Universul, octombrie 1932 (Anul 49, nr. 271-300)
1932-10-02 / nr. 271
CUPON Asigurarea „Franco-Română“ Bucureşti, Griviţei 23, Fondată 1920 (M. O. 182/1920) 1 Oct. 1932 PENTRU CITITORII ZIARULUI „UNIVERSUL“ Toţi abonaţii vechi şi noi ai ziarului „Universul , cetitorii cari vor trimite 25 cupoane Octombrie 1932, precum şi acei ce se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“ trimiţând Societăţii lei 140 — pentru o asigurare de lei 20.000— sau lei 295 pentru o asigurare de lei 50.000, — deosebit de avantajele acordate până acum de Societatea „FRANCO-ROMANA“ de Asigurări Generale, vor mai primi din partea Societăţii, la finele asigurării, incă o bonificaţie de lei 5.000, — echivalentul a 40 optimi de loz ale loteriei Statului Român, procurate de la colecturile principale Banca Hermes (Victoriei 30 şi Lipscani 20) şi Felix Grün, (Victoriei 60) Buc. Astfel un cetitor sau abonat asigurat la „Franco-Romaâna va beneficia de următoarele avantaje: . 1) La sfârșitul termenului de asigurare va primi Iei 3.200, — costul * 0a0£‘ _ COSTUL A 40 OPTIMI LOZ ALE LOTERIe^STATULUiiROMANje ^ 20 000( 50 000 și premHie de 10.000 Sl 5'4)0°Dupe 6 luni de plată a ratelor de asigurare, asiguratul a lei 20.000 va primi gratuit o CASETA mică DE BANI, iar dupe alte 6 luni un CEASORNIC de biurou, masiv şi de precizie. Idem a lei 50.000 dupe 3, respectiv 10 luni. 5) La finele asigurării abonaţii şi cetitorii asiguraţi vor primi în numerar lei 20.000 sau 50.000 suma asigurată, împreună cu cei 8 200, costul ziarului și al celor 40 optimi lor. TRAGEREA SAMBATA 15 OCT. 1932. Str. Doamnei, 13 Tel. 3.83 131 ALCAZAR Music-Hall — Bar — Restaurant Sâmbătă, 1 Octombrie 1932 deschiderea stagiunei în localul elegant şi renovat sub noua Direcţiune V. BRTJKOVSKY. Programul artistic cel mai ales din 30 numere este afară de orice concurenţă. Jazz-Band! original american. Bucătăria Româno-Rusă- Franceză. Preţuri moderate începutul la ora 9 seara Duminicile şi in zilele de sărbători matineuri familiare cu întregul program de la ora 5 d. a. n Procedură cea mai nemărită dinţi albi şi frumoşi — este următoare: Intindeţi o cantitate correspunzătoare de pastă de dinţi Chlorodont pe peria de dinţi Chlorodont uscată (perie specială cu perii retezaţi după forma dinţiilor) periaţi dantura în toate direcţiile, chiar din sus în jos, şi spălaţi gura cu apă de gură Chlorodont. Veţi fi surprinşi de succes, întrebuinţarea Chlorodontului este în special agreabilă deoarece această pastă nu face spuma săpunoasă, ci are o influenţă binefăcătoare prin gustul şi aroma ei delicioasă de mentă. De cumpărat pretutindeni. Remiţând firmei Chlorodont S. A. R. Braşov, Ciocrac 2, acest anunţ, primiţi cu totul gratuit un tub de probă de pastă de dinţi Chlorodont. întâmplări din Capitală Un autobuz cu pasageri se răstoarnă — Numeroşi răniţi — . Un accident de autobuz, de pe urma căruia au fost rănite mai multe persoane, s’a întâmplat ori pe calea Plevnei. Autobuzul 15382, linia 10, condus de şoferul Virgil Georgescu, venind cu mare viteză spre centru, in dreptul bisericei Sf. Constantin, un pasager din maşină a strigat şoferului să oprească spre a se da jos. Şoferul a oprit brusc. Cum insă pavajul, cimentat, era stropit proaspăt cu apă, autobuzul a derapat şi a luat-o înapoi, izbindu-se cu roata din dreapta de bordura trotuarului s-a răsturnat apoi pe partea stângă. Numeroşii pasageri din maşină au căzut unii peste alţii şi iasă prin ferestrele sparte ale cuprinşi de panică au dată autobuzului. Panica a fost mărită de ţipetele stridente ale pasagerelor, care fuseseră rănite de sfărâmăturile geamurilor sparte. Sărind publicul şi câţiva gardieni, pasagerii au fost scoşi, rând pe rând, din maşină. Au fost răniţi mai uşor şi pansaţi pe loc de un intern de la Salvare următorii pasageri: Ecaterin Ion tinichigiu, str. Regele Carol 46; Eleonora Grancea, din str. Mitropolitul Dosoftei 34, medic căpitan Clement Hârjeu din str. Triumfului 26 şi şoferul. D-ra Frieman, din str. Berzei 19, fiind mai grav rănită, a fost internată la sanatoriul Central. Şoferul a fost arestat şi condus la circ. 31. Nenorocirea unui manevrant La bariera gării Filaret, în dreptul şos. Viilor, s’a întâmplat ori o nenorocire. Manevrantul GheorgheNeacşu, de fel din com. Mihai Bravu (Vlaşca), a fost prins intre o locomotivă şi un camion şi rănit grav. Având mai multe coaste fracturate şi contuziuni puternice în regiunea pieptului, manevrantul a fost internat de Salvare, la spitalul cft. din str. giting. S’a prăbuşit un mal Căruţaşul Vasile Radu, de fel din com. Dragomireştii din Vale (Ilfov), încărcând pământ dintr’un tunel ce se săpa in curtea atelierelor Griviţa, s’a prăbuşit malul peste dânsul, provocându-i contuziuni la piept. Ambulanţa Salvării l-a dus la spitalul Filantropia. Moarte subită Comerciantul Max Rozzi, din str. Labirint 76, aflându-se la CE ESTE: C.3 C.7 IN ZBOR SPRE GLORIE SI BUGATIE! IN LUPTĂ CU ELEMENTELE NATURII, CU OAMENII SI CU FIARELE! Posed un remediu simplu insă minunat contra reumatismului, nevritei şi maladiilor acidităţii. Nu este vorba de o droga sau de vreun medicament, ci de o plantă tropicală, numită Hervea. Cu foaia sa mică se prepară o băutură ce se ia ca un ceai obişnuit. Fără multă osteneală îl puteţi prepara acasă la dv., uşurarea se resimte imediat şi devine din zi în zi mai evidentă. Sute de persoane din toate straturile societăţii au obţinut cu această plantă o ameliorare durabilă şi ne-au trimis scrisori prin care laudă această plantă minunată. Beţi o ceaşcă de Hervea în fiecare dimineaţă şi vă veţi simţi cu totul altul. Motivul consistă in acela că ea expulzează otrăvurile produse de acidul uric şi previne noui acumulări de depozite în organism. : Pachet de încercare gratuit Trimiteţi pur şi simplu adresa dv., farmaciilor mai jos indicate, şi vi se va trimite gratis un pacheţel suficient pentru incercare. Dacă simţiţi o ameliorare, vă puteţi procura o nouă cantitate cu un preţ moderat. Vă putem asigura, pe baza experienţelor făcute, că produsul ce vă oferim este extrem de eficace , contra reumatismului şi al maladiilor conexe şi ceia ce a făcut pentru miile de persoane in câteva săptămâni va face şi pentru dv., dacă voiţi să faceţi o încercare serioasă. H. I. LEE Farmacia Naţională Coniver, Calea Victoriei 14, Bucureşti. „ Brus — Straja, „ „ 36, „ Mătăsaru, Calea Victoriei. Fam. Cerb, Cal. Victoriei 70. De vânzare la toate Farmaciile şi Drogheriile din ţară. Preţ pentru public pachet mic Lei 70, pachet mare”lei 135. Hervea se vinde numai in cutii originale dacă vi se oferă in ambalaje neoriiginale refuzati-le nefiind Hervea. „ Terenti, — Iaşi Luaţi această băutură CONTRA REUMATISMULUICurier Judiciar Ancheta fraudelor de la căile ferate Noui descoperiri Am relatat, în „curierul“ nostru precedent, pe larg, panamaua nouă descoperită la C. P. R. — după întinse investigaţii făcute de d-nii jude in str. Papacopol şi prim procuror Al. Procop Dumitrescu, cu concursul d-lor Vintilă Ionescu şi Stratilescu, inspectori ai Siguranţei generale a Statului. Cercetările au continuat în răstimp neobosite pentru dovedirea tuturor culpabililor şi complicilor cauzei. Şi au sfârşit joi prin a demasca pe încă unul dintre membrii bandei — vast organizate — de prădători ai instituţiei C. F. R.-ului. Noua captură e fostul şef de birou de la primăria Sectorului II Negru , Ovid Tănăsescu. Acesta e furnizorul de acte fictive de identitate al întreprinderii inculpaţilor. El le procura bilete de identitate şi carnete de ale biroului populaţiei pe orice nume şi pentru orice înfăţişare. In deosebi s-a stabilit că el a confecţionat un astfel de certificat de identitate pentru atestatul ştefan Oscar Schmidt, pe numele Samuel Goldstein, spre a-i înlesni astfel posibilitatea de a ridica dela C. F. R. suma de lei 149 mii constituită cândva ca garanţie de furnizorul S. Goldstein. împotriva lui Tănăsescu s’a deschis, de îndată acţiune publică pentru fals in acte publice. Iar seara a fost încarcerat la Văcăreşti. Tot joi mandatele de arestare lansate contra tuturor celorlalţi culpabili au fost supuse instanţei de confirmare. Desbaterile s-au urmat in faţa tribunalului Ilfov s. II, format cu d-nii judecători Armand Constantinescu, Bostu şi procuror Salelarie. Preveniţii — Alexandru Băiulescu din C. F. R. şef de birou în direcţia financiară, Andrei Weiss, inginer Ştefan Oscar Schmidt, Biller Samuel, Toth Mih., Porumb Ion şi Amano’ochipaei — au negat orice vină. Tribunalul le-a confirmat insă mandatele de arestare. * Tot joi, d. expert Brânduş — însărcinat cu facerea expertizei contabile asupra dosarelor de garanţii subtilizate fraudulos — a depus legiuitul jurământ procedând fără întârziere la efectuarea lucrării ce i s’a Încredinţat. * Minorităţile să inveţe româneşte Am înregistrat la timp, problema interesantă de drept supusă desbaterii înaltei Curţi de casaţie s. III, prin recursul minoritarilor ucraineni din corn. Bărbeşti-Bucovina. Se ştie că aceştia pretindeau ca limba de predare in învăţământul primar local să fie cea ucraineană, exclusiv, deoarece populaţia română in localitate fiind cu totul redusă n’ar mai interesa învăţarea obligatorie a limbii naţionale a statului român ! Pretenţia aceasta a fost respinsă de ministerul instrucţiei. Ukrainenii din Bărbeşti au perseverat totuşi în demersul lor, şi după o intervenţie Încercată la Liga Naţiunilor — ce li s’au respins fără multă desbatere — s-au adresat Curţii de apel din Cernăuţi cu acţiune in contencios. Curtea insă le-a respins cererea ca inadmisibilă, considerând că aplicarea tratatelor internaţionale în cuprinsul statului român, constituind un act calificat de guvernământ, nu poate fi cenzurat de instanţele judecătoreşti. Locuitorii minoritari făcând şi recurs în casare, procesul s’a judecat şi la înalta Curte s. nu, deunăzi. Iar decizia în cauză a fost pronunţată joi, înalta Curte — adoptând concuşiile puse de ministerul instrucţiei publice prin repr. său, d. prof. univ. Aieseanu şi împărtăşind punctul de vedere fixat in hotărirea Curţii de fond — a respins recursul ca fără temeiu. A statornicit astfel şi jurisprudenţa că actul prin care se execută un tratat internaţional este un act de guvernământ iar nu unul administrativ de autoritate. hotel „Milano“, din str. Patraşcu Vodă, i s-a făcut rău şi a murit subit. Nenorocirea din b-dul Domniţei Un biciclist ce ieşea de pe str. Teodor ştefănescu, în momentul când intra în b-dul Domniţei, a fost lovit şi trântit jos de automobilul 10786, care trecea tocmai pe acolo. Rănitul fiind in nesimţire, a fost transportat în grabă la spitalul Colţea. El avea clavicula dreaptă fracturată şi o rană adâncă la ochiul drept. Asupra lui s-au găsit acte pe numele Simion Henty, din calea Griviţei 81. Şoferul Marin Andrei, conducătorul automobilului, a fost arestat. Mizeria! Fără rost pe lume, fără slujbă, fără locuinţă — fata Silvia Nadler s’a dus ori in parcul Carol şi a vrut să se sinucidă bând spirt denaturat. Descoperită la timp de gardian, ea a fost transportată cu Salvarea la spitalul Brâncovenesc. Nereguli la primăria sect. I (Galben) Am scris că la serviciul salubrităţii primăriei sect. I (Galben) s’au constatat diverse nereguli şi că d-nii Ioanin, subdirectorul serviciului, Costea şi Gavrilescu au fost suspendaţi din servicii. Orânduindu-se o anchetă ,a dovedit o mulţime de in^’■ectitudini, spre a nu fi daţi afară din serviciu, că se utilizau camioanele pentru servicii personale, că s’au schimbat caii salubrităţii, cu alţii mai proşti, camerele noui pentru automobile au fost înlocuite cu altele vechi, s’au trecut in state lucrători cari nu prestau nici un serviciu etc. După terminarea anchetei cazul va fi deferit parchetului. ffNiVERSO| Generalul C. Coandă * Urmare texte. După izbucnirea revoluției, generalul Coandă a mai stat câteva luni în Rusia, apoi a fost rechemat în ţară. In 1918 demisionând guvernul Marghiloman, el a fost însărcinat de Regele Ferdinand I cu formarea unui guvern, impus de noua situaţie creată prin ruperea frontului dela Salonic şi înaintarea armatei aliaţilor, spre Dunăre. Parlamentul a fost dizolvat şi guvernul Coandă a ordonat noua mobilizare a armatei române. Această mobilizare s’a efectuat în bune condiţiuni, încât trupele române au fost in măsură să pătrundă repede în teritoriul ocupat, evacuându-l pag. 1-a de trupele inamice. Mareşalul Mackensen, care nu se aştepta ca armata noastră să fie atât de iute mobilizată şi pusă în mişcare, a fost surprins nepreparat şi nevoit să bată în retragere, în condiţiuni umilitoare şi chiar dezastruoase. După încheerea păcei, generalul Coandă, retras din oştire, a intrat în viaţa politică, înscriindu-se în partidul poporului de sub preşedinţia d-lui general Averescu. A fost ministru al industriei şi comerţului in primul cabinet Averescu şi preşedinte Senatului. El a murit in vârstă de 75 ani, lăsând unanime regrete. LUMINA Contimsaire în pag. I. Cunosc cazul recent al unui bun revizor, dragă Doamne! inamovibil, de pe urma examenului depus mai anul trecut, întâmplarea m’a făcut să-i urmăresc activitatea nu numai şcolară ci mai ales naţională, intr’un ţinut înstrăinat. L’a împins păcatul, încrezător în laudele aduse de fostul ministru, să ceară mutarea intr’un judeţ mai apropiat de capitală, dar tot dincolo de Carpaţi. Veniră însă alegerile. Şeful organizaţiei, un ministru, nu avea trebuinţă de un revizor inamovibil răgăţan, care căuta numai de şcoală şi cultură românească, neştiind nimic din uneltirile practice ale politicei. Revizorului i s-a dat cu sila concediu. Economie in vreme de criză! Cu capul plecat, supus obiceiului, bietul om aştepta, in speranţă că ministrul său ii va chema iarăşi la datoria pentru care e plătit. T’ai găsit! Mai tare decât ministrul era şeful organizaţiei locale. Nu de un însufleţit pentru şcoală avea nevoe ci de un jandarm pentru învăţători. Revizorul, sărmanul, îşi pune nădejdea in dreptate, îşi cheltueşte economiile in drumuri la minister. Cui ii pasă de sbuciumul lui ? Bietul om vroia la urmă să se întoarcă în judeţul de unde a plecat. Iarăşi, organizaţia locală, mai puternică decât ministrul, nu-i îngăduie, căci trebuia răsplătit agentul electoral, devenit „revizorul nostru”. Asvârlit de la Ana la Caiafa, era desnădăjduit. Rar mi-a fost dat să văd o revoltă de nedreptate suferită mai adânc înrădăcinată şi mai apăsătoare. Noroc că ministrul, om milos sau iu sufletul căruia şcoala era altfel înţeleasă, a găsit o modalitate, temporară e dreptul, de liniştire mai mult morală. Excepţie este ce am văzut in nordul judeţului M. ? Alte măşti, aceiaşi piesă găsim şi in sudul lui la marginea dinspre Dunăre. Şi acolo am vizitat o clădire şcolară ca şi părăsită. Directorul proaspăt numit de către noul regim, cu două trei zile înainte de deschiderea cursurilor, a avut norocul să găsească un mic fond pentru văruitul claselor. Găinaţul gros din săliţa de intrare pentru elevi, arăta însă cinstea dată clădirii şcolare, in timpul vacanţei. Biblioteca şi aici un dulap daruit, de stejar, cuprindea tot cărţi netăiate. E de remarcat că directorul de dinaintea celui actual a plecat la Bucureşti ca să urmeze la Universitate, secţia pedagogică, adecă să încerce a ajunge eventual profesor de pedagogie la vre-o şcoală normală. Va propovădui de pe catedră copiilor despre sfinţenia şcoalei, şi importanţa bibliotecii în alungarea întunericului, măcar că în practică, şcoala lui ajunsese cotineaţa păsărilor de curte, biblioteca prăfuită şi nefolosită, iar noul local de şcoală, început din 1927, neisprăvit, să dărâmă, din cauză că parte din fonduri s’a dus pe gură de lup. Lumină, lumină, cât mai multă lumină, se strigă totuşi intr’una. I. Simionescu ———MP CAZUL UZINELOR GOLDENBERG DIN BRĂILA — Condamnarea funcţionarului ultragiator — Brăila, 29 Sept. Am scris despre descinderea făcută la uzinele metalurgice „David Goldenberg fii" din localitate in baza reclamaţiei întreprinderilor industriale „Titan“ -Nadrag-Calan, cari pretindeau că cele dintâi le falsifică produsele, aplicând pe ele mărcile lor. Cu prilejul descinderii, unul din funcţionarii uzinelor Goldenberg, anume Isidor Ilmiovici, albanez de origine, a ultragiat pe portărelul Dinu Velichi, ce venise să facă constatarea solicitată prin tribunal de reclamanţi, fapt pentru care a fost arestat şi depus în penitenciar pe baza legii micului parchet. Fiind judecat de către ocolul mixt, după lungi desbateri, ultragiatorul a fost condamnat la 5 luni închisoare și 20 000 lei despăgubiri civile in mod solidar cu întreprinderile „David Goldenberg“. Portărelul Dinu Velichi a făcut apel împotriva cărții de judecată, cerând majorarea despăgubirilor la 50.000 lei. In ce privește contrafacerea produselor uzinelor „Titan-Nadrag-Calan“, de către întreprinderile „Goldenberg“ s-a dresat acte de rezultatul descinderii operate. D. prim procuror V. Pastia a dat rechizitor de urmărire împotriva uzinelor „Goldenberg“, trimițând cazul în judecata tribunalului. mm& NOSTRUM Traducere din spaniolă de Comandorii Bucholzer și Dumitrescu. — Celebrul scriitor spaniol a cărui recentă moarte a îndoliat în mod sincer republica literilor, s’a întrecut pe sine in acest roman, care se pare că este cel mai formidabil din lunga serie ce a creeat. IPrețul lei 36). Crima înfiorătoare a unui sătean D. jude instructor Stănescu a arestat joi şi l-a depus la Văcăreşti — pentru crimă de asasinat — pe Neagu Stoica Mielu, agricultor, din comuna Obileşti (Efov). Numitul e autorul unei crime, rareori pomenită in cronica judiciară, ce evocă barbariile ispăşirilor inchizitoriale istorice. Spre a se răzbuna anume pe paznicul moşiei Filitti — fiindcă ii dusese vitele la obor — Neagu Stoica l-a împuşcat câineşte, pe inserate, în clipa când nefericitul ducea acasă hrana copilaşilor. Iar după ce l-a doborît după cal, — fiindcă paznicul, Gheorghe Dumitru, păşea in trupul mic al calului. — l-a legat de coada animalului gonindu-l, din câteva plesneii de biciu, peste ogoare. Victima a murit in grele chinuri. Şi trupul lui neînsufleţit, izbit in goana nebună a calului înfricoşat de povara ce-l urma, n’a fost găsit decât spre ziuă, departe de sat. Fraudele dela casa H. Fr. Söhne D. jude in str. Papadopol a arestat joi pe comis voiajorul Ernest König, autorul îndrăzneţei lovituri de la firma Heinrich Frank Söhne din Capitală. Precum se ştie, König a sustras deunăzi din încasările realizate de la clienţii firmei, suma de lei 1.800.000, cu care, o vreme, a fost dispărut. Deşi s’a desfăşurat pe urmele lui o urmărire ca in Sherlock Holmes, n’a fost totuşi prins nici la Sinaia, nici la Constanţa, pe unde il mâna invicibila patimă a jocurilor de noroc şi a pus capăt singur el peregrinărilor nesfârşite dela un capăt la altul al ţării in clipa când l-a apucat nostalgia căminului părăsit. Atunci a şi fost capturat şi predat parchetului. Asupra-i s-au mai găsit numai lei 1.045.000. Inculpatul a făcut complete mărturisiri. Neglijenţa in serviciu Trib. Ilfov s. HI a condamnat joi la 3000 lei amendă penală — transformabilă la două luni închisoare in caz de insolvabilitate — pe C. Tanase Șerban din Dealul Spart, fost secretar comunal al corn. Bolintin. Inculpatul era învinuit de sustragere de acte. Judecata nedovedind pe seama lui decât vina unei grave neglijențe in serviciu, a schimbat însă calificarea iniţială. Condamnat pentru contravenţie la fabricarea a • •• pâinii Trib. Ilfovs. III a judecat joi încă o contravenţie la legea sanitara, in materia fabriceiunei neregulate a pâinei. • Procesul era al fabrice! Herdand Sever Herdan. Se’judeca anume apelul făcut de numita fabrică împotriva procesului verbal de contravenție dresat de organele poliţiei sanitare, prin care a fost condamnată la 20 mii lei amendă fiindcă a fabricat pâinea cu alaun. Contravenienta apelantă a pretins că alaunul din pâine n’ar proveni din vreun amestec ilicit imputabil fabricii, cică se găsea in stare naturală în pământ, fiind deci absorbit de materiile prime ce au intrat in compunerea alimentului, a-dică grâul fainei, apa din cocă, etc.... In sprijinul acestei susţineri au prezentat şi un studiu al d-lui prof. Andronescu. Tribunalul a respins Insă te-oria , a adimis apelul numai în parte, şi a redus condamnaţi- I mea numai la 5000 lei. 1 mm* Scrisori din Land — Urmare din pag. I — ■iticiam. Spre a păstră pe Macdonald in fruntea unui guvern dominat de conservatori, trebue ca acest guvern să continue să prezinte o faţadă de uniune naţională. Dacă liberali pleacă (cei adevăraţi ca sir Herbert Samuel, ministrul de Interne), nu se va putea continge ţara că s-a păstrat caracterul naţional al guvernului. Personal credem, că aceasta ar fi cel mai bun lucru. Căci responsabilităţile trebue plasate acolo unde majoritatea parlamentară e indiscutabilă. Conservatorii dominând cu desăvârşire Camera comunelor, lor le incumbă, de a lua pe faţă răspunderea puterii. Tradiţia parlamentară şi interesul ţării o cer. Dar atunci ce se face d. Macdonald? D-sa, la urma urmei nu poate să se declare conservator. Pentru acest motiv, insistăm asupra faptului că demisia miniştrilor liberali deschide o criză politică ce nu poate avea alt rezultat decât sfârşitul carierii d-lui Macdonald în calitatea de şef al unui guvern naţional. Nu trebue să ne mirăm, că acest om vanitos, care se crede chemat la o misiune mesianică , şi care încă mai deunăzi vori bea de poziţia sa ministerială ca fiind neclintită şi făcea planuri pentru zece ani, nu trebue să fim surprinşi că d. Macdonald e rănit de această nouă ameninţare ? El a făcut tot ce a putut ca s’o înlăture, şi chiar, aşa se şopteşte, a încercat să obţină sprijinul celor mai înalte influenţe constituţionale ce există in această ţară. Nu credem că de data aceasta chemarea lui a fost ascultată. Aceste influenţe intervin intro criză naţională, dar nu tot acţiona in acelaş chip spre a salva cariera unui ministru, oricât de simpatic ar fi. Spunem deci, că plecarea miniştrilor liberali, plecare realizată de începutul sfârşitului existenţii guvernului naţional în Marea Britanie. Spre a dura câtva timp încă, se mai pot drege lucrurile înlocuindu-se pe cei demisionaţi prin pseudo-liberali de felul lui sir John Simon. Macdonald va încerca să-şi ascundă sie însuşi adevărul, dar nu va putea înşela opinia publică. Aceasta va pretinde, ca guvernul să corespundă prin constituţia sa situaţiei adevărate a partidelor, adică va voi să vadă pe conservatori luând pe faţă răspunderea puterii, se spune, că ă. Macdonald, ca un mijloc desnădăjduit, poate să ceară regelui o nouă dizolvare a Camerei comunelor, în speranţă că alegerile cari vor urma, vor produce o distribuire de mandate mai favorabilă planurilor sale personale. Dar ţara nu vrea alegeri noui şi ne îndoim că Coroana o să le acorde. In tot cazul, iată că ţara e intr’un chip destul de neaşteptat în faţa unei crize ministerială, care poate avea mari repercusiuni asupra politicii britanice în străinătate. REPERCUSIUNEA CRIZEI IN POLITICA EXTERNA Cât despre situaţia internaţională, micul cerc de oameni din Londra, care are datoria de a se ocupa de relaţiunile externe, o consideră cu o nelinişte crescândă. Se pune întrebarea: s-a şi pus: Germania lui Schleicher vrea sau refuză un aranjament amiabil în chestiunea armamentelor ? Ne temem că această întrebare în timpurile actuale a devenit academică, deoarece atitudinea delegaţiei germane la Geneva răspunde în chip perfect limpede. Pentru cei cari ştiu să înţeleagă semnele ce ne vin de la Berlin, situaţia e clară. Ceea ce generalul von Schleicher vrea mai puţine, un acord amiabil Spre a-şi consolida regim spre a-l impune unei ţări, cu, în fond îi e ostilă, e nevoit să ia poziţia unui liberator eroic, Schelicher are nevoe de o denunţare unilaterală a tratatului de la Versailles. E scopul său, şi va fi decepţionat dacă prin iscusinţa diplomaţiei celorlalte puteri, Germania e totuşi silită de a trece sub jugul unui acord, care impune piedici planurilor unei remarmări uriaşe a armatei Reichului. Opinia publică în Marea Britanie abia începe să se mişte, — aci de altfel e dificultatea azi pentru politica britanică, — dar conducătorii ştiu cari sunt intenţiile generalului von Schleicher şi situaţia în acest sens e la fel cu aceia care exista înainte de război, când ideile de hegemonie militară ale Hohenzollernilor au început să fie cunoscute. Deosebirea de această epocă totuş e mare, şi mai ales pentru că germanii de azi, dacă nu au pierdut nimic poate din spiritul lor războinic, nu sunt totuş în aceeaş poziţie de putere tehnică şi numerică în care s-au găsit la începutul anului 1914. E deci, speranţă pentru Europa, mai ales dacă această din urmă, printrun front de solidaritate evidentă, încurajează numeroasele elemente democratice, cari există in Germania în ciuda prezentului nem ultrareacţionar, care, la a urmei, prin însăşi violenţa pregăteşte propria sa înfr ■ gere A ii cm " Necomstituţionalitatea legilor înalta Curte de casaţie şi justiţie s’a întrunit joi in secţiuni unite, sub preşedinţia d-lui prim preşedinte Dim. Volansichi, spre a examina şi soluţiona o interesantă chestiune de neconstituţionalitate. Dezbaterea a fost prilejuită de recursurile făcute de foştii comisari de poliţie: Nicu Marcel şi Dim. Badac, contra punerii lor in disponibilitate, produsă in urma reîncadrării prevăzută de legea nouă de organizarea poliţiei statului. Acţiunea respectivă li se respinsese în fond pe temeiul art. 133 din legea din 3 Ianuarie 1930, potrivit căruia măsurile şi încadrările făcute de comisiile contestate de recurenţi au fost declarate valabile şi definitive. In faţa acestei situaţii, d-lor au declarat textul art. 133 neconstituţional „prin aceea că se violează art. 107 din Constituţie ce dă dreptul oricărei persoane vătămate în drepturile sale prin un act administrativ de autoritate să se adreseze Justiţiei. Dar, prin adăugirea ultimului alineat art. 133 se legalizează abuzurile comise de puterea executivă oprindu-se acţiunea în justiţie întreprinsă pentru anularea acestor abuzuri. Pe de altă parte, textul mai are de efect că scoate actele ministerului de resort de sub controlul justiţiei. D. procuror general Const. Ioforanu şi d. avocat Constantineanu, din partea ministerului de interne, au susţinut că textele incriminate nu prejudeiză și nu ating nici un principiu constituțional. înalta Curte, după deliberare îndelungată, a respins recunsu- I rile și pe acest motiv statorif cind că art. 133 din legea pentru organizarea poliţiei generale a statului este deci constituţional. Recursul in materia sequestrului penal e inadmisibil înalta Curte de casaţie s. III. — în procesul dintre recurenţii Adam Ludovic şi Banca Blank din Tg. Mureş pe de oparte şi intimaţii Martin Cohn şi cu soţia pe de altă parte — a fixat o foarte importantă jurisprudenţă în materia sequestrului penal și al execuţiunilor provizorii, prevăzute de art. 492—493 proc. penală ardeleană* A decis anume că în această materie nu există drept de recurs în casare la înalta Curte. In consecință, a respins re/i n 1 /■» n î vi n Hirvi î Anul ALIA Nr. 271 Duminică 2 Octombri a Drama familiară din Ploeşti Soţia ucisa şi soţul grav rănit, intr’o cameră de hotel Ploeşti, 29 Septembrie Astăzi, la ora 5 d. a., personalul şi pasagerii ce se măripseau in camerele hotelului „Central“, din localitate, au fost alarmaţi de mai multe detunături de armă, ce s’au auzit în camera nr. 21, din etajul II. Madama etajului, care din întâmplare se găsea pe sală in apropierea camerei de unde s’au auzit detunăturile, a dat fuga să vadă ce s’a petrecut. Când a ajuns in dreptul camerei, a văzut uşa deschizându-se şi un bărbat complet desbrăcat mergea pe genunchi văitându-se și acoperind cu mâna o rană dela piept, din care curgea sânge. Când s’a repezit să-i vină in ajutor, a văzut cu groază, în- j tinsă pe podelele camerei, in apropierea uşii, o femeie, tot desbrăcată complet, care se sbătea în spasmele morţii, în- j tr’un lac de sânge. Intre timp, a sosit persona- fiul hotelului şi pasagerii cari au încercat să dea ajutoare ră- nitului, înştiinţând totodată autorităţile. La scurt timp, au sosit la faţa locului d-nii jude instructor Gr. Pleşoianu, procuror N. Ne ’delcu, Virgil Ionescu, şeful biuroului judiciar şi comisarii C. Cristea, I. Tudosie, I. Ionescu şi Tr. Ionescu, cari au dispus transportarea rănitului la spitalul ,.Schuller“, începând apoi cercetările. Florea Ionescu, în etate de 42 ani, notarul comunei Azuga, era căsătorit de mai mulţi ani , cu Mina, în etate de 28 ani. Soţul, extrem de nervos, un tip sadic şi pervers, îşi maltrata zilnic soţia din cauza geloziei, o gelozie neîntemeiată. Când mergeau pe stradă sau erau în vreun local public, ii indica direcţia in care trebue să privească. Când ajungeau acasă, începeau scene fără rost, care se terminau cu bătăi până la sânere, vase sparte, haine rupte sau tăiate cu toporul, ca ap să se împace, ca şi când nimic nu s’ar fi întâmplat. Acum o lună de zile, tot fără motiv, Florea Ionescu şi-a bătut soţia o zi întreagă. Acum câtva timp femeia i-a părăsit, venind la Ploeşti, und locuia la neamuri. CUM S’A DESFĂŞURAT DRAMA Azi dimineaţă, Florea Ionesc a venit la Ploeşti şi s’a întâlnit cu soţia lui. Au luat mas împreună şi la ora 3 s’au dit la hotelul „Central“, unde a luat o cameră. Ce s’a petrecut până la aizirea detunăturilor, nu se şti La spital, el a declarat c după ce au Intrat in carner s’au culcat, după care feme s’a dat jos din pat iar el a un mas culcat. S’a pomenit deodată, apă cu detunăturile de armă şi a simţit lovit. S’a ridicat din pat şi s’a îndreptat spre uşe căutând fugă. In ameţeala de care e cuprins, n’a luat seama ce mai făcut soţia lui. Autorităţile anchetatoare cra că el nu spune adevărul. Din cercetările făcute, rec că el a tras cu revolverul, apoi l-a întors asupră-şi şi a tr două gloanţe. Văzând-o căzută jos, i-a pus revolverul „Borwning“ în mâna stângă, apoi a încercat să iasă, simulând că a fot împuşcat. D. dr. Petre Tomoşoi, medierii spitalului „Schuller“, care a dat îngrijiri rănitulu, a constatat că rănile prezintă orificiile de. .intrare to itopt Şi braţul drept. Intre timp, d. V. VasiliU-Iaşi medicul legist al judeţului, înapoindu-se în oraş, a fost chemat imediat la locul dramei. D-sa a constatat că glonţa care a răpus viaţa femeii a pătruns în cap prin tâmpit dreaptă şi a eşit prin cea stângă. FLOREA