintele congresu­lui i-a răspuns că nu se va publica nimic înainte de a se fi făcut o cercetare. Cu toate acestea, pentru cauza arătată, numele a eşit în „Universul“. Avem deplina convingere că veţi binevoi a lua notă de cele declarate de noi prin­­ prezenta scrisoare, aducând îndreptarea cuvenită. Comitetul congresului, încă dela şedinţă, hotărise a cerce­ta cazul, cu atât mai mult că insinuarea acuzaţiunii fusese făcută oratorului, şi acesta pu­blicului, prin o terţă persoană. Am văzut copia conferinţei ţinută la Radio de colegul dr. I. Moscu şi am constatat că nu numai că d-sa nu a spus nimic dăunător la adresa ape­lor minerale, dar că, din con­tra, d-sa spunea că nu pot fi bune acele ape străine care se învechesc în sticle în drumul lung ce-1 fac. Câtă deosebire între adevăr şî modul cum a fost înţeles. Pentru încredinţa­rea celor constatate, am rugat I pe d. dr. să binevoiască să ne încredinţeze textul conferinţei­­ spre a-l publica în Curierul I băilor. Dar d. dr. Moscu are un tre-I cut însemnat în balneologia I română. Pe lângă studii asu-­­ pra apei de Căciulata, d-sa I are un studiu comparativ asu­­­ pra băilor de la Rogat, Neu- I haim şi Vatra Corpei, în care­­ concluzia este în avantajul sta- I ţiunii româneşti.­­ Un asemenea bun român nu I poate rămâne sub o acuzaţiu­­­­ne nedreaptă şi vă rugăm ca, I deoarece ea a apărut şî în „U­­­­niversul“ să binevoiţi să nu daţi I posibilitatea de a o face să­­ dispară. Primiţi, odatâ cu vii mulţă­­miri, distinse salutări. Comitetul: G-ral dr. Vicol; Dr. Anastase; Dr. Coca; Dr. Ettinger; Dr. Michăilescu. ------x n x------­ CONGRESUL STUDENŢESC Centrul studenţesc Bucureşti, comunică: Se aduce la cunoştinţa studen­ţilor că congresul general studen­ţesc a fost amânat la 13 Decem­brie ori, dată pentru care s’a ob­ţinut aprobare de la d. prim-mi­nistru. Zilnic între orele 12 şi 13 şi 18— 19, se eliberează legitimaţiile de participare, reprezentanţilor orga­nizaţiilor studenţeşti. Condiţiile pentru participare sunt următoarele : să fie student universitar (creştin); să facă parte dintr-o organizaţie studenţească; să aibă insigna S. C. cu legiti­maţie proprie. Controlorii şi delegaţii vor su­praveghea respectarea strictă a acestor condiţii. Toţi cei ce posedă legitimaţii pentru controlul insignei S. C. se vor prezenta la sediul centrului studenţesc, pentru a-şi preschimba legitimaţiile. Cam a petrccut an român O NOAPTE LA NEW-YORK O interes­ată şi emoţionantă spovedanie .ILUSTRATIUNEA ROMANA“ msmm R­ebeca crește sănătos si ooinic ca _ ± L«S5ţ°°4 GRATIS vtf prtml * mortr» d. MEUMN (t htoranul» ICum tt­ml cmc copTIui" tdreMt­ v. *■. DEP. GENERAL PENTRU ROMANIA AL PREPARATELOR MELL1N-BUCUREȘTI Str. Or. Cinci No. 8 TcWom 380/98 Contra proiectului amortizării datoriilor particulare — Memoriul Sindicatului creditorilor ipotecari — Sindicatul creditorilor ipote­cari din România, Întrunit In adunare generală în ziua de 22 Noembrie 1931, luând în discu­­țiune proectul de lege pentru în­­ființarea unei Case de amorti­zare, a Întocmit următorul do­cu­men­tat memoriu pe care l-au înaintat d-lui ministru C. Ar­­getoianu : CREANŢELE IPOTECARE ŞI PRIVILEGIATE Să se excludă de la beneficiul acestei legi datoriile ipotecare şi privilegiate private, indiferent de data contractării. In această categorie intră cre­ditorii ipotecari cari în majori­tatea lor sunt oameni ce au e­­conomisit o viaţă întreagă şi au împrumutat economi­­e lor de câteva generaţii ca: date, pen­sii, averi de minori, bani strânşi pentru construirea unui cămin, economii pentru bătrâneţe, etc., şi cari nu pot fi cu nimic vino­vaţi dacă au păstrat avutul lor în numerar şi au ajutat pe con­cetăţenii lor împrumutându-i la nevoe cu dobânzi minime, în­lesnind pe această cale creditul public, pentru ca să fie ne­voiţi a se supune în mod forţat operaţiunei de lichidare, plătin­­du-li-se în loc de bani buni, obli­gaţiuni de Stat susceptibile da depreciere. Proectul apare ca inoportun şi este in contradicţie cu Con­stituţia ţării care garantează intangibilitatea creanţelor. Inoportunitatea se evidenţia­ză prin lipsa probabilităţilor u­­nui conflict social cum ar fi ca­zul debitorilor agricoli mărunţi; din contra, imob­lele urbane se menţin la un preţ destul de ri­dicat, lichidarea prin executa­re juridică se poate face destul de uşor mai cu seamă azi, când prin retragerea depozitelor de la bănci au început plasamente în imobile, lucrul semnalat în tim­pul din urmă prin marele nu­măr de tranzacţii de acest fel efectuate la tribunale. Legea nu a fost cerută de ni­meni, toată lumea mulţum­n­­du-se cu executarea, juridică conform procedurei civile, mo­dificată de legea. Iun­ia , care pune la îndemână debitorului executat ample mijloace pentru garantarea dreptului său. Apoi în ce priveşte quantumul dobânzilor, acesta este regulat prin legea contra cametei, iar estimarea valorii imobilelor se face pe cale de expertize. CIRCULAŢIA BUNURILOR URBANE Pentru economia naţională nu este nici o pagubă dacă i­­mobilele urbane circulă dintr o mână într'alta. Din contră, în­casările Statului se pot solda cu un excedent la taxele de înregis­trare prin intensificarea încasă­rilor realizate d­e tranzacţii, în cazul când ele sunt făcute prin tribunal. Este în interesul societăţii ac­tualei burghezii, ca bunurile mobile şi imobile să circule cu cât mai mare uşurinţă­, iar cre­ditul şi convenţiunile dintre părţi să fie garantate şi apă­rate. Şi aceasta a vrut leg­uito­­rul de până acum, care a încu­rajat sub toate formele circu­laţia. In cazul când din motive pe care nu le putem prevedea, s’ar conchide că nu se poate înlătu­ra dela lichidare acest gen de datorii, ţinem a vă face cunos­cut că proectul astfel cum este alcătuit are multe lacune de Îndreptat şi de pus în acord cu pactul fundamental, cu intere­sele părţilor şi cu normele de drept existente. Dacă proectul devine lege în forma lui actuală, va fi inapli­cabil şi neconstituţional, având şi menirea să desfiinţeze Eteral­­menta orice posibilitate de cre­dit intern şi extern, grevând budgetul Statului distrugând orice încredere în leg­le ţării, care au menirea socială să men­ţină un echilibru echitabil şi just între diferitele conflicte de interes. Or, nu numai că nu se ţine seama de acest lucru, dar se şi răstoarnă norme precise de drept, spunându-se de exemplu că votul majorităţii creditorilor, ca valoare a creanţei, determi­nă hotărârea judecătorului de­legat in sensul că votul credito­rilor chirografari aflaţi în ma­joritate determină această ho­­tărtre și o imp­une creditorului ipotecar sau privilegiat. Aceas­tă inovaţiune juridică va avea ca efect imediat crearea unor masse de creditori chirografari fictivi, cu cari debitorul de rea credință îşi va impune voinţa sa creditorului ipotecar sau privi­legiat EREZIILE JURIDICE ALE PROIECTULUI Serem: Retragerea proectului comber­siunei datoriilor agricole și a proectului Casei de amortizare. In orice caz: 1. Scoaterea din al doilea pro­­ect a paragrafului e) din art. 1 şi a dispoziţiunilor din artico­lele următoare privitoare la li­chidarea datoriilor private. 2. In cazul când guvernul ar găsi că acest proect trebue să devină cu orice chip lege, fără a se înlătura paragrafele privi­toare la datoriile ipotecare, cre­ditorii fac apel la comisia de legislaţie civilă a Camerei, pre­cum şi la parlamentari, arătân­­du-le că rezolvarea problemelor dator­ilor private nu s® impune ca o măsură de preîntâmpinare a eventualelor conflicte sociale, ci ea se referă numai la o cate­gorie restrânsă de cetăţeni din clasa burgheză, singurii prin al căror intermediu se poate faci­lita creditul de care ţara are azi nevoie. 3) Cerem ca să se revie asu­pra dispoziţiunii din proectul de lege privitor la suspendarea executăr­lor silite pe care nu o acceptăm, urmând ca execută­rile să-şi urmeze cursul paralel cu lichidarea prin Casa de a­­mortizare, iar adjudecările e­­fectuate în timpul procedurei de lichidare să fie considerate ca bine făcute 4. Nu primim să fim puși pe picior de egalitate cu creditorii chirografari, ale căror interese și dreptul sunt deosebite. 5. Casa de amortizare primind cererea debitorului să dea curs formalităților în maximum 30 zile de la data int­roducerei cere­­rei de amortizare. 6. Termenul înăuntrul cărora orice debitor se poate adresa Casei de amortizare, să se redu­că la două luni iar comunica­rea debitorului la opt zile, sub sancţiunea: decădere. 7. Art. 21 este inacceptibil, ne­­jurid­c şi poate da loc la cele mai mari fraude, de­oarece nu este admisibil ca votul creditor­­ilor chirografari să poată fi o­­bligatoriu pentru creditorii ipo­tecari şi privilegiaţi. 8. Legea pune la discreţia de­bitorului de rea credinţă pe cre­­d­toriii ipotecari şi privilegiaţi, putând să-şi mărească pasivul la infinit prin creanţe chirogra­­fare. 9. Legea nu lămureşte ce se întâmplă cu bunurile deja ad­judecate şi care este situaţia adjudecatarului def­nitiv care, cumpărând prin licitaţie publi­că, are ordonanţă de adjudeca­re, ce constitue titlul său de proprietate, pentru care a depus preţul şi taxe enorme de înre­gistrare şi de portare1, dar care nu este încă pus în posesiune, fie că ordonanţa a fost atacată cu recurs, fie că formalităţile de emitere a ordonanţei sau de investire nu s-au terminat încă Legea face deasem­eni când este vorba să lămurească ce se întâmplă cu posesorul ordonan­ţei de adjudecare în eventuali­tatea casărei ordonanţei cu tri­mitere la instanţa de fond pen­tru rectifcarea actului care ar fi fost viciat şi prevăzut cu sancţiunea nulităţii. 10. Legea nu lămureşte câ­nd şi cu ce instrument se face pla­ta. Creditorii ipotecari resping eventualitatea plăţii la obliga­ţiuni prin analogie cu proectul de conversiune al datoriilor a­­gricole. Creditorii ipotecari încreză­tori în înţelepciunea guvernu­lui, precum şi a mandatarilor naţiunii, rămân cu credinţa că se va aprecia nevoia armoniză­rii intereselor claselor coriale ca şi importanţa creditorilor ipo­tecari, amendând proectul Ca­sei de amortizare la sensul a­­m­endamentelor aci anexate. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni ?00 pe 3 î*"«î 9 Km XLIX Nr. 325 Mm? 1 Deem» 1931 AAl JnAni p«ntru • dobiad! dinţ! MW, frumoşi est« DramiU cei urep* următorul: Intindeţi o fUfiţi de pastă de nMamammmi dinţi Chlorodont pe peri» de dinţi Chloro­­dont (perie specială ca peri! retezaţi după forma dinţlîl8f) periaţi dantura în toata direcţiile, chiar din sus In Jos, şi spălat! gura cu apa de gură Chloro­dont Veţi fi surprinşi de succes. întrebuinţarea Chlorodontului este în special agreabilă, deoarece această pastă nu este săpunoasă făcând spumă­, ci are o influenţă binefăcătoare şi refresisantă prin gustul şi aroma ei delicioasă de mentă. Pasta de dinţi Chlorodont tubul Lei 32.— şi Lei 20.—. Peria de dinţi Chlorodont Lei 42.— şi pentru copii Lei 30.—. Apa de gură Chlorodont, sticla­­*I­as.— şi Lei 48.—. De cumpărat pretutindeni. Remiţând firmei Chlorodont “ * “ Braşov, Cloerae acest anunţ­, primiţi cu totul gratuit un tub de dinți-------­G. A. R. de pastă nți Chlorodont Pentru biserica din Gura­ Foii (Dâmbovița) In comuna Gura Foii, jud. Dâmboviţa, se construeşte o bi­serică impunătoare, din iniţiaţi­va unui comitet, care are în frunte pe preotul Pavel Popesc­u. Fondurile însă s’au epuizat ; binevoitorii pot trimite ajutoa­rele pe adresa comitetului din comuna arătată 19 ani de la proclamarea independenţei Albaniei Au trecut 19 ani de când, du­­pă 5 secole de opresiune străină, Ismail Kemal a arborat la Va­lona­­ drapelul istoric al erou­lui George Caetriota, numit SKANDERBEG, având pe fond roşu, un vântubi bicefal negru. Această aniversare a fost săr­bătorită Sâmbătă, 28 c., cu cel maî mare entusiasm de colonia albaneză. La orele 11 dim. s’a oficiat în biserica a­libaneză, str. Academiei, un tedem­ de către archimandritul Scriban, asistat de preotul albanez Steliati. Nu­­meroși membri ai coloniei alba­neze au umplut biserica in fruntea cărora erau d-nui Basili L. Do­­gani, coneul general, Al. Dre­­nova şi Nik Pemana, secretari ai confiud­erului general, P. Go­­giamani, corespondent al birou­lui presei albaneze, Alex. Vanei, r­reşedintele proumităţii albaneze, Kir'­azi secreta­r, et». Palatul regal a fost reprezen­tat prin d. colonel Condiescu, acsistant regal, guvernul şi mi­nisterul de externe prin d. mi­nistru plenipotenţiar FilaUty, secretar general al ministerului de externe, şi d. Puşcă, secretar de lege fie. Au mai fost prezenţi: d-nii G. Preziosi, ministrul Ita­liei; di Ştefane, secretar de le­gaţie; D. Rybar, însărcinat de a­­faceri al Iugoslaviei; Stoiloff, însărcinat de legaţie al Bulga­riei, conte de Hanteelotin­e şi colonel Palasse dela legaţia franceză; Tomes şi colonel Braun dela legaţia Cehoslova­­­­cieî; Iconomos şî Niereos dela le­­­­gaţia Greciei; Contele Almasy dela legaţia ungară; Reşid-Bey ataşat militar al Turciei; dr. Topa vice-preşedinte al Came­rei; Cezar Pa­sou preşedinte al soc. „Amicii Albaniei“ etc. Seara în sala „Eintracht“ stu­denţii şi studentele albaneze au jucat o comedie in limba alba­­neză şi s’a damsat până noap­tea târziu. S’a manifestat pen­tru amiciţia tradiţională r­o­­mâno-albaneză. Materia în plante şi animale Urmare din pag. K­a un repaus relativ scurt dispare oboseala dintrun muşchiu scos din organism şi fiind fără sân­ge. Desigur că în acest caz o­­boseala a dispărut din alte cauze decât din aceea a elimi­nării toxicelor prin circulaţiu­­nea sângelui şi prin asimilare. Cercetându-se diferite condiţi­­uni atât pentru ţesuturi mus­culare sau nervi cât şi pentru plante, s-a stabilit în primul rând că oboseala nu apare, a­­dică reacţia electrică se pro­duce în acelaş fel când între intervale de excitare se lasă un timp suficient pentru ca să venim la starea normală, timp ce nu corespunde cu timpul de eli­minare al toxinelor. Biederman a formulat urmă­toarea concluzie generală : Pen­tru plante ca şi pentru ţesu­turi animale, se poate totdea­una să se lase între două exci­­taţiuni succesive, un interval de timp, încât reacţiunea elec­trică şi starea fiziologică să nu sufere nici o variaţie chiar când lucrează timp mai înde­lungat, şi astfel să se înlăture oboseala. Oboseala în general apare atât în ţesuturi cât şi în plante când cauza reacţiunii a lucrat în mod continuu fără nici un interval de repaos, a­­dică a produs o stare de teta­­nos fiziologic. Deasemenea s’a mai stabilit de Bose şi elevii lui, că o reacţiune chiar dacă se produce fie dintr’o cauză mecanică sau di­ntr'o altă cau­ză, dacă se lasă timp liber de revenire la starea iniţială, reac­ţiunea se produce totdeauna la aceleaşi condiţiuni. Ceva mai mult, chiar toxicele sau anes­­tezicile ca nicotină şi clorofor­mul sau eterul, dacă au fost folosite la cantitate mică şi a­­poi s’a lăsat timp liber, reac­ţiunea electrică se produce la fel, adică nu apare nicio mic­şorare a diferenţei de poten­ţial. Din toate cercetările făcute ele Bose şi alţii s’a stabilit că reacţiunea electrică nu este numai la animale şi la plan­te şi că aceste reacţiuni e­­lectrice sunt şi la metale. Ast­fel atât ţesuturile animale cât şi cele vegetale în aceleaşi condiţi­­uni de excitabilitate manifestă aceleaşi reacţiuni electrice mă­­rindu-se sau micşorându-se după variaţiunea condiţiunilor. Or, reacţiunile electrice la a­­nimale au fost considerate până acum ca fenomene pur fiziolo­gice, cărora nu li se cunoştea nici o explicare fizică şi care se presupunea că rezultă din jocul unei forţe vitale necu­noscute, care se găseşte numai în materia vie. Prin cercetările întreprinse însă de Bose s’a stabilit că şi metalele reacţio­nează electric la un excitant, exact ca şi ţesuturile vegetale şi animale formate din mate­rie vie. S’a stabilit că supra­punerea excitaţiilor, influenţa toxicelor, în fine exact toate fenomenele constatate în ţesu­turile vii se manifestă şi în firele metalice. Printr’un mare număr de cercetări s’au de­terminat până acum reacţiu­nile electrice ale metalelor, care se produc în acelaş fel ca şi la animale. Or, cum la metale toate aceste reacţiuni e­­lectrice produse din cauze bine determinate, cu excitaţie prin ciocnire, prin torsiune prin temperatură sau diferite substanţe s’a putut explica din jocul electronilor şi al nucleu­lui la interiorul atomului, s’a căutat să se folosească aceeaş concepţie şi pentru materia vie,­­ cum s’a stabilit că fenomenele fiziologice din materia vie, plante şi animale, nu sunt pro­dusul acelei forţe vitale atât de misterioase, ci intră şi ele în cadrul general al fenome­nelor produse din variaţiunile pe care le încearcă atomii in constituirea moleculelor şi a materiei in general. Prin acea­stă precizare experimentală adusă de Bose şi elevii lui şi prin introducerea concepţiilor moderne cu privire la struc­tura materiei în general şi a fenomenelor rezultate din a­­ceastă structură se face un pas gigantic în studiul materiei vii debarasată de această forţă misterioasă, care dacă a scăpat de încurcătură de multe ori pe unii a făcut ca să stăpânească multă vreme in acest domeniu in care intrăm şi noi, puterea întunericului. Prof. dr. Chr. Musceleanu Noui licenţiaţi in drept la facultatea din Bucureşti Almirjanu Elena, Andreşcov Petre, Antonescu Dan, Antonier Jaques, Arsu Eugen, Atan­asescu M. Alexandru, Aurian Mih. Cor­­neliu, Băluţă Natalia, Barat H. Solomon, Bard­­cea Aurel, Ba­­siuc Milea, Bădescu C. Nicolae, Băleanu Petre, Bănescu Vintilă, Bercovici Al., Borcoman loan, Bratu Marcel, Brătulescu Ște­fan, Braunstein Paul, Budeceanu Teodor, Burdin Izrail, Burilescu Alex., Burbea loan, Butnarul Faibis, Buznea Emanoil, Calomi­­ris Calomira, Cantemir Dinu, Caragheorghe Petru, Catrinescu loan, Catz Lipa, Chan Irina, Ceachir Chirii, Ciocârlia Paul, Ciotor Nicolae, Ciugudeanu Se­ver, Cohn I. Zalman, Constanti­­nescu S. Ion, Constantinescu V. Vasile, Coşoreanu Dumitru, Cos­­movici Horia, Cranciova Luca, Damian loan, Davidescu Irina, Dăescu Nicolae, Demetrescu Ște­fan, Diaconescu Filofteia, Dia­­mandescu Ion, Dobroneanu C. Mih., Dobrin Horia, Dulberg Sa­mi, Dumitrescu Alex., Dumitriu Mioara, Ettinger Mauriciu, Fa­­nea Nicolae, Farago F. Mihnea, Fischman Hugo, Florescu Mihai, Friedman Sachen Gavrileţ Franţ, Georgescu Toma, Georgescu Vic­tor, Gherbulescu Ilie, Gheţie Vasile, Gheorghiu Mircea, Gla­­vici I. Mircea, Goldenberg Lazăr, Goldhamer Norbert, Grigoriu I., Gulian Emil, Griinberg Carola, Gussi Magdalena, născută Cin­cu, Balanai Ionel, Hamen­ Wil­liam, Herşcovici Rebeca, Hirsch D. Alex, Horovitz Maior, Hönrik NL Ionel, Hurjui Iosef, Hustiuc I. Gheorghe, Ilie S. Gheorghe, Iliescu P. Const., Imbroane Bu­jor, Ionescu C. Ilie, Ionescu S. Nie., Iorgulescu N. Gh., Ivatîciu Stelian, Ivanof P. Zvetan, Ke­­mingher Susana, Klein Saul, Ky­­rieris Nie., Lația Gheorghe, Lei­' bovici J. Benedict, Leibovici I. Marcu, Leon Emanoil, Leontescu T. Nicu, Leffler Aurel, Lupu A. Marin, Lustman A. Avram, Ma­ior Petru, Manea Aurel, Marcus Samuel, Marinescu C. Ștef., Ma­­rinov loan, Masamed Abram, Ma­tei loan, Mateescu Maria, Ma­­teescu Traian, Mathe Ladislau, Mândruleanu Const., Miulescu Ovidiu, Modran Nicolae, Moşin­­schi Vasile, Mureşanu Romeo, Nedelcu Dan, Nedelcu Mihail, Nedeleanu Longin, Negrea Adri­an, Negulescu Victor, Nelepcu Gheorghe, Netta Silvestru, Ni­­colescu Mihail, Nicolescu­ Mircea, Niculescu Paul, Niţu Pavel, O­­hrocea Alex., Olteanu A. Luciliu, Paraschivescu B. Dan, Pascal Al­fred, Pastia C. Ion, Poia Petre, Pelinescu Gheorghe, Petrescu M. Paul, Petrescu M. Vasile, Petro­­vici Paul, Popp Grigore, Pope­­scu Dobre, Popescu I. Grigore,­ Popescu T. Ion, Popescu I. T-­­Bogdana, Pora Ioan, Profeta Ma­rietta, Prunescu Alex., Rad Ilie­scu Pogoneanu Victor, Radziwil­­ler Avram, Ristici M. Const., Ri­­zeanu D. D-tru, Romosianu L Irina, Rosenberg Iancu, Roveanu Florica, Rusănescu Valeria, Sal­ter Iosef, Samărtineanu Vasile, Scărlătescu G Ion, Scânteie Gh., Schneider Lucian, Schwartz Si-­­ vion, Schwarz Silviu, Schwarz I Solomon, Secară D. Vasile, Solo- I­mott Aizig, Solomon Maria, So­­­­lomon Virgil, Stănciulescu St. -­­ Gh., Stângu Aurel Stamate Şte­­­­fan, Steclăreanu I. Ion, Ştefăne­­scu St. Gh., Ştefaniu Corina Domnica, Ştefaniu Gheorghe, Stein Marcel, Sternheim Tulin, Stoenovici Liviu, Stoica Adam,­­ Taflan Vasile, Tari N. Gehorghe,­­ Teişanu Gheorghe, Teodorescu G. D-tru, Teodorescu M. Gheor­­ghe, Teodorescu Vasile, Tomaziu Gheorghe, Ţugulea Nicolae, Tur­­deanu Victor, Turtureanui Nie., Vainer Emil, Varzer Abram, Va­­siliu Nic., Vergati Alex., Verne­­scu C. D-tru, Vespromeanu Ion, Vicol Ion, Vicol Nicolae Vodof petre, Voiculescu T. Ion, Weis­­selberg D. Caret, Zlamfirescu, G Stall**, Zota Teodor, snap.

Next