Universul, august 1932 (Anul 49, nr. 209-239)

1932-08-01 / nr. 209

Anul XLIX Nr. 209 Luni 1 August 1932 Note pedagogice Şcoala rurală Problema şcoalei rurale a fost tema unui congres al Ligii învăţământului, la Clermont (Franţa), cum şcoala poate să oprească la ţară pe cei cari nu vor să mai fie ţărani. De­sigur că acest, congres nu s’a ocupat şi de laturea economică a pro­blemei, ci numai de cea morală, care se rezumă in adevărul: luxul învinge ceea ce este de folos. Acţiunea învăţătorimii poate fi hotărâtoare. Cum? Să se im­­bunătăţiască condiţiunile ma­teriale ale dascălilor, astfel ca ei să nu mai dorească mutarea la oraş. Pentru că au de înde­plinit o datorie foarte grea în şcoală şi după şcoală, ar trebui să fie mai bine plătiţi. Sau, la muncă egală, plată egală. E întrebarea: cure vor face învăţătorii şcoala câmpului? Dând cea mai mare atenţie ce­lor ce lucrează pământul, um­blând din om în om pe tere­nurile lor şi sfătuindu-i cu dra­goste. Astfel vor reînvia dra­gostea de pământ, care slăbe­şte. Şi de ce slăbeşte această dragoste? Altă dată dragostea de pământ era în floare, când în fiecare sat trăiau tradiţiile muncii rodnice şi legendele îm­bogăţirii de pe urma brazdei. Rolul învăţătorilor, prin şcoală şi afară de şcoală, e de-a sti­mula puterile creatoare ale muncii şi, an cu an, vor reînvia în minţile ţăranilor vechile tra­diţii şi legende că numai pă­­ă­mântul muncii bine produce şi­­ îmbogăţeşte pe cei statornici­­ lângă coarnele plugului. In general, ca şi învăţătorii, unii ţărani părăsesc satul pen­tru oraş. Exemplul ar trebui să-l dea învăţătorii, statorni­­cindu-se până la sfârşitul ca­rierii, în satul în care au fost numiţi. Dar şi învăţătorii tre­­buesc pregătiţi pentru această misiune. Chestiunea nu e de-a transforma—şc­oalele—normale ---V«. ------ti ui IflUUJ, nu nişte şcoli de agricultură, ci în şcoalele normale să se dea o deosebită atenţie studiului şi lucrărilor agricole­ iar învăţă­torilor rurali de a le acorda, după merit, înaintarea în grad, fara transferare la oraş. Această organizare a şcoale­­lor normale, cât şi a şcoalei rurale o are de multă vreme. Danemarca și după exemplul ei și Olanda și Belgia, (Ifin re­vista Manuel général). ____ C. Ap. Tot problema cir­culaţiei Continuînd experienţele pen­tru perfecţionarea circulaţiei, poliţia londoneză a echipat câ­teva sute de agenţi de circula­ţie cu nişte uriaşe manşete al­be. Acest dispozitiv de semnali­zare pare mulţumitor. Ciudățeniile trâz­­netului In cursul unei furtuni foarte violente, la Harlowen în Anglia, trăznetul a lovit pe un ^lucră­tor care se refugiase într’un adăpost acoperit cu un covil­tir. Trăznetul îl despuia de toa­te vestmintele, ceeace n’ar fi fost nimic dacă bietul om n’ar fi fost ucis în acelaș­i timp. Când hainele lui fură ridicate, se găsi ceasul care mergea încă, dar, fapt ciudat, acele se deplasau deandoselea. Aceasta e, pe cât se pare, un caz unic printre accidentele neobișnuite cauzate de trăznet. Sporturi noui Pe toate plăjile globului,plajă californiană, tarată o sporturile de apă sunt în toiu.splendidă săritură cu aquapla- Fotografia noastră, luată pe anul. Eternul conflict dintre gine­re şi soacră ! De multe ori am reflectat la ciudăţenia acestui principiu ge­neralizat în întreaga omenire şi care durează de secole. „Conflictul dintre generaţii!“ vor spune, gravi şi snobi, dom­nii sociologi. Poate că da, poate că nu. Eu pun chestia mai simplu şi mai omenesc şi subscriu la ipo­teza că nimeni nu poate cunoa­şte substratul acestui simptom general şi etern. Reflecţiile acestea le făceam după vizita pe care­ am făcut-o unui bun amic din copilărie. Omul stă în casă cu încântă­ DE AZI PE MÂINE Afurisită pendulă!f­ loarea sa consoartă şi cu ceva mai puţin încântătoarea sa soa­cră. Pe când discuţia între mine şi amicul meu era în toiu a­­păru soacră-sa, cu o figură ex­trem de agitată. Nici nu obser­vă prezenţa subsemnatului. Ea exclamă cu o mare îngri­jorare : — Dragă ginere, închipue­­ște-ţi: pendula cea mare din salon a căzut tocmai în locul unde am trecut! — Totdeauna întârziază por­căria asta de pendulă, răspun­se dezamăgit ginerele... Bărbaţi şi femei in societate şi la muncă In Grecia, repartiţia popu­laţiei pe sexe arată că un spor statornic al elementului feme­­nin. In 1907, proporţia era de 986 femei la 1000 bărbaţ; în 1920 ea se ridică la 1001, în 1928 la 1017. In Rusia sunt 1152 femei la 1000 bărbaţi, — este proporţia cea mai ridicată. In Bulgaria, 996 femei la 1000 bărbaţi, — proporţia cea mai slabă. Sunt apoi următoarele pro­porţii : In Elveţia 1130 femei, în Franţa 1120, în Germania 1100, în Anglia 1089, în Italia 1070, în Danemarca 1053, în Ungaria 1062, în Suedia 1037, în Belgia 1033, în România 1016, în O­­landa 1014, în Japonia 997, în Australia 968, în Statele­ Unite 958. După cifrele Biuroului Inter­naţional al Muncii, procentul femeilor care lucrează în ra­port cu populaţia femenină este cea mai mare în ţările a­­gricole, ca Bulgaria 48,4, şi Ro­mânia 47,3. In Franţa este 39,6, în Germania 35,8, în Elveţia 30,2, în Ungaria 30, în Cehoslo­vacia 30, în Anglia 20, în Italia 28,6, în Danemarca 29,6. In Grecia, femeile cari au declarat o profesie la recesă­­mântul din 1928 se ridică la 633.435, adică 25 la sută din populaţia femenină dela 10 ani în sus, sau 20 la sută asupra populaţiei femenine totale. Pentru bărbaţi procentul este de 75,3 (au declarat profesiuni 1.781.643). Ex-kaizerul com­pletează ? Recenta activitate a fostului kaizer la Doom, şi vizitele ce i se fac acolo de fiul său, ex-prinţul moştenitor, precum şi de alte personalităţi cari nu­tresc idei monarhice, au produs oarecare enervare în Olanda. Autorităţile nu s’au tulburat peste măsură, dar un membru socialist al Parlamentului a a­­dresat trei întrebări miniştri­lor de interne şi externe. A în­trebat anume ce cred aceştia des­pre svonurile ce circulă cu pri­vire la o acţiune politică, pentru restaurarea monarhiei germa­ne, dacă s’au făcut în adevăr pregătiri la Doom sau aiurea în Olanda, pentru această even­tualitate, şi în sfârşit ce mă­suri înţelege să ia guvernul spre a se asigura că ex-kaizerul îşi va ţine promisiunea făcută în 1920 de a nu avea nicio ac­tivitate politică. NOTE MEDICALE BAIA DE MARE Caracteristica talasoterapiei este baia de mare rece, ce nu este altceva decât aplierea ge­nerală a unui agent terapeutic cu temperatura mult inferioară aceleia a pielii; din această cauză vasele pielii se contractă (strâng), pielea devine palidă și sângele gonit de la suprafaţa corpului, se grămădeşte în or­ganele centrale, ale căror vase se dilată (lăbărţează). Organe­le interne se congestionează, din care cauză bătăile cordu­lui se precipită, devin neregu­late, respiraţia are întreruperi cu senzaţie de apăsare. Pielea se răceşte, temperatura centra­lă nu se schimbă. îndată ce baia s’a terminat, se produc e­­fecte în sens invers, constituind actul terapeutic, ce căutăm a obţine prin talasoterapie— re­­acţiunea. Vasoconstricţiei pielii urmea­ză vasodilataţia în mod progre­siv — vasele pielii se dilată şi sângele întorcându-se­ în piele, ea se recolorează, se roşeşte, pe când organele centrale se de­­congestionează. Sângele trebu­ind să încălzească pielea, orga­nismul este pus în nevoia să producă o­ mai mare cantitate de căldură, din această cauză se stimulează respiraţia, deci oxigenarea sângelui, se excită circulaţia, se accelerează schim­burile organice, ceea ce are de rezultat mărirea vitalităţii ge­nerale, stimularea funcţiilor di­gestive şi asimilaţiei, creşte for­ţa musculară. Se produce sen­zaţie de mulţumire, de bun equilibru fizic şi moral. Deci baia de mare prin tem­peratura sa este agent tonic şi dinamogen. Baia de mare este bae rece specială şi din cauza marii den­sităţi a apei, corpul se răceşte mai lent, aşa că frigul se sim­te mai puţin intens decât în apa dulce, apoi apa de mare evaporându-se mai lent, perde­­rea­ caloricului corpului este mai lentă, mai puţin sensibilă, de unde rezultă că acţiunea de răcire prelungindu-se în apa de mare, reacţia termică va fi mai intensă, cu efecte mai pronun­ţate. Mişcarea apei mării distinge baia de mare de alte băi reci, această mişcare determină în corp vibraţii mecanice, adevă­rat masagiu, având acţiune per­cutantă asupra pielii, da inten­sitate variabilă, ceea ce stimu­lează sistemul nervos, muscular şi circulator. Deci mişcarea se adaugă la acţiunea tonică şi di­namică a frigului. (Bibliothéque de thérapeu­tique). Dr> P_ Dăm azi jocul al cinci­lea din seria treisprezecea compusă din 6 jocuri, pentru care se vor distri­bui deslegătorilor ---- prin tragere la sorţi ---- urmă­toarele premii : Premiul I. —­ 3.000 lei numerar. Premiul II. — 2.000 lei numerar. Premiul III. — 1.000 lei numerar. Premiul IV. ----Un abo­nament pe 6 luni la ziarul „UNIVERSUL“. Premiul V. — Un abo­nament pe 1 an la „Aus­­tratrimea Română“. Premiul V* *. — Un abo­­i — Seria XIII-a —­nament pe 1 an la „Ziarul I Călătoriilor“.­­ Premiul VII. — Un a­­bonament pe 1 an la „„Ve­selia“. Premiul VIII. — Un a­bonament pe 1 an la „U­niversul Copiilor“. Nr. 5.— METAMORFOZE (Logogrite) 1. Care este acel zeu sirian, care, prin tăierea capului se transformă în­tr’un zeu fenician ? 2. Suprimaţi o vocală din numele unui împărat roman, format din opt li­tere, şi veţi găsi un alt împărat roman I . N. B. — Soluţiile jocurilor se vor trimite după terminarea se­riei. Seria XII-a CUPON PENTRU JOCURI Nr. 5 31 Iulie 1932 „UNIVERSUL“ UNIVERSUL Datoria oricărei Lune gospodine ...este de avea întotdeauna în la casă insecticidul original FLY TOX, care fereşte locuinţa şi alimentele de muşte precum şi de orice alte insecte. Afară de faptul că aceste insecte purtătoare de microbi sunt vătămă­toare sănătăţii, ele vă incomodează atât în timpul lucrului cât şi al odihnei. Pulverizând regulat cu insecticidul infailibil FLY-TOX, veţi fi feriţi de muşte, molii, ploşniţe, gândaci, purici etc. FLY­­TOX-UL ste nevătămăto­r sănătăţii, nu pătează, este în­ acelaş timp un desinfectant şi mirosul lui este agreabil- FLY-TOX este în­cercat și aprobat de institutul Pas­teur din Paris. ' ImUtatl la furnizorul Dos. asupra bido­nului original FLY-TOX do cu o ort alba­tică-albă. Refuza^ insecticide inferioare cari nu au niciun efect.î FLY-TOX I N S E CIT I CI D I N FAI LI BI L wvvvvvvvvvvvvm^vvvvvvvwvvvvvvn­» LOTERIA DE STAT dela 10 August până la 16 Septemvrie se vor distribui jucătorilor următoarele câștiguri : Un PREMIU Lei 5.000.000 1 Câștig Lei 5.000.000 1 Lei 3.000.000 1 Lei 2.000.000 1 Lei 1.000.000 1 Lei 750.000 1 Lei 500.000 2 de Lei 300.000 600.000 3 Lei 200.000 600.000 4 Lei 150.000 600.000 5 Lei 100.000 500.000 6 Lei 75.000 450.000 7 Lei 60.000­­ 420. OOO 8 Lei 50.000 460.GOG 9 Lei 40.000 360. OOO 10 Lei 30.000 300.000 20 Lei 25.000 500.000 50 Lei 20.000 1 . CÎ^CÎC^. 100 Lei 15.000 1.500.000 200 Lei 12.000 2.400.000 300 Lei 10.000 3.OOO.OOO 500 Lei 8.000 4.000.000 __1770___________Lei 7,000 12.390.000 27200 Lei 5.500 149.600.000 30200 Câștiguri și un Premiu, în total" Lei 195.870.000 PREJUL LOZURILOR: 1/2 loz, 2.500 lei; 1/4 loz, 1.250 lei; 1/8 loz, 625 lei Pentru serviciul circulaţiei şi comandamentul sergenţilor de oraş — Frenezia clacsoanelor De atâtea ori s’a interzis prin ordonanţele prefecturii Capitalei întrebuinţarea clacsonului dela automobile ziua şi noaptea în interiorul oraşului. Se prevăd pedepse aspre pen­tru recalcitranţii cari asurzesc publicul. Dar nu se cunoaşte caz în care să se fi condamnat vreunul — sau cel puţin să fi primit vreo observaţiune dela cei chemaţi să impună respectul dispoziţiu­­nilor obligatorii. Prin efectul acestei nepăsări, deprinderea s’a agravat. Astăzi sunetul moderat dar eficace al goarnei a ajuns o excepţie la maşinile particulare şi la cele de piaţă: d­acsoanele ţipă, urlă, rag în plină voe, în centru şi la pe­riferie, ziua şi noaptea, astfel în­cât ziua împiedică de la muncă pe cei din birouri, pe profesio­nişti, pe meseriaşi, iar noaptea tulbură liniştea şi somnul tu­turor. O asemenea pasivitate a forței publice rar s’a văzut. N’aude nimeni, nu vede ni­meni, nu se mişcă nimeni? Căci de sigur că cei mai vinovaţi nu sunt cei cari calcă ordinele, ci cei cari permit să fie călcate pro­priile lor ordine, apărând într’o lumină totodată penibilă şi ridi­colă. Şoferii, cari sar lăsa de clac­­soane dacă interzicerea ar fi efectivă, bătându-şi joc de cei cari îşi fac iluzia că-i discipli­nează şi-i supraveghează, iată un omagiu negativ pentru care cei ce­ primesc ziua şi noaptea de la mii şi mii de clacsoane nu sunt de felicitat. Aceia cari nu ştiu sau nu pot să facă să li se execute ordinele, mai bine să nu le mai dea, căci atunci ar fi numai în greşală, pe când aş sunt şi în claritate. Suntem curioşi să vedem dacă cei cari au edictat interzicerea clacsonului în oraş şi cei indi­caţi să impună respectarea dis­poziţiei, îşi vor aduce aminte că ea nu trebue să rămână pe hâr­tie şi — în sfârşit — vor trece la lucru. Tariful de mărfuri intre România, Polonia şi Bulgaria Constanţa, 30 Iulie La Camera de comerţ şi in­dustrie din localitate s-au ter­minat ieri lucrările premergă­toare înfiinţării de tarife de mărfuri directe, între Româ­nia şi Bulgaria prin punctele Giurgiu şi Rusciuk, cu trans­­bordare peste Dunăre şi la Ba­­zargio-Oborişte, pentru expor­tul principalelor articole din România în Bulgaria şi invers, deservind în acest caz şi cele mai importante porturi din O­­rient. Deasemenea, s’au definitivat şi lucrările traficului polono­­bulgar, în tranzit prin Româ­nia şi prin aceleaşi puncte de frontieră, prin cari se vor efec­tua operaţiunile româno-bul­­gare. In fine, ultimul punct a fost acela al întocmirii unui tarif între România—Polonia, prin porturile Danzig şi Gderga. La aceste lucrări, cari au durat 15 zile, au luat parte d-unii. ing. Duma, şeful serv. tarifelor, Păun, şeful biroului tarifelor din direcţia generală c. f. r., A. Damian, şeful serv. tarifar N. F. R., Ciupar şi Ioa­­nid din dir. c. f. r., d. R. Pet­­cof, şeful serv. tarifelor din c. f. bulgare, Mihalick, director municipal al oraşului Danzig, Halesd, Tranowsky şi Palainic, din direcțiunea c. f. polone. Dezertarea unor marinari de pe un vapor suedez Constanţa, 29 iulie Ieri, a părăsit portul nostru vaporul „Nordonvije“, sub pavi­lion suedez care a încărcat ce­reale din portul nostru. La plecare, comandantul va­sului a constatat lipsa de pe vas a mateloţilor Ringae Dohl­­strom şi Axei Andersson Wall, care fiind elemente rele au dezertat de pe vas. Despre acest fapt a fost în­științată Căpitănia portului și agenția Watson Javell, cerând arestarea celor doi marinari. DURERI ele* STOMAC DUPĂ MESE Dacă aveţi dureri de stomac la puţin timp după ce aţi mâncat este mai mult ca sigur că sufe­riţi de Hyperchlorhidrie sau secre­­ţiunea unui suc gastric prea acid. Acest exces de aciditate provoacă fermentaţiunea alimentelor cari rămân ca plumbul în stomac şi ocazionează dureri excesiv de vio­lente. O uşurare grabnică poate fi obţinută luând o jumătate lin­guriţă de Magnesia Bisurata în puţină apă la puţin timp după mese sau când durerea începe să se simtă. Magnesia Bisurata neu­tralizează aproape instantaneu excesul de aciditate, calmează mu­coasa iritată şi înlătură arsurile, crampele, acrelile, apăsările şi toa­te indispoziţiile ce survin de la o aciditate abundentă. Magnesia Bi­surata care este inofensivă şi uşor de luat, se găseşte de vânzare la toate farmaciile şi drogneriile. Pre­ţul pentru public flaconul mic lei 75. revistei Toţi studenţii să citească ultimul număr al „Ilustraţiunea Română“ care publică o interesantă descriere a Cetăţii uni­versitare pariziene. In acelaş număr: Altoi Alto! Ce-şi spun femeile la telefon; In tabăra de la Timişul de Sus: O zi în mijlocul celor de la Y. M. C. A.; Flagelul zilei: Omida rusească, Napoleon în drumul de la Cannes la Grenoble. In acelaş număr: Condiţiunile şi bonul de participare la senzaţio­nalul Concurs fotografic balnear — Cu premii de Iei 39.800 — organizat de „ILUSTRAŢIUNEA ROMÂNA“ în colaborare cu casa KODAK. r­I O INIŢIATIVA PENTRU CUNOAŞTEREA ROMÂNIEI ACTIVITATEA ASOCIAŢIEI UNIVERSITARE DE TURISM INTERNAŢIONAL In luna Decembrie 1931, sau pus bazele din initiative unui grup de profesori şi studenţi, „A­­sociaţiei universitare de turism international“ (A. V. T. I.). Sco­pul acestei asociaţii este atrage­rea prin orice mijloace a străini­lor în ţara noastră. Activi­tatea practică, dintr-un început este îndreptată spre reducerea preţurilor (hoteluri şi restauran­te), înălţarea staţiunilor noastre balneo-climatice şi reclama ne­­­­cesară vizitării lor nu numai de­­ străini dar şi de românii noştri­­ cari astfel nu vor mai lăsa peste graniţă anual aproape 2 miliarde­­ lei.­­ In luna August 1932, va fi la Riga al XIV congres internaţio­nal al studenţimii. A. V. T. I. a­­­uiotărît participarea activă la a­­cest congres, făcând propaganda­­ necesară României. In acest scop delegaţii A. V. T. I.-ului pleacă însoţiţi de material de pro­pa,ga­n­­­­dă, ilustraţiuni, clişee, dispozitive,­­ toate în vederea ţinerii unor con­­­­ferinţe cu proecţiuni la Varşovia, Riga, Praga. Preşedinte al acestei asociaţii este d. V. Marinescu, iar comite­tul este completat din d-nii : Const. Bungețianu, prof. dr. A. Marinescu, R. Hillard, Jean Pe­­trescu, G. Lungulescu. Procmrafl-vft LOZURILE CLASEI 5-a N U M M I LM s­irepia — București, Victoriei 112 — Bărăliei 52 — Norocul la Schröder e colosal! CĂLĂTORIE GRATUITA LA TÂRGUL DIN LEP3CA: Condifiutii detailate la birourile importante de voiaj si la repre­zentantul onorific pentru vechiul regat: C®raeIîO Früh București I, Bd. Domniţei No. 3-5. Telefon 3.46-64,3.61-10 şi 3.64-55. Târgul general de mostre­ de la 28 August până la 1 Septembrie inclusiv: Târg pentru articolele textile până la 31 August: Târg pentru materiale de construcţie, articole de menaj şi tehnice de la 28 August până la 1 Septembrie inclusiv Târgul din Lipsea Toamnă 1932. 814 Sanatoriul pr. pentru bolnavii de piept, Cluj-Cetățuia, 500 m. deasupra mării 200 paturi, pneumotoras, fremicotomie, plombar, Thora copla­­stie, 5 pavilioane, 5 medici specialiști, 2 chirurgi,­­ laringolsg. 704 De la P. T. T. - PENTRU FILATELIŞTI -Administraţia P. T. T. vinde pentru colecţii, atât la ghişeul special din palatul poştelor, cât şi la toate oficiile din ţară, tim­brele franco oficiale, cari au fost scoase din circulaţie. Se pot cumpăra orice cantităţi. • Deasemenea se găsesc de vân­zare la toate oficiile P. T. T. tim­brele poştale pentru comemora­rea celei de a doua jamburei na­ţionale, (Sibiu 1932), ale asocia­ţiei , Cercetaţii Rom­âniei“. Aceste timbre, a căror tipărire sa făcut într’u­n număr restrâns de serii (numai de 200.000), vor circula cu valoare poştală până la epuizare. Costul întregei serii de șease valon este de lei 25.30. ISVOARELE STATULUI FiaMM ^ Rinichi-Băşică- Gută Diabet-Arhritism VICHY CELESTINS VICHY Grande GRILLE aparatului biliar Afecţiunile stomacu­lui şi ale intestinului. VICHY HOPITAL 116' Ingineri, Arhitect Antreprenori, Pro­prietari — Cherestea* Fier, Beton, Var, Ciment, Ipsos - vinde cu prețuri foarte eftine SOC. „INTREPRINSRIEREA1* Sos. Pantelimon 155 — Telefon 250­21 813 Cereţi la fiecare magazin de Coloniale, restaurante, Bodegi Borviz de Tămăşeu (Lithynia) „Perla apelor minerale din Transilvania“ ______________ ___Depozit şoseaua Golentina 45 Citiţi „Ilustraţiunea Rmână“

Next