Universul, ianuarie 1932 (Anul 49, nr. 1-353)

1932-01-01 / nr. 353

s PTI i” dlui M Brandsch, sub­­stat al minori­­arat zilele tre­­interview că iii un „plan“ irea şi defini­ „naţionalităţi­­aia“, de­oarece­­ nu ie asigură cetăţenia­­ aoperire a fä­lseh abia acum ie sub-secretar rarităţilor.­ă minorităţile egală, bine de­­’un plan pare­­h­al constitu­­magna charta“­ii din această­­ de originea de credinţele se bucură de ni şi libertăţi, e nevoe de un lentru minori­­n „plan“, care situaţia lor drepturile şi­tăţeneşti, arităţile au un­it, faţă de re­al populaţiei oritare, apte , ; pe sfârşite, scă a suferit tmăr conside­­•omâneşti de e, — teoretice, • au fost des­­se realiza ea­re. S’a de s­­ingură şcoală iară, bulgară, din cuprinsul toate că în aţia din teri­­inoritarii dis­­acoace de un e de şcoli, de trecutul re­parte impor- ) 'nt&riiar sao­­reţinem sco­at­e pensiuni, i­ari ai statu-­j , după intra­­a tratatului î refuzat să ttul de cre­statului ro­ară, s’a înve­­­nea fapt­a pensionarilor .tegorie este foarte mare. In vremurile greii prin care trecem, în­treţinerea acestor oameni, cari au devenit cetăţeni nu­mai în schimbul pensiunilor ce li s’au acordat, vatămâ in­teresele pensionarilor noştri, cari au slujit statul român cu credinţă şi devotament şi ofensează spiritul de justiţie şi bunul simţ politic. Intr’un sat din Maramureş, o capelă ortodoxă româneas­că a fost profanată şi devas­tată de un primar şi un no­tar , ambii minoritari. S'a adus cazul la cunoştin­ţa preşedintelui de consiliu, care e şi m­inistru al cultelor, ministrului de interne şi P. S. Patriarh al României. O anchetă s’a orânduit, dar nicio sancţiune nu s’a apli­cat până acum celor dovediţi vinovaţi. Ce s’ar fi întâmplat dacă ar fi fost devastat şi profanat un locaş bisericesc, aparţinând unui cult minori­tar, de către agenţii admi­nistrativi români ? Cu toate că sancţiuni se­vere s-ar fi aplicat imediat, celor vinovaţi, am fi fost „re­clamaţi“ la Geneva şi presa minoritară, ca şi cea străină revizionistă, ar fi găsit un frumos prilej să ne acopere cu insulte şi să ne trateze drept un popor barbar, ne­demn de a locui în Europa... D. Rudolf Brandsch — ca sub-secretar al minorităţilor — trebue să citească presa minoritară din Ardeal, care e puternic sprijinită de orga­nizaţiile politice minoritare. Ei bine, această presă — şi n special cea maghiară­­— a intensificat campania revi­­nionistă, de câteva luni în­coace. A luat guvernul din tare face parte și d. Rudolf Brandsch, vreo măsură, ca să ipere interesele statului ro­nân împotriva acelora ce a­­gită.frr- Aidle.iiii, ahoatUi­­a.a niîickrii frontierei dela vest ? ! Se prevede vreo măsură in iceastă privinţă în „planul“ ntocmit de­­ subsecretar de stat al minorităţilor ?... Dacă d. Brandsch nu este­ocmai persoana indicată să apere interesele neamului şi statului românesc, împotriva celor ce uneltesc în acord cu duşmanii noştri, guvernul este dator să intervină cu toată autoritatea spre a pune capăt unei campanii primejdioase. orcianţi ucişi de bandiţi rău, 29 Dec.­ssc, urmat de , s'a comis as­­i­­a, în orăşe­­deţul Cetatea­scaţi şi înal-­i biroul cerea­­lie Gavrilman,­­ aceştia î­­­u cerut să le Cerealiştii au încercat să se opue şi au dat alarma. Bandiţii au tras atunci locuri de revolver, omorînd întâi pe Ilie Gavrilman şi apoi pe tatăl său Herşcu. După aceasta au dispărut. La fața locului a sosit d. că­pitan C. Petrescu, comandantul legiunii de jandarmi Cetatea Albă, care a împresurat orăşelul cu jandarmi, urmărind pe ban­diți. i. cator de cecuri î­ n România, arestat la Nisa ,in). — După vie, poliţia de es­te de pe fal­­naţionail de an, de 39 ani, işit în anii răreşti, o pe­­închisoare, la­mnat pentru nchis 2 ani la 3, 6 ani şi ju­­, 1 an la Stoc­kholm şi 9 luni la Berlin. La Viena, a ispăşit în 1929, o pedeapsă de 10 luni carceră grea. In Septembrie 1931, a fost sub nume fals în Olanda, unde a fal­sificat și încasat un cek de 2000 dolari la Harden şi altiud de 800 dolari la Leida. Sterian e membru al bande internaţionale de falsifi­catori de cekuri şi pungaş de buzunare. DOAMNE MILUEŞTE!.. Din toată ţara acelaş plan­­set :­­ lumea salariată osândită Crăciunului fără sărbătoare. Luna trecută, un deputat gu­vernamental şi intim al pri­mului ministru îmi spunea : până la Anul­ nou toate sala­riile întârziate vor fi plătite in­tegral. — De unde bani, am între­bat ? — Au să fie de undeva, nu pot spune acum, mi s’a răs­puns. Această afirmaţie răspundea unui articol pe care-l semna­sem eu în „Universul“, în care spuneam că funcţionarii şi pen­sionarii vor începe să fie plătiţi cu noul buget de la Ianuarie 1932, dar toate restanţele din 1931 vor rămâne neplătite, vor fi consolidate, spre a fi achi­tate din fantasmagoricul buget extraordinar. Prevederea mea s’a îndepli­nit întocmai. Este actualul guvern vino­vat pentru că funcţionarii şi pensionarii n’au putut fi plătiţi, unii începând din Iulie 1931 ? Spiritul de dreptate de la care nu mă îndepărtez când mă o­­cup de durerile ţării, mă povă­­ţueşte să nu mint : dezastrul e datorit mai ales celor doi ani de guvernare naţional-ţărănis­­tă, în care, mai ales până la ultimul cabinet Mironescu, ri­sipa banului public n’a cunos­cut margine. Dar guvernul ac­tual are alte două vinovăţii e­­senţiale. întâia vinovăţie este aceea că a luat puterea, îmbrâncind partidele din calea cârmei, sub cuvântul că, fiind compus din technicieni şi neavând clientele de partid, care reclamă tot­deauna satisfacţii, este singu­rul indicat să îndrepteze. Mai ales d. Argetoianu îşi pregătise infailibilitatea cu o serie de interviewuri în care aşternea reţetele salvatoare cu o siguranţă care a înşelat pe atâta lume afară de d. Auhoin. Farsa ridicolă a technicianis­­mului s’a însărcinat tot d. Ar­getoianu s'o dstrugă, după ce a pus-o la o irodă efemeră. A­­laltăeri, dând am interview u­­nui ziar extemic din Bucu- I reşti, a spus cu siguranţa o­­­­mului apărat de la spate : — Am nevoe de odihnă fiind­că „eu fac total”. Atunci e clăi Dacă d. Arge­toianu face tolul, ceilalţi, fi­reşte, nu fac jtimic. Lovitura priveşte mai ce seamă pe pri­mul ministru , pe technicianul dela agriculturi. Căci în Inter­view era vorba de legea con­versiunii. Acesta este guvernul căruia i s’a lăsat cârtia pentru ca să guverneze în zilele atât de grele. Un guvern în care mi­niştrii se acuză reciproc de in­capacitate şi incompetenţă. A doua vinovăţie a regimu­lui este­ că i-a lipsit tăria su­fletească spre a se înălţa până la tragicul ceasurilor. Pensionarii şi funcţionarii nu sunt plătiţi anii din iulie, fiindcă nu sunt parale. Foarte bine. Car este tratamentul egal pentru toţi ? Când învăţătorul de la margine de ţară este osân­dit cerşetoriei, când văduvele cad moarte la uşile percepţiilor şi ale casieriilor cu obloanele trase, de ce la Bucureşti „stă­pânii noştri’ se lăfăe ? întrebăm : câţi miniştri, cari subsecretari le stat au rămas cu lefurile neplătite ? Şi de când ? întrebăm : deputaţii şi sena­torii fost-au arătaţi la zi? Da sau nu ? întrebăm : dom­ii preşedinţi, ai celor două Camere primit-au, fără amânare, ce 60.000 lei lunar ? ; întrebăm : funcţionarii înalţi­­ favoriţi fost-au plătiţi în ter­­­­men ? Cerem răspuns Căci, până şi în privilegiatul Bucureşti unii funcţionari n’au­­ primit salariul de Crăciun; cel mult li s’au oferit acorturi de­­ câte 200 sau 300 lei.­­ Când se îneacă o corabie, stă­m în tradiţia realităţii şi a bâr­­i­băţiei omeneşti, ca cei tintâi evacuaţi in bărcile de salvare sâ fie femeile şi copiii, apoi cei­lalţi călători, apoi oamenii e­­chipagiului şi cel din urmă că­pitanul.­­ Dar în practica laşităţii poli­­ticiane comandă un alt suflet. In urma vijeliei financiare care ne bântue, cel dintâi plătit în regulă este căpitanul, apoi ofi­ţerii luxosului echipagiu, în rândul­­ al treilea oamenii de casă şi în coadă cei mai mi­zeri, îmbrăcaţi în soirenţe, bă­trânele neputincioase, pleava numeroasă, muncitoare şi ne­norocită. Avem astăzi un parlament ai cărui membri pe trei sferturi nici nu ştiu măcar cu care tren trebue să plece către judeţul de unde au fost decretaţi par­lamentari, întreb : dacă vreo­dată soarta crudă a ţării aces­teia îi va mai povăţui să se pre­zinte corpului electoral spre a-i solicita sufragiile, câtă îndrăz­neală le va trebui spre a da ochi cu funcţionarii, cu pen­sionarii, cu profesorii, cu învă­ţătorii, pe cari i-au lăsat mu­ritori de foame, pe când ei erau plătiţi la vreme ? In viaţă nu este destul sâ fii mare, dar trebue să ştii a te înălţa. Şi după ce te-ai înălţat să te poţi menţine. Dar când sufletul omului e mic şi când îi lipseşte ceea ce este indispensabil măririi su­fleteşti, adică ruşinea de o fap­tă rea şi darul justiţiei care urăşte nedreptatea, atunci Înăl­ţarea este totdeauna efemeră. Un stăpân cu omenie pentru servitorii lui, le dă în zilele de sărbătoare, mai ales, din toate bunătăţile mesei sale. Dar când un guvern şi oamenii lui se în­destulează copios şi egoist din bunătăţile bugetare, la zi şi în regulă, şi lasă restul fără pâi­nea de toate zilele, atunci re­gimul­ e judecat. Sunt încredinţat că foarte puţini români vor striga guver­nului Iorga­ Argetoianu : La mulţi ani ! CONSTANTIN BACALBAŞA iiGiJI LUPTE IN n'fttICluBb­ -Toltev 29. (Rador). — Un avion japonez a bombardat în cursul dimineței de azi, un grup numeros de trupe chineze lângă Panshan. Chinezii au ripostat tră­gând cu mitralierele şi tu­nurile de apărare anti-ae­­riane, retrăgându-se alţoi şi lăsând un detaşament japo­nez să ocupe localitatea Panshan. ATAC CHINEZ RESPINS Tokio, 29. (Ullstein). — Tru­pele japoneze au ocupat locali­tatea Tawa, situată la 50 mile la nord de Cineeau. Trupele japoneze de la nord de Cineeau au fost atacate de chi­nezi, dar au respins cu succes atacurile acestora. Chinezii au suferit grele pier­deri. împăratul Japoniei a admi­se trimeată noui Întăriri trupe­­t„* jojini,«ii» pare onerea/ji iu Manciuria, în special spre a Uî»­­truge bandele care operează ne­­alungul căei ferate Mukden- Amtung. GUVERNUL CHINEZ DEFINI­TIV CONSTITUIT Nanking, 29 (Rador). — Noul guvern naţionalist a fost oficial anunţat. Membrii noului guvern sunt următorii: Eugen Chen, mi­nistru de externe; Huanghan Liang ministru de finanţe interi­mar ; Hoyingchin, ministru de războiu ; Chensh­anthiyan, minis- I­rea expli­­ru al marinei şi Limenian, mi­­rm .sunt nistru de interne. tivite si Sunto este preşedintele consiliu- ebisesu lui executiv, ceace înseamnă că el, pent­r în m­od virtual, îndeplineşte func­ţiunile de prim ministru. Chupeith a fost numit şef al sta­tului major, Lichishen a fost nu­mit inspector general militar și Tanashenscki a fost numit preşe­ NOUL GUVER DIN CATALONL Barcelona, 29 (Rador). — D. Macia a declarat reprezentan­ţilor presei că actuala criză de guvern din Catalonia s’a ter­minat, d-sa formând guvernul ca preşedinte al consiliului. In acelaş timp, colonelul Macia a comunicat şi lista noului gu­vern. D-sa a desminţit totdeodată ştirea că la rezolvarea crizei de guvern ar fi fost influenţat de cercurile guvernamentale din Madrid, adăugând că n’ar fi acceptat nici un fel de in­gerinţă în această chestiune. Chişinău. Din Tighina se teleg mai mulţi ţărani­ pe surprinşi de jandan pescuiau ai copci , proprietatea statul să opună resistei au tras o salve Parte din pe ceilalţi au în ze pe fanda’­rut atunci in cele din rebeli, car că eşti. La fa­ior Gr' de jaz f FyîLMF — Ghici ghicit­oa­rea mea. sunt slujbei« cele mai usoe pe lume ? — Ccjf dv p.-im-minist ministru de îinantt!e~pe astea. — ?! — De ce te miri ? toaite zilele. — ?! — Da, da. I u • că trage clikulu destituit. Un f târzia ză, este dent, care ti­­tie istorie r I prof. Torgi Prăbuşirea dela biblioteca Va In clişeul de a­nul X se vede periş, care s’ trei plafoni bUoteca F In cT I grand i­­ loeu î er •­­tie-o­u coi lestia B denta sa; Ionii nu v război spre denta si S. R.“. Ar urma, că in­­e n t a. aiea . .rebue sv. de neagrt .wig a fost m ., care a făcut­­­­oscova, nedumeri­nittea compatrioţilor el a adus la cunos­­răspunsul dictatoru­­ovit. unsul acesta e foarte m­­at şi instructiv. Stalin spune că prin pac­­ue neagresiune ce se va vi­ia între Rusia sovietică şi ionia, „noi, ca şi polonii, a vom recurge la forţă, nu vom întreprinde un atac spre a modifica graniţele Polo­niei, sau a atinge indepen- Contrailul ieri săliles garanţia Nu! Noi n’am­ niciodată­­ niciodată...’ s, li­­­brie i obţine luare it Stirowsfoi a „Omu­lui mo.­­, linişte pro-jme , /aptere la lon­­■ uţă pe coti­le .■£e, survenite , ce-i com.t­u n igură oitgrăită ,ţel misii tocişi erată pumn Sar contemporani ideile şi motm­rv - r■- • - J_____ In jurul actualităţii LUL MODERNISMULUI de Pompiliu Păltănea desfăşurată până acum de d. Strowski. Dacă ultima-i Jiuanaxe ,ne permite să păitru­ndeim, pre­cum anunţă declaraţiile liminarre, secretele subetuilim contemporan, parrt­retull ce-il eveaeă fee.Ura ast­fel recomandată ne aj­.. de i­­guir» la rându-i să surprindem cuim au putut fi" găsite de autor se­cretele ce ne des value, adică ne oferă priilej'Hil de­­ ne iniţia in religia moderniamu­i prin pro­­priau­l exemplu al ap­stolului. D. Farpumat Supii­ki e profe­,naşterii, ’ „creşterii şi înfiorării, precum atestă, bunăoară, sub­­stianţialul studii. „Cum compunea Bossuet un di­struiis funebru“, ori ediţia ointifică a operei lui Michel de Montaigne, redată in formele originale, cu toate lămuririle­­ to­rice şi lexiiopilogice. D. Strow? nu s­e oprii­ la analiza savumt’ la reconstituirea fidelă a­­ lor, ceea ce-1 interesa, în st­­era, pe lângă arta scrisui'.r -sonali­tatea însăşi, inteli et mbrală, a autor­­ilor sind fittul omenesc, cu mu' nigme, aspiraţiumi şi I-i visuriile de fericir' a­­ viilor, constitue pr căpetenie a acest'’ scobor't.otr din iluz Re naş turii polonei ţei în ileal, care se ckiewiiti, ori Tovianski. Problemele conştiinţei 1-aiu m. in­­fon­­tezei . Căci fi COI1- numit ‘ in mod te, minţi 4i şi tic su­­uilţnmesc cu ă, închizân­­ducaţi«. huma. coţii ile acţiune Jitie şi jar putea­­ră. că spirite ca nelon ori ca Man­iate sub înrâurirea e, au fosit pe wemefl .ce ideei de progres, p rezentatitive ale Inova. ibogăţ­iipM iintelecţiunile ? , rămâne „modernă" cul­­­iine sâ se schimbe pe zi trebue să se reînoiiască este şi disciplinează inteligenţa, fereşte judecata de pre­judi­cii şi eresuri,, permite conştii­nţei o li­­­veră şi dublă manifestare. Hu­manitat­iile clasice prepară astfel pentru viaţa prezentă. Universitarilor şi academi-om­­­iilor li sa spus a­desea că trăesc de pe urma maliţiilor, că a­r fi nişte trişti şi nefolositori necro­­fagi, sub motiv că nesocotesc de­­regulă actualitatea literară, a că-­rei cunoaştere şi «predare se im­pun, dimpotrivă, fiindcă tocmai graţie actualităţii literare se poa. •te­veni în contact cu viiaţa acti­vă a epocii şi, rev­elându-ne carac­­teristiciile acesteia şi valoarea. Read­ţiiunea în favoairea int­rodu­­ceriii actualităţii literare în pro­­gramele de învăţământ a înce­­pu­t în­­Franţa încă înainte de război. Sor­bana a încurajat miş- I carea, ad­u­când trenia­­ deiideja. iamţi“, « cem conferenţiiarii în streină,tat« cu literatura cărei înţelegi să-şi iniţiieze D. Strovsh piui, consacr litere din Pi­tur,ii francez tură cu gând tratând ace« gemile ce a fc universitățile pluil îl dă de trerupere pri colelle atât 1 trale saiu.­arii Mică regulat ca ,Jt Renai pairte au fost mul: ^ Rene Franiti cont

Next