Universul, august 1932 (Anul 49, nr. 209-239)

1932-08-01 / nr. 209

2 is CUPON 1-25 Asigurarea „Franco-Română” Bucureşti, Griviţei 21. Fondată 1920 (M. O. 182/920) 31 Iulie 1932 25 cupoane la rând dau drept la noua asigurare A.M. „Universul” de lei 20.000 sau 50.000, cu restituirea costului ziarului pe 4­­ani lei 3.200,---participarea la tragerile lunare de lei 20.000 şi 50.000, la nouile­ premii de 10.000 şi 5.000 lei, la primirea ceasornicului-puş­­culiţă, la primirea în numerar la sfârşitul asigurării a sumei de lei 23.200, respectiv 53.200, la continuarea participării gratuite la trageri, realizând încasări totale de 43.200, respectiv 103.200 lei, precum şi la primirea capitalului asigurat în caz de deces, conform condiţiunilor generale de­ asigurare. Ratele acestei asigurări sunt: Pentru o asigurare de lei 20.000, lei 140 lunar în primii 4 ani şi lei 123 în cei 11 ani următori, iar Pentru o asigurare de lei 50.000, lei 295 în primii 3 ani şi lei 278 in cei 11 ani următori. Toate acest­e rate se reduc cu lei 25 la ieşirea unui premiu de 5.009 lei şi cu lei 50 la ieşirea unui premiu de 10.000 lei, astfel că un asigurat cu lei 20.000 ajunge să plătească numai lei 48 lunar şi un asigurat cu lei 50.000 ajunge sa plătească numai lei 53 lunar. Deosebit de participarea la tragerile lunare de lei 20.000 şi 50.000, asiguraţii vor participa şi la tragerea premiilor de 10.000 lei şi 5000 lei şi anume : Poliţele de 20.000 lei cu 2 numere de participare la premii de 5000 Iei şi un număr de participare la premii de 10.000 lei. Poliţele de lei 50.000 cu 6 numere de 5.000 lei şi 2 numere a 10.000 lei. Asiguraţii a lei 20.000 primesc gratuit, după 6 luni de plată a ra­telor de asigurare, un ceasornic de precizie, masiv, de biurou, cu puşculiţă. Asiguraţii a lei 50.000, idem după 3 luni. Când plata ratelor se face cu anticipaţie pe 6, respectiv 3 luni, ceasornicul se va preda de îndată. ABONAŢII SUNT SCUTIŢI DE TRIMITEREA CUPOANELOR. TOŢI CITITORII CARI SE VOR ABONA LA ZIARUL „UNIVER­SUL“ pe 1 August 1932, trimiţând Societăţii ratele de mai sus, vor primi poliţa­­dimpreună cu anexele de premii şi restituire şi vor lua parte la tragerea din SAMBATA 6 AUGUST 1932 BLENORAGIA BMD1CMD !n mod definitiv şi fără durere vindecă cu complicaţii vechi la bărbaţi şi femei prin ELECTRICITATE. Vin­decarea este absolut sigură şi se confirmă prin toate probele de la­borator. TRATAMENTUL RADICAL PRIN ELECTRICITATE PEN­TRU:-­IMPOTENŢA, HEMOROIZI, VARICE—REUMATISM—SCIA­TICA—SIFILIS—BOLI DE FEMEI—OPERAŢIUNI—GINECOLOGICE institutul este înzestrat cu sală specială de operaţii şi cu toate apa­­___ ratele moderne de electricitate medicală şi raze INSTITUTUL MEDICAL DE CHI- *3 -mr Tf St 7» JT­RURGIE ŞI ELECTROTERAPIE C­­EB /if S­U. BUCUREŞTI II.— Str. Basarabia.38 (fostă Occident). Telef. 314/34 — (Intre Piaţa Buzeşti şi Piaţa Sfinţii Voevozi) — Sifilis, Venerice B­­BE FEMEI BLE­NORAGIA şi complicaţiile­­ei vindecă radical, metode moderne Doctor. GRUBARG f. medic de spital — Diatermie-Analize Consult. 11---2 și 5—8*/*; Femei 4—6 BUleu. maria a (a doua clădire dela căitul BSrătie) BLENORAGIA 5Eî£ VINDECA Dr.TULLU BLANC Gens.8-12, 2-8 Strada Popa-Tatu No.6 lângă Cişmigiu Gratuit pentru săraci dela 5—6 p. m. La cabinetul medical „SALVA­TOR", vechii specialişti din 1906 vindecă radical şi fără durere ELENORAGIA CRONICA, proetatite, me­­trite, ovarite, prin curenţi elec­trici de diatermie (Dr. Boucayrol) Electroliză pentru stricturi Bozia de Piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI reaeps: Wassermann. Heciit, ifininicM ULTRAMICROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului sifilitic Clons. 11—1 şi 6—9. Tel. 333/81 , 9. PASAGIU!» ROMAN, 9 „ (Intrare discretă) ^ Aproape Palatul Regal-Bucureşti BOLILE, BANDLE Bolnavi cetiţi astăzi anunţul cu acest titlu la mica publicitate, co­loana „Diverse“ lămuriri nemai­auzite, vindecări-minuni, adevăra­te cu ştiinţa cărţii descoperirii ge­­niu­lui. Kühne, 810 Tân­ă­res­cu Licenţiat Financiar Mussolini, 34. Constift. 10—12. 80.000 până la 50.000.000 primesc, fructific orice averi case, moşii, venituri ţară streinătate, avanta­jos decât Băncile. Casele Econo­mii. Rentele. Acţiunile, etc. 811 garajul Jfihăescu din Strada Sobălcescu 45 caută vulcanizator specia­list, serios, având toate uneltele necesare. 1 .AVI ONc ncai d'cgiint IN 1­4 ORE BUCURESTI PARI­S V­ A-BELGRAD-VIEHA’PI­AGA-NURENBEM| •STRASBURG PASAS­, strada C. I. O.N.A .FRANKUNI4 Recompensă pentru restituirea actelor din servieta dispărută din mașină. KRAMER Bul. Pache 12 A7­­Fu­blicafline Dispărându-mi un c­­ris de d-na Zoe Dobrescu şi senidlă, îl declar nul şi far­a mâinile or cui sar MARIA N. PREDESCU Piaţa Roseti No. 2153 m . T MEN In tren, acum Picând la bar, Pudra „SOIR DE BARIS e necesara Şi chiar acolo unde veţi fii, u S’o aveţi mereu întreaga vara. Parfumerie Bonrfois-Paris. Citit,Ziarul ştiinţelor şi al eălătoifiM©*“ Senio­ri PENTRU EVITARE /' y. •. In acţiunea pentru prevenirea şi combaterea maladiilor vene­rice, preocuparea principală tre­bue să o constitue uciderea mi­crobului mai înainte ca el să-şi poată exercita influenţa nefastă asupra organismului. Prof. Weiss, unul dintre cei care­ au lucrat pe o scară foarte largă în această direcţie, de­clară, — bazat pe numeroasele sale experienţe — că tabletele „Semari“ au o excepţională pu­tere spermaticidă şi bactericidă. La farmacii şi droguerid, de mine, valoare afla. Căminul institutorilor din Bucureşti construit la Malnaş — ADMINISTRAŢIA CĂMINU­LUI VA FI LUATA DE PRI­MĂRIE — , D. Gh. Economy ,director­­contabil al primăriei Capitalei, a fost delegat de ministerul in­strucţiunii publice, să facă par­te din comisia de administra­ţie a căminului corpului didac­tic primar din Bucureşti, cons­truit la băile Malnaş prin con­tribuţia majoră a primărie­’, Ca­pitalei. Din comisiune mai fac parte d-nii Gh. Chereim, admi­­mistrator-custode; Angelesien, Imspec­tor-con­tabil şi arhitect Stănescu, de la administraţia Casei şcoalelor. Numirea acestei com­isiuni­­ îre legătură cu rapoartele ce s-au făcut primăriei Capitalei S­l ministerului instrucţiunii a­­supra unor abuzuri petrecute la construcţia căminului. După câte suntem informaţi primăria Capitalei va lua asu­pra sa toată administraţia că­minului pentru a cărui cons­trucţie a contribuit cu peste 3 milioane lei. Răspunderea abuzurilor va rămâne să se stabilească după întrunirea elementelor necesare. --------Joe---------­ - Moartea gene­ralului Moşoiu (Urmare din pag. l-a­ buşit la pământ. Ai casei, cari nu dormeau încă, au prins imediat de veste şi au anunţat Salvarea şi un medic. Au sosit în grabă d. doctor Citty Alexandrescu, medic la c. t. r. şi internul Gheorghiu de la Salvare, cari au dat prime­le ajutoare bolnavului, făcân­­du-i injecţii cu adrenalină, ca­­feină şi altele. Toate îngrijirile au fost în­să zadarnice: generalul Moşoiu nu şi-a mai revenit. * S-a constatat că generalul Moşoiu suferea de o tensiune arterială internă. Pe lângă asta, de vreo 10 ani suferea de nefrită cronică, fără să fi căutat a se îngriji. Dimpotrivă, umbla mult pe jos și dormea — mai ales în ultimul timp — doar 2-3 ore pe noapte. Acest regim i-a fost însă fa­tal, grăbindu-i sfârșitul. Generalul Traian Moşiu era cavaler al ordinului „Mahai Vi­(s6£LZUl** Este născut la 2 iulie 1863— avea deci 64 ani — în comuna Tohanul-Nou, din jud. Braşov. Se pare­ că el îşi exprimase adeseori dorinţa ca să fie în­mormântat în comuna natală. A fost anunţat telegrafic fiul regretatului general, Tiberiu Moşoiu, de la Oradea. * D. dr. prof. Mina Minovici va proceda la îmbălsăma­­rea trupului celui­ ce a fost un mare general al războiului pen­tru întregire. Corpul va fi de­­­­pus apoi la biserica Mihai Vo­dă, fiind cavaler al ordinului „Mihai­ Viteazul“. Noaptea, târziu, îndată ce ve­stea morţii s’a răspândit în o­­raş, d. I. G. Duca, preşedintele partidului naţional-liberal, nu­meroşi membri fruntaşi ai par­tidului, rude şi prieteni, au ţi­nut să prezinte condoleanţe fa­miliei răposatului pentru irepa­rabila pierdere. Spiridon Stătescu A încetat din viaţă Spiridon Stătescu, fost pe vremuri consi­lier la Curtea de apel din Bu­cureşti. El era fratele fostului procu­ror general şi prim-preşedinte al aceleaş Curţi, Scanat Popescu, mai târziu consilier la Casaţie, rămas în amintirea generală prin exemplara sa integritate şi ener­gie, prin un faimos discurs de deschiderea anului judecătoresc, prin care ataca de front rava­giile politicianismelor asupra magistraturii. Fratele său se asemăna mult cu înaltul magistrat prin spiri­tul desăvârşit de imparţialitate, dar se deosebea profund de el manifestaţiunea căreia şi azi vorbesc cei cari l-au cunoscut Cu o notă dublă de umor şi totodată de indispoziţie, dedea şedinţelor un pitoresc ce pro­ducea uneori mici ciocniri cu membrii baroului, terminate însă totdeauna cu bine şi cu glume. Când prezida Curtea cu ju­raţi, publicul asista în număr mare, fiindcă Spiridon Stătescu se imprima o resonanţă deose­bită, prin observaţiile, întreru­perile, abilităţile sale, de un pi­toresc special. El se stinge la 88 ani, multă vreme după ce a părăsit magis­tratura, pe care o iubise cu fa­natism. Apel pentru o biserică din Capitală La biserica Sf. Ioan Boteză­torul, şoseaua Pantelimon 259, s-a început pictura interioară şi tencuiala exterioară. Neavând fonduri suficiente pentru aces­te lucrări, preotul Vasile Iones­­cu, roagă pe bunii şi evlavioşii creştini să-şi dea obolul pentru împodobirea şi înfrumuseţarea acestui sfânt locaş al Domnu­lui. Persoanele cari doresc să facă câte un sfânt în amintirea ce­lor scumpi lor, sunt rugate să se înscrie aducând suma cuve­nită. Via­jele donatorilor se vor trece­­­rea veşnicild aur spre pomeni­­sub fiecare sfânt xcându-se și ce i-a plătit pictura .(dacsk­ul. cere). 0XD @®®®®®®®®«®®®®«®®®®®®® Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni. Crimele nebunului din Moeciul de jos — Criminalul a fost adus la Braşov.— Ce spune me­dicul legist.— Cum s’au săvârşit crimele — (Dela redacţia noastră din Braşov) Braşov, 29 Iulie Azi, a fost adus la Braşov cri­minalul Hie Negrea, din Moe­­ciul de jos, care în stare de de­menţă, Duminica trecută, a u­­cis pe tatăl, mama şi pe sora sa, cu lovituri­ de maiu, date în cap. Dementul este în vârstă de 21 ani şi prezintă toate caracte­risticile degenerescenţii. El a fost din nou supus unui exa­men medical, de d. medic legist Birele, de la parchetul tribuna­lului Braşov, îndată după săvârşirea celor trei crime, fiind înştiinţate au­torităţile din Braşov, au plecat la Moeciul de jos de procuror Virgil Ionescu şi medicul legist. Criminalul, legat, se afla a­­restat la postul de jandarmi din Moeciul de jos. Casa familiei Negrea era în­conjurată de mulţimea de ţă­rani curioşi, femei şi copii. In prima încăpere, pe jos, trânti­te unul peste altul, două tru­puri omeneşti cu capetele sfă­râmate oribil. A treia victimă, fata Maria Ilie, sora criminalu­lui, în stare gravă, cu capul sfărâmat de­ o lovitură de maiu, se află internată la spitalul din Bran. Reprezentanţii autorită­ţilor cercetează cadavrele, ur­mând să ia apoi interogatorul fratelui criminalului, soldat în concediu, care împreună cu în­soţitorul său, tânărul Tatină Petre, erau să cadă sub malul nebunului criminal. Afară, un ţăran povesteşte altora: „Era şi de aşteptat să se în­tâmple odată ceva cu nebunul ăsta. II apucau furiile tot mai des şi alerga mereu prin casă, să omoare el ştie ce vedenii. Dacă lua stăpânirea de la în­ceput măsuri şi-l ducea unde­va, nu se întâmpla măcelul ăs­ta...“ AUTOPSIA CADAVRELOR Medicul legist a făcut autop­sia lui Iiie Negrea, tatăl crimi­nalului, şi al bătrânei Ana, ma­ma sa. Primul omorît a fost tatăl. Lovitura de main l-a sfărâmat cu totul craniul, turtindu-l cum turteşte ţăranul cu o lovitură grea de pumn, o căpăţână de ceapă. Creeri terciuiţi au sărit cât colo din cavitatea craniană, împrăştiindu-se pe jos, pe hai­nele mortului şi pe pereţi. Fe­meia e tot aşa de mutilată. Greutatea loviturii a făcut să-i sară un ochiu din orbită. Tru­purile pipernicite, cu capetele turtite ca sub o presă puter­nică, oferă un spectacol oribil. Ţăranii privesc îngroziţi. CE NE SPUNE MEDICUL LE­GIST Medicul legist dă câteva re­laţii preţioase. „întreaga familie este dege­nerată. Tatăl şi mama, alcoo­lici din părinţi alcoolici, sunt complet degeneraţi. Fiii lor, băeţii şi fetele, sunt cretini. Fata Maria, deşi în vârstă de 33 de ani, are trup de adoles­centă şi nu poate articula nici un cuvânt. Alţi patru fraţi şi surori sunt la fel. Singurul nor­­caaa ţt» soldatul, care era să lui. ' Viaiul nebunu-Nebunul, abia după, . rea crimelor s’a desmeticit, re­­venindu-şi un moment din ne­bunie. . , , Cu câteva zile înainte de cele întâmplate, el fusese­­ apucat de o nouă criză. Cei din casa l-au legat. Dementul avea deseori astfel de crize. Atunci nu mai cuno­ştea pe nimeni. In astfel de stare avea halucinaţii şi vedea în jurul său numai umbre ce­nuşii, „mogâldeţele“, cum îş spunea el. Sărea prin casă is- 1 bind cu pumnii în toate par­ în mintea zile, încredinţat in mintea sa rătăcită că umbrele vor să-l o­­moare. Acum cinci zile, a fost din nou apucat de o criză şi din nou a început să se vadă atacat de umbre. Disperat, şi-a făcut planul să se scape de es­te. S’a înarmat cu un maiu pu­ternic de câteva kilograme şi s’a pus la pândă după uşe. Pri­ma „mogâldeaţă“ apărută a fost Ilie Negrea, tatăl nebunu­lui. De după uşe, prin întune­ric, arma, teribilul ciocan de lemn, a fost repezit cu putere în capul bătrânului, care s’a prăbuşit fulgerat. Apoi a apă­rut femeia, pe care a aştepta­t-o aceeaş soartă. Fata Maria a căzut şi ea sub lovitura uci­­gaşă. Apoi s’a făcut linişte. Cu inima tremurândă, cu maiul strâns în mâini, nebunul aştep­ta după uşe. Fratele său, însoţit de un tâ­năr din sat, soseşte şi el. E târ­ziu, aproape de miezul nopţii. In casă nici un semn de viaţă- Cei doi par a presimţi ceva. în­cet, cu mare băgare de seamă se deschide uşa. Tânărul care însoţea pe soldat se strecoară în odae. Un vâjiit puternic şi maiul e gata să-i sfarme şi lui ţeasta. Norocul a făcut să-i treacă numai pe lângă cap, co­­jindu-i pielea ca pe-o portoca­lă­ desghiocată de coaje. Soldatul a sărit şi a apucat pe fratele nebun în braţe. L-au legat cu funii groase. Abia atunci el şi-a revenit dându-şi seama de grozăviile făptuite”. Nebunul se află acum la în­chisoarea din Braşov. După terminarea cercetări­lor şi expertizele medicale, el va fi trimis la ospiciu. E închis într’o celulă și su­­praveghiat de aproape. Și-a revenit şi-i pare rău de tot ce-a făptuit. Plânge uneori. M. Iorda -x I®! x- UNIVERSUM Pram n­atini vu Pap Urmare din pag. I între statele majoare ale Germaniei şi Franței, care să servească la împrăştie­­rea neîncrederei şi să o­­fere siguranţă ambelor state.­­ După părerea mea, ar fi mai folositoare întruniri neoficiale, între unii mem­bri ai statelor majoare, de­cât discuţiile ample la ma­rile conferinţe internaţio­nale”. Cancelarul spune apoi, că nu înţelege insistenţa Franţei, pentru siguranţă în ce priveşte tratatul de la Locarno, pactul Kellog, demilitarizarea zonei ţări­lor renane şi a altor gra­niţe. CHESTIUNEA RESTAU­RĂRII MONARHIEI La întrebarea, dacă după pă­rerea sa, restabilirea Germaniei ar aduce şi restaurarea monar­hiei, cancelarul spune : „Noi avem alte probleme de rezolvat, care sunt mult mai importante şi dispoziţia care stăpâneşte Germania, exclu­de azi din discuţie această chestiune. Nu vreau să spun însă prin aceasta, că n’are fiecare dreptul la părerea lui. Eu, de exemplu, am fost toată viaţa mea monarhist, dar chestiu­nea nu este azi actuală“. PARTIDUL COMUNIST NU VA FI DIZOLVAT In privinţa situaţiei interne a Germaniei, cancelarul accen­­tuiază că statul poate face faţă pericolului comunist. Lupta gu­vernului său se îndreaptă con­tra comunismului intelectual şi cultural. Cancelarul adaugă că, după alegeri, partidul comunist nu va fi dizolvat, sau pus în afară de lege. GERMANIA RAMANE LA ETALONUL AUR Una din principalele cauze a­­le actualei mizerii mondiale es­te, după părerea d-lui von Pa­pen, neegala distribuţie a sto­curilor de aur. „Avem nevoe“ —■ declară d-sa — „de o convenţie pen­tru noua împărţire a stocurilor de aur mondiale. Prin greutăţi de valută sunt împiedicate a­­tât Germania cât şi alte state de a executa rolul ce le revine in viaţa economică mondială“. Accentuând că Germania nu are intenţia de a părăsi etalo­­­ nul aur, cu toate că stocul de aur şi devize pe care se bazează valuta germană este neînsem­nat, arată că e necesar de a se lua măsuri, ca să înceteze re­tragerile depozitelor de aur ger­mane. REGULAREA DATORII­LOR PARTICULARE GERMANE In ce priveşte datoriile parti­culare germane, a căror sigu­ranţă provoacă temeri în străi­nătate, cancelarul arată că Germania a făcut toate sforţă­rile, spre a-şi ţine obligaţiunile şi că are intenţia de a-şi plăti datoriile. Dacă ar veni în discu­ţie chestiunea reducerii ratei dobânzilor pentru datoriile ger­mane particulare către străină­tate, atunci Germania nu vor în­treprinde în nici un caz demer­suri unilaterale, ci ar încerca o înţelegere cu creditorii săi. Cancelarul speră, cu încrede­re, că printr-o înţelegere cu creditorii Germaniei se va pu­tea evita un moratoriu de trans­fer. La sfârşit, cancelarul a ac­centuat că în Germania a pro­dus deziluzie constatarea că re­zultatul conferinţei din Lau­sanne pare a fi fost devalori­zat din cauza luminii în care au fost puse şi modului rău cum au fost înţelese acordul dintre Anglia, Franţa, Italia şi Belgia şi înţelegerea franco­­engleză. In privinţa perspectivelor ra­tificării convenţiei din Lausan­ne, cancelarul spune: „Germa­nia nu trebue să se grăbească, să ratifice convenţia, ci va aş­tepta întâi să vadă ce vor face celelalte puteri“. Fraude cu timbrele de grâu, la Ploeşti 29 Iulie Se ştie că statul a înfiinţat, prin lege, aşa zisul timbru a­­gricol sau „de grâu“ a un leu, care se aplică pe pâine şi este plătit de consumator. Brutarii însă, cari aplică a­­ceste timbre pe pâini Înainte de a le introduce în cupor, în do­rinţa de a-şi apropia câştiguri mai mari decât cele legal îngă­duite prin preţurile maximale, afară de fraudele la cari se dedau în dauna consumato­rilor făcând pâinea mai mică, frustrează statul neaplicând timbrul pe toate pâinile, în spe­cial pe cele vândute pe la peri­ferii, la cantine, etc. Alt mijloc la care se dedau spre a frauda statul de costul timbrului este următorul: Ei primesc înapoi timbrale desli­­pite de consumatori de pe pâi­nile cumpărate, plătind câte o pâine pentru zece timbre. Consumatorii dela mahalale, servitoarele, picotii dela restau­rante, s-au obişnuit să taie tim­brele de pe pâini cu puţină coaje, le pun în apă până ce se tereau şi declipesc uşor tim­­brutovi car© ie usucă şi le dau “prava unanTim­­brul să se desfiinţeze, întrucât aplicarea lui constitue mai re­pede un mijloc de fraudare a statului în beneficiul brutarilor, şi în acelaş timp o sarcină pen­tru populaţia săracă şi împovă­rată de familii grele, pentru care un leu la fiecare pâine este o cheltuială enormă fiind dat bu­­getul lor destul de anemiat. Serbarea de închidere a jamboreei cerce­tăşeşti dela Sibiu — Masa intimă.— Cuvântările — Sibiu, 29 Iulie La Închiderea jamboreei cer­­cetăşeşti dela Sibiiu e­ a servit o ■masă intimă, la care au luat parte şefii şi comandanţii cer­­cetaişilor, cât şi căpeteniile auto­rităţilor. A fost prezent şi d. Martin Huber, altectarisi biu­­roului internaţionali cercetaşesc din Angilia. D. general MANOLESCU, pri­­mul care a rostit cuvintele de închidere, a arătat că, deşi me­ritul pentru aranjarea jam­bo­­reai se atrib­ie cercetaşilor, a­­ceştia nu ar fi putut face nimic fără binevoitorul concurs al au­torităţilor locale. D-ea a mulţu­mit în special dlui gen. V. E­­conomu care a colaborat intens luni die zile la aranjarea celor necesare. A mulţumit şi prima­rului, dr. V. Göritz, societăţii electrice, societăţii Carpatine, etc. Deasemenea a adus mul­ţumire şi soc. „ Astir­a“ pentru sprijinul ei material şi moral „jamboreea diete Sibiu,­­ a spus deso­i va ocupa un ca­pitol special în cronica cercetă­­şi­ei româneşti“.. .. gen. Manolescu a adus a­­poi elogii doamnelor de la „Cru­­cea roşie“ şi mamelor cari au încredinţat copiii lor în mâna conducătorilor cercetăşiei. D. gen. VASILESCU CRISTEA a vorbit în numele d-lui gen. Economu şi al armatei. D-ea şi-a manifestat deplina satisfac­­­­ţie, că munca armatei nu a fost zadarnică şi că cercetaşii au în­trecut aşteptările în timpul şe­derii lor la Sibiu. D. dr. V. GORITZ, primarul oraşului, a vorbit în numele municipiului arătând că inter­valul cât a durat jamboreea cercetăşească la Sibiu poate fi considerat pentru populaţia de aici, ca un timp de adevărată recreaţie sufletească. D. dr. GH. PREDA, în nume­le „Astrei“, a arătat că această asociaţie este conştientă de ro­iul educaţiei fizice, pentru care motiv ea a şi înfiinţat o secţie sportivă de Cluj. A remarcat activitatea d-lui gen. Manolescu în lagărul cercetăşiei şi în a­­cete al Caselor naţionale. D. MARTIN HUBER, directo­rul biroului internaţional al mişcării cercetăşeşti din Anglia, a spus: „Vizita aceasta la jam­boree­a cercetăşească de la Sibiu este prima mea vizită în Româ­nia şi doresc ca ea să nu fie ultima. încă înainte d© a pleca, un prieten din Anglia mi-a spus, că doamnele din Româ­nia sunt foarte încântătoare. A­­cum­ m-am convins şi eu de a­­cest lucru şi cred că d-voastră sunteţi la fel convinşi. Fiindcă sunt cercetaş şi cer­­cetaşu­l trebue să f­că în fieca­re zi o faptă bună, voi vorbi foarte scurt. Mulţumesc mai­­ întâi pentru ospitalitatea ce am­­ întâlnit. Cercetând fiecare ta­­bără a jamboreei de aici, mi s-a părut că trec printr’o ma­re de zâmbete. Azi mai mult ca oricând, lumea are nevoie de­­ cetăşiei aft-aceea, cel mai mare a fi,a peste tot zâmB8Îu aduce cer­încântat de tot ce am văzut A­­ felicit, pe toţi cei cari au con­­­­tribuit te aranjarea jam­boreei . Voiu păstra o frumoasă a­­­mintire de tot ce am văzu aici“. D. ALEX. DAI,­ a adus căl­du­roase mulţumiri reprezentan­ţilor presei, cari n’au pregetat oboseala ca să înfăţişeze amă­nunţit tot ce s'a lucrat la jam­boree. D. col. NADOLU a arătat fa­zele prin care a trecut cercetă­­şia românească. D. prof. NEDELCU şi-a expri­mat admiraţia pentru realizări­le la care a ajuns cercetăşia În Anglia şi satisfacţia că d. Mar­tin Huber a avut ocazia să le vadă pe cele realizate în Româ­nia. S’au făcut apoi diferite de­­monstraţiuni şi concursuri în­tre cercetaşi, cât şi distribuirea premiilor, într'un mediu entu­ziast. Jamboreea s'a închis prin­­tr'un serviciu divin, după care d. gen. Manolescu a mulţumit tuturor celor cari au ajutat la realizările cercetăşiei A mulţu­mit presei şi îndeosebi I. P. S. S. mitropolitului Nicolae Bă­lan, care a revărsat peste cer­­ce­taşi un spirit de moralitate şi sfinţenie. Şalupă misterioasă Constanţa, 29 iulie Chestura de poliţie a fost a­­nunţată în cursul acestei nopţi de paznicul cazinoului comunal, că pe Maxe în apropiere de cazinou pluteşte în voia valu­rilor o barcă cu motor ce pare avariată. Comisarul de serviciu s-a transportat acolo cu o barcă unde a găsit o şalupă stricată în interiorul căreia se afla un rând de haine şi nişte note dintr’un bloc cu diferite însem­nări. Şalupa poartă numele de „Bumba“ şi nu se ştie cui apar­ţine. Versiuni numeroase şi fanteziste circulă în jurul aces­tei descoperiri. Se crede că şalupa ar fi fost avariată în larg, iar individul ce se găsea în ea ori s’a sinu­cis ori s’a înecat. Poliţia face cercetări. ------x Q x-----­ Pentru sinistraţii Iaşilor Au mai subscris: lei 5000 d. Leonte Tirelli; câte lei 1000, d-na şi d. prof. dr. Proca şi d-na prof­­. Erbiceanu ; câte lei 500, d-nii: Eduard Mirto, Diamant Max, dr Blumenfeld, d-na ing. Lucaci şi d-rele Lizica şi Aurica; câte lei 400, d-nii: L. Loba şi Ies; câte 300 lei, d-nele: Segall şi D. Lupu ; câte lei 200, d-nii: Reverent , L. Effison, Gr. Petrescu, ing Al­bert Diamant, Feller şi d-nele: Ellena Botez, Eugenia Filoti-Ata­­nasiu şi „In memoria def. Sofia Rosenfeld ; câte lei 100 d-nii: co­lonel Roman, Radu Popa, Leon Weintraub, Coper, Zamfirescu, co­lonel Hortopan, V. Popovici, Popp, Ionescu, colonel M­âcărăscu, Moritz Grünberg, I. Stoinescu, avoc. Roa­­tă, X. A. S. R„ avoc T. Riconto, losef Vogler, B. Gh.­ D. Tomida și d-nele Iulia Aricescu, Elvira Pa­­naitescu și d-ra Caton. Lei 80, d. Cr. Năstase; câte lei 60 d-nii: Stănoiu, Ies, A. Bally şi d-na dr. Lebel; câte lei 50, d-nii: căp.­­A* wică, Indescifrabil, S. Testler, lid . •câtTlel^Ai “J®­lip, Petrescu, Niculesci, d-na Ies ; lei 10, d. Căplan. Tabloul sumelor colectate prin chitanţiere lei 78.267. Urmează lis­tele de subscripţie. Anul XLIX Nr. 209 Luni 1 August 1932 Scrisori din Londra Urmare din pag. 1 şi economic, Londra trebuia să ia în consideraţie interesele lor particulare, chiar dacă era ne­cesar să sacrifice anumite in­terese pur engleze. Dar azi, do­­minioanele, mândre de situaţia lor de state independente, nu recunosc altă legătură cu Ma­rea Britanie decât aceea a Co­roanei. Ce va eşi oare din acea­stă situaţie ? In curând vom fi fixaţi asupra acestui punct. Ge­niul rasei anglo-saxone e apt compromisurilor. Niciodată a­­ceastă calitate n’a fost atât de necesară ca în prezent, cu o­­cazia con­ferinţei imperiale. Fără ea, am fi spus că Ottawa era condamnată, dar mulţumi­tă spiritului compromisurilor, mai putem spera că un aranja­ment practic va ieşi din discu­ţie. In tot cazul, vom fi fixaţi­­ asupra acestui punct capital­­ peste câteva zile. RĂZBOIUL VAMAL CU IRLANDA E regretabil că tocmai în cli­pa în care conferinţa îşi ţine şedinţele, Marea Britanie e an­gajată într’un adevărat război vamal cu dominionul Irlandei de Sud. De Valera, refuzând să se preteze la orice aranjament arbitrar spre a decide de soar­ta plăţilor datorite de Irlanda guvernului britanic, acesta din urmă, văzând că i se refuză ba­nii, a obţinut de la parlament sancţiunea ca să se impună la drepturi de intrare foarte ridi­cate produsele agrare irlande­ze. De Valera răspunde taxând cu o sumă mare importul in­dustriilor britanice în Irlanda. Cele două ţări vor avea de su­ferit de pe urma acestui conflict pe cât de ruinător, pe atât de inutil. Dar fermierii irlandezi sunt cel mai izbiţi, fiindcă pia­ţa engleză e singura care este deschisă pentru scurgerea nor­mală a laptelui, untului, brân­zei şi vitelor lor. De pe acum s’a manifestat pe piaţa internă a Irlandei o scădere catastro­fală a preţurilor, căci exportul a şi stagnat aproape. Dimpo­trivă, importul britanic conti­nuă încă, pentru simplul motiv că e greu de­­a găsi dintr’o cli­pă într’alta furnizori străini să le ia locul, şi aceasta cu atât mai mult cu cât Irlanda nemai exportând, întâmpină dificul­tăţi crescânde spre a găsi bani să-şi plătească cumpărăturile în afară. In atari condiţiuni, ţările străine nu pot să-i des­chidă credite importante. Va fi interesant de a vedea cât timp încă populaţia rurală, care for­mează massa populaţiei în Ir­landa, va suporta fără protes­tări dârze mizeria economică pe care i-o aplică intransi­genţa lui De Valera şi a prie­tenilor săi republicani ? Marea Britanie poate aştepta, la in­finit, dar Irlanda ? CONFERINŢA DEZARMARE Conferinţa dezarmării e pe sfârşite, sau mai de­grabă pri­mul capitol al ei e pe punctul de a se încheia. Şase luni de sforţări au dat un rezultat foarte slab în ce priveşte de­zarmarea reală. Formula care s’a adoptat cuprinde mai mul­te dorinţi pioase, decât reali­zări practice. Şi rezultatul a­­cesta lamentabil n’a fost obţi­nut decât cu preţul unor efor­turi imense şi de compromi­suri în culise. Viitorul conferin­ţei se anunţă neguros. Germa­nia nu şi-a anunţat oare vo­inţa de a se abţine de la orice participare la lucrările de la Ge­neva, pentru dezarmare, dacă cererea ei ultimativă a unei revizuiri a clauzelor restrictive ale tratatului de la Versailles nu va fi admisă ? Reacţiunea, care triumfă la Berlin, nu se mulţumeşte cu frazele scumpe d-loi Macdonald şi Herriot şi cere garanţii precise. Pentru ea nu poate fi vorba de dezarma­re. Ea vrea dreptul de a se înar­ma şi dacă nu-l va dobândi, a­­meninţă că-l va lua. Pe urma acestui fapt, prevedem compli­caţii nesfârşite în Europa. MILITARISMUL GERMAN ] In privinţa aceasta nu tre­bue să ne facem nici o iluzie . Germania care se formează a­­cum nu e un stat conservator, ci un stat militarist cu apucă­turi bolşevice. Nu poate să nu reprezinte o ameninţare fizică pentru toţi vecinii ei. Ştim că ceea ce spunem aici nu e pe pla­cul multor oameni, cărora le place să facă politica struţu­lui, care-şi ascunde capul în nisip şi-şi expune partea pos­­terioară pericolului. Dar sem­nele ameninţătoare se înm­ul­­ţesc pe zi ce trece, şi unul din cele mai caracteristice, şi în a­­celaş timp din cele mai neaş­teptate, e că a şi început să se formeze emigrarea germană în ţările limitrofe ale Statului lui Hitler. Se apropie clipa în care tot ce e mai bun ca forţă mo­rală şi intelectuală în Germa­nia, va fi nevoit să ia drum­ul străinătăţii spre a putea respi­ra în voe, adică să cugete li­ber, aşa cum trebue să cugete un om într’o societate civiliza­tă. Marea Britanie este ţara tradiţională a libertăţii. In co­lectivitatea naţională domneşte um spirit imanent de dreptate. Ceea ce se petrece la Berlin a fost o lovitură grozavă, adusă „conştiinţei radicale“ a şefilor religioşi şi intelectuali. Repu­blica germană pe care au aju­tat-o, sau au crezut că o ajută, după război, nu mai e. Consti­tuţia de la Weimar a fost su­primată. „Conştiinţa radicală“, nespus de puternică în Marea Britanie, a fost foarte impre­sionată. E foarte greu să ac­cepte adevărul, care totuş sare în ochii tuturor. Dar clipa re­velaţiei soseşte, şi, în ciuda simpatiilor pe care bancherii din City şi în general multă lume, o are faţă de Germania, ruptura finală e sigură. Acelo­ra cari se îndoesc, le vom a­­minti că înainte de 1914 sim­patiile pentru Germania la Londra erau şi mai mari ca azi. încă încă 1913, palatele somptu­oase ale marilor cluburi londo­neze erau pavoazate cu drape­lele germane de ziua naşterii lui Wilhelm al II-lea. Cu câte­va zile înainte de declararea războiului, câţiva mari ban­cheri din City s’au repezit la primul ministru ca să-l pună in gardă contra unei rupturi cu Germania. Toate acestea n’au împiedicat Marea Brita­nie de a-şi face datoria de na­ţiune civilizată, de a apăra Bel­gia, de a ajuta Franţa, de a risca totul ca să dărîme impe­rialismul Hohenzollernilor. Triumful reacţiunii la Berlin nu poate avea ca rezultat de­cât apropierea democraţiei de acelea­ cari mai rămân încă în Europa, adică de a consolida în primul rând legătura cu Franţa. înţelegerea anglo-fran­­ceză de pe urma acestui fapt, devine mai mult ca oricând la ordinea zilei. Am văzut acea­sta la Lausanne, iar Geneva o dovedeşte din nou. Cu această ocazie să vorbim de pactul consultativ schiţat între u­nii Macdonald şi Her­riot. Pe teatrul, care e viaţa o­­menească, trec pare-se, actori, cu singurul scop de a face pre­zentările necesare, spre a sili personagii importante să se în­tâlnească şi să se cunoască. O­­dată prezentarea făcută, intro­­ducătorul dispare ca să nu mai revină niciodată. Fireşte, că a­­cest pact consultativ va fi ui­tat peste vreo câteva luni, căci conţinutul său e prea vag. De altfel, germanii, cu tactica lor obişnuită, s’au şi însărcinat să-l facă inoperant, îngrămă­dind obiecţii şi complicând chestiunea. Dar acelaş pact va fi servit să apropie Londra de Paris şi să deschidă calea unor consultaţii intime de cea mai mare utilitate. Anunţă o reînoi­­re a înţelegerii anglo-franceze, care din pricina şovăelilor şi a relei credinţe germane, are ca­racterul unei acţiuni îndrepta­te împotriva Berlinului. AUGUR Cum­ se vor recalcula rentele din fondurile de accidente Rentele ce se plătesc din fon­durile de accidente din Vechiul Regat şi Basarabia, se vor recal­cula în modul următor: Pentru rentierii cu invalidi­tăţi: Dela 11—20 la sută inclusiv, 110 lei lunar. Dela 21—30 la sută inclusiv, 198 lei lunar. Dela 31—40 la sută inclusiv, 307 lei lunar. Dela 41—50 la sută inclusiv, 438 lei lunar. Dela 51—60 la sută inclusiv, 559 lei lunar. Dela 61—70 la sută inclusiv, 689 lei lunar. Dela 71—80 la sută inclusiv, 874 lei lunar. Dela 81—90 la sută inclusiv, 1.032 lei lunar. Dela 91—1OOVo inclusiv, 1.200 lei lunar. Dela 100%, cu aplicarea art. 143 din legea 1912, lei 2.000 lunar. Invalidităţile până la 10 la sută inclusiv se vor răscumpăra în limita alocaţiilor bugetare. Pensiile văduvelor, copiilor şi ascendenţilor rămaşi pe urma accidentaţilor de muncă se vor recalcula în modul următor: Pensia văduvei fără copii, cu unul sau doi copii, 400 lei lunar. Pensia văduvei cu trei copii, 369 lei lunar. Pensia văduvei cu 4 copii, 300 lei lunar. Pensia văduvei cu 5 copii, 253 lei lunar. Pensia văduvei cu 6 sau mai mulţi copii, 218 lei lunar. Pensia pentru­ un copil până te'to'un­, 300 lei lunar. Pensia pentru­­j°i copii până la 16ani. S3I JeUunar/ Pensia pentru patru copii până la 16 ani, 900 lei lunar. Pensia pentru cinci copii până la 16 ani, 947 lei lunar. Pensia pentru șase copii până la 16 ani, 982 lei lunar. Pensia pentru un copil orfan de ambii părinţi, 600 lei lunar. Pensia pentru , doi sau mai mulţi orfani, 1.200 lei lu­nar. Pensia pentru ascendenţi, 400 lei lunar.­­ Recalcularea rentelor şi pen­siilor în modul mai sus arătat se va face pe data promulgării legii. -x 0 r­ Nu se respectă ordonanţele ministeriale in staţiunile balneare Un cititor al nostru ne ser­e: Am fost în staţiunea balnea­ră Pucioasa şi am vrut să be­neficiez de reducerea d­e 20% care s-a acordat funcţionarilor publici, la cameră şi la restau­rant, printr'o decizie ministe­rială dată de ministerul de in­dustrie. Toţi m­i-au spus că nu ştiu nimic desp­r­e acea decizie. Primarul nu a afişat-o nicăeri din motive electorale. Se poate să-şi bată joc de nevoiaşii ţă­rii ? Vă rog ca, prin ziar, să faceţi să ia cunoştinţă de mini­stru de interne. — .....— mmmmm Un sfat pe zi Apa foarte rece congestionea­ză mucoasa stomacului si în-» *arzie digestia. iJJr, Martinell !

Next