Universul, ianuarie 1932 (Anul 49, nr. 1-353)
1932-01-01 / nr. 353
s PTI i” dlui M Brandsch, substat al minoriarat zilele treinterview că iii un „plan“ irea şi defini „naţionalităţiaia“, deoarece nu ie asigură cetăţenia aoperire a fälseh abia acum ie sub-secretar rarităţilor.ă minorităţile egală, bine de’un plan parehal constitumagna charta“ii din această de originea de credinţele se bucură de ni şi libertăţi, e nevoe de un lentru minorin „plan“, care situaţia lor drepturile şităţeneşti, arităţile au unit, faţă de real populaţiei oritare, apte , ; pe sfârşite, scă a suferit tmăr conside•omâneşti de e, — teoretice, • au fost desse realiza eare. S’a de singură şcoală iară, bulgară, din cuprinsul toate că în aţia din teriinoritarii disacoace de un e de şcoli, de trecutul reparte impor- ) 'nt&riiar saoreţinem scoate pensiuni, iari ai statu-j , după intraa tratatului î refuzat să ttul de crestatului roară, s’a învenea fapta pensionarilor .tegorie este foarte mare. In vremurile greii prin care trecem, întreţinerea acestor oameni, cari au devenit cetăţeni numai în schimbul pensiunilor ce li s’au acordat, vatămâ interesele pensionarilor noştri, cari au slujit statul român cu credinţă şi devotament şi ofensează spiritul de justiţie şi bunul simţ politic. Intr’un sat din Maramureş, o capelă ortodoxă românească a fost profanată şi devastată de un primar şi un notar , ambii minoritari. S'a adus cazul la cunoştinţa preşedintelui de consiliu, care e şi ministru al cultelor, ministrului de interne şi P. S. Patriarh al României. O anchetă s’a orânduit, dar nicio sancţiune nu s’a aplicat până acum celor dovediţi vinovaţi. Ce s’ar fi întâmplat dacă ar fi fost devastat şi profanat un locaş bisericesc, aparţinând unui cult minoritar, de către agenţii administrativi români ? Cu toate că sancţiuni severe s-ar fi aplicat imediat, celor vinovaţi, am fi fost „reclamaţi“ la Geneva şi presa minoritară, ca şi cea străină revizionistă, ar fi găsit un frumos prilej să ne acopere cu insulte şi să ne trateze drept un popor barbar, nedemn de a locui în Europa... D. Rudolf Brandsch — ca sub-secretar al minorităţilor — trebue să citească presa minoritară din Ardeal, care e puternic sprijinită de organizaţiile politice minoritare. Ei bine, această presă — şi n special cea maghiară— a intensificat campania revinionistă, de câteva luni încoace. A luat guvernul din tare face parte și d. Rudolf Brandsch, vreo măsură, ca să ipere interesele statului ronân împotriva acelora ce agită.frr- Aidle.iiii, ahoatUia.a niîickrii frontierei dela vest ? ! Se prevede vreo măsură in iceastă privinţă în „planul“ ntocmit de subsecretar de stat al minorităţilor ?... Dacă d. Brandsch nu esteocmai persoana indicată să apere interesele neamului şi statului românesc, împotriva celor ce uneltesc în acord cu duşmanii noştri, guvernul este dator să intervină cu toată autoritatea spre a pune capăt unei campanii primejdioase. orcianţi ucişi de bandiţi rău, 29 Dec.ssc, urmat de , s'a comis asia, în orăşedeţul Cetateascaţi şi înal-i biroul cerealie Gavrilman, aceştia îu cerut să le Cerealiştii au încercat să se opue şi au dat alarma. Bandiţii au tras atunci locuri de revolver, omorînd întâi pe Ilie Gavrilman şi apoi pe tatăl său Herşcu. După aceasta au dispărut. La fața locului a sosit d. căpitan C. Petrescu, comandantul legiunii de jandarmi Cetatea Albă, care a împresurat orăşelul cu jandarmi, urmărind pe bandiți. i. cator de cecuri î n România, arestat la Nisa ,in). — După vie, poliţia de este de pe falnaţionail de an, de 39 ani, işit în anii răreşti, o peînchisoare, lamnat pentru nchis 2 ani la 3, 6 ani şi ju, 1 an la Stockholm şi 9 luni la Berlin. La Viena, a ispăşit în 1929, o pedeapsă de 10 luni carceră grea. In Septembrie 1931, a fost sub nume fals în Olanda, unde a falsificat și încasat un cek de 2000 dolari la Harden şi altiud de 800 dolari la Leida. Sterian e membru al bande internaţionale de falsificatori de cekuri şi pungaş de buzunare. DOAMNE MILUEŞTE!.. Din toată ţara acelaş planset : lumea salariată osândită Crăciunului fără sărbătoare. Luna trecută, un deputat guvernamental şi intim al primului ministru îmi spunea : până la Anul nou toate salariile întârziate vor fi plătite integral. — De unde bani, am întrebat ? — Au să fie de undeva, nu pot spune acum, mi s’a răspuns. Această afirmaţie răspundea unui articol pe care-l semnasem eu în „Universul“, în care spuneam că funcţionarii şi pensionarii vor începe să fie plătiţi cu noul buget de la Ianuarie 1932, dar toate restanţele din 1931 vor rămâne neplătite, vor fi consolidate, spre a fi achitate din fantasmagoricul buget extraordinar. Prevederea mea s’a îndeplinit întocmai. Este actualul guvern vinovat pentru că funcţionarii şi pensionarii n’au putut fi plătiţi, unii începând din Iulie 1931 ? Spiritul de dreptate de la care nu mă îndepărtez când mă ocup de durerile ţării, mă povăţueşte să nu mint : dezastrul e datorit mai ales celor doi ani de guvernare naţional-ţărănistă, în care, mai ales până la ultimul cabinet Mironescu, risipa banului public n’a cunoscut margine. Dar guvernul actual are alte două vinovăţii esenţiale. întâia vinovăţie este aceea că a luat puterea, îmbrâncind partidele din calea cârmei, sub cuvântul că, fiind compus din technicieni şi neavând clientele de partid, care reclamă totdeauna satisfacţii, este singurul indicat să îndrepteze. Mai ales d. Argetoianu îşi pregătise infailibilitatea cu o serie de interviewuri în care aşternea reţetele salvatoare cu o siguranţă care a înşelat pe atâta lume afară de d. Auhoin. Farsa ridicolă a technicianismului s’a însărcinat tot d. Argetoianu s'o dstrugă, după ce a pus-o la o irodă efemeră. Alaltăeri, dând am interview unui ziar extemic din Bucu- I reşti, a spus cu siguranţa omului apărat de la spate : — Am nevoe de odihnă fiindcă „eu fac total”. Atunci e clăi Dacă d. Argetoianu face tolul, ceilalţi, fireşte, nu fac jtimic. Lovitura priveşte mai ce seamă pe primul ministru , pe technicianul dela agriculturi. Căci în Interview era vorba de legea conversiunii. Acesta este guvernul căruia i s’a lăsat cârtia pentru ca să guverneze în zilele atât de grele. Un guvern în care miniştrii se acuză reciproc de incapacitate şi incompetenţă. A doua vinovăţie a regimului este că i-a lipsit tăria sufletească spre a se înălţa până la tragicul ceasurilor. Pensionarii şi funcţionarii nu sunt plătiţi anii din iulie, fiindcă nu sunt parale. Foarte bine. Car este tratamentul egal pentru toţi ? Când învăţătorul de la margine de ţară este osândit cerşetoriei, când văduvele cad moarte la uşile percepţiilor şi ale casieriilor cu obloanele trase, de ce la Bucureşti „stăpânii noştri’ se lăfăe ? întrebăm : câţi miniştri, cari subsecretari le stat au rămas cu lefurile neplătite ? Şi de când ? întrebăm : deputaţii şi senatorii fost-au arătaţi la zi? Da sau nu ? întrebăm : domii preşedinţi, ai celor două Camere primit-au, fără amânare, ce 60.000 lei lunar ? ; întrebăm : funcţionarii înalţi favoriţi fost-au plătiţi în termen ? Cerem răspuns Căci, până şi în privilegiatul Bucureşti unii funcţionari n’au primit salariul de Crăciun; cel mult li s’au oferit acorturi de câte 200 sau 300 lei. Când se îneacă o corabie, stăm în tradiţia realităţii şi a bâribăţiei omeneşti, ca cei tintâi evacuaţi in bărcile de salvare sâ fie femeile şi copiii, apoi ceilalţi călători, apoi oamenii echipagiului şi cel din urmă căpitanul. Dar în practica laşităţii politiciane comandă un alt suflet. In urma vijeliei financiare care ne bântue, cel dintâi plătit în regulă este căpitanul, apoi ofiţerii luxosului echipagiu, în rândul al treilea oamenii de casă şi în coadă cei mai mizeri, îmbrăcaţi în soirenţe, bătrânele neputincioase, pleava numeroasă, muncitoare şi nenorocită. Avem astăzi un parlament ai cărui membri pe trei sferturi nici nu ştiu măcar cu care tren trebue să plece către judeţul de unde au fost decretaţi parlamentari, întreb : dacă vreodată soarta crudă a ţării acesteia îi va mai povăţui să se prezinte corpului electoral spre a-i solicita sufragiile, câtă îndrăzneală le va trebui spre a da ochi cu funcţionarii, cu pensionarii, cu profesorii, cu învăţătorii, pe cari i-au lăsat muritori de foame, pe când ei erau plătiţi la vreme ? In viaţă nu este destul sâ fii mare, dar trebue să ştii a te înălţa. Şi după ce te-ai înălţat să te poţi menţine. Dar când sufletul omului e mic şi când îi lipseşte ceea ce este indispensabil măririi sufleteşti, adică ruşinea de o faptă rea şi darul justiţiei care urăşte nedreptatea, atunci Înălţarea este totdeauna efemeră. Un stăpân cu omenie pentru servitorii lui, le dă în zilele de sărbătoare, mai ales, din toate bunătăţile mesei sale. Dar când un guvern şi oamenii lui se îndestulează copios şi egoist din bunătăţile bugetare, la zi şi în regulă, şi lasă restul fără pâinea de toate zilele, atunci regimul e judecat. Sunt încredinţat că foarte puţini români vor striga guvernului Iorga Argetoianu : La mulţi ani ! CONSTANTIN BACALBAŞA iiGiJI LUPTE IN n'fttICluBb -Toltev 29. (Rador). — Un avion japonez a bombardat în cursul dimineței de azi, un grup numeros de trupe chineze lângă Panshan. Chinezii au ripostat trăgând cu mitralierele şi tunurile de apărare anti-aeriane, retrăgându-se alţoi şi lăsând un detaşament japonez să ocupe localitatea Panshan. ATAC CHINEZ RESPINS Tokio, 29. (Ullstein). — Trupele japoneze au ocupat localitatea Tawa, situată la 50 mile la nord de Cineeau. Trupele japoneze de la nord de Cineeau au fost atacate de chinezi, dar au respins cu succes atacurile acestora. Chinezii au suferit grele pierderi. împăratul Japoniei a admise trimeată noui Întăriri trupet„* jojini,«ii» pare onerea/ji iu Manciuria, în special spre a Uî»truge bandele care operează nealungul căei ferate Mukden- Amtung. GUVERNUL CHINEZ DEFINITIV CONSTITUIT Nanking, 29 (Rador). — Noul guvern naţionalist a fost oficial anunţat. Membrii noului guvern sunt următorii: Eugen Chen, ministru de externe; Huanghan Liang ministru de finanţe interimar ; Hoyingchin, ministru de războiu ; Chenshanthiyan, minis- Irea expliru al marinei şi Limenian, mirm .sunt nistru de interne. tivite si Sunto este preşedintele consiliu- ebisesu lui executiv, ceace înseamnă că el, pentr în mod virtual, îndeplineşte funcţiunile de prim ministru. Chupeith a fost numit şef al statului major, Lichishen a fost numit inspector general militar și Tanashenscki a fost numit preşe NOUL GUVER DIN CATALONL Barcelona, 29 (Rador). — D. Macia a declarat reprezentanţilor presei că actuala criză de guvern din Catalonia s’a terminat, d-sa formând guvernul ca preşedinte al consiliului. In acelaş timp, colonelul Macia a comunicat şi lista noului guvern. D-sa a desminţit totdeodată ştirea că la rezolvarea crizei de guvern ar fi fost influenţat de cercurile guvernamentale din Madrid, adăugând că n’ar fi acceptat nici un fel de ingerinţă în această chestiune. Chişinău. Din Tighina se teleg mai mulţi ţărani pe surprinşi de jandan pescuiau ai copci , proprietatea statul să opună resistei au tras o salve Parte din pe ceilalţi au în ze pe fanda’rut atunci in cele din rebeli, car că eşti. La faior Gr' de jaz f FyîLMF — Ghici ghicitoarea mea. sunt slujbei« cele mai usoe pe lume ? — Ccjf dv p.-im-minist ministru de îinantt!e~pe astea. — ?! — De ce te miri ? toaite zilele. — ?! — Da, da. I u • că trage clikulu destituit. Un f târzia ză, este dent, care titie istorie r I prof. Torgi Prăbuşirea dela biblioteca Va In clişeul de anul X se vede periş, care s’ trei plafoni bUoteca F In cT I grand i loeu î er •tie-ou coi lestia B denta sa; Ionii nu v război spre denta si S. R.“. Ar urma, că ine n t a. aiea . .rebue sv. de neagrt .wig a fost m ., care a făcutoscova, nedumerinittea compatrioţilor el a adus la cunosrăspunsul dictatoruovit. unsul acesta e foarte mat şi instructiv. Stalin spune că prin pacue neagresiune ce se va viia între Rusia sovietică şi ionia, „noi, ca şi polonii, a vom recurge la forţă, nu vom întreprinde un atac spre a modifica graniţele Poloniei, sau a atinge indepen- Contrailul ieri săliles garanţia Nu! Noi n’am niciodată niciodată...’ s, librie i obţine luare it Stirowsfoi a „Omului mo., linişte pro-jme , /aptere la lon■ uţă pe cotile .■£e, survenite , ce-i com.tu n igură oitgrăită ,ţel misii tocişi erată pumn Sar contemporani ideile şi motmrv - r■- • - J_____ In jurul actualităţii LUL MODERNISMULUI de Pompiliu Păltănea desfăşurată până acum de d. Strowski. Dacă ultima-i Jiuanaxe ,ne permite să păitrundeim, precum anunţă declaraţiile liminarre, secretele subetuilim contemporan, parrtretull ce-il eveaeă fee.Ura astfel recomandată ne aj.. de iguir» la rându-i să surprindem cuim au putut fi" găsite de autor secretele ce ne des value, adică ne oferă priilej'Hil de ne iniţia in religia moderniamui prin propriaul exemplu al apstolului. D. Farpumat Supiiki e profe,naşterii, ’ „creşterii şi înfiorării, precum atestă, bunăoară, substianţialul studii. „Cum compunea Bossuet un distruiis funebru“, ori ediţia ointifică a operei lui Michel de Montaigne, redată in formele originale, cu toate lămuririle torice şi lexiiopilogice. D. Strow? nu se oprii la analiza savumt’ la reconstituirea fidelă a lor, ceea ce-1 interesa, în stera, pe lângă arta scrisui'.r -sonalitatea însăşi, inteli et mbrală, a autorilor sind fittul omenesc, cu mu' nigme, aspiraţiumi şi I-i visuriile de fericir' a viilor, constitue pr căpetenie a acest'’ scobor't.otr din iluz Re naş turii polonei ţei în ileal, care se ckiewiiti, ori Tovianski. Problemele conştiinţei 1-aiu m. infontezei . Căci fi COI1- numit ‘ in mod te, minţi 4i şi tic suuilţnmesc cu ă, închizânducaţi«. huma. coţii ile acţiune Jitie şi jar puteară. că spirite ca nelon ori ca Maniate sub înrâurirea e, au fosit pe wemefl .ce ideei de progres, p rezentatitive ale Inova. ibogăţiipM iintelecţiunile ? , rămâne „modernă" culiine sâ se schimbe pe zi trebue să se reînoiiască este şi disciplinează inteligenţa, fereşte judecata de prejudicii şi eresuri,, permite conştiinţei o liveră şi dublă manifestare. Humanitatiile clasice prepară astfel pentru viaţa prezentă. Universitarilor şi academi-omiilor li sa spus adesea că trăesc de pe urma maliţiilor, că ar fi nişte trişti şi nefolositori necrofagi, sub motiv că nesocotesc deregulă actualitatea literară, a că-rei cunoaştere şi «predare se impun, dimpotrivă, fiindcă tocmai graţie actualităţii literare se poa. •teveni în contact cu viiaţa activă a epocii şi, revelându-ne caracteristiciile acesteia şi valoarea. Readţiiunea în favoairea introduceriii actualităţii literare în programele de învăţământ a început înFranţa încă înainte de război. Sorbana a încurajat miş- I carea, aducând trenia deiideja. iamţi“, « cem conferenţiiarii în streină,tat« cu literatura cărei înţelegi să-şi iniţiieze D. Strovsh piui, consacr litere din Pitur,ii francez tură cu gând tratând ace« gemile ce a fc universitățile pluil îl dă de trerupere pri colelle atât 1 trale saiu.arii Mică regulat ca ,Jt Renai pairte au fost mul: ^ Rene Franiti cont