Universul, octombrie 1932 (Anul 49, nr. 271-300)

1932-10-02 / nr. 271

CUPON­­ Asigurarea „Franco-Română“ Bucureşti, Griviţei 23, Fondată 1920 (M. O. 182/1920) 1 Oct. 1932 PENTRU CITITORII ZIARULUI „UNIVERSUL“ Toţi abonaţii vechi şi noi ai ziarului „Universul , cetitorii cari vor trimite 25 cupoane Octombrie 1932, precum şi acei ce se vor a­­bona la ziarul „UNIVERSUL“ trimiţând Societăţii lei 140 — pen­tru o asigurare de lei 20.000— sau lei 295 pentru o asigurare de lei 50.000, — deosebit de avantajele acordate până acum de Societatea „FRANCO-ROMANA“ de Asigurări Generale, vor mai primi din partea Societăţii, la finele asigurării, incă o bonificaţie de lei 5.000, — echivalentul a 40 optimi de loz ale loteriei Statului Ro­mân, procurate de la colecturile principale Banca Hermes (Victoriei 30 şi Lipscani 20) şi Felix Grün, (Victoriei 60) Buc. Astfel un cetitor sau abonat asigurat la „Franco-Romaâna va beneficia de următoarele avantaje: . 1) La sfârșitul termenului de asigurare va primi Iei 3.200, — costul * 0a0£‘ _ COSTUL A 40 OPTIMI LOZ ALE LO­TERIe^STATULUiiROMANje ^ 20 000( 50­ 000 și premHie de 10.000 Sl 5'4)0°Dupe 6 luni de plată a ratelor de asigurare, asiguratul a lei 20.000 va primi gratuit o CASETA mică DE BANI, iar dupe alte 6 luni un CEASORNIC de biurou, masiv şi de precizie. Idem a lei 50.000 dupe 3, respectiv 10 luni. 5) La finele asigurării abonaţii şi cetitorii asiguraţi vor primi în numerar lei 20.000 sau 50.000 suma asigurată, împreună cu cei 8 200, costul ziarului și al celor 40 optimi lor. TRAGEREA SAMBATA 15 OCT. 1932. Str. Doamnei, 13 Tel. 3.83 131 ALCAZAR Music-Hall — Bar — Restaurant Sâmbătă, 1 Octombrie 1932 deschiderea stagiunei în localul elegant şi renovat sub noua Direcţiune V. BRTJKOVSKY. Programul artistic cel mai ales din 30 numere este afară de ori­ce concurenţă. Jazz-Band! original american. Bucătăria Româno-Rusă- Franceză. Preţuri moderate începutul la ora 9 seara Duminicile şi in zilele de sărbători matineuri familiare cu întregul program de la ora 5 d. a. n­ Procedură cea mai nemărită dinţi albi şi frumoşi — este următoare: In­­tindeţi o cantitate correspunzătoare de pastă de dinţi Chlorodont pe peria de dinţi Chlorodont uscată (perie specială cu perii retezaţi după forma dinţiilor) periaţi dantura în toate direcţiile, chiar din sus în jos, şi spălaţi gura cu apă de gură Chlorodont. Veţi fi surprinşi de succes, întrebuinţarea Chlorodontului este în special agreabilă deoarece această pastă nu face spuma săpunoasă, ci are o influenţă binefăcătoare prin gustul şi aroma ei delicioasă de mentă. De cumpărat pretutindeni. Remi­­ţând firmei Chlorodont S. A. R. Braşov, Ciocrac 2, acest anunţ, primiţi cu totul gratuit un tub de probă de pastă de dinţi Chlorodont. întâmplări din Capitală Un autobuz cu pasageri se răstoarnă — Numeroşi răniţi — . Un accident de autobuz, de pe urma căruia au fost rănite mai multe persoane, s’a întâmplat ori pe calea Plevnei. Autobuzul 15382, linia 10, condus de şoferul Virgil Geor­­gescu, venind cu mare viteză spre centru, in dreptul biseri­­cei Sf. Constantin, un pasager din maşină a strigat şoferului să oprească spre a se da jos. Şoferul a oprit brusc. Cum insă pavajul, cimentat, era stropit proaspăt cu apă, auto­buzul a derapat şi a luat-o îna­poi, izbindu-se cu roata din dreapta de bordura trotuaru­lui s-a răsturnat apoi pe partea stângă. Numeroşii pasageri din maşi­nă au căzut unii peste alţii şi iasă prin ferestrele sparte ale cuprinşi de panică au dat­­ă autobuzului. Panica a fost mă­rită de ţipetele stridente ale pasagerelor, care fuseseră răni­te de sfărâmăturile geamurilor sparte. Sărind publicul şi câţiva gar­dieni, pasagerii au fost­­ scoşi, rând pe rând, din maşină. Au fost răniţi mai uşor şi pansaţi pe loc de un intern de la Salvare următorii pasageri: Ecaterin Ion tinichigiu, str. Re­gele Carol 46; Eleonora Gran­­cea, din str. Mitropolitul Do­­softei 34, medic căpitan Cle­ment Hârjeu din str. Triumfu­lui 26 şi şoferul. D-ra Frieman, din str. Ber­zei 19, fiind mai grav rănită, a fost internată la sanatoriul Central. Şoferul a fost arestat şi con­dus la circ. 31. Nenorocirea unui mane­­vrant La bariera gării Filaret, în dreptul şos. Viilor, s’a întâm­plat ori o nenorocire. Manevrantul Gheorghe­­Neac­­şu, de fel din com. Mihai Bra­­vu (Vlaşca), a fost prins intre o locomotivă şi un camion şi rănit grav. Având mai multe coaste fracturate şi contuziuni puter­nice în regiunea pieptului, ma­nevrantul a fost internat de Salvare, la spitalul cft. din str. giting. S’a prăbuşit un mal Căruţaşul Vasile Radu, de fel din com. Dragomireştii din Vale (Ilfov), încărcând pă­mânt dintr’un tunel ce se săpa in curtea atelierelor Griviţa, s’a prăbuşit malul peste dânsul, provocându-i contuziuni la piept. Ambulanţa Salvării l-a dus la spitalul Filantropia. Moarte subită Comerciantul Max Rozzi, din str. Labirint 76, aflându-se la CE ESTE: C.3 C.7 IN ZBOR SPRE GLORIE SI BUGATIE! IN LUPTĂ CU ELEMENTELE NATURII, CU OAMENII SI CU FIARELE! Pose­d un remediu simplu insă minunat contra reumatismului, nevritei şi maladiilor acidităţii. Nu este vorba de o droga sau de vre­un medicament, ci de o plantă tropicală, numită Hervea. Cu foaia sa mică se prepară o băutură ce se ia ca un ceai obişnuit. Fără multă osteneală îl puteţi prepara acasă la dv., uşurarea se resimte imediat şi devine din zi în zi mai evidentă. Sute de persoane din toate straturile societăţii au obţinut cu această plantă o ameliorare durabilă şi ne-au trimis scrisori prin care laudă această plantă minunată. Beţi o ceaşcă de Hervea în fiecare dimineaţă şi vă veţi simţi cu totul altul. Motivul consistă in acela că ea expulzează otră­vurile produse de acidul uric şi previne noui acumulări de de­pozite în organism. : Pachet de încercare gratuit Trimiteţi pur şi simplu adresa dv., farmaciilor mai jos indi­cate, şi vi se va trimite gratis un pacheţel suficient pentru in­­cercare. Dacă simţiţi o ameliorare, vă puteţi procura o nouă cantitate cu un preţ moderat. Vă putem asigura, pe baza expe­rienţelor făcute, că produsul ce vă oferim este extrem de eficace , contra reumatismului şi al maladiilor conexe şi ceia ce a făcut pentru miile de persoane in câteva săptămâni va face şi pentru dv., dacă voiţi să faceţi o încercare serioasă. H. I. LEE Farmacia Naţională Coniver, Calea Victoriei 14, Bucureşti. „ Brus — Straja, „ „ 36, „ Mătăsaru, Calea Victoriei. Fam­. Cerb, Cal. Victoriei 70. De vânzare la toate Farmaciile şi Drogheriile din ţară. Preţ pentru public pachet mic Lei 70, pachet mare”lei 135. Hervea se vinde numai in c­utii originale dacă vi se oferă in ambalaje neoriiginale refuza­ti-le nefiind Hervea.­­ „ Terenti, — Iaşi Luaţi această băutură CONTRA REUMATISMULUICurier Judiciar Ancheta fraudelor de la căile ferate Noui descoperiri Am relatat, în „curierul“ nostru precedent, pe larg, pa­namaua nouă descoperită la C. P. R. — după întinse investiga­ţii făcute de d-nii jude in str. Papacopol şi prim procuror Al. Procop Dumitrescu, cu concur­sul d-lor Vintilă Ionescu şi Stratilescu, inspectori ai Sigu­ranţei generale a Statului. Cercetările au continuat în răstimp neobosite pentru do­vedirea tuturor culpabililor şi complicilor cauzei. Şi au sfârşit joi prin a dema­sca pe încă unul dintre mem­brii bandei — vast organizate — de prădători ai instituţiei C. F. R.-ului. Noua captură e fostul şef de birou de la primăria Sectorului II Negru , Ovid Tănăsescu. Acesta e furnizorul de acte fictive de identitate al între­prinderii inculpaţilor. El le procura bilete de iden­titate şi carnete de ale biroului populaţiei pe orice nume şi pen­tru orice înfăţişare. In deosebi s-a stabilit că el a confecţionat un astfel de certi­ficat de identitate pentru ates­tatul ştefan Oscar Schmidt, pe numele Samuel Goldstein, spre a-i înlesni astfel posibilitatea de a ridica dela C. F. R. suma de lei 149 mii constituită când­va ca garanţie de furnizorul S. Goldstein. împotriva lui Tănăsescu s’a deschis, de îndată acţiune pu­blică pentru fals in acte pu­blice. Iar seara a fost încarcerat la Văcăreşti. Tot joi mandatele de aresta­re lansate contra tuturor celor­lalţi culpabili au fost supuse instanţei de confirmare. Desbaterile s-au urmat in fa­ţa tribunalului Ilfov s. II, for­mat cu d-nii judecători Ar­mand Constantinescu, Bostu şi procuror Salelarie. Preveniţii — Alexandru Băiu­­lescu din C. F. R. şef de birou în direcţia financiară, Andrei Weiss, inginer Ştefan Oscar Schmidt, Biller Samuel, Toth Mih., Porumb Ion şi Am­a­n­o’o­­­chipaei — au negat orice vină. Tribunalul le-a confirmat in­să mandatele de arestare. * Tot joi, d. expert Brânduş — însărcinat cu facerea expertizei contabile asupra dosarelor de garanţii subtilizate fraudulos — a depus legiuitul jurământ pro­cedând fără întârziere la efec­tuarea lucrării ce i s’a Încre­dinţat. * Minorităţile să inveţe româneşte Am înregistrat la timp, pro­blema interesantă de drept su­pusă desbaterii înaltei Curţi de casaţie s. III, prin recursul minoritarilor ucraineni din corn. Bărbeşti-Bucovina. Se ştie că aceştia pretindeau ca limba de predare in învă­ţământul primar local să fie cea ucraineană, exclusiv, de­oarece populaţia română in lo­calitate fiind cu totul redusă n’ar mai interesa învăţarea o­­bligatorie a limbii naţionale a statului român ! Pretenţia aceasta a fost res­pinsă de ministerul instrucţiei. Ukrainenii din Bărbeşti au perseverat totuşi în demersul lor, şi după o intervenţie În­cercată la Liga Naţiunilor — ce li s’a­u respins fără multă des­­batere — s-au adresat Curţii de apel din Cernăuţi cu acţiune in contencios. Curtea insă le-a respins ce­rerea ca inadmisibilă, conside­rând că aplicarea tratatelor in­ternaţionale în cuprinsul statu­lui român, constituind un act calificat de guvernământ, nu poate fi cenzurat de instanţele judecătoreşti. Locuitorii minoritari făcând şi recurs în casare, procesul s’a judecat şi la înalta Curte s. nu, deunăzi. Iar decizia în cauză a fost pronunţată joi, înalta Curte — adoptând concuşiile puse de ministerul instrucţiei publice prin repr. său, d. prof. univ. Aieseanu şi împărtăşind punctul de vedere fixat in hotărirea Curţii de fond — a respins recursul ca fără temeiu. A statornicit astfel şi juris­­prudenţa că actul prin care se execută un tratat internaţional este un act de guvernământ iar nu unul administrativ de auto­ritate. hotel „Milano“, din str. Patraş­­cu Vodă, i s-a făcut rău şi a murit subit. Nenorocirea din b-dul Dom­niţei Un biciclist ce ieşea de pe str. Teodor ştefănescu, în momen­tul când intra în b-dul Dom­niţei, a fost lovit şi trântit jos de automobilul 10786, care tre­cea tocmai pe acolo. Rănitul fiind in nesimţire, a fost transportat în grabă la spitalul Colţea. El avea clavi­cula dreaptă fracturată şi o rană adâncă la ochiul drept. Asupra lui s-au găsit acte pe numele Simion Henty, din ca­lea Griviţei 81. Şoferul Marin Andrei, condu­cătorul automobilului, a fost a­­restat. Mizeria! Fără rost pe lume, fără sluj­bă, fără locuinţă — fata Silvia Nadler s’a dus ori in parcul Ca­rol şi a vrut să se sinucidă bând spirt denaturat. Descoperită la timp de gar­dian, ea a fost transportată cu Salvarea la spitalul Brâncove­­nesc. Nereguli la primăria sect. I (Galben) Am scris că la serviciul sa­lubrităţii primăriei sect. I (Galben) s’au constatat diverse nereguli şi că d-nii Ioanin, subdirectorul serviciului, Cos­­tea şi Gavrilescu au fost sus­pendaţi din servicii. Orânduindu-se o anchetă ,a dovedit o mulţime de in­­^’■ectitudini, spre a nu fi daţi afară din ser­viciu, că se utilizau camioanele pentru servicii personale, că s’au schimbat caii salubrităţii, cu alţii mai proşti, camerele noui pentru automobile au fost înlocuite­ cu altele vechi, s’au trecut in state lucrători cari nu prestau nici un serviciu etc. După terminarea anchetei ca­zul va fi deferit parchetului. ffNiVERSO| Generalul C. Coandă *­ Urmare texte. După izbucnirea revolu­ției, generalul Coandă a mai stat câteva luni în Rusia, apoi a fost rechemat în ţară. In 1918 demisionând guvernul Marghi­loman, el a fost însărcinat de Regele Ferdinand I cu forma­rea unui guvern, impus de noua situaţie creată prin­ ruperea frontului dela Salonic şi înain­tarea armatei aliaţilor, spre Du­năre. Parlamentul a fost dizolvat şi guvernul Coandă a ordonat noua mobilizare a armatei ro­mâne. Această mobilizare s’a e­­fectuat în bune condiţiuni, în­cât trupele române au fost in măsură să pătrundă repede în teritoriul ocupat, evacuându-l pag. 1-a­­ de trupele inamice. Mareşalul Mackensen, care nu se aştepta ca armata noastră să fie atât de iute mobilizată şi pusă în mişcare, a fost surprins nepre­parat şi nevoit să bată în re­tragere, în condiţiuni umilitoa­re şi chiar dezastruoase. După încheerea păcei, genera­lul Coandă, retras din oştire, a intrat în viaţa politică,­ în­­scriindu-se în partidul poporu­lui de sub preşedinţia d-lui ge­neral Averescu. A fost ministru al industriei şi comerţului in primul cabinet Averescu şi pre­şedinte Senatului. El a murit in vârstă de 75 ani, lăsând unanime regrete. LUMINA Contimsaire în pag. I. Cunosc cazul recent al unui bun revizor, dragă Doamne! inamovibil, de pe urma exame­nului depus mai anul trecut, întâmplarea m’a făcut să-i ur­măresc activitatea nu numai şcolară ci mai ales naţională, intr’un ţinut înstrăinat. L’a împins păcatul, încreză­tor în laudele aduse de fostul ministru, să ceară mutarea in­tr’un judeţ mai apropiat de ca­pitală, dar tot dincolo de Car­­paţi. Veniră însă alegerile. Şe­­­­ful organizaţiei, un ministru,­­ nu avea trebuinţă de un revi­zor inamovibil răgăţan, care căuta numai de şcoală şi cul­tură românească, neştiind ni­mic din uneltirile practice ale politicei. Revizorului i s-a dat cu sila concediu. Economie in vre­me de criză! Cu capul plecat, supus obi­ceiului, bietul om aştepta, in speranţă că ministrul său ii va chema iarăşi la datoria pen­tru care e plătit. T’ai găsit! Mai tare decât ministrul era şeful organizaţiei locale. Nu de un însufleţit pentru şcoală avea nevoe ci de un jandarm pentru învăţători. Re­vizorul, sărmanul, îşi pune nă­dejdea in dreptate, îşi cheltueşte economiile in drumuri la mi­nister. Cui ii pasă de sbuciumul lui ? Bietul om vroia la urmă să se întoarcă în judeţul de unde a plecat. Iarăşi, organiza­ţia locală, mai puternică de­cât ministrul, nu-i îngăduie, căci trebuia răsplătit agentul electoral, devenit „revizorul nostru”. Asvârlit de la Ana la Caiafa, era desnădăjduit. Rar mi-a fost dat să văd o revoltă de nedreptate suferită mai adânc înrădăcinată şi mai apăsătoa­re. Noroc că ministrul, om mi­los sau iu sufletul căruia şcoa­la era altfel înţeleasă, a gă­sit o modalitate, temporară e dreptul, de liniştire mai mult morală. Excepţie este ce am văzut in nordul judeţului M. ? Alte măşti, aceiaşi piesă găsim şi in sudul lui la marginea dinspre Dunăre. Şi acolo am vizitat o clădire şcolară ca şi părăsită. Directo­rul proaspăt numit de către noul regim, cu două trei zile înainte de deschiderea cursuri­lor, a avut norocul să găsească un mic fond pentru văruitul cla­selor. Găinaţul gros din săliţa de intrare pentru elevi, arăta însă cinstea dată clădirii şcolare, in timpul vacanţei. Biblioteca şi aici un dulap daruit, de ste­jar, cuprindea tot cărţi netă­iate. E de remarcat că direc­torul de dinaintea celui actual a plecat la Bucureşti ca să ur­meze la Universitate, secţia pe­dagogică, adecă să încerce a a­­junge eventual profesor de pe­dagogie la vre-o şcoală nor­mală. Va propovădui de pe cate­dră copiilor despre sfinţenia şcoalei, şi importanţa bibliote­cii în alungarea întunericului, măcar că în practică, şcoala lui ajunsese cotineaţa păsărilor de curte, biblioteca prăfuită şi nefolosită, iar noul local de şcoală, început din 1927, neis­prăvit, să dărâmă, din cauză că parte din fonduri s’a dus pe gură de lup. Lumină, lumină, cât mai multă lumină, se strigă totuşi intr’una. I. Simionescu ———MP CAZUL UZINELOR GOLDENBERG DIN BRĂILA — Condamnarea funcţionarului ultragiator — Brăila, 29 Sept. Am scris despre descinderea făcută la uzinele metalurgice „David Goldenberg fii" din lo­calitate in baza reclamaţiei în­treprinderilor industriale „Ti­tan“ -Nadrag-Calan, cari pre­tindeau că cele dintâi le fal­sifică produsele, aplicând pe ele mărcile lor. Cu prilejul descinderii, unul din funcţionarii uzinelor Gol­denberg, anume Isidor Ilmio­­vici, albanez de origine, a ul­tragiat pe portărelul Dinu Ve­­lichi, ce venise să facă consta­tarea solicitată prin tribunal de reclamanţi, fapt pentru care a fost arestat şi depus în pe­nitenciar pe baza legii micului parchet. Fiind judecat de către ocolul mixt, după lungi desbateri, ul­­tragiatorul a fost condamnat la 5 luni închisoare și 20­ 000 lei despăgubiri civile in mod solidar cu întreprinderile „Da­vid Goldenberg“. Portărelul Dinu Velichi a fă­cut apel împotriva cărții de ju­decată, cerând majorarea des­păgubirilor la 50.000 lei. In ce privește contrafacerea produselor uzinelor „Titan-Na­­drag-Calan“, de către între­prinderile „Goldenberg“ s-a dre­sat acte de rezultatul descin­derii operate. D. prim procuror V. Pastia a dat rechizitor de urmărire îm­potriva uzinelor „Goldenberg“,­­ trimițând cazul în judecata tribunalului. mm& NOSTRUM Traducere din spaniolă de Comandorii Bucholzer și Du­­mitrescu. — Celebrul scriitor spaniol a cărui recentă moarte a îndoliat în mod sincer repu­blica literilor, s’a întrecut pe sine in acest roman, care se pare că este cel mai formidabil din lunga serie ce a creeat. IPrețul lei 36). Crima înfiorătoare a unui sătean D. jude instructor Stănescu a arestat joi şi l-a depus la Vă­căreşti — pentru crimă de asa­sinat — pe Neagu Stoica Mie­­lu, agricultor, din comuna Obi­­leşti (Efov). Numitul e autorul unei cri­me, rareori pomenită in cro­nica judiciară, ce evocă barba­riile ispăşirilor inchizitoriale is­torice. Spre a se răzbuna anume pe paznicul moşiei Filitti — fiind­că ii dusese vitele la obor — Neagu Stoica l-a împuşcat câi­­neşte, pe inserate, în clipa când nefericitul ducea acasă hrana copilaşilor. Iar după ce l-a do­­borît după cal, — fiindcă paz­nicul, Gheorghe Dumitru, păşea in trupul mic al calului. — l-a legat de coada animalului go­­nindu-l, din câteva plesneii de biciu, peste ogoare. Victima a murit in grele chi­nuri. Şi trupul lui neînsufleţit, iz­bit in goana nebună a calului înfricoşat de povara ce-l urma, n’a fost găsit decât spre ziuă, departe de sat. Fraudele dela casa H. Fr. Söhne D. jude in str. Papadopol a a­­restat joi pe comis voiajorul Ernest König, autorul îndrăzne­ţei lovituri de la firma Hein­rich Frank Söhne din Capitală. Precum se ştie, König a sus­tras deunăzi din încasările re­alizate de la clienţii firmei, su­ma de lei 1.800.000, cu care, o vreme, a fost dispărut. Deşi s’a desfăşurat pe urmele lui o ur­mărire ca in Sherlock Holmes, n’a fost totuşi prins nici la Si­naia, nici la Constanţa, pe un­de il mâna invicibila patimă a jocurilor de noroc şi a pus ca­păt singur el peregrinărilor ne­sfârşite dela un capăt la altul al ţării in clipa când l-a apucat nostalgia căminului părăsit. Atunci a şi fost capturat şi predat parchetului. Asupra-i s-au mai găsit nu­mai lei 1.045.000. Inculpatul a făcut complete mărturisiri. Neglijenţa in serviciu Trib. Ilfov s. HI a condamnat joi la 3000 lei amendă penală —­ transformabilă la două luni închisoare in caz de insolvabi­litate — pe C. Tanase Șerban din Dealul Spart, fost secretar comunal al corn. Bolintin. Inculpatul era învinuit de sustragere de acte. Judecata nedovedind pe seama lui decât vina unei grave neglijențe in serviciu, a schimbat însă cali­ficarea iniţială. Condamnat pentru con­travenţie la fabricarea a • •• pâinii Trib. Ilfovs. III a judecat joi încă o contravenţie la legea sa­nitara, in materia fabrice­­iunei neregulate a pâinei. • Procesul era al fabrice! Her­­dand Sever Herdan. Se’judec­a anume apelul fă­­cut de numita fabrică împotri­va procesului verbal de contra­­venție dresat de organele poli­­­­ţiei sanitare, prin care a fost condamnată la 20 mii lei a­­mendă fiindcă a fabricat pâi­nea cu alaun. Contravenienta apelantă a pretins că alaunul din pâine n’ar proveni din vreun ames­tec ilicit imputabil fabricii, ci­­­că se găsea in stare naturală­­ în pământ, fiind deci absorbit­­ de materiile prime ce au intrat­­ in compunerea alimentului, a-­­­dică grâul fainei, apa din cocă,­­ etc.... In sprijinul acestei susţineri­­ au prezentat şi un studiu al­­ d-lui prof. Andronescu.­­ Tribunalul a respins Insă te-­­­oria , a adimis apelul numai în parte, şi a redus condamnaţi- I m­ea numai la 5000 lei. 1 mm* S­crisori din Land — Urmare din pag. I — ■iticiam. Spre a păstră pe Macdonald in fruntea unui gu­vern dominat de conservatori, trebue ca acest guvern să con­tinue să prezinte o faţadă de uniune naţională. Dacă libera­li pleacă (cei adevăraţi ca sir Herbert Samuel, ministrul de Interne), nu se va putea con­­tinge ţara că s-a păstrat carac­terul naţional al guvernului. Personal credem, că aceasta ar fi cel mai bun lucru. Căci res­ponsabilităţile trebue plasate a­­colo unde majoritatea parla­mentară e indiscutabilă. Con­servatorii dominând cu desă­vârşire Camera comunelor, lor le incumbă, de a lua pe faţă răspunderea puterii. Tradiţia parlamentară şi interesul ţării o cer. Dar atunci ce se face d. Macdonald? D-sa, la urma ur­mei nu poate să se declare con­servator. Pentru acest motiv, insistăm asupra faptului că de­misia miniştrilor liberali des­chide o criză politică ce nu poate avea alt rezultat decât sfârşitul carierii d-lui Macdo­nald în calitatea de şef al unui guvern naţional.­­ Nu trebue să ne mirăm, că acest om vanitos, care se crede­­ chemat la o misiune m­esianică , şi care încă mai deunăzi vor­­i bea de poziţia sa ministerială ca fiind neclintită şi făcea pla­nuri pentru zece ani, nu trebue să fim surprinşi că d. Macdo­nald e rănit de această nouă ameninţare ? El a făcut tot ce a putut ca s’o înlăture, şi chiar, aşa se şopteşte, a încercat să obţină sprijinul celor mai înalte influenţe constituţionale ce e­­xistă in această ţară. Nu credem că de data aceasta chemarea lui a fost ascultată. Aceste influenţe intervin intro criză naţională, dar nu t­ot ac­ţiona in acelaş chip spre a sal­va cariera unui ministru, oricât de simpatic ar fi. Spunem deci, că plecarea miniştrilor liberali, plecare realizată d­e începutul sfârşitului existenţii guvernu­lui naţional în Marea Britanie. Spre a dura câtva timp încă, se mai pot drege lucrurile în­­locuindu-se pe cei demisionaţi prin pseudo-liberali de felul lui sir John Simon. Macdonald va încerca să-şi ascundă sie în­suşi adevărul, dar nu va putea înşela opinia publică. Aceasta va pretinde, ca guvernul să co­respundă prin constituţia sa situaţiei adevărate a partidelor, adică va voi să vadă pe conser­vatori luând pe faţă răspunde­rea puterii, se spune, că ă. Macdonald, ca un mijloc des­­nădăjduit, poate să ceară re­gelui o nouă dizolvare a Ca­merei comunelor, în speranţă că alegerile cari vor urma, vor produce o distribuire de man­date mai favorabilă planurilor sale personale. Dar ţara nu vrea alegeri noui şi ne îndoim că Coroana o să le acorde. In tot cazul, iată că ţara e intr’un chip destul de neaşteptat în faţa unei crize ministerială, care poate avea mari repercu­siuni asupra politicii britanice în străinătate. REPERCUSIUNEA CRIZEI IN POLITICA EXTERNA Cât despre situaţia interna­ţională, micul cerc de oameni din Londra, care are datoria de a se ocupa de relaţiunile exter­ne, o consideră cu o nelinişte crescândă. Se pune întrebarea: s-a şi pus: Germania lui Sch­leicher vrea sau refuză un a­­ranj­ament amiabil în chestiu­nea armamentelor ? Ne temem că această întrebare în timpu­rile actuale a devenit acade­mică, deoarece atitudinea dele­gaţiei germane la Geneva răs­punde în chip perfect limpede. Pentru cei cari ştiu să înţe­leagă semnele ce ne vin de la Berlin, situaţia e clară. Ceea ce generalul von Schleicher vrea mai puţine, un acord amiab­il Spre a-şi consolida regim spre a-l impune unei ţări, cu,­­ în fond îi e ostilă, e nevoit să ia poziţia unui liberator eroic, Schelicher are nevoe de o de­nunţare unilaterală a tratatu­lui de la Versailles. E scopul său, şi va fi decepţionat dacă prin iscusinţa diplomaţiei celorlalte puteri, Germania e totuşi silită de a trece sub jugul unui a­­cord, care impune piedici pla­nurilor unei rem­armări uriaşe a armatei Reichului. Opinia pu­blică în Marea Britanie abia începe să se mişte, — aci de altfel e dificultatea azi pentru politica britanică, — dar con­ducătorii ştiu cari sunt inten­ţiile generalului von Schleicher şi situaţia în acest sens e la fel cu aceia care exista înainte de război, când ideile de hegemo­nie militară ale Hohenzollernilor au început să fie cunoscute. Deosebirea de această epocă totuş e mare, şi mai ales pentru că germanii de azi, dacă nu au pierdut nimic poate din spiri­tul lor războinic, nu sunt totuş în aceeaş poziţie de putere teh­nică şi numerică în care s-au găsit la începutul anului 1914. E deci, speranţă pentru Europa, mai ales dacă această din ur­mă, printrun front de solida­ritate evidentă, încurajează numeroasele elemente dem­o­­cratice, cari există in Germa­nia în ciuda prezentului n­em ultrareacţionar, care, la a urmei, prin însăşi violenţa pregăteşte propria sa înfr ■ gere A ii cm­ " Necomstituţionalitatea legilor înalta Curte de casaţie şi justiţie s’a întrunit joi in sec­ţiuni unite, sub preşedinţia d-lui prim preşedinte Dim. Vo­­lansichi, spre a examina şi solu­ţiona o interesantă chestiune de neconstituţionalitate. Dezbaterea a fost prilejuită de recursurile făcute de foştii comisari de poliţie: Nicu Mar­cel şi Dim. Badac, contra pu­nerii lor in disponibilitate, pro­dusă in urma reîncadrării pre­văzută de legea nouă de orga­nizarea poliţiei statului. Acţiunea respectivă li se res­pinsese în fond pe temeiul art. 133 din legea din 3 Ianuarie 1930, potrivit căruia măsurile şi încadrările făcute de comisiile contestate de recurenţi au fost declarate valabile şi defi­nitive. In faţa acestei situaţii, d-lor au declarat textul art. 133 ne­­constituţional „prin aceea că se violează art. 107 din Constitu­ţie ce dă dreptul oricărei per­soane vătămate în drepturile sale prin un act administrativ de autoritate să se adreseze Justiţiei. Dar, prin adăugirea ultimului alineat art. 133 se le­galizează abuzurile comise de puterea executivă oprindu-se acţiunea în justiţie întreprinsă pentru anularea­­ acestor abu­zuri. Pe de altă parte, textul mai are de efect că scoate ac­tele ministerului de resort de sub controlul justiţiei. D. procuror general Const. Ioforanu şi d. avocat Cons­­tantineanu, din partea ministe­rului de interne, au susţinut că textele incriminate nu pre­­judeiză și nu ating nici un prin­cipiu constituțional. înalta Curte, după deliberare îndelungată, a respins recunsu- I rile și pe acest motiv statori­­f cind că art. 133 din legea pen­tru organizarea poliţiei gene­rale a statului este deci consti­tuţional. Recursul in materia se­­questrului penal e inad­misibil înalta Curte de casaţie s. III. — în procesul dintre recu­renţii Adam Ludovic şi Banca Blank din Tg. Mureş pe de o­parte şi intimaţii Martin Cohn şi cu soţia pe de altă parte­­ — a fixat o foarte importantă ju­­risprudenţă în materia seques­­trului penal și al execuţiunilor provizorii, prevăzute de art. 492—493 proc. penală arde­leană* A decis anume că în această materie nu există drept de re­curs în casare la înalta Curte. In consecință, a respins re­/i n 1 /■» n î vi n Hirvi î Anul ALIA Nr. 271 Duminică 2 Octombri a Drama familiară din Ploeşti Soţia ucisa şi soţul grav rănit, intr’o cameră de hotel Ploeşti, 29 Septembrie Astăzi, la ora 5 d. a., perso­nalul şi pasagerii ce se mări­p­seau in camerele hotelului „Central“, din localitate, au fost alarmaţi de mai multe de­tunături de armă, ce s’au au­zit în camera nr. 21, din eta­jul II. Madama etajului, care din întâmplare se găsea pe sală in apropierea camerei de unde s’au auzit detunăturile, a dat fuga să vadă ce s’a petrecut. Când a ajuns in dreptul ca­merei, a văzut uşa deschizân­du-se şi un bărbat complet desbrăcat mergea pe genunchi văitându-se și acoperind cu mâna o rană dela piept, din care curgea sânge. Când s’a repezit să-i vină in­­ ajutor, a văzut cu groază, în- j tinsă pe podelele camerei, in­­ apropierea uşii, o femeie, tot­­ desbrăcată complet, care se sbătea în spasmele morţii, în- j tr’un lac de sânge. Intre timp, a sosit persona- f­iul hotelului şi pasagerii cari au încercat să dea ajutoare ră-­­ nitului, înştiinţând totodată­­ autorităţile. La scurt timp, au sosit la fa­ţa locului d-nii jude instructor­­ Gr. Pleşoianu, procuror N. Ne­ ’­delcu, Virgil Ionescu, şeful biu­­roului judiciar şi comisarii C. Cristea, I. Tudosie, I. Ionescu şi Tr. Ionescu, cari au dispus transportarea rănitului la spi­talul ,.Schuller“, începând apoi cercetările. Florea Ionescu, în etate de­­ 42 ani, notarul comunei Azuga,­­ era căsătorit de mai mulţi ani , cu Mina, în etate de 28 ani.­­ Soţul, extrem de nervos, un­­ tip sadic şi pervers, îşi maltra­ta zilnic soţia din cauza gelo­ziei, o gelozie neîntemeiată. Când mergeau pe stradă sau erau în vreun local public, ii indica direcţia in care trebue să privească. Când ajungeau acasă, înce­peau scene fără rost, care se terminau cu bătăi până la sânere, vase sparte, haine rupte­­ sau tăiate cu toporul, ca ap să se împace, ca şi când nimic nu s’ar fi întâmplat. Acum o lună de zile, tot fără motiv, Florea Ionescu şi-a bă­tut soţia o zi întreagă. Acum câtva timp femeia i-a părăsit, venind la Ploeşti, und locuia la neamuri. CUM S’A DESFĂŞURAT DRAMA Azi dimineaţă, Florea Ionesc a venit la Ploeşti şi s’a întâl­nit cu soţia lui. Au luat mas împreună şi la ora 3 s’au dit la hotelul „Central“, unde a luat o cameră. Ce s’a petrecut până la ai­zirea detunăturilor,­ nu se şti La spital, el a declarat c după ce au Intrat in carner s’au culcat, după care feme s’a dat jos din pat iar el a un mas culcat. S’a pomenit deodată, apă cu detunăturile de armă şi a simţit lovit. S’a ridicat din pat şi s’a în­dreptat spre uşe căutând­­ fugă. In ameţeala de care e­ cuprins, n’a luat seama ce mai făcut soţia lui. Autorităţile anchetatoare cra că el nu spune adevărul. Din cercetările făcute, rec că el a tras cu revolverul, ap­oi l-a întors asupră-şi şi a tr două gloanţe. Văzând-o căzută jos, i-a pus revolverul „Borwning“ în mâ­na stângă, apoi a încercat să iasă, simulând că a fot împuş­cat. D. dr. Petre Tomoşoi, medierii spitalului „Schuller“, care a dat îngrijiri rănitulu, a cons­tatat că rănile prezintă orifi­ciile de. .intrare to itopt Şi bra­ţul drept.­­ Intre timp, d. V. VasiliU-Iaşi medicul legist al judeţului, îna­­poindu-se în oraş, a fost che­mat imediat la locul dramei. D-sa a constatat că glonţa care a răpus viaţa femeii a pătruns în cap prin tâmpit dreaptă şi a eşit prin cea stân­gă. FLOREA

Next