Universul, aprilie 1932 (Anul 49, nr. 90-119)
1932-04-01 / nr. 90
Asigurarea „IVaUCO-HOmâHâ“ București, SrivitsS 23, Fondată 1920 (M. O. 182) Aprilie *1932^rU^ ziarului din 1 Aprilie se va găsi cuponul 1 din seria tWmUn01iia^iLnUnt' de strângerea cupoanelor, fiind suficienta 0 as^rare de 20.000 lei și lei 295 pentru o asigurare de 50.00J' lei, ambele cu restituirea abonamentului şi premii şi vor lua parte la m. . . Tragerea din 9 Aprilie 1932 în Cetitori, abonaţi-văi la „Universul“. Abonaţi, asiguraţi-vă la „Franco-Romana“ noul tarif A. M. „Universul“._________ UNIVERSUL 1 Lumbago Obţineţirepede uşurare Veţi fi uimit ce repede acţionează Sloan’s Liiment In câteva minute după aplicare — fără fricţiune — pe locul afectat, durerea dispare. — încercaţi Sloan’s Liniment In toate cazurile de Lumbago, Reumatîzm, dureri Musculare şi Nervoase. Milioane de oameni il întrebuințează. Preț pentru public flaconul Lei 75.— SLOAN'S LINM E NT înlatură durerea. Ani întregi am suferit de bătături și de sensibilitatea picioarelor. Am încercat, cred, tot ce era posibil de făcut. Apoi, deodată, am citit cum o baie oxigenată, a făcut să dispară, in trei zile, treisprezece bătături cu rădăcină cu tot, astfel încât n’au mai reapărut niciodată. Aşa am descoperit Sabratul Rodell, care distruge fiecare bătătură în mai puţin de o săptămână. In momentul de faţă, picioarele mele sunt, tot atât de rezistente şi sănătoase ca acum treizeci de ani şi nu mai sufăr niciodată de bătături sau de picioare sensibile. Saltratul Rodell, distruge bătăturile în mod rapid şi fără durere prin saturarea apei cu milioane de bule minuscule de oxigen, care pătrund in porii pielei şi transportă sărurile anesteziante până in rădăcina bătăturilor cele mai rebele. Picioarele obosite şi îndurerate sunt vindecate in mod instantaneu. Fiecare pachet este vândut cu un bon de înapoiere a banilor garantat. 7671 29 Martie 1932 Publicaţiune Se aduce la cunoştinta generala ca în zilele mai jos notate se vor ţine la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, B-dul Elisabeta No. 5, următoarele licitaţiuni: La 11 Aprilie crt. orele 11 dimineaţa a IlI-a licitaţie pentru furnizarea pastelor făinoase necesare spitalelor în anul curent. La 20 Aprilie crt. orele 11 dimineaţa, a II-a licitaţie pentru furnizarea păcurei, idem. Doritorii dea lua parte la aceste licitaţiuni sunt invitaţi ca în *1 ■ citatele zile şi ore să-şi prezinte ofertele sigilate, însoţite de o garanţie provizorie de 5 la sută, cunoscând că garanţia definitivă va fi de 10 la sută din valoarea fiecărei furnituri. Licitaţiile se vor ţine în conformitate cu art. 88—111 din legea comptabilităţii publice. Cartele de sarcini precum şi orice alte informaţiuni se pot lua la Eforie. Direcţia Spitalelor, în orice zile şi ore de lucru. 15643 Aparat nou BREVETAT, INDISPENSABIL, DESENATORILOR ŞI INGINERILOR Corespondenţă franceză adresaţi VINACCIA, Poste Restante. Roma-Italia Mare Ocaziune in STR. BARATIEI, 51 Se vând costumare, pardesuri şi rochiţe de la casa „Neuman“ din calea Victoriei. Costume şi pălării bărbăteşti moderne. Pantofi de damă de la „Glia“. Prafuri derizorii Pentru comercianţi mari reduceri în vederea aprovizionăriii de Sff. Paşti. 56 asigură sasce sau Atitudinea Dvs. capătă prestanţă şi siguranţă, dacă obrajii Dvs. sunt fragezi şi buzele Dvs. I roz. Numai aşa toţi doresc să vă vadă. Crema „KHASANA-SUFERB“ şi creionul de buze „KHASANA-SUPERB“ îngrijeşte de ambele, îngrijeşte de succesul Dvs. Creme. ..KHASANA SUPERB“ este de un galben orange, se freacă rifor pe piele ; ea se asimilează in puţine secunde fiecărei culori a pielei şi îi dă apariiţă sănătoasă şi fragedă. Nimeni nu bănueşte întrebuinţarea ei, împreună cu ea se întrebuinţează, creionul de buze „KHASANA SUPERB". Şi el are un efect individual, roşeşte buzele delicat, durabil, discret şi apetisant şi dă gurei delicioasa frăgezime a tinerelei. „KHASANA SUPERB’’ rm dispare la vânt, umezeală sau sărutat. KHASANA SUPERB * Lei 70-110 Embalage mici: Rouge de obraz Lei 30. treiou de buze : Lei 26. ________Se obţine pretutindeni__________ DR. M. ALBERSHEIM FRANKFURT , M. PARIS şi LONDRA Depozit General pentru România: Q.,GAL - KRAY SU, S. p. A. TIMIŞOAIA BAIATURILE!Y/SW JI D,STRUG CU POMA DA ORZANSA la Dcosnerm 61 l=ARMAC,ll de la 25 Aprilie prăvălia ocupată actualmente de vopselăria „Zimmer & Comp“ Piaţa Fructelor No. 2 şi depozitul de benzină „Speranţa“ din Piaţa Legumelor No. 11. Adresaţi d-lui avocat G. I. Alessiu, Bucureşti, Calea Victoriei, 122 etaj I şi Ploeşti str. Gh. Gr. Camtacuzino No. 50. 11 COI^SYA^CE STR. ROMANA 46 Anunţă onorata clientelă expoziţia ultimelor modele Parisiene pentru Miercuri 30 şi Joi 31 crt. ora 4 p. m. numai cu invitaţii personale. CASA MADO. Str. C. A. Rosetti 3 Vis-a-vis de Palat. Expune modele de Pălării la: Expoziţia D-nei Constance. 12 De vânzare pom fructiferi diverse varietăţi, preţ conversabil. Pepiniera N. G. Cantacuzino, Filipeşti-Târg, Prahova, gara Băicoi. Catalogul cu preţuri trimitem la cerere. 14 Citiţi: „VESELIA” ENERGIA, Doctorul MITULESCU Fost colaborator la Institutul de Tuberculozâ al prof Koch din Berlin Medic Sef al Preventoriului de tuberculoză ..Gr. Alexandrescu" SPECIALIST IN BOALE DE PIEPT Dă consultațiunt și face examinări cu Razele ROENTCEN, In STRAPA OlTUZ No. 19, ET I Intre orele 9-12 Tel 21125 Instalație specială pentru Teleradiografe tulmonară Bucky BLENORAGIA VINDECA ,n 'Tmp“'' Dr TULU BLANC Cons 9-12 și 2-8 Strada Popa Tata No. 6 lângă Cişmigiu Vindecarea prostatei și orchirei blen. 631 Dr. Ml BvAL fost asistant al clinicei Universit. din Berlin Neurastenia sexuală (IMPOTENŢA) ratamentul impotenţei 5—6 sipt. absolut modern Boii venerice şi Sifilis Cons. 10—2, 5—8 Bulev. Elisabeta No. ro. Etaj.l Td 365 554 Tănăsescu Licenţiat Financiar Mussolini. 34 Consult 10—12. 30UUU pânâ la 50.OUU.UU0 trucUllcftm ipoteci cu venituri avăntaros decât Băncile, Casei, Economii Rentere Acţiunile, Comerţul, Industriile, etc. ___________________________________________234 Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este: Lei 750 pe un an 300 pe 6 Luni 200 pe 3 Iuni JOI, 31 MARTIE Ortodox , Sf. martir Ipotie episcopul Gangrelor. Catolic: S-ta Babina Fecioara. Protestant : Filipin. Evreesc : 23 Weadar. Mahometan : 23 Giul-Rade. * Răsăritul soarelui : 6,2. Apusul soarelui : 16.40. RADIO 20% UDUDEIKE! Aparatelemmm UEOSLDA & Caj București, Calea Victoriei 53-55,Sucursale Ploeşti, Braşov, Cluj, Timişoara, Craiova, Cernăuţi, Iaşi, Galţi, Constanţa. JOI, 31 MARTIE 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 13 : Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.45 : Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnat orar. 14 : Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18 : Orchestra Grigoraş Dinicu : Muzică uşoară şi românească. 19 : Informaţiuni, meteorul, şi semnal orar. 19.10 : Orchestra Grigoraş Dinicu : continuarea concertului. 20. D. Romulus Soişanu: Românii dintre Nistru şi Nipru. 20.20 . D. George M. Cantacuzino : Estetica lui Ştefan cel Mare. COMEMORAREA BICENTENARULUI NAŞTEREI LUI IOSEF I . HAYDN 20.45 : D. E. Müller : Haydn. 21 : D. Em. Ciomac : „Creaţiunea“ de Haydn. 21.15 : Josef Hydn : Creaţiunea, oratoriu în 3 părţi pentru orchestră, cor şi soli, (primă audiţie) executată de orchestra Radio, corul Carmen, d-na Rosi Baumann- Rădulescu, soprană, și d-nii George Folescu, bas și Aurel Alexandrescu, tenor. Conducerea muzicală d. Mihail Jóra. La sfârşitul concertului Informațiuni. * Morawska-Ostrava, 11 kw. 263,8 m.: 19: Revista muzicală a săptămânii. 19.40: Concert de pian. 20,40:Cântece populare sileziene şi române. 23,20: Muzică uşoară. Heilsberg, 75 kw. 276,5 m.: 17: Concert distractiv. 20,30: Sonate de Haydn. 21: Audiţie. 22: Conferinţă despre Haydn. Londra, 70 kw. 355,8 m.: 20,35: Concert de orchestră. 22: Muzică de dans. 23: Concert de orchestră. 0,35: Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw. I 360,6 m.. 18: Concert de orches- I tră. 20,45 : Comemorarea lui Haydn. 22,15: Concert Haydn. 23,35: Muzică populară vieneză. Stockholm, 75 kw. 435,4 m... 20,50: Muzică distractivă. 22,15 : Sonate pentru vioară, flaut şi harpă. 23: Coruri mixte. Roma, 75 kw. 441,2 m.: 21,45: Concert Beethoven. 22,45: Audiţie şi concert. Berna-Basel-Zürich, 60 kw. 459 m.: 17: Concert distractiv. 19,30: Jazz. 21: Comemorarea lui Haydn. 22,45: Concert distractiv. Langenberg, 75 kw. 472 m.: 18 : Concert. 21: Muzică serală. 21,30: Din operetele lui Suppe. La urmă muzică nocturnă. Praga, 120 kw. 488,6 m.: 18,05: Quartet Haydn. 19 : Plăci de gramofon. 21: Piesă teatrală din studio. 22 : Orchestra Radio. Viena, 20 kw. 517,2 m.: 16,30: Sonate de Beethoven. 18: Concert comemorativ. 20,40: „Faust“. 21,50: Muzică populară austriacă. 23,35: Muzică de dans.Budapesta, 23 kw. 550,5 m. 18,20: Muzică ușoară. 20,30: Cântece italiene pe plăci de gramoB’dul Brătianu 11 Telefon 3*3308 15461 durabile, Ince,d de la Lei 2500.* bucata. B. D. ZISSU 34, Ca I. Victoriei, Bucşireşti Vizitaţi magazinul nostru înainte de a cumpăra o bicicletă. De închiriat Academia Română, Fundațiunea Familiei Menachem H. Elias închiriază cu începere dein 23 Aprilie, 1932, prăvălia No. 4 sub Hotel Continental, actualmente magazinul de încălţăminte Pinet. Amatorii se vor prezintă la sediul Fundațiunei, str. G. Clémenceau No. 1 (fostă Corabia), unde se primeşte ofertele. 383 lr.n 'NW LIEB A m FOST ASISTENTĂ LA MATERNITATEA DIN VIENA Roti de femei, Faceri, Operațiuni, Diatermie, Raze ultraviolete. Consult. 9—1. 3—8 Str. Cobălcescu 53 315 fon. 21: Piesă teatrală. La urmă orchestră de ţigani. Varşovia, 158 kw. 1411 m.: 17.40: Colifbat de solişti 18.10: Crakovia. 18.35 : Concert. Koenigswusterhausen, 75 kw. 1635 m.: 17.30: Concert din Berlin. 21: Concert din Lipsea. 22: Conferinţă despre Haydn. La urmă dansuri şi marşuri de Ceaikovsky. VINERI, 1 APRILIE 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. | 13 : Muzică variată (plăci de gramofon). | 13.45 : Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota ape- ]lor Dunării, şi semnal orar. 14: Muzică vocală (plăci de gramofon) . 18 : Muzica militară a reg. 1 vânători de munte nr. 2 R. F., di- rijată de d. It. Bongard: P. Lincke , Vânătorii de gardă; Puccini: Fan-tezie din Bohema; Waldteufel : Visul meu, vals; Fucik : Moş Mă- I râială, polcă; Lincke : Idilă; Uvertură la Doamna Luna. / 19 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. „ 19.10 : Muzică militară a reg. 1 vânători de munte nr. 2 R. E. ; Ponchielli: Muzică de balet din opera Gioconda ; Maior Ștefanopol: Prin Balcani, vals; Golestea nu: Melodii de altă dată, pot- I pouri; Schneider: Frumosul meu Tirol; Muzică românească. 20 : Păr. Nae Popescu, secretar gen. în min. instrucţiei: Cucuzelii Sfântului Munte. 20.20: D. Ion Conea : Geogra ,fia cordială. ; 20.40 : Muzică românească (plăci de gramofon). 21 : D. George Folescu, bas de la Opera Română ; Mozart: Arie din Flautul Fermecat; Caudella: Sergentul; Loswe : Tom der Reimer. Paschill : Vai de mine cum m’aş duce. 21.30 : D. V. I. Popa : Convenţionalisme în regia modernă. 2L45 : Orchestra argentiniană de tangouri Los Ochios ,sub cond. d-lui Arie : Muzică de dans. 22.45 : Informaţiuni. .. Heilsberg, 75 kw. 276.5 m.—19.55: Jurnal muzical. 20.20: Audiţie din Berlin. Brno, 36 kw. 341.7 m. — 18.05. Quintet instrumental. Londra, 70 kw. 355.8 m. — 20.30. Sextet instrumental şi vocal. 22. Recital de pian. 22.30. Cântece americane. 23. Concert de orchestră. 0.45. Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw. 360.6 m.—18. Orchestră filarmonică. 20.35. Concert de mandoline. 21.05. Orchestra filarmonică din Stuttgart. 0.05. Muzică distractivă și de dans. Stockholm, 75 kw. 435.4 m. — 18.20. Muzică de lăutari. 19. Plăci de gramofon. 21. Orchestra Radio. 23. Muzică distractivă. Roma, 75 kw. 441.2 m. — 18.30. Muzică mixtă. 21.45. „Țara clopotelor“, operetă. Berna - Basel - Zürich, 60 kw. 459 m. — 18. Ora femeilor. 19.30. Gramofon. Langenberg, 75 kw. 472.4 m. — 18. Concert din Frankfurt. 19.10. Plăci de gramofon. 21.15. „Varieteu pentru orchestră”, concert umoristic. La urmă muzică nocturnă. Praga, 120 kw. 488.6 m. — 16,30. Concert de vioară. 20,05. „Anotimpurile”, transmisiune din Viena. 22,45. Plăci de gramofon. Viena, 20 kw. 517.2 m. — 16,30. Ora copiilor. 16,55. După închiderea redacţiei. 17,10. Concert de orchestră. 19,15. Despre 1 Aprilie. 19,40. Concurs de ghicitori, cu premii. 20.05. Comemorarea lui Haydn. „Anotimpuri”, oratoriu. 23.35. Muzică de dans. Budapesta, 23 kw. 550.5 m. — 18. Cântece populare maghiare. 19.30. Concert. 20.40. Concert de gală. „Creaţiunea“, oratoriu de Haydn. La urmă jazz. Varşovia, 158 kw. 1411 m—17.40. Plăci de gramofon. 18.35. Concert. 21. Causerie muzicală. 21.15. Concert filarmonic. 23.50. Muzică de dans. NB ‘ ASCULTAȚI POSTUL LOCAL ‘ Excelentul Aparat cu Galena BALTIC-PICCOLO Puternic Clar Elegant Macară pentru 3 căști LE fi 190.— M enteat© CALENDAR PRIN Cum a devenit Ivar Kreuger regele chibriturilor — Urmare din pag. I-a după câtva timp, o firmă engleză îl trimise in Africa de sud. După ce execută in Iohannisburg câteva construcţii importante, încercă o întreprindere pe cont propriu, dar aceasta nu-i reuşi din pricina , crizei economice provocată de răsboiul bur. In timpul şederii sale la Iohannisburg, el făcu parte din miliţia sud-africană, India, Canada, Statele Unite, Europa; la scurte intervale, tânărul Inginer colindă lumea, ţinând pretutindeni ochii deschişi asupra progresului. In 1907 se inapoiă In patrie. El fondă la Stockholm firma Kreuger & Toll, care există, şi azi. Totuş nu era vorba de marea întreprindere financiară Kreuger & Toll, ci de societatea de construcţii cu acela? nume. Ivar Kreuger a rămas totdeauna constructorul, chiar când intră in Industria chibriturilor, cu care avea legături prin tatăl său. Cu toate că Suedia nu posedă mai mult material brut pentru această Industrie decât alte ţăii, industria chibriturilor e de multă vreme împământeniţi în Suedia. Dar întreprinderile industriale suedeze erau în continuă rivalitate şi concurenţa internă împiedica expansiun® in afară. Ivar Kreuger avu norocul să întrunească in mâinile sale cele mai importante întreprinderi şi până la sfârşit întreg- I ga industrie suedeză a chibri- turilor. Astfel începu ascensiunea sa, despre care în curând avea să vorbească întreaga omenire. Intr’un mod cu totul genial, mulţumită unor colosale împrumuturi de stat, el reuşi să cucerească o ţară după alta şi să-şi asigure monopoluri. In afară de cele cincisprezece ţări, în care obţinu monopoluri în, schimbul unor împrumuturi fantastice, el stăpânea prin fabricile sale proprii, filiale şi asociaţii, industria chibriturilor din aproape întreaga lume. Dar toate aceste succese fantastice nu-l făcură să-şi piardă capul. El rămase până în ultimele sale clipe, omul simplu, natural, care nu voia să se ridice cu nimic deasupra semenilor săi. El refuză toate titlurile. Ar fi putut fi oridecâte ori ar fi vrut consul general sau doctor honoris causae. Dar, nu punea nici un preţ pe asemenea distincţii. In întreprinderile sale, nimeni n’avea voie să-l numească director general sau chiar numai director, el rămânea inginerul Ivar Kreuger. Nu primea să fie sărbătorit la niciun banchet. Refuza decoraţii şi distincţii de orice fel, oridecâte ori ii era cu putinţă. Când după Încheierea marelui Împrumut la Paris, fu întrebat, înainte de a i se conferi Legiunea de onoare, ce ordine mai poseda, el răspunse: o medalie sportivă. Dr. PAUL GRASSMANN PWMMBMHWCTtlMWIIilIIIWIM « Greutăţile statului şi regimul nostru politic Conferinţa d-lui prof. Simion Mehedinţi — In ciclul de conferinţe organizat de confederaţii generală a asociaţiilor profesionale a vorbit la fundaţia Carold, prof. S. Mehedinţi despre ce mai Iriate îndrepta stat român cu actualul sistem politic ? Sistemul nostru politic e reprezentat printr'o sumă de asociaţii politice cari stpânesc statul pe rând, ducându-l din rău nu mai rău. Toate partidele, dar absolut toate, prin practica lor interesată şi fără pricepere, şi-au pierdut in faţa poporului orb, care plăteşte şi tace, şi cea mai slabă încredere. Mai ales după război, partidele noastre politice venite să exploateze statul, unele în virtutea tradiţiei, unele în credinţa ca reprezintă rărunchii ,ţării, cămasa şi opinca ţării. Şi-au bătuit joc de obrazul cinstit al unei ţări, pe atunci încă nesărăcită. Iar astăzi, în momentele cele mai grele prin care trece neamul românesc, când lefurile funcţionarilor publici nu se plătesc cu lunile şi şcoalele statului se închid ca nişte magherniţe, conducerea crede de cuviinţă să se arunce în braţele unor aventurieri, creind o nouă elită, aceea a faliţilor cu onoare şi cu profit. Să nu se mai vorbească de suveranitatea poporului, de viaţa liber exprimată a ţării spre a se întrona la cârma statului sistemul soluţiilor fără răspundere. Aşa cum suntem, mergem la ruină. Ca protector dat afară ca un servitor, cu alegeri făcute cu lacăt sfidător şi degradant, cu lipsă de probitate în aplicarea sancţiunilor celor cari ne-au adus chibrituri şi ne-au făcut şosele cum nu mai există nică-Pr ’ 11" Corj trăesc din bogăţia imaginară a unor mine aurifere visate în seninele nopţi de primăvară, nu se poate restabili spiritul de încredere în virtuţile desminţite ale bărbaţilor noşti de stat. Organizarea statului corporativ, la care reprezentanţa naţională să fie oglinda a tot ce are ţara mai bun şi mai priceput, trebue să aibă în vedere câteva puncte-îndreptar, pe lângă marea chestiune, cum se va putea organiza statuii acesta pervizie profesionale, când asociaţiile politice îl stăpânesc încă, sleind tot ce-a mai rămas dintr’un trup bolnav şi costeliv : 1) economii mari in vistieria statului şi chibzuinţă zilnică în echilibrarea bugetului individual ; 2) scăderea impozitelor şi reducerea cheltuelilor statului; 5) tăcere din partea fâlfâitorilor de cămăşi albe şi de vorbe goale ; 4) în sfârşit, să ne obişnuim că după atâta cumul de eroare şi păcat, e nevoe de un tratament lung, ca atare să sperăm în binefacerea timpului și în priceperea omului care trebue să vie. Plata furniturilor statului — Delegaţia furnizorilor la ministerul de finanţe— O delegaţie a asociaţiei furndustriaşi — de a prezenta un zorilor statului a fost priantică ori de d- subsecretar de stat la finanţe Z. Brăbtescu, care a ascultat şi examinat doleanţele lor. D. subsecretar de stat Brătescu a dat delegaţiei asigurări că furniturile pe 1931, chirir dacă vor fi trecute la Casa da amortizare, se vor bucura insă de un regim special, prin îngrijirea ministerului de finanţe, spre a se putea ajunge la completa lor achitare. D. Zamfir Brătescu a cerut delegaţiei , care venea în numele furnizorilor statului comercianţi, reprezentanţi de comerţ şi mici un tablou de sumele ordonanţate şi neordonanţate ce fiecare are de primit, spre a putea aviza, în cunoştinţă de cauză, asupra altei modalităţi de mai grabnică achitare a acestei categorii de furnizori. Ca urmare, Asociaţia furnizorilor statului, al cărui sediu provizoriu este acum în str. Jules Michelet 15 la d. comandor C. Ştefănescu, a luat măsuri de a culege de la cei interesaţi datele respective spre a întocmi şi înainta tablourile cerute de ministerul finanțelor. Tribunalele militare PROCESUL EXPLOZIEI DE LA REG. 8 GRĂNICERI In luna octombrie a anului trecut, soldatul Vasile Z. Gheorghe din reg. 8 grăniceri, voind să încălzească puţină apă spre a-şi spăla rufele, a întrebuinţat un procedeu destul de primitiv: a introdus în soba din dormitorul companiei, un explozibil, pe care el îl luase drept o bucată de fier vechi, urmând ca, după ce se va încălzi bine, să-l bage în vasul cu apă. După cum era firesc, explozibilul încălzit peste măsură, face explozie, omorând un soldat şi rănind gaiv alţi şoapte. In urma acestei nenorocite întâmplări, soldatul Vasile Z. Gheorghe e trimis în faţa consiliului de război al corpului II de armată, care l-a judecat ori pentru omor şi rănire prin imprudenţă. Au fost audiaţi mai mulţi soldaţi din acelaş regiment, care au dat relaţii asupra împrejurărilor în care s-a produs explozia. D. comisar regal It.col Pruteanu Radu în rechizitoriul său, după ce a făcut un istoric al faptelor, a înfășurat temeiul de drept în baza căruia inculpatul trebue condamnatApărarea a demonstrat că faptul nu se datorește decât unui caz fortuit și că deci soldatul urmează a fi achitat. După o lungă deliberare, consiliul a dat un verdict prin care condamnă la 2 luni închisoare pe Vasile Z .Gheorghe. INSTRUCŢIA IN JURUL NENOROCIRII DIN CALICA GRIVIŢEI D. căp. Atanasiu D. D-tru, titularul cabinetului VII instrucţie, continuă cercetările în jurul nenorocirii din calea Griviţei. D-sa a luat eri un nou interogatoriu sergentului de oraş Negoiţă şi celor doi ofiţeri care se aflau în casa sub.St. Petreanu, în noaptea fatală. Tot erid. căp. Atanasiu, însoţit de plutonierul major Mândreseu Ilie, grefierul cabinetului VII instrucţie a făcut unele cercetări la cârciuma lui Dimcevici şi împrejurimi, pentru a se edifica asupra topografiei locului. Cercetările sunt în curs. CONDAMNAŢI Tot secţia II-a a consiliului de război a condamnat eri la 3 luni închisoare, pe caporalul Iancu Trifon, din reg. 2 căi ferate, vinovat că şi-a vândut efecte militare, încredinţate pentru serviciu. — Soldatul Lăudata Costică din reg. 5 artilerie, a fost condamnat la 1 an închisoare în lipsă, pentru dezertare— Pentru furt de efecte militare prin efracţie a fost condamnat la 6 luni închisoare soldatul Radu Vasile din reg. de pontonieri. A fost condamnat la 5 ani închisoare, soldatul Molnár Iosif, din reg.d1 grăniceri, pentru dezertare în străinătate și risipire de efecte. — Anul LUX Nr. 90 Vineri 1 Aprilie 1932 Scrisori din Londra — Urmare din pag. I-a — mania ca şi de Italia (aceste două ţări stârnesc ca cele patru mari puteri interesate să ia parte la conferinţa puterilor dunărene), au sfărîmat avântul proectului. Rezistenţele, legitime sau nu, vor creşte acum pe fiece zi. In răstimp vremea trece. Scopul plinei paltii întreprinderii e de a salva Austria şi Unalta de faliment. Pentru acesta treime procedat fără nii un răgaz. Dar răgazurile nu fac decât să înceapă. Scopul principal probabil nu mai poate fi realizat, cel puţin prin mijlocul indicat. Peste câteva săptămâni vom fi în toiul conferinţei de la Lausanne şi principalii iniresoţi nu vor avea destul timp ca să se mai consacre unei conferinţe dunărene. Peste câteva săptămâni deamenea situaţia la Viena şi la Budapesta se va înrăutăţi până întpatât încât nu se va mai pune chestiunea de a salva aceste ţări, ci mai degrabă de a apăra centrele financiare ale Europei de urmările acestui faliment. Guvernul, care s‘a întrunit deunăşi, n‘a putut lua nici o hotărre în ce priveşte politica străină. A putut lua cunoştinţi de raportul lui sir John Simon asupra celor petrecite la Geneva, şi tot aşa în ce priveşte convorbirea lui cu d. Tarcţeu, dar hotarîrie ce trebuiau luate au fort amânate spre a da timp guvernelor dominionurilor de a se rosti. victoria partidului conservat®in SCOŢIA De curând,s'a făcut alegerea pentru un semn de deputat în Scoţia, rămâi vacant prin demisia unui deputat. Partidul conservator e repurtat din nou victoria, dat cu o majoritate mult mai redusă faţă de rezultatul obţinut în alegerile generale. Această diminuare se explică prin apatia alegătorilor aparţinând blocului guvernamental şi Ut astfel prin prezenţa unui candidat zis „naţional“, reprezentând un nou partid naţionalist scoţian. Cu toate acestea, numărul voturilor date socialiştilor a scăzut de asemenea, deşi de data aceasta candidatul era unul din fruntaşii cei mai populari, d. Tom Johnston. Nu se poate deci vorbi de o revenire a opiniei publice la doctrinele lui Marx. REDUCEREA SCONTULUI Cercurile din City sunt ocupate acum nu de politică, ci de mișcarea scontului la Banca Angliei. Acest scont a fost scăzut cu vla f» în două săptămâni. Totuș e superior scontului cerut pe târgul liber. Aceasta înseamnă că Banca nu a ajuns încă să stăpânească piaţa argintului care se orientează net spre o perioadă de belşug, caracterizată printr-un excedent marcat al ofertei asupra cererii. City crede că s'a apropiat momentul unei operaţiuni de conversiune foarte importantă a datoriei publice, operaţie care singură poate aduce o adevărată uşurare bugetului. Pretutindeni se speră că d. Neville Chamberlain, ministrul de finanţe, nu va lăsa să treacă ocazia prielnică de a uşura sarcina serviciului dobânzilor şi amortizării datoriei. D. Chamberlain e de altminteri ocupat cu pregătirea discursului bugetar, fixat la 19 Aprilie. Din toate părţile e asediat de cereri de reduceri de impozite. A găsit chiar necesar să pună publicul în gardă împotriva unor speranţe care, probabil, nu vor fi realizate. Situaţia economică a ţării, deşi mult îmbunătăţită, e departe încă de a fi strălucită. Echilibrul bugetului nu poate să-şi dea toată măsura, decât dacă şi bilanţul comerţului extern e echilibrat, şi acesta nu e cazul. Tariful vamal e de prea puţin timp aplicat spre a se putea judeca efectul său, numeroase ajustări trebue făcute, şi mai ales trebue să aşteptăm ca să se mai atenuieze criza economică mondială. D. Chamberlain medică deci răbdarea.. Aceasta înseamnă, aşa socotim, că şi in anul acesta contribuabilul nu trebue să se aştepte să fie uşurat de o parte prea sensibilă a sarcinei sale grele. Dealtfel, nimeni nu ştie ce întorsătură va lua chestiunea plăţii datoriei de război către Statele Unite. Toate acestea nu împiedică de loc ca opinia publca să rămână încrezătoare în viitor, pe care-l ştie asigurat de spiritul de ordine şi de sacrificiu de care naţiunea a dat dovadă de la căderea lirei sterline, REINTRAREA LUI LLOID GEORGE D. Lloyd George, care a stat departe 8 luni de Camera comunelor din pricina unei boli grele, şi-a făcut reintrarea zilele trecute, primit cu aclamaţii de toţi deputaţii. Căci, dacă majoritatea acestora urăsc politica sa, îl respectă, ca pe cel mai vechi membru al parlamentului. Se aşteaptă de asemenea ca d. Lloyd George să dea mai multă energie activităţii opoziţiei, care a fost prea slabă până in prezent. Tradiţia parlamentară britanică cere o opoziţie activă, ca sa dea mai mult relief acţiunii majorităţii şi ca s’o împiedice si doarmă pe laurii ei. D. Lloyd George e ferm decis să satisfacă această dorinţă generală; pentru început a şi atacat pe foştii săi colegi cari sunt ocupi membri în guvern. Nu le-a cruiţat ironiile şi jocurile-i de cuvinte. Boala, care a fost căt p’aci să-l răpească, n’a Urnit pe d. Lloyd George de vioiciu- I nea sa intelectuală, iar ziariştii sunt încântaţi. ’ Augur „PARLAMENTUL STUDENŢESC“ — Urmare din pag. Ias cărescu: „Mult pot puţinii buni împreună" ; puţinii şi banii! După închiderea congresului — în care numai profesori anume chemaţi să discute anume chestiuni ar putea să apară in mijlocul tinerimei — hotărîrile s’ar comunica imediat ministerului şi rectoratelor, spre a fi examinate şi realizate într’o formă sau în alta. Acest „parlament studenţesc“ ar însemna mult. Autorităţile, prea mult deprinse a se impune, ar consimţi să consulte tinerimea despre ce şi cum crede ori simte că are să lucreze un greu marş printr’o viaţă mai puţin fericită decât a celor ce am terminat studiile prin 1900— 1910. Acest congres parlamentar însemna: o descoperire colectivă de conştiinţe, şi, din cauza aceasta, o creştere a simţului de demnitate şi de responsabilitate, o limpezire, un spor de cultură, de civilizare. Să apreciem şi politiceşte ,acest parlament al tineretului universitar. Toată lumea a băgat de seamă câte congrese s’au ţinut la noi de când situaţia economică a impus grijile zilelor de mâine şi poimâine. Dar este vre-o breaslă, să nu fi vorbit? Pentru ce o tinerime in vârsta dreptului de vot nu s’ar întruni anual să-şi spună cuvântul despre sine şi statul ce-l va servi şi conduce? Faceţi drum libertăţii, a zis Schiller. Iar adoratul acestuia, Kant a spus : Pentru ca omul să deprindă libertatea, trebue aruncat în libertate! Deci, libertăţi, şi tinerimei, până la limita cerută de săvârşirea faptelor exclusiv bune. Ţara noastră este astăzi o ţară,de care Tardieu pare că se ocupă ceva mai mult decât anunţe tehniciană români. Poate că este o barcă pe valuri... Balastul care să-i echilibreze fondul nu sunt nici extremiştii noştri, nici mititeii presumţioşi, cari încă n’au pus nici un granit la temelia ţării, nicăiri, nici degetele lungi ale unor , „bărbaţi“ de-al căror nume răsună târgurile şi satele ; balast veritabil este creerul cu idei şi inima cu simţiri generoase, instinctiv-generoase sau calculat generoase. Daţi tineretului român prilejul de-a se descoperi, de-a se manifesta în forma clasică a consfătuirilor luminate de studii, încălzite de umanism, protejate de liniştea oratorică a liniştiţilor delegaţi ai asociaţiilor studenţeşti-universitare. Acesta-i rostul viitorului congres studenţesc, pe care, pentru plasticitatea cuvâtului, l-am numit „parlament studenţesc“. Fireşte ideea aceasta poate fi realizată serios numai dacă tinerimea universitară - universitară i — o va îmbrăţişa cald. Dacă tinerimea nu o va primi, dacă va crede că numai în izolare poate lucra sau cu razem în forţe străine de universitate — va merge înainte pe toate drumurile de astăzi. In acest caz mie-mi rămâne de observat. Tinerimea universitară va lipsi universitatea de un instrument de perfecţionare a vieţii ei ştiinţifice şi sociale; de-o autoorientare în domenii peste care (autoorientare) studenţimile străinătăţii au trecut; şi de-o formă precisă a autonomiei care de aici înainte nu trebue să fie numai a profesorimei, ci şi a studenţimei. Bucureşti, 25 Martie 1933. G. Bogdan-Duică A apărut excelenta revistă literară : Universul copiilor şi al tineretului anul VIII, nr. 14, de Mercur 131 Martie c., cuprinzând : DOINA NOASTRĂ (desen alegoric), de Dem.; LEGENDA FRĂŢIEI SOARELUI CU PĂMÂNTUL, de Octav Barbu; ŞOARECELE VERDE (poveste), de Tata Naşu ; PRIVIGHETOA- REA (poezie), de Alex. Şendrea : I ŞOARECELE, CÂINELE ŞI PTSIICA (mbcună ilustrată); DOINA PLUGARULUI (poezie), de I. L Alexandrescu. TUDORICA ŞI ANDREI IN LUPTĂ CTUN CHELNER PUI DE CĂPRIOARĂ (povestire duioasă), de Ion Livadă. BUNĂ DIMINEAŢA! (poezie), de Victor Adrian ; UN INIMOS PEL AL SOCIETĂŢII „AJUTĂ, FRATE !“; SERVICIU ŢIGĂNESC (snoavă), de N. T. Ionescn; UNDE SE ADAPĂ CERBII (poezie), de P. Ecovescu. Al doilea concurs al jocurilor instructive (seria I A). Poşta redacţiei. Poşta jocurilor. BABA CEA PROASTĂ ŞI FLĂCĂUL A CEL HÂTRU (poveste), culeasa de Genul Blefteresen . PĂCĂLEALA LUI BREBENEL (desene caricaturale cu explicaţii verificate). Coperte şi mijloc în -olori. Desene de Pascal şi Dom. ^-»«dt APUL 5 LF