Universul, septembrie 1932 (Anul 49, nr. 240-269)

1932-09-01 / nr. 240

Anul XL­X Nr. 240 Jof­f SépsiThMé W32 Note pedagogice Carnetul de sănătate Luând exemplu de ceea ce se face în alte ţări, bine­înţeles în Anglia şi Statele Unite, Acade­mia din Paris a luat hotărîrea să se înfiinţeze carnete de să­nătate pentru şcolari. La înce­put, cu titlu de experienţă, în toate şcoalele primare şi secun­dare ale Parisului, fiecare elev va avea un carnet de sănătate, ca apoi această măsură să se extindă în întreaga ţară. Pe întâia foaie a carnetului vor însemna medicul familiei, internii, sau medicul şcoalei, rezultatul unui examen asupra copilului, având de obiect : na­sul, gâtul, oasele, articulaţiunile plămânii, inima, sistemul lim­fatic. Examenul auzului îl va face un specialist. Un infirmier, sau infirmieră vor lua greuta­tea, înălţimea şi perimetrul to­racic. Acest examen se va face de două ori pe an. In felul ace­sta se va putea vedea, dacă co­pilul este slab, sau bine con­struit şi ce anume exerciţii cor­porale ar putea face, pentru desvoltarea fizică, ce sporturi îi sunt recomandate, sau opri­te. Toate aceste indicaţiuni să fie trecute în carnetul perso­nal.­­Şi la noi s’a făcut o expe­rienţă de acest fel, timp de câţiva ani, luându-se de model carnetul de sănătate introdus în şcoala engleză. Pentru mo­tive de economie bugetară, pos­tul de medic al acelei şcoale s’a suprimat, experienţa nedând de­cât rezultate necomplete­. (Revue internationale de l’en­­fant). C. Ap. Din boxeur, politician Gene Tunney, faimosul cam­pion boxeur, despre ale cărui îndeletniciri literare am mai vorbit, se ocupă acum cu poli­tica. Iatăl aci ținând un discurs pentru partidul democrat. In munţii Himalayei Cei mai bogaţi artişti de cinema Ca cei mai bogaţi artişti de cinematograf sunt consideraţi: Charles Chaplin, Mary Pick­ford şi Douglas Fairbanks. A­­verea lui Chaplin in numerar şi hârtii de valoare, ajunge, după cursul actual la 7.687.570 dolari. Pe lângă aceasta, Cha­plin are proprietăţi în valoare de 295.000 dolari. Imediat du­pă Chaplin urmează Mary Pickford, care are o avere de 2.316.940 dolari în numerar şi valori. Ea mai are investiţiuni in străinătate in valoare de 176.190 dolari, precum şi pro­prietăţi fonciate in valoare de 192.260 dolari. Soţul Măriei Pickford, Douglas Fairbanks, are numerar şi hârtii de valoa­re într-o sumă de 1.384.690 do­lari, în trusturile străine 236.700 dolari, în pământuri 76.000 do­lari, în clădiri 71.000 dolari. Angajamentul cel mai remune­ratoriu îl are în prezent Cons­tance Bennet, urmează Greta Garbo şi Gloria Swanson. A­­ceşti din urmă artişti nu au insă nici o avere care să fie supusă impozitului. (Ceps). Doi tineri îndrăgostiţi sunt în căutarea unor ţări unde să se poată căsători, fără prea multe formalităţi, dar pân’a­­cum nu au găsit această ţară i­­deală, căci nici libera Rusie sovietică nu le-a putut oferi aceea ce caută. Tânărul John Amery, care n’are de­cât două­zeci de ani, un cunoscut pro­ducător de filme din mare Britanie, e fiul d-lui Amery, fost secretar al Dominioanelor. El s-a înamorat nebun de o tânără artistă, miss Una Wing, care e cu doi ani mai mare ca el şi a hotărât s‘o ia de nevastă cu toată împotrivirea familiei sale. O primă încercare de a se cununa la Londra a dat greş şi atunci tinerii au hotărât să se ducă in Franţa. Dar nici aci nu le-a mers mai bine. Au încercat atunci la amba­sada belgiană şi li s-a spus că în Belgia vor întâmpina ace­leaşi dificultăţi. In sfârşit, ci­neva i-a sfătuit să se adreseze la ambasada sovietică. Se pare însă, că nici aci nu li s'a dat un răspuns favora­bil, deşi în această ţară vârsta legală pentru cei cari vor să se căsătorească e optsprezece ani. Un înalt funcţionar de la am­basadă a­ spus însă grăbitului tânăr că în cazul său, se poate ca o căsătorie oficială în Ru­sia să nu fie recunoscută vala­bilă de autorităţile britanice. Până la găsirea unei locali­tăţi unde să se poată cununa, cei doi tineri petrec la Biarritz, unde tânărul Améry a declarat ziariştilor că nu va renunţa cu nici un chip la intenţia sa de a se reîntoarce in Anglia la braţ cu soţia sa legitimă. Vârful Chongra Dreptul de a se că­sători Inima stridiilor O tânără savantă americană, ataşată pe lângă Biroul pescă­riilor Statelor­ Unite, a făcut senzaţie cu prilejul adunării generale a asociaţiei pescării­lor, cerând ca la deschiderea stridiilor să se întrebuinţeze de acum înainte un uşor anes­teziant. „Stridia, a spus ea, are ini­mă ca şi celelalte animale şi e o cruzime să fie deschisă în modul cum se procedează a­­cum. întrebuinţarea unui uşor anestezic, compus dintr-o solu­ţie de bioxid de carbon, acid boric şi acid lactic, ar face-o să se deschidă singură în mod au­tomat. Cămăşile unui prinţ ■ Prinţul de Wales e, după cum era şi bunicul său regele E­­duard al VlI-lea, un arbitru al eleganţei masculine, dar pe când acesta din urmă afe­cta o eleganţă puţin cam rigidă, ne­potul său îşi permite­a adese­ori unele fantezii în îmbrăcăminte, care deşi uimesc, sunt imediat imitate de toţi acei, cari vor sa se arate în curent cu moda. Aşa de pildă, mai anul trecut prin­ţul a apărut seara la un cazi­nou, cu un pullover, — foarte frumos de altminteri, — pe sub haina neagră. Efectul era stra­niu, dar contrastul nu displă­cea ochiului şi, bineînţeles, a doua seară toţi tinerii eleganţi arborau această ţinută. De curând, prinţul a luat o­­biceiul să poarte la partidele de golf cămăşi de culoare vie, cu gulerul răsfrânt şi cu mâ­necile scurte, spre deosebire de ceilalţi jucători,­­ cari poartă pullovere sau haine de formă sportivă. In legătură cu această din urmă inovaţie se povesteşte ur­mătoarea întâmplare. Găsindu-se la Cannes, moş­tenitorul tronului britanic in­tră într-un mic magazin din centru oraşului, spre a-şi cum­păra câteva cămăşi de acest gen. Vânzătoarea îi aduse câ­teva teancuri de cămăşi cu gu­lere răsfrânte şi mâneci scurte, confecţionate dintr-un material foarte ieftin şi prinţul începu să le răscolească în căutarea culorilor care-i plăceau. Vânzătoarea îl privea indig­nată cum îi răvăşea marfa şi când prinţul, printr-o mişcare greşită, făcu să se risipească pe jos un teanc de cămăşi, ea pierdu răbdarea şi îi zise pe un ten destul de răstit : — Dar, ce înseamnă asta să răscoleşti un întreg magazin pentru două cămăşi de câţiva fren­ci ?.. Admonestaţia făcu pe prinţ să roşească şi să renunţe de a mai răscoli, mulţumindu-se cu două cămăşi, una galbenă și­­una albastră. Repararea bisericii Sfântului Mormânt Domul bisericii de la Sfântul Mormânt din Ierusalim, care a fost clădită acum 800 de ani de către cruciaţi, sub Ricard I­­nimă de leu, ameninţă de cât­va timp să se prăbuşească, fiind ruinat de vreme şi de nu­meroasele cutremure de pă­­mânt, care bântuie acea regi­une. Din fericire, autorităţile en­gleze au luat în ultimul timp, măsurile necesare, adresân­­du-se unei mari firme din Sheffield, care a primit însăr­cinarea de a fabrica nişte grinzi de oţel pentru consoli­darea domului. Spre a se putea fabrica la Sheffield aceste grinzi a fost nevoie să se construiască acolo o copie exactă a domului bise­ricii din Ierusalim. Acum ele au fost terminate și expediate in grabă în orașul sfânt. Stomac de struţ Un medic de la spitalul mari­narilor din Greenwich a făcut zilele acestea o operaţie puţin obişnuită. El a extras din stomacul u­­nui pacient: un ceas de mână, un lanţ lung de argint şi un briceag. Steward-ul Albert Taylor de pe transatlanticul „Ausonie“ a fost internat zilele trecute la spital, suferind de indigestie. El a explicat medicului că in­­tr’un moment de „deprimare sufletească“ a înghiţit obiecte­le de mai sus. Făcându-i-se ra­­dioscopia s’a constatat că in a­­devăr avea in stomac acele o­­biecte şi chirurgul a procedat imediat la extragerea lor. Ar­ticolele erau negre când au fost scoase, după o şedere de trei săptămâni aproape în sto­macul pacientului. Din fericire acesta posedă după cât se ve­de un stomac ce poate rivaliza cu al struţului, căci după ope­raţie s’a restabilit complet vin­­decându-se şi de „depresiunea sufletească" de care suferise. O experienţă indrâs­­neaţâ D-hra Suzanne Bigel, din Lille, a făcut deunăzi o interesantă demonistratie in faţa unei comi­­siuni speciale-Ea s’a înfăşurat în vată mu­iată în petrol şi a­poi şi-a dat foc spre a doved­i ininflamabili­­tatea costumului ce purta. Ex­perienţa a fost încoronată de succes şi inventatoarea a scă­pat neatinsă. Acum câţiva ani însă, ea a mai încercat încă odată şi a­­tunci s-a ales cu arsuri grave probabil din pricină că invenţia nu era definitiv pusă la punct. Acest fel de costum e destinat în special aviatorilor. Un procedeu original „General Electric Go.“ a acor­dat în 1931 suma de 55.739 do­lari pentru recompensarea idei­lor remise de personal. Acesta a prezentat în cursul acelui an 19.595 sugestiuni, p peace dă o medie de 428 sugestiuni la mie de salariaţi. Din acestea, 6.383 au fost gă­site demne de a fi luate în sea­mă și­ din acestea 32,6 la sută au fost aplicate cu rezultate bune. mmm Noua performanță a Ameliei Earhart Celebra aviatoare care a tra­versat Atantica,­ s­igură, a sta­bilit un nou record, zburând de la Los Angeles în California, la Newark în New­ Jersey, fiind astel prima femeie care a zbu­rat 2.500 mile peste continentul american de la coasta Pacificu­lui la coasta Atlanticului. NO­TE MEDICALE PROPRIETĂŢILE dietetice ALE UNOR LEGUME Leguminoasele verzi — boa­bele verzi de fasole, mazăre se digerează greu, căci învelişul lor este foarte rezistent, nu se poate bine diviza cu dinţii, din această cauză sunt contur in­dicate in iritaţiile stomacale şi intestinale, sunt însă foarte ac­tive in regimul deconstipant, căci produc materie escremen­­ţială in mare cantitate, ceea ce dă rezultate bune in pareza in­testinală. Fasolea verde influenţează­ glicozuria diabeticilor, dar prea puţin; în popor se întrebuin­ţează decoctul de fasole verde ca remediu contra diabetului. Morcovii tineri, în inflama­ţii intestinale cu diaree, un pu­­reu fin, constituesc primele le­gume autorizate de şcoala vie­­neză. La copii mici, morcovul tânăr este prima legumă pre­scrisă. Se dă sub formă de pu­­reu, cu îngrijire trecut prin si­tă sau sub formă de supă mai mult sau mai puţin groasă. Morcovii bătrâni, bogaţi în celuloză, se asimilează greu, dă abundent rezidiu escremen­­ţial, din care cauză se intrebu­­inţeaă în constipaţie — 600-700 gr. pe zi. Purcul de cartofi, 500 gr. pe zi, convine in dietetica gutoşi­­lor. Foile de anghinare şi rădă­cina, au proprietăţi tonice, a­­mare, febrifuge şi diuretice. Germanii le atribue proprietăţi cholagoge şi antireumatice. Se întrebuinţează contra hidropi­­siei, icterului cronic. Insuficien­ţii hepatice — se întrebuinţea­ză în acest scop decoctul foi, rece şi bine îndulcit — 3 ceşti pe zi. La cei atinşi de icter cronic, ciroză, lithiasă, insufi­cienţă hepatică, s’au constatat ameliorări ale stării generale, regularea funcţiilor intestinale, mărirea diurezii. Ţelina, tânără şi bine fiar­tă este bine digerată, aşa că se poate da în supă şi sos la cer stomacul şi intestinul delicat — în dietetică se întrebiinţea­­ză cu lăptuci şi diferite salate. După Noorden, cura cu ţeli­­nă excită simţul genezic. Este interzisă consumarea ţelinii diabeticilor precum şi celor cu afecţiuni renale, con­ţinând apid­ iritant al rinichi­lor. (Thérapeutigne médicale) Dr. P. UNI VERSÜK9 Victimele ACIDULUI URIC 18 MARI PREMI Guta Reumatismul Arterio-Scleroza Obezitatea torturate de suferinţe Recomandat de Profesorul LANCEREAUX Fost Preşedinte al Academiei de Medicini TRA­TATUL SAU ASUPRA CUTII! U­RODONALUL va va salva căci URODONALUL disolvă acidul uric Obezi, reumatici gutoşi voi ce suferiţi de calcule, migrene iiztrrte şi dispepsie, victime nenumărate ale acidului unc, aveţi c­uraj«_ORAQON­ALUL dizolvă acidul unc şi-l elimină fără ca­ voi vă daţi seama, după cum apa caldă dizolva zahărul Aruncaţi departe de voi bastoane şi câni, indreptaţi-vă ca in frumoasele zile ale tinereţei voastre Graţie URODON’ALL­ LL'I veţi putea uza si abuza de toate lucrurile bune ce ar putea flata stomacul vostru de cunoscători. Salicilatul, colchicul, podura care vă facea să plătiţi aşa , o uşurare trecătoare, fug in dezordine in faţa URODONA­LULUI, obezii devin zvelţi, impotenţii işi recapătă forţa de viaţă femeea elegantă al cărei sânge a fost curăţat de URODOX­ regăseşte frăgezimea şi tinereţea tenului Ori­unde s ar găsi acidul ur­­ei poate lupta contra URODON­A­­LULUI, care este un dizolvant şi mobilizator puternic. URODO­NALUL isgoneşte acidul uic de pretutindeni de unde il găseşte din pereţi digestivi pe care-l ingreune, din fibrele musculare, din sternul pe care il ingroase, din alveolele pulmonare, şi din elementele nervoase pe care le imbibă. De aici se văd binefacerile ce rezultă din spălaturile organismului, care singur rezumă și concretia azâ atâtea indicatiuni terapeutice. Este nedrept că acest lucru a fost altădată, dismn»=it insă acuma valoarea lui nu se mai poate contesta It D BETTOUX dela Facultatea* i Jc Main mâ din Montpellier. La isr­iticii și droguerii. Incidente regretabile la Galati Galaţi, 29 August Azi la ora 9 seara s-au petre­cut incidente regretabile între membrii „Gărzii de fer“, aparţi­nând organizaţiei Arhanghelul Mihail, cetăţeni evrei şi poliţe. MANIFESTAŢIA DIN FAŢA GRĂDINII CENTRAL Grupuri compacte de manifes­tanţi adunaţi în bd. Regele Ca­rol au pornit cântând până la statuia din faţa grădinii publice. Aci s’au rostit cuvântări, în­­demnându-se mulţimea la mani­festări da stradă. Manifestanţii au pornit pe str. Domnească şi s’au oprit în faţa grădinei Cer­al, pe scena că­ruia o trupă de câţiva artişti evrei jucau o piesă intitulată,­ „Pe frontul Mărăşeşti nimic nou". INTERVENŢIA POLIŢIEI Manifestanţii au încercat să pătrundă în grădină. S-au ivit discuţii şi apoi grave incidente cu evreii aflaţi în faţa careului „Astoria“. Intervenind poliţia manifestanţii au tăbărit asupra comisarilor-ajutori şi gardienilor publici. S’a produs o busculadă şi apoi manifestanţii au pornit mai departe să demonstreze pe străzile principale ale Galaţilor. IN CENTRUL ORAŞULUI Poliţia a fost luată prin sur­prindere şi cei câţiva gardieni publici cari au încercat să o­­prească, manifestaţia în centrul oraşului au fost bătuţi. Gardienii dădeau semnale stri­dente, alarmând populaţia. La manifestanţi s-au adăugat gru­puri compacte de tineret, cari au pornit spre statuia lui Cos­tache Negri. LA STATUIA LUI COSTACHE NEGRI Aci poliţia a încercat să opună rezistenţă, dar manifestanţii fiind mai numeroşi, gardienii publici au fost din nou bătuţi. După cuvântări rostite mani­festanţii s-au întors pe aceiaş stradă şi în dreptul palatului de justiţie au fost opriţi de un cor­don de poliţişti. DEMONSTRANŢII AU FOST ÎMPRĂŞTIAŢI Manifestanţii au încercat să înainteze spre prefectura jude­ţului şi o nouă busculadă s’a produs. Capii manifestanţilor au pu­tut fi arestaţi, dar ceilalţi au tras focuri de revolver, căutând să intimideze pe poliţişti­După o busculadă violentă de­monstranţii s’au împărţit prin străzile laterale şi s’au împrăş­tiat. MĂSURI DE ORDINE Când autorităţile au prins de veste despre demonstraţia de stradă neaşteptată, s'a telefonat după ajutor armatei.” Două companii de infanterie au fost aduse in grabă la pre­fectura judeţului’. Alte detaşa­mente militare puternice au ve­nit la chestură, în ajutorul po­liţiştilor. Oraşul întreg era alarmat şi comercianţii s-au grăbit să în­chidă magazinele. ANCHETA La chestură au venit d-nii .Teon Abeles procuror de servi­ciu, Dimitre..Cu chestorul poli­ţiei şi mai târziu d. Alexandru Guţu, prefectul judeţului. Autorităţile au căutat să sta­­b­lească cine sunt manifestanţii, cari au tăbărât asupra poliţiş­tilor, dezarmând patru şi cine sunt acei, cari au tras focuri de revolver. ARESTĂRI Capii „Gărzii de fer“ din Galaţi au fost che­maţi la chestură, spre a da lămuriri, întregul aparat poliţienesc este în picioare. Toţi acei indicaţi că au luat parte la manifestaţie au fost a­re­staţi. Guvernul a fost telefonic in ştiinţat despre cele petrecute. CE SPUNE UN CONDUCĂTOR AL „GĂRZII DE FIER“ Un conducător important al „Gărzii de fer“ din Galaţi ne-a de­clarat­ că obectu­l manifestaţiei de astă seară era un răspuns la provocarea artiştilor evrei, cari şi-au permis să joace o piesă cu caracter naţional. ­oOo- Un neurastenic se aruncă înaintea trenului Constanţa, 29 August. Ilie Fundulea, din str. Take Ionescu nr. 80, s-a aruncat azi dimineaţă, la 8, înaintea Ful­gerului pe când trenul trecea prin dreptul soc. „Concordia“. Locomotiva şi toate vagoa­nele au trecut peste corpul si­nucigaşului, amputându-i pi­ciorul drept, mâna dreaptă şi provocându-i o rană adâncă la cap. Transportat la spital în stare de comă, a încetat din viaţă. Din cercetări reese că sus­­numitul suferea de nervi şi că a săvârşit fapta în timpul li­nul acces. 13*­ M EMiirr© CALENDAR MIERCURI, 31 AUGUST Ortodox: Pomenirea Brâului Maicii Domnului. Catolic : Sfânta Cilena. Protestant : Bertrand. Evreesc : 29 Av. 5692. Mahomedan: 28 Rebi-el-Ahir Răsăritul soarelui : 6.36. Apusul soarelui : 19 53. RADIO MERCURI: 31 AUGUST 394 m. BUCUREȘTI, 16 kw. 13. Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: Seide: Mars; Czibulka: Myosotis, vals; Verdi: Uvertura la opera „Nabu­­codonosar“; J. Sydney: Selecţiuni din „Geisha“; . Gounod: Fantezie din „Faust“; Rockert Otto: Mars intermezzo. 19 : 12Itformaţiun­i, meteorul şi semnal orar. 19,10: D. Mihail Tican Rumano: Grenada. 19,35: Orchestra Radio; Max Bruch: Kol Nidrei Adagio; Dvo­rak: Dan* slav nr. 4; K. Konyac: Bad'ner Mad'ln, vals; Wochlert: Intermezzo, marş; Ketelbey: Kni­­ghto of the King, marş. 20: D. Olimp Gr. loan: Eduard Herriot, om de litere. 20,20: Lectură „Poezii populare“. 20,40: Trovatore, operă în 4 acte de Verdi (plăci da gramofon). In­tre acte Informațiuni. * Heilsberg:, 75 kw. 276.5 m. —17. Concert distractiv ; 23,30. Concert seral. Londra, 70 kw. 335.8 m. — 21. Concert de promenadă ; 23. Gra­mofon ; 23,30. Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw. 360.6 m. — 17. Concert de orche­stră ; 18. Concert de orchestră; 20. Opera „Fidelio“, transmisă din Salzburg; 23,45. Concert din Vie­­na. Roma, 75 kw. 441.2 m. — 21,45. Operă de Verdi. Langenberg, 75 kw. 472.4 m. — 18. Concert de orchestră ; 21. Con­cert militar ; 22 Lauda dansurilor; 23,30. Muzică nocturnă şi de dans. Praga, 120 kw. 488.6 m. —18,40. Conferinţă despre Caruso şi Bu­­rian ; 20. Sonate de Paganini; 20,30. Cântece populare ; 20,50. Con­cert de pian ; 22. Orchestra radio. Viena, 20 kw. 517.2 m. — 16.20. Ora copiilor ; 16,55. Conferinţă ; 17,50. Concert de orchestră; 19,15. Conferinţă ; 20. Reprezentaţiile fe­stive de la Salzburg: „Fidelio“, o­­peră în 2 acte ; 23,10. Concert se­ral. Budapesta, 23 kw. 550.5 m. — 18. Orchestră de ţigani; 19,45. Cântece populare maghiare ; 20,45. Orchestră de salon; 23. Jazz. La urmă orchestră de ţigani. Varşovia, 158 kw. 1411 m. —18. Muzică de balet; 19,20. Muzică de balet în continuare; 21. Muzică uşoară ; 23.05. Muzică de dans. Berlin (Koenigswusterhausen), 75 kw. 1635 m. — 17.30. Concert din Hamburg ; 19. Bune şi rele în cântece; 23.20. Concert seral din Viena. JOI, 1 SEPTEMBRIE 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 13. Muzică corală (plăci de gra­mofon). 13.45 . Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota ape­lor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18 : Orchestra Grigoraş Dinicu: Muzică uşoară şi românească. 19 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10 : Orchestra Gr. Dinicu : Muzică uşoară şi românească. 20 : D. George Cantacuzino : Scoarţe şi ţesături. 20.20­: Lectură : Scrisorile lui V. Alecsandri. 20.40 : Muzică de dans (plăci de gramofon). 21 : D. George Ştef­ano­vici, de la Opera Română , canto. 21.20 : Orchestra Radio: Concert simfonic, dirijat de d. Th. Ro­­galski. Enacovici: Suită pentru or­chestră de coarde (prima audi­ţie) ; J. S. Bach : Concert pentru piano şi orchestră in re minor (solist d. Radu Mihail). 22 : D. Ion Sârbu: Ora veselă. 22.15: Orchestra Radio: Conti­nuarea concertului simfonic . Brahms: Serenada vn la major. 22.45 : Informaţiuni. Heilsberg, 75 kw. 276.5 m. — 17.30 : Concert. 20.26 : Cântece populare. 21 : Muzică serală. 22 : Audiţie corală. Londra, 70 kw. 355.6 m. — 20 : Orchestră. 22.20 : Orchestră. 23.30: Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw. 360.6 m. — 18 : Concert. 20.30: Concert din operete. 23 : Muzică veselă. Roma, 75 kw. 441.2 m. — 21 : Gramofon. 21.45 : Concert simfo­nic. Langenberg, 75 kw. 472.4 m. — 18 : Concert de orchestră. 21 : Val­suri şi marşuri clasice. 22 : „Tatăl nostru german“, cu soliştii, cor mixt, orchestră şi orgă. 23.30 : Mu­zică nocturnă. Praga, 120 kw. 488.6 m. — 20.50: Cântece. 21.10 : Orchestra din Karlsbad. 23.20 : Pian şi orgă. Viena, 20 kw. 517.2 m. — 16.20: Cântece şi arii. 16.55: Pentru tine­ret. 17.56 : Gramofon. 18.35 : Or­chestra Godwin (gramofon). 19.20: Conferinţă. 20.40 : Coruri. 21.25 : Conferinţă despre maimuţe. 21.45: Jazz-ul parafrazat. 22.45: Concert seral. Budapesta, 23 kw. 550.5 m. — 18.25 : Concert instrumental şi vo­cal. 20.15 : Orchestră de ţigani. 21.45 : Orchestra Operei. La urmă muzică de dans. Varşovia, 158 kw. 1411 m. — 18: Concert de solişti. 19.20: Muzică de dans. 21 : Muzică uşoară. 23 : Muzică de dans. Berlin (Koenigswursterhausen), 75 kw. 1635 m. — 17.30 : Concert din Berlin. 18.30 : Conferinţă. 22: Din Colonia: „Tatăl nostru ger- I man“, oratoriu. La urmă muzică nocturnă. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni "'id­iln­íj Sosirea d-lui colonel Beck Constanta, 29 Augusta Azi dimineaţă a sosit In ro-l raliata, cu vaporuil „România",I d-na şi d. colonel Beck, vice-­ ministru de externe al Poloniei.­ D-sa a fost Întâmpinat de dl Ga­fenc­u, subsecretar de stat lai externe şi contele Szembeck, mi-­­nistrul Poloniei la Bucureşti. I La amia­ză i s’a fer­it un del­­un la cercul militar. | SOSIREA IN CAPITALA I Luni seara, la ora i­.15, d­nm şi d. colonel Beck, au sosit îrn Capitală. | Dela Constanta, împreună c­l oaspetele polon, au sosit, d. coni­se Szembeck, ministrul Poloniei la Bucureşti şi Kobylanski, con­­silier de legaţie. I Preşedintele consiliului, d. An Vaida va primi azi in audienţi pe d. Beck. I La Constanţa d. colonel Beck a avut întrevederi cu d. Gal­fencu subsecretar de stat la em­erie şi Cădere, ministru pleni­potenţiar la Varşovia. I -* -----­ A APARUT nr. 36 I din excelenta revistă pentrul mari şi mici I Universul copiilor şi al tineretului I cu următorul variat, instructiv şi amuzant cuprins: I MENY, MIELU şi TRAIAu­ istorioara veselă a celor 3 prie­teni, care au vrut să fure fructe dintr'o grădină, de VOICHIJI CERCEL, pseudonim care a­s­cunde un apreciat scriitor ro­­mân; BALOANE DE SĂPUN,­ poezioară de învăţat pe de roşi de ZAHARIA BURUIANĂ, PRI­VIGHETOAREA CERULUI, pe vestea domniţei chinuită de ui­­sitoare, de P. POPESCU-PEPPII CRINUL, o suavă poezie, de tâ­nărul VICTOR ADRIAN.­­ Un concurs senzaţional — amănunte în revistă —­­ de GH. TUDOR SORINA şi SOREL, basmul ci vrăjitoarea care se schimba la pisică, de N. MIHĂESCU-RÂM­­ NIC­­I RECUNOŞTINŢA, o schiţă îl care se vorbeşte de un câini credincios, de ALEX. STARCE.! ŢIGANUL LA VÂNĂTOARe anecdotă, de N. T. IONESCU. 1 Noua invenţie a doctorul TM Bobârnac, Al patrulea concur de jocuri, Poşta redacţiei, Co­respondenţa jocurilor, Hazur­ etc. | Numeroase ilustraţiuni de pic­­torul PASCAL. I­I LEI 5 - 1

Next