Universul, septembrie 1932 (Anul 49, nr. 240-269)
1932-09-01 / nr. 240
CUPON 1-25 2 Asigurarea,, FranCO-Românâ Bucureşti, Grivîţei 23. FondatS 1920 (M. O. 182/1920). »» 31 August 192 25 cupoane la rând dau drept la noua asigurare A. M. „Universul“ de lei 20.000 şi 50.000, cu restituirea costului ziarului pe 4 ani — premii, în condiţiile publicate. CITITORII CARI SE VOR ABONA LA ZIARUL „UNIVERSUL" PE 1 SEPTEMBRIE 1932, TRIMIŢÂND SOCIETĂŢII LEI 140 PENTRU O ASIGURARE DE LEI 20.000 sau lei 295 pentru o asigurare de lei 50.000, ambele cu RESTITUIREA ABONAMENTULUI şi PREMII, vor primi poliţele dimpreună cu ANEXELE DE PREMII şi RESTITUIREA ABONAMENTULUI şi vor participa la tragerea din Sâmbătă 10 Septembrie 1932 Vechii asiguraţi A. M. „Universul“, la curent cu plata ratelor, vor lua parte şi la tragerea premiilor numai dacă vor trimite pe August 1932 rata sporită de lei 123 pentru asigurarea de 20.000 sau lei 278 pentru cea de 50.000, în care caz vor primi odată cu chitanţa August 1932 şi anexa de participare la premii, cu 6 numere a 5000 lei şi 2 numere a 10.000 lei, pentru poliţele de 50.000 lei sau 2 numere a 5000 lei şi 1 număr a 10.000 lei pentru poliţele de 20.000 lei. Nu uitaţi că in 2 ani am achitat 2.955.000 lei abonaţilor şi cititorilor „Universului“. (LUPO.^ SPECIAL PENTRU ■Ml II. „MII“ iu grei peitie pil __________Traiterea din 10 Saptemieria 1932 O mână de femei — Urmare din pag. 2-a in jurul muncii pentru cele sfinte, unele fiind de la Săliştea din Ardeal, altele din Oltenia, din Muntenia şi chiar de pe la Tecuci. Unirea aduce putere. Au instalat un mic atelier de ţesut scoarţe, ca să-şi asigure un venit cât de mic. In jurul mănăstirii s-a înfiripat o mică gospodărie, cu grădină de zarzavat, cu o văcuţă ce o pasc pe rând maicile. Nelipsite subt florile, care împodobesc faţa bisericii, o oază înviorătoare şi luminoasă în mijlocul verdelui închis al pădurii dela spate. Gândul stariţei, o făptură firavă, dar cu privirea plină de o blândă şi surâzătoare energie, este de a întregi în totul ctitoria domnească de odinioară. Cu ceea ce a mai strâns, cu cele câteva mii de lei căpătate de la episcopie, a continuat clădirea aripei dinspre miaza-zi, care se înalţă din roşu, drept semn al biruinţii unei voinţi tenace, biciuită nu de vreo ambiţie deşartă, ci de focul nestins al credinţei. Aceasta poate săvârşi încă minuni. Dacă ar fi bine slujit de toţi ar evita multe din rătăcirile credincioşilor, anun SSUBBRUHR ţaţe în vremea din urmă. Scopul rândurilor acestora nu este numai de a mulţumi o clipă pe cetitorul ziarului atât de răspândit printre creştini. Ar fi prea mic. Prin el încerc să suflu spuza din inimile câtorva credincioşi din cuprinsul ţării. Din puţin se poate săvârşi mult. Picăturile doar dau lacul. Criza este adâncă, dar la mulţi e mai mult un motiv de a întoarce capul de la o binefacere. Mănăstirile îşi au încă rostul lor, poate tocmai în aceste vremuri de desnădejde pentru mulţi. Când însă în ele sălâşluesc pe lângă duhul credinţei susţinătoare şi energia câtorva femei, care şi-au pus în minte sâ înlocuiască puterea Domniţelor de odinioară, e o datorie românească, nu numai creştină, de a le veni în ajutor sub orice chip. Daniile cât de modeste se pot trimite pe adresa maicii sfanţe Varvara Predescu de la mănăstirea Surupatele, plasa Horezu, jud. Vâlcea. Ar fi o leturghie dată pentru pomenirea Celor dispăruţi, sănătatea celor care trăesc, dar mai ales pentru încurajarea energiei femeeşti. I. SIMIONESCU întâmplări din Capitală -j, ■ «■ .. y v*. Sinuciderea directorului societăţii de asigurare Adriatica — El a fost găsit spânzurat in locuinţa sa — Luni după amiază a fost găsit spânzurat, cu o frânghie de rufe, într’un coridor ail etajului al n-lea, la locuinţa sa din str. Maria Rosetti 36, Maximilian Flavius, directorul societăţii de asigurare Adriatica Triest, splaiul Unirii 9. Sinucigaşul a lăsat o scrisoare deschisă, adresată procurorului de serviciu, prin care spune că se omoară din cauza unei boale incurabile de care suferea. Totodată roagă autorităţile să nu i se mai facă autopsia, ci trupul să fie lăsat familiei. Cum soţia celui mort se găseşte la Buşteni, s’au luat măsuri ca ea să fie înştiinţată de nenorocirea întâmplată. Bătae intre căruţaşi Erau prieteni dealtfel. Eri insă, mai mult din joacă, apoi în serios, s'au pornit pe ceartă şi cearta s‘a transformat în bătae cruntă, încât căruţaşul Nîcolae Roşca, 36 ani, str. Părului 6, s'a ales cu capul Spart şi cu două răni la obraz. El a fost îngrijit la spital, început de foc Din noapte a fost un început de foc la fabrica „Iuta“ din str. Spătaru Preda 5. Probabil din neglijenţă s-a aprins o magazie in care erau depozitaţi saci goi. Postul de pompieri Radu Vodă l-a stins într-o jumătate de oră. Pagubele se urcă la 50.000 de lei. Şi intre zarzavagii După o socoteală de bani, s-au încherat şi cel mai tânăr, ştefan Gruia, l-a lovit cu pumnii în cap pe Dumitru Firu, de 60 ani, din str. Spiru Gheorghiu 20, până l-a lăsat în nesimţire. 6 KSS Excelenta lucrare a dlui general C. GAVANESCUL apărută în editura ziarului „Universul“ Din fiiii Hui iViihai Viteazul. Şagunaţiih. Lazar Cereri de la toata librăriile SSS * PAGEOL Energic antiseptic urinar Preparatul PAGEOL a fost experimentat vreme îndelungată. Medicii îl prescriu cu succes la multe boli de rinichi, vezică şi uretră. Nici un alt produs nu are o acţiune mai rapida, atât de complectă. PAGEOL mai are şi avantajul de a nu avea nici o influenţă asupra organelor digestive. Stomacul cel mai delicat îl suportă foarte uşor, fără nici o oboseală. Superioritatea Pageolului e dovedită de următoarele rezultate: urinele sunt mai clare, micţiunile nu mai sunt dureroase şi emisiunea lor e mai puţin frecventă. In importantul său ,studiu farmacologic, profesorul Fleury, constată că „PAGEOLUL“ regenerează toate ţesuturile cu care vine în contact şi extermină supărătorul gonococ în ascunzişurile sale cele mai profunde-De vânzare la farmacii şi drognerii. 1575 Aplicarea legii monopolului alcoolului D. subinspector financiar N. lonescu, a fost însărcinat cu conducerea regiunii I, compusă din judeţele: Dolj, Romanaţî, Olt, Teleorman, Vlaşca, Ilfov, Ialomiţa, Brăila, precum şi întreaga Dobroge, având reşedinţa la Bucureşti. D. inspector financiar C. Ştefănescu a fost însărcinat cu conducerea regiunii II, compusă din judeţele: Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Muscel, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Râmnicu- Sărat şi Putna, având reşedinţa la Piteşti. D. subinspector financiar Ivanovici a fost însărcinat cu conducerea regiunii III, compusă din judeţele: Arad, Timiş-Torontal, Caraş, Severin, Hunedoara, Alba şi Sibiu, având reşedinţa la Arad. D. inspector financiar Ch. Ghivulescu a fost însărcinat cu conducerea regiunii IV, compusă din judeţele: Braşov, Făgăraş, Trei Scaune, Ciuc, Odorhei, Mureş, Târnava-Mică şi Târnava-Mare, având reşedinţa la Braşov. D. inspector financiar Stavrat a fost însărcinat cu conducerea regiunii V, compusă din judeţe le: Bihor, Sălaj, Sibu-Mare, Maramureş, Someş, Năsăud, Cluj, Turda, având reşedinţa la Cluj . D. inspector financiar M. Ada- mescu, a fost însărcinat cu con- ducerea regiunii VI, compusă din judeţele: Hotin, Dorohoi, Botosani, Baia, Soroca, Bălţi, precum şi întreaga Bucovină, având re- şedinţa la Cernăuţi. D. inspector financiar Al Gheorghiu a fost însărcinat cu conducerea regiunii Vii, compusă din judeţele: Iaşi Neamţ, Ba- teşu, Roman, Fălciu, Vaslui, Tu-teve, Covurli şi Tecuci, având reşedinţa la Iaşi. D. subinspector financiar Al. Preutu a fost însărcinat cu conducerea regiunii VIII, compusă din judeţele: Upuşna, Orhei, Tighina, Cahul, Cetatea Albă şi Ismail, având reşedinţa la Chişinjiu.. —— X ţţrf *——' Reducerea raţiilor alimentare ale tehnicienilor străini din Rue la Paris, 29. — Din Moscova se anunţă că, printr’un decret publicat de guvernul sovietic, raţiile alimentare care au fost alocate până acum tehnicienilor străini din Rusia, au fost considerabil reduse. Astfel, raţia lunară de unt a fost redusă dela 6 livre 610 la 3 livre 3/10, cea de peşte dela 13 livre 2/10 la 6 livre 2/10; cea de zahăr dela 8 livre 8/10 la 6 livre 6/10 şi cea de carne dela 19 livre 8/10 la 15 livre 6/10. Un sfat pe zi Un pahar mare de zeamă de struguri, nefermentată, luat pe stomacul gol. dimineaţa, curăţă minunat ficatul şi rinichii. Un castronaş cu iaurt dimineaţa şi seara şi drojdie de bere, luate două săptămâni, regulat, desinfectează intestinele. UNIVERSUL C IA anul XIX Nr. 240 la 11 Septembrie 1932 Serviciul local de învăţământ Timişoara Judeţul Arad Şcoale primare urbane Cristea Nicolae, dela Arad şc. pr. nr. 3 la Arad sc. nr. 1, p. 4; Florea Ioan, dela Arad p. nr. 4 la Arad sc. pr. nr. 3, p. 1; Popescu Anastasia, dela Oltina- Constanţa la Arad sc. pr. nr. 3 post 4; Târziu Iosif, dela Botrza-Severin la Arad şc. pr. nr. 5; Vekov loan, dela Rovine-Arad la Arad sc. pr. nr. 7; Kuhn loan, dela Bogda-T. Torontal la Arad sc. pr. nr. 10, p. 6; Faur Stefania, dela Sântana-Arad la Arad sc. pr. nr. 14, p 7 ; Nagy ştefan, dela Mailat- T. Torontal la Arad nr. 14, p. 7 ; Cosma Maria, dela Chişinău Criş-Arad la Micalaca V, p. 6; Zamfirescu Elena, dela Petrila- Hunedoara la Micalaca Veche ; Fleşeriu loan, dela Alta Mare- Trei Scaune la Arad nr. 16, p. 1; Drincu Vasile, dela Buteni- Arad la Arad nr. 20, p. 5; Tocăniţă Ioan, dela Mocrea-Arad la Arad-Gal; Trifu Constantin, dela Arad-Gal-Arad la Arad Şcoale urbane Muntean Elena, dela Alparea-Bihor la sc. No. 1 Oradea; Popa Maria, de la Teţchea-Bihor la Oradea No. 2; Rege Maria, dela Oradea No. 5 la Oradea No. 4, p. 7; Szabó Iuliu, de la Trechiu-Bihor la Oradea No. 4, p. 8; Sarudi Paraschiva, de la Vulcan Hunedoara la Oradea No. 4, post. 9; Cinca Elena, edla Chejdi-Sălaj la Oraeda No. 5, p. 2; Gliga Florian, de la Oradea No. 5 la Oradea No. 5, p. 4; Pop Gavril, de la Nojorid-Bihor la Oradea No. 5 p. 5; Pop Rahela de la Nojorid- Bihor la Oradea No. 5, p. 6; Putici Adrian, dela Ianca-Bihor la Oradea No. 5, p. 7; Dunca Etelca, dela Sărăsău-Maramureş la Oradea No. 5, p. 8 ; Folea Virginia, dela Caracea- Bihor la Oradea No. 5, p. 4 ; Putici Adrian, dela Ianca-Bihor la p. 7 aceeaş şcoală; Biro Ida Magdalena, dela Remeti la p. 4 aceeaş şcoală; Covacs Margareta, dela Tiliard-Bihor la Oradea No. 8 p. 2; Văleanu Vasile, de la Vecdin-Sălaj la Oradea No. 8, p. 3; Donat Elena, dela Derna-Bihor la Tileagd Sat, p. 2; Brody Elena, de la Fratelia T. Torontal la Oradea No. 2, p. 4; Bodin Lucreţia, dela Tulca-Bihor la Salonta, p. 4; Ionuţ Ioan, dela Ciumeghiu-Bihor la Salonta Colonie, p. 1; Taraş Dumitru, de la Rolt-Bihor la Salonta sc. pr. sup., p. 5; Şcoale rurale Fotiu Iustin, de la Cotiglet, Bihor la Aleşd, p. 5; Bumbulescu Constantin, dela Aleşd p. 3 Bihor la Aleşd p. 1; Bumbulescu Eugenia, dela Ciula Mare Hunedoara la Aleşd; Onaca Teodor, dela Derna-Bihor la Botean; Boca Traian, dela Sânicolaul Român-Bîhor la Derna, p. l; Boca Elisabeta, dela Sânicolauî Român-Bîhor la Derna, tr. 2; Mircioiu Nicolae, dela Târcăita Bihw la Bretea; Cula Zoe, dela Girls Oltn-Bihor la Alparea, p. 2; Tachiulciuc Eugenia, dela Bocdănenii- Iasi la OftodCiu Nou p. 2; Opriș Maria, dela Tileagd Fabrică la Calea: Nanii Ion,dina Vălan Behiş-Bihor la Ciumeghiu: Stânulescu I. Constantin dela Popești-Vâlcea la Cărand, sc. pr. nr. 4; Grapina Irina, dela Macea-Arad la Arad sc. pr. nr. 22, p. 7 ; Petrescu Constanţa, dela Turnu Severin- Mehedinţi la Arad sc. pr. nr. 22, p. 8 ; Zoţu Peisz, dela Arad sc. pr. nr. 3 la Arad sc. pr. nr. 20, p. 1; Damian Valeriu, dela Brad-Hunedoara la Arad-Bujan, p. 1; Trifu Ştefan, dela Miniş-Arad la post 1 Calea Vânători nr. 19; Moga Cristina, dela Budureasa-Bihor la Tălagiu, p. 2; Constantin Elena, dela Antoneşti- Cetatea Albă la Tăut, p. 4 ; Boldiş ştefan, dela Tipani la Turnu; Căprescu Constantin, dela Baia la Şepreuş; Avramovici Emil, dela Văsoaia-Arad la Zabran Colonie. Şcoale de copii mici Bănescu Maria de la Sântana la Cernei, p. 1; Constantinescu Cornelia, de la Ţipari la Sântana; Ioan Aurora, de la Olănești-Vâlcea la Semlac; Bologan Gheorghe, dela Teliu Tunel-Brașov la Sârsig; Oprescu Constantin, de la Ticu-Cluj la Chirim; Lăcătuş Constantin, dela Beznea-Bihor la Corneţel; Ţirban Eliza de la Suplacul De Tinca-Bihor la Episcopia Bihor, post. 2; Buzuloiu Constantin, de la Orbincea-Orhei la Felcheriş; Vereş Teopdr, de la Carpeştii Mici-Bihor la Giuta-Rohan; Amzuiescu Stan, de la Luncuşoara-Bihor la Hodiş- Ceica; Făgădăuan Sava, de la Sicula-Arad la Hidişeul de Sus; Gulaş Iosif, de la Ineu la Ianoşda; Cosma Valeriu, de la Borozel-Bihor, la Ghestea; Moţiu Gheorghe, de la Giula-Cluj la Ciumeghiu; Erdei Gavril, de la Chentea-Bihor la Ianca ; Iurca Veronica, de la Tulca- Bihor la Mădăraş; Rău Melania, de la Călan-Bihor la Mierag; Şefan Radu, dela Nojorid p. 3 Bihor la Nojorid, p. 2; Lazăr Maria, dela Sânicolauî Român la Nojorid p. 2; Marinescu Dumitru, de la Ianoş la Bihor la Oşorhei; Badiu Floarea, dela Borozel-Bihor la Săran, p 2; Deliţoiu Hie, dela Hodişel la Sânicolauî Român, p. 7; Stana Ion, de la Hodişel la Sânicolauî Român p. 7; Feieş Mihail, de la Hidiş Albeşti la Serghiş; Râu Petrache de la Bunteşti-Bihor la Şuncuiuş de Beiuş; Budai Carol, de la Aleşd-Bihor la Tămăşeni ; Boczor Ludovic, de la Sânicolauî de Munte la Teleachiu; Lăzureanu Cristina ,de la Golciuba Mare-Bihor la Ucuriş, p. III ; Brukental Emîuis, dela Hotar- Bihor la Va Tu Crişului; Felş Mihala, dela Hidiş Albeşti la Vardiz; Ştefănescu Vicotr, de la Corniţel-Bihor la Vardiz ; Căvriletea Iuliu, dela Leheceni Bihor la Vaşcău, p. 3; Szabó Maria, dela Cheşa-Bhiro la Tileagd Fabrică. Scoale de copii mici urbane I Bretan Iuliana, dela Turţ: Satu Mare la Oradea No. 10, p. 2; Plutea Elena, dela Băfceşni-Satu Mare la Biharea, p. 1; Roman Maria, dala Urvind; Bihor la Cefe: Pop Olimpia, dela Otopeni-Tîrov la Episcopia Bihor: Munteniu Eugenia, de la Tătârlaua-T. Mică la Vaşcău, p. 1; Vîrsteicu Elena, de la Petriceni-Trei Scaune la Vai du Criş, p. 1; Hunedoara la Orşova C. F. R., p. 1; Iohanes Alois, de la Olari- Arad la Balta Sărată Caransebeş; Smădescu Ştefania, de la Reciţa-Caraş la Orşova Centru, Cost. 3. Şcoale rurale Căpăţână Alexandru, de la Idimşa-Mehedinţi la Buchini, p. 1; Dumitraşcu Alexandru, dela Plavişeviţa-Severin la Cicleni, p. 1; Siracu Florica, de la Mehadica-Severin la Cuptoare p. 2; Ursulescu Vichente de la Cuptoare-Sverin la Cruşoveţ, p. 1; Ghibu Marin, de la Câmpenii de Jos-Bihor la Dubeşti, p. 1; Grobşianu Maria, Maria, de la Şosea Română- Caraş la Eşelniţa, p. 2; Chişiu Valeriu, dela Şuncuiuşul de Beiuş la Fâidmac, p. 1; Clam Vasile, dela Arad la Făget Centru; Pantovici Elena, dela Jimandu Nou-Arad la Făget Colonie ; Ciureş Constantin, dela Jureşti Severin la Fârling, p. 1; Frida Eva Fodor, dela Jamul Mare- T. Torontal la Iaz; Daminescu Savela, dela Tincova la Jdloara, p. 2; Dumitrache Gheorghe dela Negrea-S. Mare la Lăpuşnicel post. 1; Neţoiu Maria, de la Seaca-Gorj la Lăpuşnicel, p. 2; Dumitrescu Ştefani dela Oseviţa-Severin la Mâtnicul Mare, post. 1; Goşa Dumitru, dela Petrila-Hunedoara la Marga, p. 1; Goşa Elisabeta, dela Şcoale primare urbane Bojin Silvia, dela Timişoara şc. nr. 8 la şc. pr. nr. 1, condiţ.; Nemeş Elisabeta, dela Oradea şc. pr. nr. 2 la Timişoara şc. nr. 3, p. 4 ; Beitz Ecaterina, de la Săcala-T. Torontal la Timişoara nr. 8, post 6; Savi Petru, de la Timişoara şc. nr. 4 la Timişoara nr. 8, p. 4 ; Vlăjică Adela, de la Colonia Bulgară la Timişoara nr. 9, p. 6 ; Lungulescu M. Aristia, de la T.Severin-Mehedinţi la Timişoara orice post condiţional; Cioflec Florica, dela Odvos- Arad la Licova, p. 5. Şcoala de copii mici urbane Popovici Lidia, dela Timişoara nr. 1, p. 1; Sancu Sabina, dela Timişoara nr. 1, la Timişoara nr. 4. Şcoale primare rurale Sfetea Iosif, dela Cecheş-T. Torontal la Benloc, p. 4; Precup Pavel, dela Ferend la-T. Torontal la Bazoș Hotar, p. 1; Ostrovâț dela Clopodia-T. Torontal la Beba Veche, p. 4; Trifa Roman, dela Câmp-Bihor la Bucovât-Colonie, p. 1; Gagia Ilie, dela Crivobara-T. Torontal la Cerna ; Roth Matei, dela Gheglevici-T. Torontal la Gheglevici, p. 1; Gheștean Amelia, dela Hondol-Hunedosra la Chizdia, p. 2 ; Antila Persida, dela Iaz-Severin la Fratelia ;Iov.‘ Simiom, dela Tăui-Amd la Fiscut, p. 1; Chorea evis Constantin, dela Baţiş-Bihor la Foeni; Magheţiu Maria, dela Soidea-T. Torontal la Gătaia, condit.; Sferdean Ioan, dela Bucovăț-Severin la Ghiroc, p. 1: Tevlaș Elvira, dela Ghizela-T. Torontal la Ghiroc, p. 4: Cămian Ioan dela Copăceni-Bihor la Herneacov, p. 1 : Ghilezlami Gheorghe, adia Carna-T. Torontal la Cordoș Colonie, p. 1 : Gheorgiade Gheorghe, dela Lovrin T. Torontal la I.Lovrin, post. 5 : Vicie Ana, de la Bîled- T. Torontal la LoVrin, p. 3 ; Urbane şi rurale Cucescu Gheorghe, de la sc. nr. 4 b. Bacău la sc. nr. 5 băeţi Bacău ; Davidescu Florica, de la sc. nr. 3 f. Bacău la sc. nr. 2 b. Bacău • Bucur Ioan, de la sc. nr. 6 b. Bacău la sc. nr. 10 b. Bacău, p. 1 ; Chirica Elena, de la Racila-Gârneni-Bacâu, la sc. , nr. 4 f„ p 5.; Gheorghiu Elena, dela Răpciune -Ceahlău-Neamţ la sc. nr. 1 fete, post. 6 ; loaniţescu Gheorghe, dela orf. Tg.Ocna la sc. nr. 2 b. Tg.-Ocna, p. 5 ; Bujor Neculae, dela Bucşeşti-Bucseşt’ Bacău la Moi- Ineşti b, post. 5 ; Comănescu loan, dela Sângeorge-Mureş la Moineşti b., p. 1 ; Stolen Maria, dela Luizi-Călugăra-Bacău la Pod de Fier-Bacău, post. 3; Florea Constantin, dela Buhoci Bacău, la Domniţa Maria, p. 4; Bibirl loan, dela Bucşeşti-Bacâu la Apa Asău, p. 1; Bantaş Gh., dela Sănduleni-Bacău la Iteşti-Ciumaşi, p. 1; Desagă Dumitru, dela Bucium-Caşin- Bacău la Oneşti, p. 4 ; Mihăilă Polimen, dela Şepoaia-Beneşti- Tecuci la Parincea-Năstăseni, p. 1 ; Tudorache Eugenia, dela Brătuleşti-Strunga-Roman la Ferăstrău, post. 2; Apostol Pirila-Hunedoara la Marga,p. 2; Simerin Ana, dela Ateas- Bihor la Mărul, p. 2; Drăghici Ilie, dela Pârvova-Severin la Mehadica, p. 1; Pincova Iosif, dela Sf. Elena-Caraş la Ogradina Nouă; Rădulescu Maria, dela Cuied-Arad la Ogradina eche, p. 1; Calotă D. Grigore, dela Topla-Severin la Poiana, p. 1; Stanciu Ioan, dela Hodoș- Severin la Poiana, p. 1; Petică Gheorghe, dela Zlatiţa-Caraş la Remetea-Luncă; Dănilă Biriş, de la Bunea Mică-Severin la Sacul, p. 1; Curuţiu Petru, dela Crivina la Surducul Mic, p. 1; Iancovici Cornel, de la Mal-Severin la Susani; Dudulea Nicolae, de la Canicea la Sviniţa, p. 1; Drăgia Ioan de la Homoşdia Severin la Slatina Timiş, p. 3 ; Jula Nicolae, dela Luncani-Severin la Tomeşti, p. 1; Rusulescu Maria, dela Rueni-Severin la Tincova, p. 2; Cojocariu Aurora, dela Mărul-Severin la Vârciorova, p. 2 ; Georgescu Ştefan, dela Manta-Cahul la Verendin, p. 2 ; Neamţu Maria, dela Comorişte-Caraş la Viseg, p. 2 ; Cârligeanu Gheorghe, dela Poiana Securi-Gorj la Hodoş, p. 1; Fiiondoiu Constantin, dela Vozdovi-Arad la Jureşti, p. 1. Şcoale de copii mici Oprea Lucreţia, dela Apaţa- Bihor la Făget, p. 1; Georgescu Ana, dela Stanciova-T. Torontal la Muran, p. 3 ; Trifu Lunca, dela Ferendia-T. Torontal la Pădureni, p. 2 ; Ureche Savu, dela Lovrin-T. Torontal la Pesac, p. 4; Sabo Elena, dela Ponori-Alba la Şantara, p. 2 ; Pescaru Traian, dela Beba Veche-T. Torontal la Saravale, post. 1; Mircicoiu Nicolae, ddla Tărcălţa Bihor la Sacoşul Mare, p. 1; Crăinicescu Stanciu Ana, dela Vişag-Severin la Sacoşul Mare, post. 4 ; Farca Persîda, dela Beşenova Veche la Sânicolauul Mare, p. 9 ; Dablel Eugenia, dela Igri- T. Torontal la Semlacul Mare, p. 2 ; Păunescu Victoria, dela Jdioara-Severin la Toplovăţul Mare; Jurca Gheorghe dela Sosdea-T. Torontal la Uliuc ; dea Atanasia dela Gaiul Mic- T. Torontal la Ursentes, p. 1; Micu Aurelia, dela Urseni-T. Torontal la lanul Mare ; Moise Cornelia, dela Jamul Mare-T. Torontal la Urseni, p. 2 ; Stoicânescu Alexandrina, dela Par- T. Torontal la Urvin, p. 2; Tomescu Gheorghe, dela Jarade de Jos-Orhei la Gaiul Mic, post. 4; Ciovski Aristia, dela Oşehlib-Cernăuţi la Vinga, condiţ.; Sârbovan Ştefan, dela Teş-T. Torontal la Mailat, p. 1; Iorga Gheorghe, dela Iugoslavia la Jamul Mare, p. 1; Iorga Magdalena, dela Iugoslavia la Jamul Mare, p. 6; Ciocu Livia, dela Sacoşul Turcesc-T. Torontal la Săcălaz, p. 6; Mihai Minerva, dela Jamul Mare-Timiş Torontal la Clopodia, post. 4. Şcoale de copii mici Ţiţeiu Justina, dela Fizeşul Gherlei-Someş la Becichercul Mic, post. 2 ; Ern Olga, dela Parte-T. Torontal la Beşenova Nouă, n. 1; Schafer Ecaterina, dela Pănatul Nou-Arad la Gherglovici, p. 1 ;Vvilvara Gherghijne, dela Podul Nou-T. Torontal la Saravale, postul 1. Gheorghe, dela Maraflr-Sărăria-Cet. Albă la Gropile Păltinata, p. 1; Antohi Vasile, dela Cuparencu-Călinești-Suceava la Brusturoasa, p. 5 : Arbureanu Dumitru, dela Berancea-Slobozie-Cernăuţi la Lunca post. 2 ; Bugan Romediu, dela Bujor- Tăpuşna la Fundu Bogdan, p. 1 : Bărgăoanu Gheorghe, dela Fundu Sărăţica-Cahul la Gastoni-Râcâciuni, post 1 ; Constancies Constantin, dela Horodnicu de sus-Rădăuţi la Giriz-Grozeşti, p. 6 ; Cucu Constantin, de la Răteni-Sebiu Frumoasa-Bacău la Taslău Lucătoşt’l, p. 1 ; Cocoiu Maria, de la Zănoaga-Prahova la Şolonţ, p. 5; Drâmbă Ecaterina, de la Neagra-Turda la Cleja fete, pp. 1; Davidescu Silvia, de la Icuşeni-Seuleni-Iaşi la Traian-Hertidana, post. 2; Gheruuţa Mihai, de la Luncăuţi Colonie-Cernăuţi la Nadeşa, post. 1; Ghioldum Aguriţă, de la Bisoca-Durritreşti-R.Sărat, la Drămăneşti bălţi, p. 6; Oancea Elena, de la Lupăria-Bălţi la Oituz-Grozeşti, p. 5 ; Popa Cezar, de la Bereşti-Bistriţa- Bacău la Racova, p. 5; Radu Grigore, dela Zlătinoaia-Suliţa Botoşani, la Tg.-Trotuş, Tuta, post. 1; Rotaru Constantin, dela Văscăuţi-Soroca la Buhoci, p. 1; Aspazia Mihăilescu, dela sc. nr. b. Bacău la nr. 2 fete Bacău, post. 2; Mitrea Daniil, dela Delniceni-Cet. Albă la Pătiniş-Asău, p. 1; Cotroba, Elena, dela Clişcăuţi- Hotin la Pârgăreşti, p. 1 ; Mihăilescu Virginia, dela Lăloaia-Bacău la Dărmăneşti, p. 5; Rudniţki Berta, dela Moineşti-Vasieşti-Bacău la sc. nr. 1 f., post. 5; Ioaniţescu Cornel1a, dela Caşin-Caşin-Bacău la sc. nr. 1 fete, Tg.-Ocna, p. 5 ; Craiu Dumitru, de la Caracurt- Ismail la Martin Berzunţ, p. 1; Marcu Ioan, de la Bogdăneşti- Bahna-Bacău la Ilieşti-Racova, post. 1; Mareş Pavel, de la Băhnăşeni-Bacău, la Borzeşti, p. 1; Dimitriu Maria, de la Brusturoasa gr. copil, jud. Bacău, la Gârleni gr. copii, p. 1; Pascalin Maria, dela Plopu- Dărmăneşti-Bacău la sc. nr. 2 fete Bacău, p. 6; Galeriu Maria, dela Voroneţ-Câmpulung la Tamaş, p. 2 ; Cristea Ioan, dela Besalmia-Cahul la Butinaş-Borzeşti, p. 1; Werman Gh., dela Pănceşti-Pănceşti- Bacău la Cleajba, p. 4 ; Boca Cristea, dela Cleajba b. Bacău la sc. nr. 4 b. Bacău ; Dimitriu Alisa, dela Valea Arin-Lucăceşti-Bacău la Văsieşti, post. 3; Cimpoaia Vasile, dela Naţig- Sălaj la Caşin p. 5; Cristea Eugenia, dela Buhoci-Buhoci-Bacău la Gârleni, p. 3; Hilohi Gheorghe, dela Gutinaş Borzeşti-Bacău la Buciumi, p. 1; Ionescu Elena, de la Drăgugeşti Helgiu Bacău la Valea Rea, post 2; Mareş Natalia, dela Gârleni-Gârleni-Bacău la Bâhnâşeni, p. 1; Stoica Virginia de la Brusturoasa-Bacău la Comâneşti ,, p. 1; Ţarălunga Clara, dela Batin-Someş la Racila, p. 2; Antohi Aurelia, dela Negureni-Râşcani-Bălţi la Buhşeşti, p. 4; Antohi Niculina, de la Costeşti - Toporeşti - Vaslui la Buhoci, p. 2; Andrei Maria, de la Movila-Câmpulung la Păuceşti p. 3; Boca Dumitru, de la Călăţea-Bihor la Leţcana-Rascova; Borcea Natalia, de la Joseni-Ciuc la Poduri-Bereşti- Bistriţa; Boca Virginia, de la Ferdinand-Bacău la Letea Veche-Ruşi; Comănescu Adela, de la Cucueţi Băhnăşeni-Bacău la Buhoci, p. 2; Constantinescu Maria, de la Ruiş-Letea Veche- Bacău la Ferdinand, p. 1; Dăscălescu Dumitru, de la Horatu- Sălaj la Căiuţi-Pralea, p. 1; Jigău Alexandru, dela Boşoteni- Tescani-Bacău la Bucşeşti, p. 4; Leru Maria, dela Pădureni- Bereni-Bistriţa-Bacău la Valea Arin Lucăceşti; Marcoci Vasile, dela Ruşniţa-Grinâuţi - Soroca la Hemeiuş-Fâtânele, p. 1; Marcoci Dumitru, dela BUlzeşti de Jos-Hunedoara la Tescani- Boşorteni, p. 1; Marcoci Dumitru, dela Bulzeşti de jos-Hunedoara la Tescani-Boşorteni, p. 1; Golimaş Eugenia, dela Brezoaia-Brezoaia-Tighina la Leloaia-Comăneşti, p. 1; Preutu Eugenia, dela Codobeşti-Cernăuţi la " Cucueţi-Băhnăşeni; Roşu Constantin, dela Jagur- Tighina la Răteni-Schitu Frumoasa; Surăianu Iulia, dela Poiana Stampei-Câmpulung la Brusturoasa, post 3; Varian Gheorghe, dela Biliş-Caraş la Brad-Berşti-Bistriţa, post 1; Maruteanu Despina, dela Saligne-Ştefan cel Mare-Constanţa la Plopu Dărmăneşti, p. II; Bănuiescu„ dela Bărleții- Botoşani la Bogdăneşti-Bahna, p. 1; Iliescu Elena, dela Căueşti-Vaslui la Buhoci, p. 4; Maftei Maria, dela Lespezi Tintirim Baia la Luizi-Călugăra, post 2; Carp Ion, eela Obârşie- Gloduri-Bacău la sc. nr. 6 mixtă Bacău, post 4; Teodorescu Olga, dela Glodeni-Bălţi la Palanca-Palanca, p. 3. Transferări condiţionate Mihălcescu Maria, de la sc. nr. 2,fete Tutova la sc. nr. 4 Bacău p. 4, ord. minist. instruc. No. 99872 din 932; Ivanciuc Tosefina, dela Somuşca-Creja- Tutova la Clejab„ dacă se transferă Malec Agnes. Judeţul Bihor Transferări în învăţământul primar Judeţul Timiş Torontal Judeţul Bacău Judeţul Caraş Scoale primare urbanei Sudenhost Laura, dela Ora-viţa-Caraş la Reşiţa No. 1, p. 12; Dracinschi Olga, dela Leu- Ieşti de Sus-Cerhăuţi la Reşi- Ita No. 1, post. 13 ; Carolina Fara, dela Reşiţa-Caraş la Oraviţa No. 1, p. 4. Scoale primare rurale Conciatu Alois, de la Şosea Montană-Caraş la Anina, p. 6; Novacovici Maria, dela Staierdorf-Caraş la Bozovici, p. 5 ; Bossy Margareta, dela Ezeriş- Caras la Bocşe Montană, p. 6; Ciosa Elena, dela Alfatar-Duj rostor la Comorişte, p. 2; Ba-dea Teodor, dela Portorel-Blhor la Coronent, p. 1; Ponescu Ioan, dela Balilesti-Tsmail la Delinești, p. 1; Pătraşcu loan, dela Bocsa Montană la Ezeris; Pistrila Petru, dela Rădulenii vechi-Soroca la Gârbovăț, p. 3; Nejedly Francisc, dela Sumita- Severin la Gornia, p. 1; Banfi Victoria, dela Bucovăț,-Severin la Maidan, p. 2; Afrenie Gh. Pătaş, p. 1; 700 m.cBomfivip Ioan, de la Pomezeu-Bihor, la Patas p. 1; Brânzan loan, de la Lunga Vişag-Cluj la Prilipeţ, p. 1; Moisiu V. Lucreţia, de la Dornecea-Caraş la Ramna, p. 3; Neiediu Iosif, dela Eibental- Severin la Sesca Montană, p. 2; Vâlceanu Maria, de la Târnova-Caraş la Surducul Mare, p. 2; Popescu loan, dela Galilești-Ismail la Văliug, p. 4 ; Mărgărie Aurelia, dela Pomna- Caraş la Vermeș, p. 3; Maghetiu loan, dela Ciglean-Sălaj la Zorlenț, p. 1. Județul Severin Şcoale urbane Cărăbaş Traian, dela Lugoj No. 4 la Lugoj No. 1, p. 6; Nesterovici Elena, dela Murani-T. Torontal la Lugoj No. 4; Hosu Longin Pompiliu, dela Vulcan- -------------o-o---------- O familie de ruşi se refugiază la noi Chişinău, 30 August In * dreptul comunei Purcari a venit la noi într’o noapte familia lui Vasi Iov Mosnu de 30 ani, originar din satul Corotna, jud. Tiraspol. Numita familie este formată din patru persoane şi a trecut Nistrul cu ajuto- r rul unui butuc de lemn. Toţi s’au predat autorităţilor noas- t tre. . Viaţa, şi moartea c©lebs»şi dansatoare şi spioane 1 4 Al A HABI — Prelucrare după E. Gomez — Să mai încercăm cu alte cinci mii !— insistă Mata Hari, părând că nu dă atenţie prea mare jocului. De data aceasta, o mică intârziere interveni până ce cuprierul dădu rezultatul. Una din doamnele din jurul meselor de joc oferi crupierului un inel în locul mizei. Acesta spuse că regulamentul interzice primirea bijuteriilor în locul banilor. — Merită 20.000 franci! L’aș vinde pentru 10.000, — insistă doamna. Ea îl arătă tuturora ridicându-1 deasupra capului. lelul avea o singură piatră mare, din Carrillo și Karen Brown — tuită într’un pătrat de aur. — Ce inel bizar ! Să-l văd, te rog, — zise Mata Hari. Ea îl examină cu oarecare Interes, pe când marchizul, nepăsător, se uita intenționat întraltă parte. Ea înapoia inelul doamnei care strânse poșeta deșartă și părăsi masa. — Faceți jocul, vă rog,—strigă din nou crupierul. Și Mata Hari pierdu pentru a doua oară. Era plictisită. Dădu la o parte jetoanele rămase și se ridică în grabă. — Nu e deloc plăcut să pierzi la joc, — exclamă dânsa. Catifeaua rochiei sale atinse ușor, în ridicare, pe Rosanoff, producându-i căldură și emoție. El era disperat gândindu-se că dânsa va pleca și nu putea să împiedice această părăsire. INELUL DE OCAZIE... — Ești trist, dragul meu ? Ai pierdut și tu ? Rosanoff se trezi din reveria sa și recunoscu pe fata care oferi inelul la masa de joc. tu voluntar, privirea lui se Îndreptă spre mâna fetei și observă că mai purta inelul. Era o fată micuță, flămândă ca o pasăre de pradă. — Deci, n’ai avut noroc? — zise dânsul arătând spre inel. Nu. Niciodată. Dar vino,—zise dânsa luându-1 de braț, — ne vom consola reciproc. Nici tu n’ai avut noroc. O ghicesc privind fata ta. — O, cât ai cerut pe inel? Surprinsă și nu prea încântată, fata răspunse: — Numai ochii tăi frumoși n’ar fi o plată suficientă, dragul meu; pentru tine îl las la 10.000 franci, și asta numai pentru că ești un tânăr chipeș cu mustăcioară neagră... — N’am 10.000 franci la mine — răspunse Rosanoff oftând. — Cum, n’ai bani? Şi doar eşti rus; toţi ruşii sunt bogaţi! — Dacă ai vrea să-mi dai inelul, îţi voiu da toţi banii ce-i am la mine şi-ţi voiu trimite, chiar mai mult decât îţi datorez, mâine dimineaţă... Ea izbucni într’un râs zglobiu, care făcu pe Rosanoff să roșească până la urechi; dânsa îi spuse că știe destul de bine ce valoare au aceste promisiuni. Rosanoff se depărtă, convins fiind că planul său fusese zădărnicit. — Ascultă, — zise dânsa alergând după el. Vrei acest inel pentru o fată, nu-i așa? așa mi se întâmplă întotdeauna. De îndată ce mi se dărueşte o bijuterie trebue să o vând spre a împodobi o altă femee. Degeaba te lupţi contra soartei că tot ea e biruitoare. Câţi bani ai la dumneata? După o căutare îndelungată prin toate buzunarele, el scoase numai cinci sute franci. Fata făcu un semn decepţionat. Apoi deodată, ea îi aruncă inelul in mână. — Iată, ia-1! Nu uita să-mi trimiţi restul mâine dimineaţă aci la domnişoara Clotilda. — Oh, da, voiu trimite. Pe cuvântul meu de onoare, — zise dânsul cu bucurie. — Pe cuvântul său de onoare, — îngână dânsa mult timp după ce Rosanoff plecase. In cuvinte frânte de amărăciune ea mai stătea în locul acela, șoptind: — Pe cuvântul său de onoare!... Tocmeala durase vreo cinci minute, dar lui Roscanoff i se părea fără sfârșit și, odată în posesia inelului, alergă prin camere spre a găsi pe dansatoare. In apropierea barului el zări rochia aurie şi ajunse tocmai la timp. împreună cu ofiţerii cari o însoţeau, ea se prepara de plecare. Bătrânul marchiz aţipise şi ofiţerii propuneau să-l lase acolo şi să meargă la masă. Dansatoarea însă nu vroia, zicând că e „o dragoste bătrână“, şi să-i deajuns de târziu pentru ca bătrânul să meargă la culcare. — Hai, papa, — zise dânsa trezindu-1 uşor. Să mergem acasăl... . Inima lui Rosanoff bătea cu putere. ■ .......... Intimitatea tonului întrebuinţat il făcu să creadă că vor pleca împreună acasă — acest bătrân schelet şi minunata femeie. Dar de ce tocmai un om atât de desgustător? Nu erau oare în Paris destui oameni tineri şi bogaţi, cari să-i placă acelei femei? Ofiţerii acceptară resemnaţi concedierea lor de către dansatoare, căreia îi sărutară mâna, pe rând, şi ea trecu pe lângă ei la braţul bătrânului, care tot mai clipea de somn. Un servitor ii îmbrăcă paltonul, pe când Mata Hari stătea deoparte,cu umerii, gâtul şi rochia învăluite în blănuri. Numai profilul arătându-se nemișcat în relief, era asemenea unei estampe de medalion. In ultimul moment, Rosanoff nu putea, nu voia s’o lase să plece. — Domnișoară, vă cer ertare, numai un moment. — Da, mă rog! — El se încurcă, iritat, auzind-o răspunzându-i chiar în față. — AdineauijJ. întâmplător, am auzit că aţi admirat acest inel. ' ‘ ' ' x ' — Da, dar de ce mă întrebi? — L-aţi admirat și am crezut că poate v’ar plăcea să-l aveţi. Vă rog să-l primiţi ca un semn al profundei mele admiraţiuni. Măgulită de atenţia ofiţerului şi mişcată de admiraţia lui, ea primi inelul în dar. — Sper câ n’ai tăiat mâna acelei femei! — zise dânsa surâzând. — N’am avut nevoe de atâta cruzime ca să-l pot avea, — replică Rosanoff degajat. L-am cumpărat pentru dumneavoastră. Dansatoarea 11 privi mirată, din cap până în picioare. Rosanoff avu impresia că era puțin măgulită și atunci, el prinse curaj și-i întoarse privirile cu aceiaș căldură. încet, ea luă inelul din mâna sa și-l trecu pe deget. — Ce inteligent ai făcut, — zise ea pierdută în admirație. Apoi, ridicându-și ochii: — E încântător. Marchizul se apropie, gata de plecare. — Sunt. gata. draga mea, putem merge. Fața ei ardea, inundată de veselie, când se întoarse spre bătrân și zise: — Dragă marchize, m’am decis să nu te iau cu mine, așa departe. E o noapte prea rece pentru lumbago-ul dumitale. Acest tânăr amabil, — continuă ea punând mâna pe brațul Iui Rosanoff, — mă va conduce acasă. Noapte bună, dragul meu. Și Rosanoff, se pomeni condus ușor spre vestiar și apoi spre scară. Această schimbare neaşteptată, care se petrecu în câteva clipe, umplea de fericire inima lui. IN ALCOVUL EI... Mata Hari avea o vilă la Neuilly, care era tot atât de faimoasă ca şi proprietara sa. In loc să ia direcţia spre casă ea ordonă şoferului să conducă maşina îndărăt, spre oraş. Traversară Champs Elysées, unul lângă altul, tăcuţi. Casa ei era în complectă obscuritate şi lampa pe care o aprinse în alcov, accentua mai mult decât să atenueze întunericul. El o căută în umbră şi ea se arătă râzând. • (Va urma).