Universul, septembrie 1932 (Anul 49, nr. 240-269)
1932-09-01 / nr. 240
Anul XLX Nr. 240 Joff SépsiThMé W32 Note pedagogice Carnetul de sănătate Luând exemplu de ceea ce se face în alte ţări, bineînţeles în Anglia şi Statele Unite, Academia din Paris a luat hotărîrea să se înfiinţeze carnete de sănătate pentru şcolari. La început, cu titlu de experienţă, în toate şcoalele primare şi secundare ale Parisului, fiecare elev va avea un carnet de sănătate, ca apoi această măsură să se extindă în întreaga ţară. Pe întâia foaie a carnetului vor însemna medicul familiei, internii, sau medicul şcoalei, rezultatul unui examen asupra copilului, având de obiect : nasul, gâtul, oasele, articulaţiunile plămânii, inima, sistemul limfatic. Examenul auzului îl va face un specialist. Un infirmier, sau infirmieră vor lua greutatea, înălţimea şi perimetrul toracic. Acest examen se va face de două ori pe an. In felul acesta se va putea vedea, dacă copilul este slab, sau bine construit şi ce anume exerciţii corporale ar putea face, pentru desvoltarea fizică, ce sporturi îi sunt recomandate, sau oprite. Toate aceste indicaţiuni să fie trecute în carnetul personal.Şi la noi s’a făcut o experienţă de acest fel, timp de câţiva ani, luându-se de model carnetul de sănătate introdus în şcoala engleză. Pentru motive de economie bugetară, postul de medic al acelei şcoale s’a suprimat, experienţa nedând decât rezultate necomplete. (Revue internationale de l’enfant). C. Ap. Din boxeur, politician Gene Tunney, faimosul campion boxeur, despre ale cărui îndeletniciri literare am mai vorbit, se ocupă acum cu politica. Iatăl aci ținând un discurs pentru partidul democrat. In munţii Himalayei Cei mai bogaţi artişti de cinema Ca cei mai bogaţi artişti de cinematograf sunt consideraţi: Charles Chaplin, Mary Pickford şi Douglas Fairbanks. Averea lui Chaplin in numerar şi hârtii de valoare, ajunge, după cursul actual la 7.687.570 dolari. Pe lângă aceasta, Chaplin are proprietăţi în valoare de 295.000 dolari. Imediat după Chaplin urmează Mary Pickford, care are o avere de 2.316.940 dolari în numerar şi valori. Ea mai are investiţiuni in străinătate in valoare de 176.190 dolari, precum şi proprietăţi fonciate in valoare de 192.260 dolari. Soţul Măriei Pickford, Douglas Fairbanks, are numerar şi hârtii de valoare într-o sumă de 1.384.690 dolari, în trusturile străine 236.700 dolari, în pământuri 76.000 dolari, în clădiri 71.000 dolari. Angajamentul cel mai remuneratoriu îl are în prezent Constance Bennet, urmează Greta Garbo şi Gloria Swanson. Aceşti din urmă artişti nu au insă nici o avere care să fie supusă impozitului. (Ceps). Doi tineri îndrăgostiţi sunt în căutarea unor ţări unde să se poată căsători, fără prea multe formalităţi, dar pân’acum nu au găsit această ţară ideală, căci nici libera Rusie sovietică nu le-a putut oferi aceea ce caută. Tânărul John Amery, care n’are decât douăzeci de ani, un cunoscut producător de filme din mare Britanie, e fiul d-lui Amery, fost secretar al Dominioanelor. El s-a înamorat nebun de o tânără artistă, miss Una Wing, care e cu doi ani mai mare ca el şi a hotărât s‘o ia de nevastă cu toată împotrivirea familiei sale. O primă încercare de a se cununa la Londra a dat greş şi atunci tinerii au hotărât să se ducă in Franţa. Dar nici aci nu le-a mers mai bine. Au încercat atunci la ambasada belgiană şi li s-a spus că în Belgia vor întâmpina aceleaşi dificultăţi. In sfârşit, cineva i-a sfătuit să se adreseze la ambasada sovietică. Se pare însă, că nici aci nu li s'a dat un răspuns favorabil, deşi în această ţară vârsta legală pentru cei cari vor să se căsătorească e optsprezece ani. Un înalt funcţionar de la ambasadă a spus însă grăbitului tânăr că în cazul său, se poate ca o căsătorie oficială în Rusia să nu fie recunoscută valabilă de autorităţile britanice. Până la găsirea unei localităţi unde să se poată cununa, cei doi tineri petrec la Biarritz, unde tânărul Améry a declarat ziariştilor că nu va renunţa cu nici un chip la intenţia sa de a se reîntoarce in Anglia la braţ cu soţia sa legitimă. Vârful Chongra Dreptul de a se căsători Inima stridiilor O tânără savantă americană, ataşată pe lângă Biroul pescăriilor Statelor Unite, a făcut senzaţie cu prilejul adunării generale a asociaţiei pescăriilor, cerând ca la deschiderea stridiilor să se întrebuinţeze de acum înainte un uşor anesteziant. „Stridia, a spus ea, are inimă ca şi celelalte animale şi e o cruzime să fie deschisă în modul cum se procedează acum. întrebuinţarea unui uşor anestezic, compus dintr-o soluţie de bioxid de carbon, acid boric şi acid lactic, ar face-o să se deschidă singură în mod automat. Cămăşile unui prinţ ■ Prinţul de Wales e, după cum era şi bunicul său regele Eduard al VlI-lea, un arbitru al eleganţei masculine, dar pe când acesta din urmă afecta o eleganţă puţin cam rigidă, nepotul său îşi permitea adeseori unele fantezii în îmbrăcăminte, care deşi uimesc, sunt imediat imitate de toţi acei, cari vor sa se arate în curent cu moda. Aşa de pildă, mai anul trecut prinţul a apărut seara la un cazinou, cu un pullover, — foarte frumos de altminteri, — pe sub haina neagră. Efectul era straniu, dar contrastul nu displăcea ochiului şi, bineînţeles, a doua seară toţi tinerii eleganţi arborau această ţinută. De curând, prinţul a luat obiceiul să poarte la partidele de golf cămăşi de culoare vie, cu gulerul răsfrânt şi cu mânecile scurte, spre deosebire de ceilalţi jucători, cari poartă pullovere sau haine de formă sportivă. In legătură cu această din urmă inovaţie se povesteşte următoarea întâmplare. Găsindu-se la Cannes, moştenitorul tronului britanic intră într-un mic magazin din centru oraşului, spre a-şi cumpăra câteva cămăşi de acest gen. Vânzătoarea îi aduse câteva teancuri de cămăşi cu gulere răsfrânte şi mâneci scurte, confecţionate dintr-un material foarte ieftin şi prinţul începu să le răscolească în căutarea culorilor care-i plăceau. Vânzătoarea îl privea indignată cum îi răvăşea marfa şi când prinţul, printr-o mişcare greşită, făcu să se risipească pe jos un teanc de cămăşi, ea pierdu răbdarea şi îi zise pe un ten destul de răstit : — Dar, ce înseamnă asta să răscoleşti un întreg magazin pentru două cămăşi de câţiva frenci ?.. Admonestaţia făcu pe prinţ să roşească şi să renunţe de a mai răscoli, mulţumindu-se cu două cămăşi, una galbenă șiuna albastră. Repararea bisericii Sfântului Mormânt Domul bisericii de la Sfântul Mormânt din Ierusalim, care a fost clădită acum 800 de ani de către cruciaţi, sub Ricard Inimă de leu, ameninţă de câtva timp să se prăbuşească, fiind ruinat de vreme şi de numeroasele cutremure de pământ, care bântuie acea regiune. Din fericire, autorităţile engleze au luat în ultimul timp, măsurile necesare, adresându-se unei mari firme din Sheffield, care a primit însărcinarea de a fabrica nişte grinzi de oţel pentru consolidarea domului. Spre a se putea fabrica la Sheffield aceste grinzi a fost nevoie să se construiască acolo o copie exactă a domului bisericii din Ierusalim. Acum ele au fost terminate și expediate in grabă în orașul sfânt. Stomac de struţ Un medic de la spitalul marinarilor din Greenwich a făcut zilele acestea o operaţie puţin obişnuită. El a extras din stomacul unui pacient: un ceas de mână, un lanţ lung de argint şi un briceag. Steward-ul Albert Taylor de pe transatlanticul „Ausonie“ a fost internat zilele trecute la spital, suferind de indigestie. El a explicat medicului că intr’un moment de „deprimare sufletească“ a înghiţit obiectele de mai sus. Făcându-i-se radioscopia s’a constatat că in adevăr avea in stomac acele obiecte şi chirurgul a procedat imediat la extragerea lor. Articolele erau negre când au fost scoase, după o şedere de trei săptămâni aproape în stomacul pacientului. Din fericire acesta posedă după cât se vede un stomac ce poate rivaliza cu al struţului, căci după operaţie s’a restabilit complet vindecându-se şi de „depresiunea sufletească" de care suferise. O experienţă indrâsneaţâ D-hra Suzanne Bigel, din Lille, a făcut deunăzi o interesantă demonistratie in faţa unei comisiuni speciale-Ea s’a înfăşurat în vată muiată în petrol şi apoi şi-a dat foc spre a dovedi ininflamabilitatea costumului ce purta. Experienţa a fost încoronată de succes şi inventatoarea a scăpat neatinsă. Acum câţiva ani însă, ea a mai încercat încă odată şi atunci s-a ales cu arsuri grave probabil din pricină că invenţia nu era definitiv pusă la punct. Acest fel de costum e destinat în special aviatorilor. Un procedeu original „General Electric Go.“ a acordat în 1931 suma de 55.739 dolari pentru recompensarea ideilor remise de personal. Acesta a prezentat în cursul acelui an 19.595 sugestiuni, p peace dă o medie de 428 sugestiuni la mie de salariaţi. Din acestea, 6.383 au fost găsite demne de a fi luate în seamă și din acestea 32,6 la sută au fost aplicate cu rezultate bune. mmm Noua performanță a Ameliei Earhart Celebra aviatoare care a traversat Atantica, sigură, a stabilit un nou record, zburând de la Los Angeles în California, la Newark în New Jersey, fiind astel prima femeie care a zburat 2.500 mile peste continentul american de la coasta Pacificului la coasta Atlanticului. NOTE MEDICALE PROPRIETĂŢILE dietetice ALE UNOR LEGUME Leguminoasele verzi — boabele verzi de fasole, mazăre se digerează greu, căci învelişul lor este foarte rezistent, nu se poate bine diviza cu dinţii, din această cauză sunt contur indicate in iritaţiile stomacale şi intestinale, sunt însă foarte active in regimul deconstipant, căci produc materie escremenţială in mare cantitate, ceea ce dă rezultate bune in pareza intestinală. Fasolea verde influenţează glicozuria diabeticilor, dar prea puţin; în popor se întrebuinţează decoctul de fasole verde ca remediu contra diabetului. Morcovii tineri, în inflamaţii intestinale cu diaree, un pureu fin, constituesc primele legume autorizate de şcoala vieneză. La copii mici, morcovul tânăr este prima legumă prescrisă. Se dă sub formă de pureu, cu îngrijire trecut prin sită sau sub formă de supă mai mult sau mai puţin groasă. Morcovii bătrâni, bogaţi în celuloză, se asimilează greu, dă abundent rezidiu escremenţial, din care cauză se intrebuinţeaă în constipaţie — 600-700 gr. pe zi. Purcul de cartofi, 500 gr. pe zi, convine in dietetica gutoşilor. Foile de anghinare şi rădăcina, au proprietăţi tonice, amare, febrifuge şi diuretice. Germanii le atribue proprietăţi cholagoge şi antireumatice. Se întrebuinţează contra hidropisiei, icterului cronic. Insuficienţii hepatice — se întrebuinţează în acest scop decoctul foi, rece şi bine îndulcit — 3 ceşti pe zi. La cei atinşi de icter cronic, ciroză, lithiasă, insuficienţă hepatică, s’au constatat ameliorări ale stării generale, regularea funcţiilor intestinale, mărirea diurezii. Ţelina, tânără şi bine fiartă este bine digerată, aşa că se poate da în supă şi sos la cer stomacul şi intestinul delicat — în dietetică se întrebiinţează cu lăptuci şi diferite salate. După Noorden, cura cu ţelină excită simţul genezic. Este interzisă consumarea ţelinii diabeticilor precum şi celor cu afecţiuni renale, conţinând apid iritant al rinichilor. (Thérapeutigne médicale) Dr. P. UNI VERSÜK9 Victimele ACIDULUI URIC 18 MARI PREMI Guta Reumatismul Arterio-Scleroza Obezitatea torturate de suferinţe Recomandat de Profesorul LANCEREAUX Fost Preşedinte al Academiei de Medicini TRATATUL SAU ASUPRA CUTII! URODONALUL va va salva căci URODONALUL disolvă acidul uric Obezi, reumatici gutoşi voi ce suferiţi de calcule, migrene iiztrrte şi dispepsie, victime nenumărate ale acidului unc, aveţi curaj«_ORAQONALUL dizolvă acidul unc şi-l elimină fără ca voi vă daţi seama, după cum apa caldă dizolva zahărul Aruncaţi departe de voi bastoane şi câni, indreptaţi-vă ca in frumoasele zile ale tinereţei voastre Graţie URODON’ALL LL'I veţi putea uza si abuza de toate lucrurile bune ce ar putea flata stomacul vostru de cunoscători. Salicilatul, colchicul, podura care vă facea să plătiţi aşa , o uşurare trecătoare, fug in dezordine in faţa URODONALULUI, obezii devin zvelţi, impotenţii işi recapătă forţa de viaţă femeea elegantă al cărei sânge a fost curăţat de URODOX regăseşte frăgezimea şi tinereţea tenului Oriunde s ar găsi acidul urei poate lupta contra URODONALULUI, care este un dizolvant şi mobilizator puternic. URODONALUL isgoneşte acidul uic de pretutindeni de unde il găseşte din pereţi digestivi pe care-l ingreune, din fibrele musculare, din sternul pe care il ingroase, din alveolele pulmonare, şi din elementele nervoase pe care le imbibă. De aici se văd binefacerile ce rezultă din spălaturile organismului, care singur rezumă și concretia azâ atâtea indicatiuni terapeutice. Este nedrept că acest lucru a fost altădată, dismn»=it insă acuma valoarea lui nu se mai poate contesta It D BETTOUX dela Facultatea* i Jc Main mâ din Montpellier. La isriticii și droguerii. Incidente regretabile la Galati Galaţi, 29 August Azi la ora 9 seara s-au petrecut incidente regretabile între membrii „Gărzii de fer“, aparţinând organizaţiei Arhanghelul Mihail, cetăţeni evrei şi poliţe. MANIFESTAŢIA DIN FAŢA GRĂDINII CENTRAL Grupuri compacte de manifestanţi adunaţi în bd. Regele Carol au pornit cântând până la statuia din faţa grădinii publice. Aci s’au rostit cuvântări, îndemnându-se mulţimea la manifestări da stradă. Manifestanţii au pornit pe str. Domnească şi s’au oprit în faţa grădinei Ceral, pe scena căruia o trupă de câţiva artişti evrei jucau o piesă intitulată, „Pe frontul Mărăşeşti nimic nou". INTERVENŢIA POLIŢIEI Manifestanţii au încercat să pătrundă în grădină. S-au ivit discuţii şi apoi grave incidente cu evreii aflaţi în faţa careului „Astoria“. Intervenind poliţia manifestanţii au tăbărit asupra comisarilor-ajutori şi gardienilor publici. S’a produs o busculadă şi apoi manifestanţii au pornit mai departe să demonstreze pe străzile principale ale Galaţilor. IN CENTRUL ORAŞULUI Poliţia a fost luată prin surprindere şi cei câţiva gardieni publici cari au încercat să oprească, manifestaţia în centrul oraşului au fost bătuţi. Gardienii dădeau semnale stridente, alarmând populaţia. La manifestanţi s-au adăugat grupuri compacte de tineret, cari au pornit spre statuia lui Costache Negri. LA STATUIA LUI COSTACHE NEGRI Aci poliţia a încercat să opună rezistenţă, dar manifestanţii fiind mai numeroşi, gardienii publici au fost din nou bătuţi. După cuvântări rostite manifestanţii s-au întors pe aceiaş stradă şi în dreptul palatului de justiţie au fost opriţi de un cordon de poliţişti. DEMONSTRANŢII AU FOST ÎMPRĂŞTIAŢI Manifestanţii au încercat să înainteze spre prefectura judeţului şi o nouă busculadă s’a produs. Capii manifestanţilor au putut fi arestaţi, dar ceilalţi au tras focuri de revolver, căutând să intimideze pe poliţiştiDupă o busculadă violentă demonstranţii s’au împărţit prin străzile laterale şi s’au împrăştiat. MĂSURI DE ORDINE Când autorităţile au prins de veste despre demonstraţia de stradă neaşteptată, s'a telefonat după ajutor armatei.” Două companii de infanterie au fost aduse in grabă la prefectura judeţului’. Alte detaşamente militare puternice au venit la chestură, în ajutorul poliţiştilor. Oraşul întreg era alarmat şi comercianţii s-au grăbit să închidă magazinele. ANCHETA La chestură au venit d-nii .Teon Abeles procuror de serviciu, Dimitre..Cu chestorul poliţiei şi mai târziu d. Alexandru Guţu, prefectul judeţului. Autorităţile au căutat să stablească cine sunt manifestanţii, cari au tăbărât asupra poliţiştilor, dezarmând patru şi cine sunt acei, cari au tras focuri de revolver. ARESTĂRI Capii „Gărzii de fer“ din Galaţi au fost chemaţi la chestură, spre a da lămuriri, întregul aparat poliţienesc este în picioare. Toţi acei indicaţi că au luat parte la manifestaţie au fost arestaţi. Guvernul a fost telefonic in ştiinţat despre cele petrecute. CE SPUNE UN CONDUCĂTOR AL „GĂRZII DE FIER“ Un conducător important al „Gărzii de fer“ din Galaţi ne-a declarat că obectul manifestaţiei de astă seară era un răspuns la provocarea artiştilor evrei, cari şi-au permis să joace o piesă cu caracter naţional. oOo- Un neurastenic se aruncă înaintea trenului Constanţa, 29 August. Ilie Fundulea, din str. Take Ionescu nr. 80, s-a aruncat azi dimineaţă, la 8, înaintea Fulgerului pe când trenul trecea prin dreptul soc. „Concordia“. Locomotiva şi toate vagoanele au trecut peste corpul sinucigaşului, amputându-i piciorul drept, mâna dreaptă şi provocându-i o rană adâncă la cap. Transportat la spital în stare de comă, a încetat din viaţă. Din cercetări reese că susnumitul suferea de nervi şi că a săvârşit fapta în timpul linul acces. 13* M EMiirr© CALENDAR MIERCURI, 31 AUGUST Ortodox: Pomenirea Brâului Maicii Domnului. Catolic : Sfânta Cilena. Protestant : Bertrand. Evreesc : 29 Av. 5692. Mahomedan: 28 Rebi-el-Ahir Răsăritul soarelui : 6.36. Apusul soarelui : 19 53. RADIO MERCURI: 31 AUGUST 394 m. BUCUREȘTI, 16 kw. 13. Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: Seide: Mars; Czibulka: Myosotis, vals; Verdi: Uvertura la opera „Nabucodonosar“; J. Sydney: Selecţiuni din „Geisha“; . Gounod: Fantezie din „Faust“; Rockert Otto: Mars intermezzo. 19 : 12Itformaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19,10: D. Mihail Tican Rumano: Grenada. 19,35: Orchestra Radio; Max Bruch: Kol Nidrei Adagio; Dvorak: Dan* slav nr. 4; K. Konyac: Bad'ner Mad'ln, vals; Wochlert: Intermezzo, marş; Ketelbey: Knighto of the King, marş. 20: D. Olimp Gr. loan: Eduard Herriot, om de litere. 20,20: Lectură „Poezii populare“. 20,40: Trovatore, operă în 4 acte de Verdi (plăci da gramofon). Intre acte Informațiuni. * Heilsberg:, 75 kw. 276.5 m. —17. Concert distractiv ; 23,30. Concert seral. Londra, 70 kw. 335.8 m. — 21. Concert de promenadă ; 23. Gramofon ; 23,30. Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw. 360.6 m. — 17. Concert de orchestră ; 18. Concert de orchestră; 20. Opera „Fidelio“, transmisă din Salzburg; 23,45. Concert din Viena. Roma, 75 kw. 441.2 m. — 21,45. Operă de Verdi. Langenberg, 75 kw. 472.4 m. — 18. Concert de orchestră ; 21. Concert militar ; 22 Lauda dansurilor; 23,30. Muzică nocturnă şi de dans. Praga, 120 kw. 488.6 m. —18,40. Conferinţă despre Caruso şi Burian ; 20. Sonate de Paganini; 20,30. Cântece populare ; 20,50. Concert de pian ; 22. Orchestra radio. Viena, 20 kw. 517.2 m. — 16.20. Ora copiilor ; 16,55. Conferinţă ; 17,50. Concert de orchestră; 19,15. Conferinţă ; 20. Reprezentaţiile festive de la Salzburg: „Fidelio“, operă în 2 acte ; 23,10. Concert seral. Budapesta, 23 kw. 550.5 m. — 18. Orchestră de ţigani; 19,45. Cântece populare maghiare ; 20,45. Orchestră de salon; 23. Jazz. La urmă orchestră de ţigani. Varşovia, 158 kw. 1411 m. —18. Muzică de balet; 19,20. Muzică de balet în continuare; 21. Muzică uşoară ; 23.05. Muzică de dans. Berlin (Koenigswusterhausen), 75 kw. 1635 m. — 17.30. Concert din Hamburg ; 19. Bune şi rele în cântece; 23.20. Concert seral din Viena. JOI, 1 SEPTEMBRIE 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 13. Muzică corală (plăci de gramofon). 13.45 . Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18 : Orchestra Grigoraş Dinicu: Muzică uşoară şi românească. 19 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10 : Orchestra Gr. Dinicu : Muzică uşoară şi românească. 20 : D. George Cantacuzino : Scoarţe şi ţesături. 20.20: Lectură : Scrisorile lui V. Alecsandri. 20.40 : Muzică de dans (plăci de gramofon). 21 : D. George Ştefanovici, de la Opera Română , canto. 21.20 : Orchestra Radio: Concert simfonic, dirijat de d. Th. Rogalski. Enacovici: Suită pentru orchestră de coarde (prima audiţie) ; J. S. Bach : Concert pentru piano şi orchestră in re minor (solist d. Radu Mihail). 22 : D. Ion Sârbu: Ora veselă. 22.15: Orchestra Radio: Continuarea concertului simfonic . Brahms: Serenada vn la major. 22.45 : Informaţiuni. Heilsberg, 75 kw. 276.5 m. — 17.30 : Concert. 20.26 : Cântece populare. 21 : Muzică serală. 22 : Audiţie corală. Londra, 70 kw. 355.6 m. — 20 : Orchestră. 22.20 : Orchestră. 23.30: Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw. 360.6 m. — 18 : Concert. 20.30: Concert din operete. 23 : Muzică veselă. Roma, 75 kw. 441.2 m. — 21 : Gramofon. 21.45 : Concert simfonic. Langenberg, 75 kw. 472.4 m. — 18 : Concert de orchestră. 21 : Valsuri şi marşuri clasice. 22 : „Tatăl nostru german“, cu soliştii, cor mixt, orchestră şi orgă. 23.30 : Muzică nocturnă. Praga, 120 kw. 488.6 m. — 20.50: Cântece. 21.10 : Orchestra din Karlsbad. 23.20 : Pian şi orgă. Viena, 20 kw. 517.2 m. — 16.20: Cântece şi arii. 16.55: Pentru tineret. 17.56 : Gramofon. 18.35 : Orchestra Godwin (gramofon). 19.20: Conferinţă. 20.40 : Coruri. 21.25 : Conferinţă despre maimuţe. 21.45: Jazz-ul parafrazat. 22.45: Concert seral. Budapesta, 23 kw. 550.5 m. — 18.25 : Concert instrumental şi vocal. 20.15 : Orchestră de ţigani. 21.45 : Orchestra Operei. La urmă muzică de dans. Varşovia, 158 kw. 1411 m. — 18: Concert de solişti. 19.20: Muzică de dans. 21 : Muzică uşoară. 23 : Muzică de dans. Berlin (Koenigswursterhausen), 75 kw. 1635 m. — 17.30 : Concert din Berlin. 18.30 : Conferinţă. 22: Din Colonia: „Tatăl nostru ger- I man“, oratoriu. La urmă muzică nocturnă. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni "'idilníj Sosirea d-lui colonel Beck Constanta, 29 Augusta Azi dimineaţă a sosit In ro-l raliata, cu vaporuil „România",I d-na şi d. colonel Beck, vice- ministru de externe al Poloniei. D-sa a fost Întâmpinat de dl Gafencu, subsecretar de stat lai externe şi contele Szembeck, mi-nistrul Poloniei la Bucureşti. I La amiază i s’a ferit un delun la cercul militar. | SOSIREA IN CAPITALA I Luni seara, la ora i.15, dnm şi d. colonel Beck, au sosit îrn Capitală. | Dela Constanta, împreună cl oaspetele polon, au sosit, d. conise Szembeck, ministrul Poloniei la Bucureşti şi Kobylanski, consilier de legaţie. I Preşedintele consiliului, d. An Vaida va primi azi in audienţi pe d. Beck. I La Constanţa d. colonel Beck a avut întrevederi cu d. Galfencu subsecretar de stat la emerie şi Cădere, ministru plenipotenţiar la Varşovia. I -* ----- A APARUT nr. 36 I din excelenta revistă pentrul mari şi mici I Universul copiilor şi al tineretului I cu următorul variat, instructiv şi amuzant cuprins: I MENY, MIELU şi TRAIAu istorioara veselă a celor 3 prieteni, care au vrut să fure fructe dintr'o grădină, de VOICHIJI CERCEL, pseudonim care ascunde un apreciat scriitor român; BALOANE DE SĂPUN, poezioară de învăţat pe de roşi de ZAHARIA BURUIANĂ, PRIVIGHETOAREA CERULUI, pe vestea domniţei chinuită de uisitoare, de P. POPESCU-PEPPII CRINUL, o suavă poezie, de tânărul VICTOR ADRIAN. Un concurs senzaţional — amănunte în revistă — de GH. TUDOR SORINA şi SOREL, basmul ci vrăjitoarea care se schimba la pisică, de N. MIHĂESCU-RÂM NICI RECUNOŞTINŢA, o schiţă îl care se vorbeşte de un câini credincios, de ALEX. STARCE.! ŢIGANUL LA VÂNĂTOARe anecdotă, de N. T. IONESCU. 1 Noua invenţie a doctorul TM Bobârnac, Al patrulea concur de jocuri, Poşta redacţiei, Corespondenţa jocurilor, Hazur etc. | Numeroase ilustraţiuni de pictorul PASCAL. II LEI 5 - 1