Universul, ianuarie 1932 (Anul 49, nr. 1-353)

1932-01-01 / nr. 353

r asigurarea „FRANCO-ROMÂNA . Bucureşti, Griviţei 23. Fondată 1920 M. O. 182 920) -„ Produsul unei simple economisiri se poate compromite prin :“ana credinta sau ruina depozitarului, pe când Societatea de sigurare, autorizată şi supravegheată de Stat, oferă absolută siguranţă. Faceţi uz de unul din bonurile A. B. C. ale asigurării A. M. ..Universul­ 1. Tragerea la 25 Ianuarie 1932 » I L Gramofsane, plăci ££ânti de damă ultimele □ Citţi modele Port-vizite Parfumerie moc­ele Articole de toaletă Cristaluri­­­ei Dia­.tic, nici si P OPER Roll de U BLENOt /VWV PENt vaze iai*' O­m. INSTITUT următoarele spe­raturan, copiii, v boli nervoase,­­ Cererile însoţit' depune la Agenţia (Galeriile Blanduzi Badin Lorenz şi ndllhi pantofhons Servicii de ceai şi calea Pinnnii pentru Doamne Ulorapi domni şi cojili Cărucioare *♦*' in­ Săr*i: CADOURI PRACTICE PENTRU ANUL NOU Lumea Selectă re la „Restaurantu, Str. Câmpineanu 5 JsiZZ, la I Ne Ins !­piri I cure (Fu). Sistai tru r viciosi NANNI Teatrul Pil UNIVERSUL) Programul pentru serbarea zilei de 1 Ianuarie La ora 11, se va oficia um ser­­viciu divin la­ Patru­adaie, cu ono­­r­urile militare obicinuite, în pre­zenta M. S. Regelui și a Mam­ei Sale Miihai, Mar­e Voevod »i Altor milit­eri,­­ nconjaria­ti de Curtea Re­gala. Trăsura M. S. Regelui, cu Ma­rele Voevod Mih­ei va fi escortată de regimentul de escortă regala. * Vor fi față la acest serviciu re- I ligios : Preşedintele consiliul­­ui,­­ mareşalii, mimistimii şi suibsec­reta­­! 'fii de stat,­­preşedinf­ii şi membrii : Corpurilor Legiuitorai de carii vor fi în Gaipimta, mitropol­it­ii şi epis­copii, cari eventual sar afla în Capitală; pr­im­nu­l-preşediinte al­­ noi­­ei Curţi de casaţie, procuro­rul general şi preşedintele Acade­miei ; prinul preşedinte al Consi­liu­lui legislativ şi preşediter* de secţii; piimnul-preşedi­tete al Crailtei Ciur­ii de coptuiri, preşedinţii d­e scoţii şi procurorul g­ional, pri­­­­mul-preşedinte al Curţii de Apot­­ şi procurorul general, primul­­ preşed. al trib. Ilfov ,şi primiul­­procuror, rectorii­­ Universităţii, Academ­iei agronomi­ce şi Acade­miei comerciale, primul-preşediin­­te al comitetului central de revi­zuire, preşedintele Consil­i­ului su­perior (chimie, preşedintele cons­i- I­ţiului superior al apelor, primarul­­ general al muunicipiiuluii, ncotoru! şcoalei politehnice, preşedintele coimiitetuluii At©neu4mi Român, pre­şedin­mtele Cam­erei de­ com­erţ, pre­­şedimtele u­mwmii avocaţilor din­­ România, decanul barou­lui A. Ilfov, prin m’i­ii de sectoare ai mu­­ta K­ijwulu­i, peşezlintule L'umwo.» Qsinerelor de comerţ, preşedintele bursei de efecte, sevo­ami gene­rali­ile ministere, directorii gene­rali a­i Caselor aniloriorae , C. l'\ R. şi F. T. T., preşedintele const­­mihui de administraţie al Casei auitonome ««.' monopolurilor Statm­­lui, directorii generalii ; «1 Cos­­soi de zleputuora şi al si^nma­nţei generale, prefectul politici Capi­talei şi prefect! jud. Ilfov. Inspectorii generali de armaită, şeful marelui sfor-major general al armartei; inspectorii­­fe armă, comoindoniful corpului II de eli­­m­nta, comi­riiudechiul di­viziei a IV-a , cojii runda ului pieţei, ofiţerii gene- t­roii, colonel­ii şi ashimbajii lor­ şi I com­and-a-wf-w de noii fiţi şi servicii.­­ După ser­viciul divin, M. S. Re­gele trece în revistă garda de o­­noare, înșirată în curtea Sf. Pn­­ta iairhii. — apoi M. S. Regele și Markt Sa Milmi. Mare Voevod al Albei-Iu­liei merg in apartamen­tele 1. P. S. S. Patrii tubului, unde primesc felici­târile guvernu&luii. îi suft­luii elen- și ale persoanelor prezente. * Tu acea n registrele de inserie­re vor fi deschise la Pot­ut­ul regal. Ţinuta va fi : Pentru civili : frac, om vară şi mânuşi albe ; decora­ţi­u­ni : Mari cinei şi cordoane. Pentru militari : de ceremonie, în tunică, cu ghete; decoraţkixw : mari crucii cu cordoane. APOSTOLUL MODERNISMULUI (Urmare din pag. l­a) ui călător. u­n fecund zic -ee-1 cairac-leriseatză pe d. e. in primul rând, ceea care delta iun critic: o n­anliUfită foiță de. tine­­și o neistovită foci­l­­ir.'usm. Fără ndoiacă. e pot duce la erori 1. St.rowski preferă, sătuitască prin ge­­n­­ cu prețuil căim- Tocmei prin re. ilitari critica u­­improm­is de o­­virinti ale ori­­pe c-aiia nu o tri, în totdea­­mnbrii corpu­­consi­stă cu 'om poziției, le, și de u iri pa rii­­le, fără contra V fapt.­­JCVi-HWte. ON­­I .’o­m 11- n- 1-a laturii“, in chiip comitent însă te d­ivine să se poarte c*i un. pri­eten, kansfaimâiadiu-se 1« vigoare si’ti profet. Astm ill oijiliigă sa se informeze direct, să-și verifice Ijei-souail impresiile, să-şi con­­fr­unte opini-i­Îe ou ale publiciuliu. De tateeta d. Surowski obişnueşte «a sitea de vorbă atât cu scriitorăi, despre ale căror lucrări se ocupă, cu prietenii şi cetitorii a­cestor ta­­ori min.Utât cu autori, ale căror opere ii popolează hiibilioteca şi memorie, cât şi cu fiinţele şi e­­venimentele ce-a cunoscuit, cu I Franţa de «zi ori de odinioară, cu­ un tura şi cu lumea întreagă. Astfel, critic« d-hii Shrowski *­­pare ca o convorbire liberă, fa­in i'-'-ară, plină de spirit şi de ani­maţie, în care se strecoară, cu cuvinte de scuză, senate expli­cări.. grave definiţii şi precizări profunde. în rare se simte marea cuiriozijme şi îngăduito­area bu-1 I»Vitale pertm •■“‘As,—ii, a unui su­­f-• be,i.id­i! cu ai «ij­ucăt­oritor sa !­die. ’predilect ;e: Monta­igue și Pascal. De «r fi să căutăm un principiu «cestei critici, precum d. Charles Ma­un as La găs­it în idei« de ondine, de dăritei* si con si ,*r. d. rwrowski îl cu­prinde in nitbînea p­as’onată. în­­țelegâ't­opire şi binefărătoare de viaţă. In toate «rub­ede şi stu­diile, d-sn consideră, întradevăr, operate literare sub raportul per­sonalităţii sufleteşti a autorilor, le este­orează şi exami­neaza sul­ unghiul larg al humanităţii. De reme ce v­iaţa ii dă litera­ turii, «n-nifiwatia și veloare«. c­ritica prezin­tă din ochii d-lui Strowski mijloc sigur, un instrument a-«» de a­ descoperi motivele e a justifica desfășurare« cn-tei. Prim fef­uit cum emi- 1 și simpaticuil profesor și Tib­itan o iwactică. c*r­it;­s) -nă chi«r o luimifwwsâ ex­­­ta «ctivi,tete in­tensă și ută. I PUBLICAŢIE No. 12.631 Batalionul 3 Jandarmi din Chişinău ţine purtaţie publică cu oferte inchi86, conform ar­ticolului 88-1­ 1d din L. C. P. şi art. 31-53 din Reg. O. C. L. pentru aprovizionarea pâinei, carnei şi colonialelor necesare trupei Batall°nlllui Pe timpul: 1 Februare 1932—1 Februarie 1933 după cum urmează: In ziua de 11 1/1932, ora 10, pentru came. In ziua de 13 1/1932, ora 10, pentru coloniale. In Ziua de 15/1/1932, ora 10, pentru pâine. Licitaţiile se tin in zilele a­­rătate, la sediul Batalionului din Chişinău. Nu se admit decât oferte în­tocmite conform caetului de sarcini. Cartele de sarcini cu toate condiţiunile se pot vedea in orice zi de lucru între orele 8- 12 la sediul Batalionului. Concurenţii vor depune ga­ranţia de 5%» în plic separat, vor prezenta acte autentifica­te, că nu sunt în stare de fa­liment, precum şi dovezi de ca­pacitate eliberate de cei în drept, cu cel mult o lună îna­inte de ziua ţinerii licitaţiei. Comand. Bat. 3 Jandarmi Lt.-Cod­onel lonescu j 6382 ■ • Preţul abonamentului la zia-ul ^ UNIVERSUL este Lei 750 pe un an 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni *» Comendi j Cetea Griv j­­te 29 tara iu I m ira ca l­a la t ! aprovizionari­a unităţilor din­­ reţii pe anul Garanţia de­pune de toţi cu Coptul de sare în fiecare zi în Io Com­end­ui­re. Dr. M. LA. MEDIC­ DE Calea Victoriei 61 Athence Pa Tratează bontele t (treptarea dinţilor, tracţii, danturi fixe,­­ ştiinciozătate, artă şi convenabile. Consult. 9­6 şi ore fixe. rgere băuților d e bijuterii de 0.000 lei — a-r, află lua­re în­­vă. hidrăsneț ni cav-« de f­ier. e bijuterii de Sil. UiflMll dini cători. a ales ■upe. în va- J ediot cer- j ia mâna J i.ej litri, ( ‘ăzi. de i lat că- I osr l-a • M­emuito JOI. 31 DECEMBRIE Ortodox: Cuvioasa maică Me­lania Romana. Catolic: Sf. Sillvestru. Protestant: Silvestru. Evreesc: 21 Tereth. Mahometan. 2) Saban. Răsăritul soarelui 7.56. Apu­sul soarelui 16.44. JOI 31 DCEMBRIE BUCUREȘTI :16 Kw. 394 m._­­iiUulică voala (Plăci de I cereale, bursa de efect, c°* ițelor Dunării f*semnal. I fi. Mutică uşiară (plăci de ‘Aw»­­«»»'« »*“•• si sem fi al ovili• n: PI W. Orchestre Gn<i<na} ti vira: contmuo.re, concortulito 1 -JO. D. Adrian Mana*. Am) caro '1 trecut in R*)- ¥ c,st . 30.20. „Sesdtomfa" de Ion Săr­bVti. Corul liceuHi Oh. sub conducerea dim J,r.. ^J* ir!: Podoleamt '• &ur­ă dlJ . S in moș Ajun N««e. tn Hristoa­se: Colinde iosn e levi; Sue boton, iu w di­nM . ^■»srsmîssrt ! săiiT* 'vrto?'^ I Urări rostite de cIcm 1 •­­ I viei: Prascic lum­ims, levnt. i astăzi credincioși. cabaret- 2UO. Radio Beveten Cflb««. reVKîit& de Ion PrWengu­ pek* j butiB : (Unele liFa |’ CUo Dragom­iresci. M ilU i etre ! SCU. Milena Sybil* ■ nirm \I M­ilan Stive, nu ib55.' ju«. (»" ,5'"f“îl: ) Conducerea punea la : Schwartzmann 2.1. Orchestra Fonie* La ev . muzicii ușoa'â și românească. 24. Urări P noul nou ii.10. Orhestra ț­ării.A Luca I Triest. 12 k*„ 248 m. - 18,50. Concert mixt. 21.15. Jurnalul ra­dio îi glăd­ _de gramofon.­­5.Îs. Muzică mixtă Morala,Ostrava : U bv­­, o „ _ 19,40. Concert de ar­­monicL 20,20. Trio __ de cimpoi. I 20,50. Piesă teatrala din atelier. I t j'o_2. Muzică de dans. „"aSS wÂe.'Â.Si*1 i ia ksif&S «Sâ­­racini* 0 45. FeliciUni. de­ .Ynu.t nou. muzică d­is­tracti va si­mte dTuo 1 56 kw. 541.? m, —18.35. rAi»i3iit fai* iiiu21i*m 19 i’’. și recitări 21.20. Piesă teatrală. londra :.?0 kw.. 335.8 m.­­ «• Coruri 22 50. Magie moderna. -’■ orchestră 0.35. Muzica de date 1.15. Program national, din na­v-ntrv. ,, , , Mühlacker (S­trait): ■ , kw., 560,6 m­. - taap. Din München: concert. 20.15. Serbare de Anul nou 21 Din Berlin: mare con­cert de orchestră. 23. Din frank­­furt : concert seral 0-10­ Din Stuttgart: Revelionul. 2. Din Frankfurt: concert. Lmnom (Lemberg): 16 kw.. rSd. m. — 20,40. Plăci de granwfon V­, K). Revista analul- Katomic"'■ 16 kw.. 408.m. 18 55 (concert vocal. 21,15. Mu­zică uşoară. 25,30. Piesă de Anul nou. 24. Muzică uşoară şi de dans 0.50. Urări de Anul nou şi muzi­că de dans. Stockholm : 75 kw.. 433.4 ni. — 18. Serviciul divin de Anul nou. 19. Plăci de gramofon. 2030. Or­chestra radio. 21.45. Cabaret. 22.45. Cronina rimată a anului. 23.15. Concert distractiv.­4115. Re­velionul. Roma : 75 kw.. 44­.­­Operetă de Lehar. Berna - Basel-Zürich: 60 kw.. 4. 6 9 m. _ 19,50. Din Zürich : Dragos­tea în cântece. 21. Serata anului vechi. 22. Program vesel de Anul doi: 25.10. Revelionul la țară. 0,15.' Din Basel : Revelionul. 1. Clopotele și muzică din turn. 1,l-­­­Dansuri vechi și noui. Langenberg: 73 kw.. 4.2.4 m. _ 18.'Din Stuttgart : concert. 20. Revista anului pe plăci de gra­mofon. 21. Din Berlin : Concert filarmonic. 22.50. Uvertura operei „Leonora“ de Beethoven. 25. Con­cert.­­- Revelionul. Prága: 120 kw.. 488.6 m. — 19,30. Program vesel de Anul nou. 20.15. Causerie astronomică. 22- Program de revelion Vierta : 20 kw. — 17.2 m­. —16,30. Ora copiilor. 17 Foiletonul săp­tămânii 17.25. După închiderea redacţiei. 17.35. Concert vocal şi instrumental. 18.40. Bilanțu­l anu­lui 1931. 19.20. Revista anului vechi pe plăci de gramofon. 20. De la Opera din Viena : ope­reta „Voevodul Ţiganilor‘‘ de Strauss. 23.30. Revelionul. 0.55. Urări de Amil nou, clopotele. Budapesta : 25 kw., 530,5 m­. — 17. Revista radio. 18.30. Orches­tră de ţigani. 20. Orchestră de salon. 21.45. Revelion. Varşovia: 138 kw. 14­l m. — 1S53. Concert instrumental şi ocal. 21.15. Muzică uşoară. 23.50. Muzică de dans. 2. Muzică de­ns Ser­lin (Koenigswester­hausen) : kw.. 1655 m­ — 17.30. Serviciu­l de Anul nou. 19 Din Ber­­muzică distractivă. 19.50. urile vremii. 20. Din Berlin: tonul de-ac­um 50 de ani. 21. O­rchestra filarmonică din Berlin. 21.55. Concert de pian. 22.50. Cu­vântarea președintelui Ilinden­­burg. 25 Diverse melodii ale a­­nului. 24. Din Berlin : simfonie de Beethoven. 1,20—2. Din Ber­­lin: muzică distractivă și de dans. VINERI 1 IANUARIE 103­2 BUCUREȘTI: 16 kw. 394 m.­ 43. Mu­zică variată (plăci de gramofon). 43.4.9. Inform­atiu­nl bursa tre cereale, bursa de efecte, cola a­­pelor Dunării şi semnal orar. 14. Mujică de orchestră (plăci de gramofon). 18. Orchestra Ioon Dumitre­­scu: Muzica uşoară * româ­­nească. 19. Infomaticiuii, meteorul şi remira­l orar. 19.10. Orchestra Jean Vuilu­trescu: con­tinu­area concertului. 1910. D. dr. V. Voiculesti: Datinele Anului Nou. 30.10. D. Nu­trn : Colind de Amin Nou. . . „ WJS”. Transmisiune adu Ope­ra Română: „Căsătoria secre­tă“- operă In 3 acte de Cimarosa. Distribuţia : GerodimO. d. G. Ni­­culescu-Essu : Carolina, d-ra Pia Zguriadescu ; Elmne­na, d-ra Yaa. Cr­eto­u ; Fidalma, d-na Ma­rita Snejina , Contele Robinson, d. Al. Alger; Pepfino, d. V. Chi­ci­dea,nu. Conducerea muzicala rj. Eg. Masarik Intre acte: Informa­tiuni. * Moramsko-Chrao*, 11 kw. 263­8 m. — 17. Gone era, 18.30, Orbestea poliţiei. Heilsterg, 73 kw. 276.5 m. — 17. Orchestira Operei din­n­ Kleid­gspeig; 19. Cabaret istoric: 19.30. Aven­tură cu nukAioâ: 20.50. V­ioară și pian: 21. Din Boriin : „Ttwwibau­­ser“. ape» muz.kvi de dtams. Brno. 36 kw. 541.7 m.—19. Tr.pn­­smisîune germanâ: mvnhestră populflită. Scnaită .riMnâTvmwcă. Londra. 70 kw. 533.8 m. — 21.45. Concert de or ch­estiră: 22.45. „Pc­n­­tomim­iorv“: 0.55. Uluizîcă de dens Mühlacker (Stuttgart), 73 kw 760.6 m. — 20. Cântece vesele dim Kfsrl'iin §•'( Yicofti 20.50. Orj) Ftiaivk­­furt : muzică de c»im«ră; 21. Din F«i.akfurt : umoriști germani; 21.30. Din Frnaikfuint: concei tu. oiciest.uei fitewnotitice: 23.50. Mu­zică de dans-Livon­­ (Lem­bor fi), 16 kw. 180./ m. _ 19.50. T­riaiusmisiune de Anul Nou: 20.40. Plăci de gramofon. Katorok­e, 16 kw. 408-7 m­. — 18.35. CoDCerrt: 0.50. M­uizkta ds dans. Stockholm, 75 kw. 435.4 m -18.30. Recitării: 18.55. Clopotew 19. Serviciu divin; 20.50. Chiches­­t­m radio, muzică suedeză; 22.45 Basm de muzică; 23. Orches­tr* radio. _ „„ Roma, 75 kw. 441.2 m. — 21.50 Pl&aî de gnemofon: 22. Muzici tu iertă și folkloristă. Berna-Basel-Zdrich, 60 k^. 45‘ m. — 20. Gmmofon: 21. Din Zü­rich , piesă teatrală. l^nterg, 75 kw. 472.4 m­. - 17.50. Connc.it miliitu­r: 20­05. Lu­mea pe plăci de g­namofon: 21 „FWn­tuâ fermecat“, apoi muzici de dims. I Prags, 120 kw. 488.6 tn. ~ 18.30 Plăci de gramofon: 19. Conncent ! 20. Salut dot A.rHil Nou: 21. Con ! «...* nt«, ix. V . \ „-».so. rmo, *i i giv­mofon. ! 1W, -20­ kw. 317.­5 m. 17.50 Concert m­at-numerital: 19.30. Coi­­feri,mă: 20.40. Concert de orches­tră: 21.35. Filme lum-ta­za.pa.­xtu­zică de Ortertbach: 23.30. Muzici de dans. Bud­apesta, 25 kw. 350.5 m.­­ 17.13. Concert de orchestră: tf. : Orchestră de­ jigami: 20.30. Or­­­chiardia Operei! : 22.15. Sanaitu pen 1 mi pian și vioară. atx ș i moizrcă d' . ti.gta­.ni. I Varșovia. 138 kw. 1411 mn.­­ * 18.43. Concert; 20.25. Plici de gr.i i moîon: 20.45. Cracov­ia; _ 21.t" I Comcert simfonic; 25.10. Concer ! .«­ soliști: 24. Muzică de dans, î Berlin (Koenigsrvusterhausen) ' 75 kw. 1655 m­. — 18. Cântec ! studenţeşti 1 1: 19.50. Covert: 19.30 ! Confer­im-f că: 20.10. Den Boll W,n: mu­zică dn­si trei Citi'vă: 21. „Tra-.nnhauser“ 1 apoi muzică de dans. | ______________ RADIO LE­OMIDA & Co. S. A. Bucureşti, Calea Victoriei 53 55 Demtre toate revistele care a­­par în ţara noastră, una singură se adresează tuturor şi este scri­să pe înţelesul tuturor. Aceasta este „Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor” , care, în cei 35 de ani de apariţie,­­ a fost tot­deauna tot mai bine vi- i format cel mai interesant, cel m­ai atrăgător. Din sumarul numărului apărut­­ astăzi spicuim : ) PLANETA MINUNE. Este Sa. I turn, cu inelul său minunat, îşi modifică Saturn înfăţişarea ? SCARLATINA. Cum să ne a­­părăm şi cum să tămăduim a­­ceastă boală atât de răspândită. IERUSALEM. O călătorie prin locurile sfinte, împreună cu I Hagi Costin, un călător neobo- I sit şi un povestitor fermecător. CENTENARUL INDUCŢIUNII. I Viaţa şi opera lui Michael Fa. I î’aday. Biografia lui Faraday tre. I hue să fie citită de ori-ce tânăr. PRIN LABORATOARELE SI­­ UZINELE ROMANESTI. O vi­zită la fabrica Stela. Cum se fa­­brică săpunurile. JURNAL DE BORD. De la Con- ,­stanţa la Londra- ca simplu ma­rinar pe Un vas românesc. PENTRU RADIOFONIŞTI. Câte­va cuvinte despre bliada­e Pentru­ ce este trebuineicisă blinda­rea ? In afară de acestea, VRĂJI­TORUL DELA MENLO-PARK ; O descoperire frumoasă dintriun accident; Florile de circ. şi vit­­aminele; Un fruct nou; Viaţă mai scurtă dar mai fericită; Re- I glementarea circulaţiei la Tokio.­­ Nenumărate clişee în culori.­­ Preţul unui exemplar numai 5 , Lei. Cereţi-l chiar astăzi depozita­­rului d-voastră ! Anu­l XLIX Nr. 353 Vineri 1 Ianuari Pact de neagresivi fără garanţii teritor (Urmare din pag. l-a) Şi apoi încheerea asigurătoa­re pentru aliatul german : ..JRelaţiunile noastre priete-­­ neşti cu Germania vor râmă-­­ ne aceleaşi şi pe viitor. A-­­­ceasta este ferma mea con­vingere... Pactul nu cuprinde nimic ce ar fi îndreptat îm­potriva Germaniei”. Ce reese din declaraţiile d-lui Stalin ? Că pactul de neagresiune, aşa cum îl concepe el şi guvernul­­ sovietic rus, nu oferă decât o promisiune pentru întreţinerea de raporturi pacifice, dar nu prevede nici o garanţie relati­vă la frontiere şi nici o recu­noaştere a tratatelor în vi­goare. Fiecare va înţelege ce temei I se poate pune pe asemenea in­strumente diplomatice, numite pacte de neagresiune, dacă ele nu oferă niciun fel de garan­ţie pentru stabilitatea frontie­relor şi tratatele, pe care s’a clădit noua Europă, sunt neso­­c­cotite de soviete.­­ Cum U. S. S. R. e dispusă să trateze şi cu România înche­erea unui pact de neagresiune, iar unele ziare ruseşti şi ger­mane au pomenit că se va dis­cuta şi chestia Basarabiei, răs­pundem : România a fost tot­deauna, după cum este şi as­tăzi, dispusă să stabilească rela­­ţiuni normale, sau să închee un pact de neagresiune, cu sovie-t I tele ruseşti, — în înţelegere cu ■ aliaţii săi, — de­oarece politica sa e pacifică şi tratatul ce o­­ leagă de Polonia, e defensiv, — dar, după cum a conferinţele din Viena, de-acum­­ delegaţii săi pe­terniciţi, EA RE TARARE SA E ORICE FORMA­LITATEA, SAU DEFINITIV AL RABIEI LA ROIV RE RECUNOSC!­RILE PUTERI TUL ÎNCHEIAT OCTOMBRIE 19 Dacă, in adevi Moscova este în sentimente decâ­tr­ şi doreşte şi Polonia, Român­­ele baltice, pro­ fi binevenite şi vor cuprinde,­n declaraţiuni vag recunoaşterea f lor de drept şi ţii absolut ne­menţinerea ar­tiere, fixate de gurări că va In da revoluţionari Internaţionalei d­aţiile afiliate i I pective, după j goare a pactul siune. In asemenea gurâtoare, nime refuza semnam mente diplomai raţiile dictator impun rezerve s aceea guvernul fie prudent şi O bandă de falsişti frustrează „Casa corpului cu mari sume de­­ De sărbătorile Crăciunului di­feriţi metri comercianţi din Ca­pitală au solicitat concursul po­liţiei, pentru supravegherea pu­blicului cumpărător, întrucât anii trecuţi printre cumpărătorii cinst­ii i s-au strecurat în maga­zine şi pungaşi cari au furat mărfuri de mare valoare. Câţiva agenţi din brigada mo­bilă de la siguranţa generală se aflau, în preajma Crăciunului, în magazinul „Calories Lafa­­yot­te“, din calea Victoriei. Agenţii au văzut cum un tâ-­­ nar cerea să i se furnizeze măr­­­­furi in valoare de 25 mii lei,­­ contra a două bonuri eliberate de „Casa corpului didactic". Pârându-li-se suspect acest tâ­năr, i-au­ cerut să se legitimeze. El a arătat tip­­arnet de identi­tate pe numele Petre Tănăsescu, impiegat la tribunalul Ilfov. Acest fapt a dat şi mai mult­­ de bănuit agenţilor, fiindcă nu­­ putea fi nici o legătură intre un­­ funcţionar de la tribunal şi „Ca­­­­sa corpului didactic", a fost condus la siguranţa generală. D. subinspect­or general Strati- I­beseu i-a făcut imediat o perche­ziţie. Spre surprinderea tuturor, asu­pra lui sau găsit alte acte de identitate pe numele Nicolae O­­breja Luat de solsrt, arestatul a fă­cut mărturisiri. PRINCIPALUL ESCROC COMPLICII LUI SI Pretinsul Tănăsescu este în reab­­­litate Nicolae Dumitraşcu, de fel din com­. Hurezani (Gorj) şi fost notar în comunele Cordeşti şi Saligni. Din ultima comună a fugit, delapidând o sumă importantă de bani.­­ Spre a scăpa de urmărire, s'a încorporat în armată, fiind re­partizat la Dadilov, dar nici aici n‘a stat mulţii s‘a urit repede cu mili­tăria şi a dezertat. Fiind prins a fost condamnat la 4 luni închisoare. După executarea pe­depsei, în 1929, în complicitate cu Gh. Geomănu, învăţător în com. Găb­inaţi (Ilfov), cu fostul institutor Romulus tănăsescu, acum şofer în bucureşti ,şi cu Ion Tănase, controlor la autobu­­ze pe linia 3, au falsificat car­­nete cu reducere de 50 la sută pe c. f. r. pe m­ţături, lipind p lor. Cu aceste car prumuturi şi lu nituri dela ,,Ci­dactic", în nuii ale căror carnet După aceste tificat altele, pe la diferiţi corne Dumitraşcu, s­colae Oprea, a buna credinţa pe când era mi şi a fost numit închisoarea dir poi mutat la D­­a şi l­otin. Tănase Ion , timp şi acesta mitraşcu a­ fos serviciu şi con închisoare pen­t■ mutere, ‘ , \ ALTI ( 3-diUnd iţin acum două lun j împrietenit cu I Pescu, cu stud. • cu, din anul a I $1 cu Anghel t­oat la tribuna band din nou falsificator. Ei făceau ci muturi la „Cas­­­île » numeli I ^vaţători şi Gorj şi Cânfl probate, se pre­cum­ legalizate lor și încasau Aceste proci­cute cu conc C. Mihail. „Casa corp a fost păgubită ! cu mari sume , beste de peste UN BAZAR In urma mă­te de Du­m­itraș au fost arestafi La domiciliul Popescu, din st găsit un întreg furt ridicate în falsificate. Er, lingerie, etc., fi­sele Socec, Cehe poi ştampile la­ scoli şi licee, de drtpt, ministeru binelui 2 instru ca dela c. f. r„ de identitate ’­ de vizită de-ale şase carnete d „Casei corpului şi ficate. Cu cărţile de lumian, se pre­ce spre a înlăi ială. Ancheta încă nată, întrucât ei au avut şi ■06 ,,A­jută Este ura mele binelu­peri din tută cu adevăr nevoiaşi. Tn doi ani , tatra „Ajută ! şedin­ia d-rei E for­m­a îiubră semita­t de ete­­fete nr. 1 8 di vesti din Capii Forurile of „Ajută frate" în ajunul Cr mossa solemni- Au fost ajut: T-na Beater directoarea ş evidenţă imn sreietăţilor de Ia în vremur grele pentru c­­us mulţumiri Hordan care î put sărbători,­ graf unt p­es­te­­peste 350 elev­ilor de fete şi pi­slă. NICOLAE DUMITRAŞCU DUMITRU POPESCU

Next