Universul, martie 1932 (Anul 49, nr. 59-89)

1932-03-01 / nr. 59

2 Către Cititorii şi Abonaţii Ziarului „Universul" ECONOMIA este imperativul categoric al zilelor de criză şi sărăcie la care ne zbatem. A ceti ziarul „Universul”, ca cetitor sau abonat, şi a economisi suma cheltuită pentru ziar în timp de 4 ani, este realizarea fericită pe care am făcut-o şi pe care o anunţăm abonaţilor şi cetitorilor noştri, asiguraţi ai Soc. de Asigurări G-rale „Franco-Română”. Această realizare, care ia proporţiile unui mare eveniment pentru timpurile grele de azi, constitue şi ort mare pas înainte în deprinderea publicului nostru cu economia şi prevederea, calităţi necesare totdeauna, dar devenite azi imperioase. Cu începere dela 1 Martie 1932, abonaţii şi cetitorii „Universului­’ vor putea economisi costul ziarului pe 4 ani. —­ Lei 3.200 — în condiţiunile publicate în ziar, la „Informaţiuni”. Asiguraţii vechi A. M. „Universul”, care doresc a primi anexa de restituire a costului ziarului, vor tri­mite Societăţii, Bucureşti, Calea Griviţei 23, câte lei 17 de fiecare lună, de la începutul asigurării şi până la 1 Martie 1932 şi vor primi anexa de restituire a lei 3.200. Data 1 Martie 1932 vor continua cu rata lunară de lei 120, respectiv 273, până la împlinirea a 4 ani, socotiți dela începutul asigurării. DELA 1 MAHTJE mar de desfacere de încălţăminte străină pentru Bărbaţi, dame şi copii a renumitei fabrici **I­n* în Calea Văcăreşti No. 5 n­acient «»■«* BLIMOEABlA definitiv şi fără durere, vindecă. m®*afi4w®w VlilCBliffijB cu complicaţii vechi la bărbaţi şi femei prin ELECTRICITATE. Vin­decarea este absolut ai­sură şi se confirmă prin toate probele de la­borator. TRATAMENTUL RADICAL PRIN ELECTRICITATE PEN­TRU: IMPOTENTA, HEMOROIZI VARICE — REUMATISM — SCIA­TICA—SIFILIS—BOLI DE FEMEI—OPERAŢIUNI—GINECOLOGICE Institutul este înzestrat cu sală specială de operaţii şi cu toate apa­ratele moderne de electricitate medicală şi raze institutul medical"dechÎ-~anTara""to”»­!­R­URGIE. ȘI ELECTROTERAPIE C* /W # JC M* |SUCCREITIII.— Str. Barsarabia.38 (fostă Occident) Terci, 3X4 34 I — (Litre Piaţa Luzeşti şi piaţa sfinţii Voevozi) — BĂILE Dr. ALEX MIREA Strada Italiană 4, colţ cu Bu­levardul Carol I. 25 INSTITUT MODERN PENTRU TRATAMENTUL REUMATIS­MULUI SUB TOATE FORMELE Posadă cele mai complecte in­stala­ţiuni electro­medicale din ţară BAI HIGIENICE ŞI MEDICALE Consu­ltaţiuni, Tratamente in­­jecţiuni 10—12, 4—7 Telefon 211 35. 291 Dr. i. mms Specializat la Paris­­ Indcc radical numai prin id­eotH mu ce. ui cere și exems va­ricoase, SEES©-îOâSI(trânji) N'evral to ii: S C i A fl CA Lumbago Hoii de pie e si sifilis ‘bas 8—7. 6fii› Apostoli 82 tr sSrnc cra'iri ; iun' -i Io› 7­ fi Doctorii] MUULESCU Post colaborator la Institutul de Tu­berailoiâ al o rol Koch din Berlin Vedic $el al Prevent­ortului ie tuber rulota „Cf. Alexandrum" SPECIALIST IN BOALE DE PIEPT I'M consultatiunt si face examinări cu Parele. ROENTGEN. In STRADA Ol T07 No. 19. ET I Intre orele 9—12 fel 2ti2b Instalaţie specială neutru Teteradinemtie mnfmnniarâ Rii­kv msm ilttTMTI! . BARBAŢI NEPUTINCIOŞI Slăbiţi de vârstă, exces sau boala la orice vârstă, se v­e­­de că repede d­in UZAJ EX­TERN simplu cu compresele cu RADIUM controlate şi expe­rimentate de Profesor Doctor Ben­witz de la Universitatea din Jena, Germania SINGU­RELE APROBATE de Onor CONMLIU SANITAR SU­PERIOR. 5 Prospect sub discreţiune con­tra 20 Li marc .rrim­ te repre­zentanta , Dela“ Bucureşti I Atrada Biserica En? 14 Ftaj I v. iiJML foii uistent «I t’ir.itei DnlmsiL din Berlin Neurasten­a sexuală (IMPOTENŢA) Trstioffltij! Impotenţei 5—6 sift, aii solit madam Boil venerice şi Sifilis Cons. 10—2—5—8 Bulev. Elisabeta No. 3S. Etaj 1 Tal. 835 55 La cabinetul medical „SALVA­TOR“, vechii specialişti din 1901, vindecă radical şi fără durere BLENORAGIA CRONICA, prostatite, me­­trite, ovarite, prin curenţi elec­trici de diatermie (Dr. Boucavrol) Electroliză pentru stricturi Beste de Fiere şi Sifilis Controlul diagnosticului prin AHAU3A SÂNGELUI rsâd­ili#: uir^eruam, mii». rrwnid­is. ULTR­A MICROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului sifilitic Cons. 11—1 şi 11—9. Tel. *33/81 9. PASACIUL ROMAN, 9 Aproape Palatul Regal-Bucureştî Doctor L BISRNEA Boale şi operaţiuni de OCHI, NAS. GAT ţi URECHI str. Antim 42 (prin Piaţa Senatului) Consult. 11—12 şi 4—6 p. m. de TIUEl~~ vindecă repede, metode moderne D-rul VIRGILIU MOSCOVICI MAMOS, SPECIALIST DIN PARIS Diathermie, Electro­terapie Const. 3—B. STR. REGALA No. 8 Telefon 335 74 Miercuri grab­­it pentru săraci Poticlii­ica VIATA­­ București. Calea Grivicei 10? Pe trutca/3 BLENORAGIA, SI­­FILISUL si BOALELE DE FEMEI DIATERMIE - UI TRAVIOLETE Consult. lunii ziua 4177 Tanasescu Licenţiat Financiar Mussolini. 34 Consult. IO-1-12. japon până la sn.ooo.oop fructificăm ipocci cu verb­uri avantajos decât Băncile, Casele Economii Rentere, Acdurile, Comerţul, Industriile, etc. 2Si Dr. ANA ALESKE Specialistă din străinătate cu expe­rienţă veche B3LI de i'tiMSi şi IMOS Electroterapie, Băi electrice DIATERMIE. Operaţiuni Funcţionarii şi meseriaşii au reducere Consultatiuni 8—10 şi 11—8 BULEVARDUL MARIA 2. colt Bărâţiei 224 pr. msk lieber FOST ASISTENTA LA­­MATER­NITATEA DIN VIE­NA BOLI DE FEMEI - FACERI Con­s. 8—1­5—8 Str. Cobălcescu 53 _____________________ 263 Pro­cesul primăriei Hârlău Hârșiu, 26 Februarie Zile acestea a venit spre ju­decare faimosu­l proces intentat de negustorul olar David Herș­­covici, pentru furnizarea unor o­­lane, necesare unei conducte de apă. Olanele fiind de proastă ca­litate, primăria refuză achitarea lor Procesul a verit în faţa jude­cătoriei, urmând a cita martori pe D-nii­­ Lozmar fost ajutor de primar, N. Burdujanu şi alţii toţi din trecuta primărie nat-ţărăni­­stă, sub a căror condu­care s‘a primit olanele stricate şi cari au refuzat achitarea lor. îndrăzneala olarului Ifi­rşcovici I de a jăcmaui comuna, cu o stimă care nu i se cuvine, întrece ori­ce margini. Totuş comisiunea interimară a hotărlt, să oede olarului Herş­­covici 4000 lei din cei 10.000 cât cere el. Hotărîrea fiind înaintată prefecturii de Botoşani spre a­­probare, a fost categoric respin­să, urmând ca primăria să con­tinue judecata cu Herșcovici. De la P. T. T. OFICIILE POŞTALE PRIMESC DEPUNERI PENTRU ECO­NOMII Se aduce la cunoştinţa publi­cului­ că oficiile poştale din în­treaga ţară primesc depuneri pentru Casa generală de econo­mii. In Bucureşti, se pot face de­puneri şi la oficiile de sector şi sucursale, care sunt situate în străzile: Calea Griviţei „gara de Nord“, şoseaua Ştefan cel Mare 17, calea Călăraşi 32, calea Văcăreşti 233, str. Izvor 110, ministerul de fi­nanţe, calea Moşilor 295, gara Filaret, str Dionteie 54, str. U­­ranie 33, Palatul ziarului „U­­niversul, Galeriile Blanduziei, str. Academiei, str. Ghiţă Şer­­ban (Tei) 5 şi ministerul de ex­terne. — — De la Asociaţia surorilor de caritate de război „Asociata» surorilor de carita­te“ de război din Românii«, cu cediu­ţ in str. FT­ard Ouviet 9, aduce la cunoştinţa tuturor fos­telor surori de caritate din tim­­ppul marelui război, următoare, 'a: în urma memoriului şi în urma audienţelor la M. Sa Re­­­mn Mana si Crucea Rosie, toa­te surorile de caritate de carie­­ră sau voluntare cât si urmaşii lor. din războiul 1913—1918— 1918—1919 sunt, rugate a se ine­­ren­ta la sed­iul Asociaţiei, adu­când conte de ne actele dovedi­toare. în duilu exemplar, nrt­ cere să s° arate, calitatea cât si or­diniu?l A« mobilizare şi unde a făcut, serviciul. Aceasta în vederea prezentării tablourilor ce se cer de către autorităţile reemective, aducând totodetă şi orice fotografie cu­rosedă. Toste surorse de carîiare tre­ime să se prezinte cu actele ne­­cesare cel mai târziu până la 1' April-'e a. c UNIVERSUL" o nom­ DEscopemne conrin REUMATISMULUI O plantă miraculoasă din America de Sud, care luată sub formă de ceai, îndepărtează otrăvurile pr­oduse de acidul uric. Acest anunţ se adresează In mod special persoanelor cari au Încer­cat numeroase medicamente contra reumatismului, fără a simţi vreo uşurare In căzni când toate remediile de a­­cest gen au dat greş, adresaţi-va re­­prezentanţilor noştri mai jos notaţi. Fără să criticăm orice alt preparat,­­rroăm după experienţa căpătata, că produsul ce vă oferim este extrem de eficace contra reumatismului. Acest remediu excelent este o băutură ca­re prepară cu frunzele unei plante topicale numită KERVEA şi vi-o pu­teţi prepara singuri, tot atât de uşor ca şi ceaiul obişnuit, sau cafeaua. Uşu­rarea este resimţită imediat şi conti­nuă să fie din ce in ce mai evidentă până ce In­ fine orice indispoziţie dis­pare pentru totdeauna. Zilnic primim umeroase confirmări. Misurare rap­dă şi durabilă Luaţi această băutură, de altfel foarte agreabilă, in fiecare dimineaţă şi ea va preveni acumularea de noul depozite de acid uric In organism. Tocmai ceea ce constitue marele avantaj al ceaiului ÎIERVE A asupra celorlalte remedii con­tra reumatismului şi a gutei, cari nu reuşesc chiar dacă uşurează pentru mo­ment. Ceea ce a făcut pentru atâtea persoane în câteva IprGfrMfl săptămâni va face şi pentru Dvs. dacă voiţi să faceţi o InlCHSIB încercare serioas­ă Trimeteţi pur şi simplu adresa Dvs. f*3i Titlul reprezentanţilor noştri mai jos notaţi şi veţi primi nein-­UfîftlUI Ifl târziat, cu totul gratuit, o cantitate pentru încercare. Dacă simteţi o ameliorare, vă puteţi putea procura o nouă cantitate cu un preţ convenabil. Adre­aţi vă următoarelor farmacii prntru a cere ceai HER­VE­A spre încercare numai printr’o carte posta’a personal nedistibuindu-se. Farmacia NATIONALA -- Coniver, OaL Victoriei 14, București « BRUS — straja « * 36, * « CERB - Vasiliu « «70, « • MATASARU « « 110, « TER:NTl Iaşi De vânzare la toata farmaciile și drogueriile din tara. Prețul pentru public pachet mic 70, pachet mare C*.­ 35t. Completarea vacanţelor in funcţiunile de stat — Circulara ministerului de finanţe — Ministerul da finanţa a trimis ministerelor, caselor autonome, regii publice şi direcţii specia­ Ie următoarea circulară: Dată fiind greaua situaţie fi­nanciară, esta absolut necesar ca, în cursul anului 1932, în ge­neral, să nu se mai fa­ce nici o nouă numire la mi­niste­re, re­giile publice comerciale, casele autonome, judeţe, comune şi la orice servicii publice. Totuşi, în cazul când există sau e mat­ivi vacanţe care nu ar putea rămâne descompletate, fără a împiedica în mod real mersul serviciilor, se pot face propuneri pentru completarea lor, însă cu condiţia ca inaine de a se fi supus chestiunea co­­misiunilor prevăzute de statu­tul funcţionarilor publici, să se obţină avizul favorabil al comi­­stariei speciale ce funcţionează pe lângă acest minister. Orice numire, transferare, de­taşare şi delegare, făcută fără avizul acestei comisiuni, nu are valabilitate legală şi ca atare nu poate fi recunoscută la plată. Ocuparea vacanţelor ivite şi pentru care s’a obţinut avizul favorabil al comisiunei specia­le, se va face cu personal din următoarele cadre, In ordinea indicată : 1) Din cadrul auxiliar; 2) Dintre funcţionarii conce­diaţi sau pensionaţi şi apoi re­integraţi pe bază de sentinţe ju­decătoreşti rămase definitive ; 3) Dintre funcţionarii conce­diaţi sau pensionaţi şi care au intentat acţiune In contencios, pentru stingerea proceselor; 4) Prin personalul recrutat din afară, in strictă conformita­­­te cu legile în vigoare. Carter Judiciar ........... ta» In chestiunea importului de zahăr cehos­lovac D. jude instructor Bogdan Ho­­i­ria al ceh 2 a continuat cerceta­­­ rile in afacerea scrisorii buclu- I case de comision cu care a fost I însoţită oferta de zahăr cehoslo- i vac­• S’au fixat aspecte nebănuuite ale cazului, care departe de a îl simplifica, dimpotrivă ia compli­că, îngrijorător. Grafie investigaţiilor discrete şi ab­iile făcute de legaţia noas­tră din Praga, care au dus la constatări neîndoielnice, s’a sta­bilit că faptei« s’au întâmplat astfel : Ministerul industriei, spre a determina o micşorare a preţului intern de pontarea zahlirului, a sondat posibilitatea unui import considerabil din Cehos­ooacia. In acest scop a trimis acolo, fireşte, o comisie formată cu d-nii inginer Melinte ca specialist şi cu d-nii ataşaţi comerciali AL, Milescu (din Sofia) şi Dăscăles­­cu (din Praga) ca delegaţi ai mi­nisterului. Iar tratativele acestora s’au le­gat î n capul locului, cu direc­torii băncii „Union de Boheme’' care ar reprezintă concernul fa­bricilor de zahăr din Cehoslova­cia S’a ajuns chiar la un acord principial — ofertă — pentru furnizarea a 100 vagoane de zahăr. Comisia a revenit in ţară înar­mată cu acest acord. D. Melinte a semnalat minis­terului că acordul in chestiune s'ar fi făcut in condiţiuni cu to­tul neregulate şi incompatibile cu seriozitatea şi corectitud­nea sub auspiciile cărora cată a se face astfel de conventiuni. Denunţul s'a dovedit in cu­rând a i„u fi lipsit de temeiu. Căci banca Union de Boheme. In chiar plicul ce conţinea pro­­ectul acordului a alăturat încă n» plic ,adresat unuia dintre membrii comisiei, — d. Milescu, — în care s’a găsit o stipulaţiune de _ comision, de 5 % asupra va­lorii întregului transport livrat statului român, plătibil fie adre­santului fie persoanei ce acesta îşi va substituit­a Mulescun a tăgăduit orice cu­noştinţă despre aserţiunii!» puse în scrisoarea de comision. S’a pretins că aceasta n’ar pu­tea fi decât o diversiune pusă la cale de cei cari a­u interesul să zădărnicească acordul ceho­slovac pentru aprovizionarea Ro­mâniei cu zahăr. Cercetările continuă- Recrutarea personalului didactic Reproducem textul proectului de lege votat joi de adu­nar­ea deputaților, după o foarte iritată discuție. Art. 1. — Art. 115 din legea in­vățămâ­n­tul­ui primar, publicata în Monitorul Oficial Nr. 161 din 26 Iulie 1924, se inlocuește cu ur­mătorul : Personalul didactic al învăţă­mântului primar se compune din învăţătorii titulari învăţători su­periori şi suplinitori. a) Învăţătorii titulari se recru­tează diin­tre a­bsol­veniţii cu exa­men de capacitate aii şcoalelor normale, cari au satisfăcut legea recrutării, in ordinea de vechi­me şi merit. Examenul de capa­citate se pune grupând în regiunii pe absolvenţii tuturor şcoalelor şi în faţa unei aceleeaş delegaţii ca mite de minister, care va face clasificarea generală. b) învăţătorii superiori se re­crutează dintre învăţătorii licen­ţiaţi în ştiinţe sau litere şi filo­sofic şi dintre învăţătorii cari au dovedit sau vor dovedii creaţiuni şcolare sau sociale, recunoscute de minister în condiţiile fixatte de regulament învăţătorii superiori a­u precă­dere la recrutarea persona­lului disipatic de la clasa a V-a le a VIl-a (complimentări şi a perso­nalului de control şi administra­ţie, ţinându-se seamă de stadiile lor şi­­ numirile de directori. Examenele şi gradele, definitiv g­rad­ul I II şi înaintare­­a g­radul se desfiinţează şi se înlocuesc prim trei recompense de merit culturali : modalitatea recoman­dării şi obţinerii recompenselor de merit cultural se vor stabili prin re­gul­a­ment, ţinându-se sea­mă de recazările cul­turale în orice domeniu înfăptuite de în­văţători. Recomandările vor fi făcute de organele de inspecţie ale ministe­rului i­nstricţiiunii sau ale orică­rui minister, laau­ntea u­nei comi­­siuni de pedagogi şi sociologi aleşi de Academia Română, de universităţi şi de Oficiul naţio­nal al cooperaţiei. Drepturile materiale ce decurg din gradaţiile de merit cultural sunt echivalente cu acelea prevă­zute în legea învăţământului pri­mar din iulie 1924 pentru grade­le definitiv, gradul II şi gra­dul I. Drepturile câştigate de actualii membri ai corpului didactic pri­mar se păstrează . c) In cazuri excepţionale în­văţătorii suplinitori se pot re­truta dintre absolvenţii liceelor licenţiaţii in litere sau ştiinţe şi normaliştii fără drept de numire ca titulari. După trei ani de funcţionare învăţătorii titulari care n'au avut nici o pedeapsă primesc în mod automat salariu de Învăţător de­­fin­itiv, conform legii dim 1924. Recrutarea învăţătorilor trimilar din învăţători ajutori ci 4 clas­­secundare sau absolvenţii de 11 cen. prevăzută de legea din iulie 1934, precum şi dintre absolvenţi­i seminarişti, se abrogă, cu excep­­­­ţi­uneaa şcolilor din regiunea ete­roglotă, unde preoţii absolvenţi de semitiar au 8 clase, cu practi­că pedagogică şi examen de ca­pacitate la şcolile normale, pot funcţiona şi ca învăţători. I Art. 142 din aceeaş lege se mo­­­­difică după cum urmează : , Cuviintele „Răsplata M­emori­­ pentru învăţământ’ se înlocuiesc­­ prim cuvintele : „Modal­a pen­tru învăţământ’'. Art. II. — Orice dispoziţii,n.i contrare acestei legi sunt și ră­mân abrogate. -----------mem---------­ Darea in judecată a unor spoliatori ai po­pulaţiei Bârlad. 211 Februarie Serviciul sanitar comunal, ţi­nând la analiză probe din ti­purile de făină puse in vânzare de morile Saraga şi Unirea din localitate brutarilor pentru fa­bricare de pâine, —­ resultatul Institutului de analize alimenta­re a fost că, făina neagră este cu mult inferioară tipului legal. Pe de o parte d. dr. C. Tonescu, medicul primar al oraşului, a confiscat o mare cantitate de făina, obligând pe proprietarii morii s’o vândă cu un preţ mai mic, iar, pe de altă parte, a dre­sat actele contravenţiunei sesi­zând judecătoria mixtă locală. ---------x □ X--------­ Rezultatul alegerilor eparhiale din jud. Tutova Bârlad, 26 Februarie Ieri s-au făcut alegerile epar­hiale în oraş şi judeţul nostru. Rezultatul comunicat aseară este următorul : Circumscripţia I-a Bârlad, d. Constantin Dornescu 379 voturi iar d. Neculai Neştiau 737 voturi. Circumscripţia II-a Bârlad, d- Victor Stoenescu. 816 voturi, iar d. Eugen Bulbuc 668 voturi. Circumscripţia îlI-a A­­dam, d. Neculai A­nt­on­o­viei 607 voturi, iar d. Pan­ Constantines­cu 649 voturi. Circumscripţia IV-a Murgeai, d. Hore­ţiu Eri­mia 1879 voturi, iar d Cezar Urau 1562 vo­turi. Circumscripţia V-a Puieşti, d. Gh. Mironescu 1067 voturi, iar d. Gh. Calmuschi 732 voturi. Nu sunt admise la scrutin co­munei® Căbeşti şi Bălăbăneşti pentru viciu de fermă. Fraudele dela Casa corpului didactic S’am terminat cercetările tn a­­facere* fraudelor cutezătoare și savant ortranizate •— de!* Casa Corpului Didactic. Dosarul sa trimis de aceea Parchetului pentru «incluziuni. In temeiul actelor si mărturii­lor fixate de d. jude instir. St­ă­­nesem |* cabinetul 7 instrucţie. Parchetul a dat —• prin d. pro­­cu­ror Simionescu — rechizitor definitiv de urmărire penelă în cauză. A dispus adi­că trimiterea în stare de arest în judecata trîhu* aa’ului corecţional pentru dela­pidare și fai« a culpabililor : 1. Niculai Dumitraşcu zis Obreja zis P. Tănăsiescu din str. Xeno­­pol 5, fost guardian în Ismail şi deţinut pin închisori pentru di­verse isprăvi; 2. Gheorghe Gh. Tobescu, student, originar din T.­Severin ; 3. Mihail I. Anghel, din str. Minotaur nr. 4 , şi 4. Dumitru R. Popescu zis Cons­tantin din şos. Baicului 22. Câte patru au fost funcţionari ai instituţiei prădate. Şi tropli­­■neau servicii de sine stătătoare— unii atestând situaţia partidei de cassă a asociaţiilor, iar alţii cer­tificând drepturile la împrumu­turi­­­le acestora. Ceea ce le-a şi înlesnit făptuirea vastei fraude. Astfel au putut — introduce petiţii de împrumuturi pe nume fictive - a­testa că petiţiometrii sunt creditori — că au dreptul la împrumut etc... Iar după ce au obţinut, prin manopere, apro­bări, au reuşit prin noui falsuri­­de acte şi carnete de identitate­ să încaseze şi fondurile aprobate. In ăst chip instituția a fost prădată cu peste un milion de lei• Dosarul s’a înapoiat cabinetu­lui de instrucție spre a i se da ordonanță definitivă de urmări­re in cauză. Procesul d-rului Suckar Donnenfeld la juraţi Curtea cu juraţi a jud. Ilfov— formată cu d-an­ opus. Buicliu, jude Ghinee Constimtinescu, jude AL Vasilescu şi procuror I. Pe­­trescu — a început desbaterea procesului d-rului Suckar Don­­nenfeld din calea Dudeşti nr. 85-Precum se ştie din repor­­teriile ample ce le-am dat la timp — acuzatul e trimis în ju­decata juriului pentru crimă de provocare de avort mortal. Şi a fost, pentru fapta ce i se impu­tă, printre cei dintâi medici a­­restaţi la această materie. E învinuit anume că a încer­cat să facă radar,­in ziua de 14 August 1931, în condiţiuni atât de imperfecte, pacientei Rasda Leroy încât i-a provocat moar­tea La interogatoriul ce i s'a luat, acuza­tul a afirmat că şi-a încon­jurat intervenţia chirurgicală ce fusese angajat — ca medic — s’o facă, cu toate prevederile şi măsurile de asepsie şi igienă trebuitoare și a trimie pacienta la spitalul Filantropia unde şi-a găsit moartea după câteva zile. S’a procedat la audierea mar­torilor, ascultându-se d-nii dr Jonescu, dr­ Groescu, dela Fi­lantropia și d-r. Georgescu, Al­­fandary și M. Georgescu dela Maternitatea. Mărturiile au prezintat diver­se teze.» Judecata a rămas în continua­re pe Luni când vor fi audiaţi ceilalţi martori. I Procesul fraudelor de la administraţia financiară de Ilfov Trib. Ilfov s. I. a continuat desbaterile în procesul fraudelor de milioane comise de fostul ca­sier central al administraţiei fi­nanciare a jud. Ilfov — Victor Haram — în dauna instituţiei. Partea civilă şi-a spus ultimul cuvânt cerând despăgubiri in suma de lei circa 6 milioane (cu cât a fost prejudiciată). S’a dat apoi cuvântul repre­zentantului ministerului public, d. procuror Ben. Stoenescu.­­ Rechizitoriul d-sale a ocupat­­ toată şedinţa­. Şi a cuprins nu numai amplă expunere a principiilor şi texte­lor ce determină încadrarea fap­tei inculpatului în prevederile art. 140 c. pen. (delapidare de bani publici) dar şi minuţioasă examinare a temeiurile de fapt care — învederând perversiunea excepţională pusă de culpabil nu fietece act preparator şi desăvâr­­şitor al infracţiunei ce a comis o reclamă severă osândire a lui. «­I Tribunalul a amânat continu­area desbaterilor­ pe Vineri. Primar şi notar incorecţi­ e jude insti­in pad­opol a dat ordonanţă definitivă de trimite­re în judecata tribunalului corec­­ţional a fostului primar al corn. Dragomireşti (Ilfov) anume Ale­­xandru Mimcu şi a fostului no­ta’’ al său Marin Apostol Voicu. Ambii sunt învinuiţi de dela­pidare de bani publici Au deturnat adică sume im­portante — vreo 25 mii lei — din încasările făcute de la locui­torii contribuabili din sat, nu­matul taxelor comunale ce da­toră*. Marin Apostol Voicu a fost pus sub uruiărire şi pentru fels în acte publice dovedindu-se câ spre « zâdârniei putinţa dovedi­rii fraudelor comise, a făcut şi o serie de falsuri în scriptele con­îtronei. Epilogul unei interpelări Intr’o interpelare produsă in Adunarea deputaţilor anul tre­cut s’a denunţat faptul că publi­cistul avocat Nic. Cernăianu ar fi pretins şi Incasa* câteva mii de lei dela preotul Ştefan Ol­tean­u spre e­i asigura câştig de cauză in acţiunea întreprinsă pentru valorificarea unor drep­turi de inaintare. Demersul in chestiune s’a pro­­dus în 1923 în jud Vâlcea şi în exerciţiul profesmnei de avocat a denunţatului. Cazul a fost totuşi deferit în primele zile ale anului 1932. Par­chetului de Ilfov Şi s'a reparti­zat spre cercetări la cab. 5 ins­trucţie. Eri s’au audiat numeroşi preoţi şi d. Cernoianu. Ancheta judiciară e ca şi ter­minată, dosarul cauzei urmând a fi supus zilele acestea con­cluziu­­nilor Parchetului. Faliment Trib. Ilfov s. I com. declarase deunăzi in lipsă în stare de fa­lime­n­t pe industriaşul Alexandru Saarto­­ă din str. Felicia Raco­­vitză nr. 4. Acesta făcând opoziţie ce s’a judecat ori și stabilind în instan­ță că n’are nicio datorie comer­cială sau protest cambial vala­bil, tribunalul a retractat sentin­ța de declarare opozantă și s’a ridicat starea de faliment. Loviri cauzatoare de moarte Trib. Ilfov s.­­ a condamnat la trei ani închisoare, pentru lo­viri cauzatoare de moarte, pe Is­pas Flie M. Potea din Tunari (iar­ pe tatăl său N­­ie M­ Boţea, la 2 luni închisoare, numai pentru lo­viri simple). Ambii sunt învinuiţi că din pocniri mărunte de răzbunare au bătut atât de crunt pe consătea­nul lor Niculae Petre din Tu­nari. Încât i-au căşunat moartea. Acţiune recursorie Curtea de apel secţia V urma să judece ori un proces rarissim. E vorba de acţiunea recursorie civilă îndreptată de fostul sub­secretar de stat la domenii, d-rul Aurel Dobrescu, in contra d-lui judecător Ion­­ Stănescu titula­rul­ cabinetului 7 itatruefte din trib. Ilfov, care l-a instruit în afacerea traficului şi luărilor de mită de cari s’a făcuit vintpvrt pe vremea scurtei sale activităţi pol­­ice Acţiunea tindea de fapt să de­plaseze dela instrucţie pe inco­modul anchetator. • Reclamantul a declarat că îşi retrage formal şi fără reserve reclamaţiunea. D­aude Stănescu — prin avo­catul său d St. Marinescu Bolin­­tin — a arătat Curţii că e nevoit să accepte această situaţie, de e nu mai putea combate acţiunea temerară şi imposibil a d-rului Dobrescu ; a declarat însă că își reservă dreptul de a reacțio­na contra ei. Curtea a dispus închiderea do­sarului condamnând insă pe re­clamant la 2000 lei cheltnei. .* Anul XLIX Nr. 59 Marţi 1 Martie 1932 Cronica ştiinţifică (Urmare din pagina I e) Itoane­­până la 800 bilioane pe secunda. Razele roşii pe care le vedem au frecvenţa de 400 bilioane, iar razele violete 800 bilioane. Culorile cuprinse în­tre roşu şi violet, adică porto­caliu, galben, verde, albastru şi indigo au frecvenţele cuprinse între 400 şi 800 bilioane pe sec. Dacă ţinem seama că iuţeala luminii (300.000 km. p. s.) este egală după cum am spus mai sus cu lungimea de undă lamb­­dă înmulţită cu frecvenţa u­­şor se pot vedea de ce lungimea de undă a razelor roşii este mai mare (dublă) decât a razelor violet.* Când o rază de lumină AC formată din unde ABC vine dintr’un punct oarecare A la o suprafață lucioasă , atunci, ca și în exemplul cu frânghia ea nu se distruge ci se reflectă la fel, adică în locurile unde era deal apare vale și invers. Linia plină din fig. 2 este unda di­rectă, iar linia punctată este Fig. 2. unda reflectată. Se produce in acest caz o schimbare de fază. Când un fascicol de raze mo­­nocromatice (adică sunt for­mate din unde cu aceeaşi lun­gime lambda) de lumină trece dintr'un mediu transparent în­­tr’altul, atunci la suprafața me­diului, razele monocromatice se impart in două, unele sunt re­flectate iar altele pătrund in interiorul mediului. Dacă vom lua un mediu transparent re­prezentat printr’o lamă subţi­re, raza n va merge până în D şi se va reflecta după direc­ţia DR iar raza rs va ajunge in M, va intra în lamă (după le­gile refracţiei) va ajunge in O, se va reflecta şi în D se va în­tâlni cu raza reflectată rt. A­­ceste două raze venite dela a­­celaş izvor de lumină, una pe un drum şi alta pe altul, intâl­­nindu-se după direcţia DR se vor contopi. (Fig. 3). S’a stabilit că două raze por­nite dela acelaş izvor de lumină având aceiaş perioadă, şi o di­­ferenţă de drum de o jumătate de undă (jumătate de lambda) sau un număr nepereche de ju­mătăţi de undă, prin contopire , se sting, iar când diferenţa de­­ drum este un număr pereche de lungimi de undă atunci prin contopirea lor dau o rază mai­­ luminoasă decât cele două com­ponente. Această compunere a două sau mai multe vibraţiuni intr’una singură se numeşte interferenţă. In unele tratate se spune că interferenţa este fenomenul produs prin stinge­rea a două raze care se con­topesc. (Graetz). Pentru obţinerea interferen­ţei trebue ca cele două raze să pornească dela acelaş izvor de lumină, căci numai in acest caz vibraţiunile razelor sunt or­donate. în cazul Când razele pornesc dela două isvoare deo­sebite vibraţiunile razelor sunt desordonate şi independente u­­nele de altele şi nu dau nici­odată fenomenul de interferen­ţă (stingerea razelor prin su­­prapunere). Razele, in primul caz, se spu­ne că sunt formate din vibra­ţiuni coerente, iar In cazui » două izvoare, din vibraţiuni incoerente. : • Când se lucrează cu lumina solară (lumina albă) se știe câ fascicolul de raze este format dintr’un foarte mare număr de unde cu lungimi diferite şi care dau diferite colori care intră în formarea luminii albe (roşu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi violet. Ori, cum s’a stabilit ca diferen** intre numărul de lungimi de undă depinde nu numai de grosimea lamei şi de unghiul de incidenţă, ci şi de lungimea­­ lor de undă, urmează că pen­tru unele din ele se va realiza * cazul când se sting iar altele care rămân. Prin urmare in ra­za DR vor rămâne numai tin­dele care nu D au o diferenţă de undă pereche, păstrând cu­loarea lor şi se vor interfera cele cu un număr nepereche de lungimi de undă. Aşa că raza DR după interferenţă va avea coloarea complimentară a raze­lor care s’au stins. In modul a­­cesta se pot observa frumoase , colori de interferenţă pe su­­­­prafaţa apelor liniştite când se întinde pe deasupra un strat fin de ulei, la baloanele de să­pun, la lamele foarte fine de sticlă, etc. Când se suflă un balon de săpun, sau când ne spălăm pe mâini şi săpunul face beşici, se observă după câtva timp pe su­prafaţa beşicilor colorile curcu­beului schirabându-se pe măsu­ra ce se subţiază stratul lichid, deci se variază numărul de lungimi de undă. Interferenţa luminei se mai poate obţine şi prin interfera­rea razelor­ luminoase, prin re­flectarea lor pe două oglinzi care fac intre ele un unghiu optuz, cum a făcut Fresnel sau prin întâlnirea a doua un­de una incidentă şi alta reflec­tată, care merg in sens invers. Interferenţa prin Întâlnirea a două unde trimise în sens invers prezintă o deosebită im­portanţă. Să trimitem un sir de unde de la dreapta spre stânga pe o oglindă , unde a­­­j­ungând se reflectează. Se ştia că prin reflecţie unda Îşi schim­bă sensul după cura am văzut şi la producerea undelor cu frân­ghia. Fi bine, undele care merg .■•Are oglindă (undele incidente) dau naștere in anumite punc­te Ai As As... la nişte jocuri care parcă stau pe loc (noduri* iar la mijloc intre două noduri vibraţia este maximă, produ­când o umflătură B, B, Bs­, cum se vede in fig. 4 (vântru). Distanta Intre două noduri es­te tocmai o jumătate de lungi­me de undă. 6 Nodurile şi vântrurile forma­te dealungul unui şir de unde incidente şi reflectate consti­­tuesc un sistem de unde staţio­nare. Cronica viitoare: Augustin Jean Fresnel, părintele interfe­renţei. v Fig. 4. Cronica șahului PROBLEMA No­i E. Br­e­nner D. Wsch. 1915. Alb =» R­f­t, D­g 4, i­u 8, pi­oni b 2, f 2 (6). Negru =■ R d 1. D­d 2, T­b 1 și c 1, pioni b 5, c 2, c 6, f­3, e 7, Mat în 4 mutări PARTIDA No. 1 Jucata în recentul turneu din Londra. Randa­ll, 3 Februarie­­ 1932 Alb — Miss Vera Menschik. Negru = Dr .4L Aljeckin, Apărarea Indiană 0 d2-d4 C­gS—f6 2) c2—c4' e7­~e6 3) Cgi—f3 b7—b6 4) e2—e3 *) NcS—b7 3) Nfi—d3 NfS—b44-6) Nci—d2 Nb4Xd2 7) CbiXdS d7—d6 8) 0—0 Cb8—d? 9) Dell—c2 Dd8—e7 10) Tfi—di 0-to b­) Cd 3—c4 rf­ ~g#i 12) Ttîi—d2 CfAVpi. IU Nd3Xe4 0-21 14) Dc2~84 t'i lî) Nc4—d3 ‘Îî^! 16) Da4—d) Cd 7—16 17) d4Xc5 gxS 18) Ddi~«2 Cf6—hi I 2„, Tcs-fen îi sa, ^izit S feV ptă 24) T(J2—b2 NbVTM 25) b4Xc3­­~6v'­ 26) Cf3—d2 7 fi 27) «4Xf4­­ 28) f2—f3 DfC_. 29) Tdi-bi?«) »!; £ 50) Cd2—h» (SZ?+ 51) Tb2—­12 d­' 32) Rgi—bi Tfwim g «rf- t£U S tSÎS 37) c4—c5 1/ , 38) Cb3Xo3 /v^v 39) Tf2—b2 ' °'r\: Ctîdwlg5 ^ -f* _ , note 1, Cai m­ai eficace «feti-,, 4) g 2~g 3 urmat de 3) Nfl-g 2- ?) Pentru ca la Nd 3—c 2 «A poată apăra pionul d 6 cu tur­nul damei. 3^ Cu amenințarea: p) - e5yb 4. aii T V’v'b i d B ~d 5. ?7) Td 1—b 1, d 3—­d 4, 4) Mai bine era C b S V Cu intentia: C * 5yi • n- Crheorfihhi

Next