Universul, martie 1933 (Anul 50, nr. 57-87)

1933-03-01 / nr. 57

ASIGURASEA „FUNHCO-ROMANA“ Bucureşti, Griviţei 23. — Fondată 1920 (M.C.182-1920) La tragerea din 28 refer. 1933 vor lua parte: 1) Asiguraţii A. M. Universul la curent cu plata ratelor. 2) Toţi abonaţii şi cititorii cari vor trimite lei 140 pentru o asigu­rare nouă de 20.000 lei sau lei 295 pentru o asigurare nouă de lei 50.000. 3) Școlarii cari vor trimite lei 103 pentru o asigurare nouă de lei 20.000 sau lei 258 pentru o asigu­rare nouă de lei 50.000. Cronica Sporturilor B­ox LUCIAN POPESCUvis IA BRUXELLES Bruxelles, 26 (Ullstein). — In faţa unui număr de peste zece m­ii spectatori a fost eri mat­chul de box dintre Lucian Po­­pescu şi Petit Riquet (Belgia). Matchul s’a terminat cu vic­toria la puncte a campionului belgian. In primele 7 reprize Lucian Popescu n’a putut să-și desfă­șoare toată tehnica. In ultimele trei reprize a do­minat insă, dar n’a putut să egaleze avantagiile câștigate de adversarul său, astfel că a fost declarat învins la puncte. Pavelescu a învins din nou pe Marinescu ‘ La Barascheum a fost ori după amiază, o reuniune mixtă de box, in cursul căruia s’au disputat patru matchuri de a­­viatori şi trei de profesionişti.­­ Am remarcat cu acest prilej, form­a neaşteptat de bună In care şi-a prezentat Constantin­­ Nour elevii, precum şi frumosul­­ match făcut de profesioniştii Aurel Climan şi Marin Stăne­­scu.­­ La amatori s’au obţinut ur­mătoarele rezultate : S. Abramovici (M.), a între­cut la puncte pe Petre Dumi­­t­rescu (H.). Constantin Lungu (M),­­ a sfârşit la ega­litate matchul său cu Tom­a Dragomir (H), căruia îi dădea câteva bune ki­lograme. Prin abandonare în pruna repriză, Traian Georgescu (M), a învins pe Nicole Nich­ita (R) . ■ Traian Mihăilescu (M) şi Aurel Angheluţă (CFR­), au luptat nedecis. PROFESIONIŞTII In primul match de profe­sionişti, hotărit pentru 10 re­prize a 2 minute, Aurel Climan a terminat, după părerea ju­riului, la egalitate cu Marin , Stan­escu. Matchul a fost de­­ factură superioară, dar Ciiman a avut suficient avantaj pen-­­ tru a merita victoria. Cel de al doilea match profe-­­­sionist a opus lui Vasile Stoian, pe Oscar venu. Deşi handica­pat din punctul de vedere al greutăţei, ultimul s’a compor­tat bine dar, a trebuit să aban­doneze lupta în repriza opta, din cauză că adversarul îi în­chisese ochiul stâng, iar cel drept nu putea să-l servească îndeajuns. Până în momentul întreruperei ostilităţilor, Sto­ian conducea cu autoritate. Ultimul match a pus in pre­zenţă, pentru a treia oară, pe foştii campioni naţionali la toate categoriile, Jean Marine­­­scu şi Dumitru Pavelescu. Mat­chul angajat pentru 10 reprize a 3 minute, a durat mai puţin decât una singură, Marinescu abandonând lupta, pe urma luxărei mânii drepte. Credem că, și în alte cond­­­țiuni, victoria nu ar fi scăpat lui Pavelescu. e. d. ­Învingătorii de la schreiberchan s-au reîntors Eri după a­mază, la ora 17 , jumătate, a descins in gara de Nord, venind de la Schreiber­­­han, locotenentul Alexandru Papan­ă, marele învingător al campionatului mondial de bob­­sleingh (2 persoane), disputat la Schreiber­han. Ne-am ocupat la timp de ad­mirabil performanţă reuşită de excelentul sportiv Papană, în tovărăşia amicului său, capitan , Hubert, cuceritori împreună, ai , unuia dintre cele mai invidiate­­ titluri. . .. I învingătorul de la Schreiber­hau a sosit cu trenul din direc­ţia Grigore Ghica Vodă şi a fost întâmpinat în gară de o seamă de sportivi şi admiratori. Intr’un entuziasm de nede­­scris, d-l Savu i-a urat bun ve­nit, din partea Oficiului naţio­nal de educaţie fizică, iar d. doctor C. Deculescu a vorbit in numele ministerului sănătăţei. De faţă a fost şi d. general Papană, părintele excelentului sportiv şi scena mnbraţişărei dintre tată şi fiu a impresionat întreaga asistenţă. Hockey pe ghiaţă — România câştiga „Cupa de consolaţie — Praga, 25. — Penultima zi a campionatului mondial de hoc­key pe ghiaţă, ce se dispută aci, a dat­ rezultatele prevăzute. Matchul Canada-Cehoslovacia, disputat astăzi după amiază s-a terminat, după cum era de aş­teptat, cu victoria canadienilor, cari au învins cu 4 — 0. Seara, America a dispus cu acelaş scor de reprezentativa Austriei. România a jucat contra re­prezentativei Letoniei, finala pentru cupa de consolaţie. Ro­mânii au reuşit prima victorie în cadrul campionatului, învin­gând cu 1—0. Punctul victorios, a fost marcat de Cantacuzin, în urma unei şarje la poarta adversă. Reprezentanţii noştri, au demarcat primele două re­prize, dar au fost nevoiţi să ce­deze către sfârşitul ultimei re­prize. Ultimele cinci minute, letone­­zii au bombardat poarta apă­rată de Raţiu, care a respins însă cu un calm şi o precizie excepţională. Astăzi se dispută finala între Canada şi America. POLITEHNICA—INF. DACIA Pe patinoarul Oteteleşanu, se dispută astă seară, un match amical între teamul Politehni­ca şi Viforul Dacia. V­olley­ball „Ap. Patriei“ învinge Sp. Studenţesc cu 3-15; 15-7; 15-4 . In faţa unui public extrem de numeros, „Ap. Patriei“ a în­vins ori după amiază, teamul „Sp. Studenţesc“. Se ştie că în turul campionatului, universita­rii au învins — in mod indis­cutabil — pe Apărători, cu un scor destul de concludent. Echi­pa d-lui Duţescu şi-a luat ori o revanşă binemeritată A în­vins la „7“ şi la „4“, cedând în primul set la „3“. Primul set se s­curge tot tim­pul in favoarea studenţilor, fără a întâmpina opoziţie din partea adversarilor decât către sfârşit, când marchează cale^3 puncte. In setul următor. Apă­rătorii iau conducerea chiar de la­ mrîma minge. Grunstein serveşte şi Nedel­­ceanu dîn centrul echipei stu­denţeşti respinge „în bombă“. Bălţeanu apără şi trece lui Sin­ger care trece lui Mănciulescu şi care la rândul său, trece fulge­rător înj terenul advers, în­scriind primul punct. Următoa­rele 7 puncte sunt obţinute de învingători, în acelaş mod, a­­j­uns a­nd la lui moment dat în situaţia de 80 0. Către sfârşit, univers't­arii îşi revin, însă fără folos. Ultima repriză, cu toată rezistenţa dârză a Sportului, de­curge tot in avantajul Ap. Pa­triei. "treia învingători, s’au relevat Bălteanu, Singer, Mănciulescu, Grunstein şi Alexandrescu, pre­oţim­ şi Sturdza care a făcut o partidă frumoasă. -îaviagii, au avut cel mai bun om in Cohen, care s’a dovedit a fi de o mobilitate excepţiona- i lă. Pentru prima oară, univer-­­ sitarii au jucat ori nervos, ceea­­ce este poate şi una din cauzele înfrângerii. Dintre celelalte matchuri tre­bue menţionată întâlnirea între Juventus şi Macabi, care s’a soldat cu o victorie de justeţă a primilor. De asemenea merită a fi subliniata performanta Vi­forului Dacia care a rezistat cât se poate de onorabil în faţa pu­ternicei formaţii y. M. C. A. I REZULTATE TEHNICE I Av. Sportiv — B. C. R. 15—2;­­ 15—10 Y. M. C. A.—Vif. Dacia 15—11; 15— 8. Juventus — Macabi 15—14 ; 16— 14. Ap. Patriei — Sp. Studenţesc 3—15; 15—7; 15—4. -xox- Scufundarea unui vapor Constanţa, 26 Febr. Am anunţat că vaporul „Ab­­­­dek­ader“ sub pavilion turc, în­­­­cărcat cu cereale româneşti de la Dunăre, a eşuat pe un banc de nisip in faţa portului Ale­­xandrette. încercările de eraare au eşu­at. Apa­ pătrunzând in maga­zii, vasul s’a scufundat. Cerealele și echipajul a­m fost salvate ■ ....'' UNIVERSULAnul al 50-lea Nr. 57 Miercuri 1 Martie 1953 Lucrările Uniunii oraşelor :Oî­ — Ziua II-a — Duminică dim. au continuat la primăria municipiului lucră­rile Uniunii oraşelor din ţară. A prezidat d. Boţioc, primarul oraşului Arad, asistat de d-nii Iulian Peter, inspector general administrativ, dr. Cornel Voicu, primarul Braşovului, şi L Ba­ban, secretarul general al U­­niunii. D. BOŢIOC deschizând şe­dinţa citeşte raportul de des­chidere a gestiunii pe anii 1831—32 şi propune alegerea comitetului Uniunii pe un nou period de trei ani. Propune, deasemeni, ca membri pe lângă preşedinte să fie reprezentanţii aceloraşi oraşe ce au figurat şi în trecut: Iaşi, Chişinău, Cer­năuţi, Timişoara, Cluj şi Cra­iova, vice­preşedinţi; membri în comitet: Arad, Braşov, Bo­toşani, Constanţa, Galaţi, Fă­găraş Lugoj, Ploeşti, Oradia, Sibiu, Tecuci, Tg. Mureş, Rădă­uţi, Vălenii de munte şi Zalău; supleanţi: Buzău, Ismail, Moi­­neşti, R. Sărat, Satu mare şi Tg. Jiu. Ca persoane de specialitate cari se interesează de gospodă­r. Dr. D. I. NICULESCU, pri­mul ajutor de primar al Ca­pitalei, privitor la problema fi­nanţelor comunale, a spus: De la o vreme încoace, politica statului faţă de finanţele co­munale a tins la acaparare mereu crescândă a veniturilor oraşelor chiar şi celor cari pro­veneau din impozite şi taxe cu caracter pur local şi ceva mai mult, chiar la impuneri de noui , sarcini. Astfel, fondul comunal, care d­in 1903 a înlocuit vechile accize şi care în acel an figura la veniturile Capitalei cu suma de lei aur 6.214.873 la un buget de lei aur 13.018.550, deci cu 47,76 la sută, a ajuns în 1932 la 1,55 la sută. Şi chiar la această ri­dicolă cotă, la care a fost re­dus fondul comunal, veniturile n’au fost achitate oraşelor. Taxa pe spectacole a fost, deasemeni, trecută statului la 1921, acordându-se oraşelor numai o cotă fixă, care d­in 1926 a fost fixată la 25 la sută din totalul încasărilor. La fel a fost cu impozitul a­­supra clădirilor şi locurilor vi­rane, taxa pentru drumuri şi acum în urmă taxele comunale pe automobile. SARCINI NOUI Odată cu sequestrarea aces­tor venituri ale comunelor, Sta­tul a pus noui sarcini cari îi in­cumbau lui — pe spinarea ora­şelor : localurile pentru per­cepţiile fiscale, subvenţii pen­tru Camerele agricole, localu­rile pentru judecătoriile de o­­col in oraşele reşedinţe, sub­venţiile pentru birourile de plasare, localurile pentru şcolile primare şi comerciale etc. BUGETE DE MIZERIE Din aceste pricini, bugetele oraşelor au fost mereu reduse, că nu mai pot satisface nici necesităţile stricte. Bugetul oraşului Lausanne (Elveţia) are la venituri 460 de 76 mii. Şi in 1931 s’a soldat cu un deficit; oraşul Lyon (Franţa) cu o populaţie puţin mai mică decât Bucureştii, are un buget de aproape 2 miliarde. DEZIDERATELE ORAŞELOR Iată de ce este necesară o or­ganizare a finanţelor comuna­le, pornind pe principiile : Percepere dir­ită, cotele adi­ţionale să nu se mai facă de agenţii fiscali, ci de agenţii co­munelor, iar fixarea cotelor să o facă anual consiliile comu­nale cari să mai poată percepe şi suplimente, până la acope­rirea chel­tue­lilor, când nu pot fi acoperite de impozite şi taxe; Restituirea impozitelor co­munale , impozitele şi taxele comunale să revie în întregime comunelor; întreg impozitul asupra clădirilor şi locurilor virane, căci veniturile lor sunt în funcţie de îmbunătăţiri e­­dilitare. La fel, adiţionalele pentru drumuri, taxa pe spec­tacole. Fondul comunal stabilit pe bazele legii actuale să fie direct vărsat comunelor şi să nu se mai prevadă in bugetul ministerului de fiinţe cifră­ria oraşelor, propune să fie de­claraţi membri onorifici ai U­­niunii pe d-nii preşedinţi şi membri ai comitetelor central de revizuire şi local de revi­zuire, precum şi pe cei 7 inspec­­tori generali administrativi re­gionali. “ Au mai fost propuşi d-nii I. Nicolau şi C. Caloianu, direc­tori generali şi I. Rădulescu, director in ministerul de in­terne. PENTRU PROGRESUL AVIA­ŢIEI D. GENERAL RUJINEI a arătat membrilor Uniunii ora­şelor că aviaţia noastră face progrese pe zi ce trece, graţie muncii ce se depune de la o vreme pe acest tărîm. Repre­zentanţii oraşelor din ţară, a­­dunaţi in adunare generală, au prilejul să ajute la progresul aviaţiei, punând la dispoziţie, in fiecare oraş, teren pentru aerodromuri. Propunerea d-lui general Ru­­jinski a fost primită de adu­narea generală, forfetară. Deasemeni, statul trebue sa renunţe la treimea din taxa pentru iluminatul cu electri­citate, asupra căreia n’are nici un drept. MIJLOACE FINANCIARE NOUI Acţiunea noastră trebue în­dreptată în scopul de a găsi nouă resurse pentru alimenta­rea bugetelor. S’ar putea, de pildă, creia o taxă de plus va­lută, căpătată de proprietatea clădită sau neclădită, de pe ur­ma lucrărilor edilitare şi o ta­xă de habitaţiune. Gratificaţiile, diurnele, jetoa­­nele de prezenţă şi alte veni­turi de acest gen trebue impu­se în favoarea comunelor. Dar ceea ce se poate impune cu mai multă uşurinţă sunt lo­calurile de noapte. Taxa ad va­­lorem rezultând din legea ma­ximului trebue generalizată. Şi în sfârşit, legea organiză­rii finanţelor va trebui să aibă în vedere să nu admită ca nici o cheltuială să se pună în sar­cina comunii, fără asentimen­tul consiliului comunal — și-a încheiat d. dr. D. I. Niculescu bogata expunere. CUVÂNTAREA DELEGATULUI MINISTERULUI DE INTERNE D. NICOLAU, dir. general în minsterul de interne, a salutat pe membrii Uniunii şi a spus că pentru viitor vor avea un şi mai mare sprijin din partea minis­terului. Se va face un fond special al comunelor şi judeţe­lor şi se va vărsa la Banca Na­ţională. Pe anul viitor cotele reale se vor ridi­ca la un miliard jumi. faţă de 400 milioane cât a fost până aci. Foarte multe taxe încasate pentru comună şi judeţ, autorităţile financiare sunt datoare să le verse direct, fără să mai treacă prin minis­terul finanţelor, ca acreditive. Ministerul a obţinut multe îmbunătăţiri. S’a modificat or­ganizarea taxelor comunale şi s’au dat posibilităţi comunelor să-şi administreze cum vor cre­de mai bine cassa. S’au admis mai multe taxe: advalorem, plus valută pentru localuri­­elă-­­ dite şi locuri virane. In ce priveşte sumele pe cari vi le datorează statul, va, tre­bui să se facă compensaţie cu sumele imense dela cassa pen­siilor. D. MIHAIU VAGAMNESCU, primarul oraşului Bacău, a spus : Viaţa administrativă tre­bue să primeze vieţii de stat. Mai de mult, autoritatea comu­nală era lăsată să-şi facă tre­burile cum credea. Trebue să întărim viaţa co­munală urbană. Această o pu­tem face mai lesne în Parla­ment, unde, dacă se găsesc câţiva înţelegători ai interese­lor oraşelor, se poate schimba viaţa atât de mult grevată de stat, a comunelor. Autoritatea comunală nu trebue dispreţuită şi nici lăsată la cheremul sta­tului. Ministerele Încurajează instituţiile lor,­­ în detrimentul oraşelor. Din utilajul nostru, din veniturile noastre, Camera de agricultură, serviciul zooteh­nic şi altele câştigă fără drept şi fără să întrebe de vorbă co­muna. Noi avem de primit bani de la autorităţile militare din ţi­nuturile noastre şi alte institu­ţii de stat, dar nu putem să ne certăm cu reprezentanţii lor , iar statul nu ne bagă in seamă când ii cerem. Trebue să pro­vocăm o conferinţă cu delega­ţii ministerului de interne şi finanţe ca să putem lucra ceva Împreună pentru oraşe. Dar mai înainte de toate, trebue să avem în grijă, ca orice legiuire va veni, pentru orașe, să nu o lăsăm să treacă prin Parlament, până ce un grup de parlamen­tari dintre noi, nu o va studia. Propun să avem o exponență­­ centrală, aci, in Capitală, care să ne poată reprezenta in legă­­­­turile cu statul. La crearea le­, gii ad-tive noui, să se aibă in­­ vedere a se pune, ca în orice­­ consiliu comunal va veni, să poată intra de drept şi doi-trei consilieri din vechiul consiliu, spre a se putea asigura o con­tinuitate în serviciul comune­lor. D. BOŢIOC, primarul oraşu­lui Arad, a spus: Socot de prisos să mai citesc in şedinţa de azi memoriul fă­cut în numele municipiului A­­rad, fiindcă nu avem alt de spus decât ceea ce au spus reprezen­tanţii oraşelor: Bucureşti, Bra­şov, Chişinău, Suceava. Subliniez însă: primăria A­­rad are 2 cinematografe comu­nale beneficiind de 50 la sută reducere la taxa de spectacole. Se pregăteşte o lege care să su­­r­prime această reducere. Rugăm să interveniţi la fo­rurile în drept ca să se facă în­lesniri oraşelor şi să se ajute întreprinderile lor. Cinemato­grafele noastre de la graniţă fac , propagandă culturală.­­ Ministerul sănătăţii impune primăriei Arad întreţinerea a 4 instituţii sanitare ale statu- I lui, cu o cheltuială de 4 mili- I oane în plus, fără ca ministe­rul să se îngrijească să dea o­­­­raşului cele 3 la sută din veni­­­­turile legii timbrului. Ministerul armatei nu plăte- I­şte ni­ei un bon pentru apa con­sumată de unităţile militare din Arad, nu plăteşte chiriile cazărmilor, nu ni se dă cotele din fondul de spectacole, din fondul comunal, cu un cuvânt statul nu dă nici o atenţie da­toriilor ce are; în schimb pu­ne imediat sechestru pe cotele­­ adiţionale când e vorba de vreo datorie a­­comunei. In astfel de împrejurări, când veniturile comunii se scot cu câta greutate, când negustorii dau faliment pe capete, să nu ne mirăm că şi oraşele vor da­­ în curând faliment.­­ Au mai făcut apoi comunicări şi au depus memorii în numele oraşelor reprezentante, d-nii: I. Pele (Oradea), Sibirsky (Chi­şinău) şi Andriescu (Botoşani) şi Schaffer (Bucureşti). Şedinţa s’a ridicat la ora 8 juni. Cea viitoare azi, Luni, ora 10 dim. — n. gr. — Discuţii in jurul chestiei finanţelor comunale —­ Expunerea d-lui dr. D. I. Niculescu — Av. ANDREESCU-Botoşani -xox­ Controlul averii lui Romulus Boilă Cluj, 25 Febr. Sâmbătă dim. urma să se ţină la Curtea de apel din Cluj pri­ma dezbatere în faţa comisiunii pentru controlul averilor, ur­mând a controla originea ave­­rii lui Romulus Boilă. Comisiu­­mea a fost presă dată de d. con- J­­ilier Da­vid­escu. Martorii şi cei chemaţi în faţa comisiunii spre a declara dacă­­ mai susţin afirmaţiile lor fă­cute în presă asupra originii averii lui R. Bilă, nu s’au pre­­­ zentat în instanţă, fiind citaţi­­ in preziua desbaterior.­­ In felul acesta desbaterea nu s’a putut ţine. Şediinţa s’a amâ­nat la o dată ce se va anunța la timp. -xox- Noul comitet al soc. spor­tive „Univer­­sitatea” din Cluj Cluj, 25 Febr. Societatea sportivă „Universi­tatea“ din Cluj, una din cele mai puternice din ţară, şi-a a­­­es următorul nou comitet de conducere: preşedinţi de onare d-na Vaida Voevod. V. Tilea, prof. ştefănescu­ Goaagă, prof. Emil Haţieganuu, prof. Iuliu Ha­­ţieganu, general Predanu, prof. Iacobovici. Preşedinte activ d, prof. Silviu Dragomir. Vice­pre­­şedinţi d-nii Sîmion Haţieganuu, dr. Aurel Buteanu, căp. Meţia­­nu. Preşedintele secţiei de fapt, bal d. maior Băleanu. Membrii secţiei d-nii dr. Huza, doctor Hirsch, dr. Lazăr, dr. Tătare, dr. Dabici, E. Ghilezsan, secre­tar general al societăţii d. Al. Boitor. Casier d. Puiu Ştefănes­­cu, director sportiv, d. dr. Eu­­gen Haţieganu. Preşedintele sec­ţiei de tennis d. căpitan Me­­fianu. Preşedintele secţiei de hokkey , dr. Ghilesanu. Secretar d. David. Preşedintele secţiei de box d. dr. Bum. Preşedintele secţiei de patinaj d. dr. Hirsch Preşedintele secţiei de gim­nastică d. dr.­. Bliaşiu. Preşedin­­tele secţiei de sky d. dr. Bădea­nui. Preşedintele secţiei de atle­tică d. căp. dr. Nemeş. Preşe­dintele secţiei de înnot d. Gh­iţă Giurgiu. Preşedintel­e secţiei de propagandă d. dr. Buteanu. Membri d-nii Virgil Dalea, Al. I Urs.ştiu, Im. Samău, G. Giurgiu.­­ Preşedintele secţiei sanitare d. : dr. Stoan Şi d dr. Daniil.. Secţ. juridică d. dr. Hirsch O sărbătoare marinărească la Constanţa — Urmare din pag. I — lor misiune. Cine ar fi crezut că un popor de plugari, va da cel mai bun contingent de ma­rinari ! Este o axiomă : nu poţi avea 0 flotă comercială bună, fără un corp de ■ marinari de elită. Sufletul navigaţiunii este mari­narul. El este factorul psiho­logic , elementul viabil, care dă impuls navigaţiunii. El în- | frentă toate primejdiile cu băr- | băţie şi e totdeauna la postul | său de onoare, conştient de­­ răspunderile care, când în a­­tâtea alte ramuri de activitate de la noi, nu există niciun fel de simţ al răspunderei. De aceia, ziarul „Universul“, pe care am onoarea să-l repre­zint in mijlocul Dvs., ca şi in trecut, tot aşa şi de acum îna­inte, va fi amicul marinarilor şi va lupta cu acea convingere ce o insuflă cauzele mari şi drepte, pentru dezvol­tarea şi întărirea flotei noastre naţio­nale de comerţ şi pentru apă­rarea drepturilor şi intereselor legitime ale întregului corp ma­rinăresc. Fie, ca acest drapaj bine­cuvântat in acest sfânt lo­caş de­­ P. S. S. Sa episcopul Gherontie, să fie un indemn puternic pentru fapte bune şi muncă constructivă. CUVÂNTAREA D-LUI BURLAN PREŞEDINTELE SINDICATU­LUI „MAREA“ fi susţinuţi de naşul drapelului lor însă cu condiţia ca ei să ră­mână oameni curaţi, cinstiţi D. ION NEICU, din partea Sindicatului presei constănţene intr’o vibrantă alocuţiune, a arătat sentimentele de dragoste cu cari gazetarii constănţeni vin intre marinari. D-sa a schiţat întreaga, poli­tică maritimă a statului româ­nesc, arătând apoi că presa constanţeană işi face o datorie de onoare din apărarea tuturor revendicărilor marinăreşti. Din partea demobilizaţilor a vorbit de capt. NIC. ŞTEFAN, care a făcut elogiul celor cari pe câmpul larg al mărilor sunt ambasadorii românismului, ai ideii de stat românesc. D. AL. DEMETRIAC, ziarist, a schiţat personalitatea d-lui Romulus Se­şariu şi a exprimat omagiul său de admiraţie direc­torului „Universului“ şi tuturor colaboratorilor acestui mare ziar, apărătorul intereselor româ­neşti. Au luat apoi cuvântul repre­zentanţii celorlalte societăţi şi sindicate cari cu toţii au salu­tat noul sindicat al marinari­lor, asigurâmdu-i de tot spriji­nul lor frăţesc. D. ROMULUS SEIŞANU, a mulţumit pentru bunele cuvinte cari s’au adresat ziarului „Uni­versul“, d-lui Stelian Popescu şi a asigurat pe marinari ,că sărbătorim astăzi un fapt de deosebită importanţă in viaţa marinăriei româneşti. Prima organizaţie profesio­nală a marinarilor români din portul Constanţa primeşte sfin­ţit de biserica neamului, sim­bolul in jurul căruia au a se strânge toţi cei cari luptând pe vastul câmp de război al mă­rilor, înfruntând zi cu zi şi ceas­­ cu ceas, furtunile apelor şi pri­mejdia morţii, poartă in lumea largă numele României şi fai­ma darurilor binecuvântatului ei pământ. Drapelul acesta, simbol al ţării şi al neamului, il primim noi astăzi, jurând să nu uităm niciodată că ne-am strâns în jurul lui pentru a fi credincioşi luptători pentru aspiraţiunile maritime ale neamului nostru, care de la Mircea cel Bătrân şi sub Ştefan cel Mare şi Sfânt a sângerat pentru a stăpâni ţara dela munte până la Marea cea mare. Credincioşi acestor aspira­­ţiuni naţionale, conştienţi de scopurile statului nostru la mare, marinarii din portul Con-­ stanţa s’au consituit în Sindi­catul­­Marea" pentru ca astfel, luptând pentru satisfacerea re­vendicărilor marinăreşti, să a-j­­ungă cât mai curând a deter­­­­mina pe răbojul vieţii statului românesc, un pas cât mai în­semnat pe drumul care duce la puterea maritimă a României. Scopurile ce le urmăreşte a­­cest sindicat sunt : îmbunătă­ţirea situaţiei personalului va­selor româneşti; condiţiuni de salarizare şi hrană, cari să per­mită marinarilor noştri să-şi îndeplinească mai bine greaua lor misiune; ameliorarea pro­blemei şomajului marinarilor. Ne mândrim de a fi putut plasa un mare număr de mari­nari şonieri, fie îmbarcându-i pe vase, fie găsindu-le altceva de lucru prin port, astfel că astăzi nu avem decât vre­o 200 marinari şomeri din peste 600 câţi erau­­acum câteva luni. D-sa a mulţumit în numele ma­rinarilor d-lor ing. Victor Fia­­cerea ,fost i primar, care a dat primul suma de lei două mii pentru drapel, precum şi d-lui Gh. S. Popescu, actualul pri­mar, care s’a dovedit un bun apărător al nostru, Cotovu, di­rectorul construcţiei portului, comandor C-tinescu, inspector al S. M. R. Constaninescu, di­rectorul soc. Steaua Română, d-lor comandori Borş şi Ştefan Popescu, căpitani ai portului, ca şi tu­tiu­or comandanţilor vase­lor româneşti pentru sprijinul pe care l-au dat acestei asociaţii marinăreşti. Sindicatul acesta va construi un cămin marinăresc, în preaj­ma portului. D. Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul“, ne-a făcut marea cinste de a primi să fie naşul drapelului nostru şi pen­tru aceasta îi exprimăm căldu­roasele noastre mulţumiri.­­ D-sa, care a patronat atâtea lăudabile iniţiative ajungând la frumoasele realizări, va fi, a­­părătorul nostru şi al revendi­cărilor noastre. Alături de noi, va lupta pen­tru idealurile maritime ale nea­mului nostru adăugând la me­ritele domniei sale pe tărâmul cultural şi naţional încă un merit şi nu dintre cele mai pu­ţin importante. Activitatea d-sale pe tărâmul naţional este o chezăşie că va fi pentru noi un bun apărător şi un sfătuitor preţios cu care vom putea să ne mândrim. Ivi. S. Regele Carol al n-lea, este de pe acum protectorul cel mai călduros al dreptelor noas­tre revindecări. M. Sa a binevoit a ne ascul­ta, cu interes şi a ne asigura de înaltul Majestăţii Sale sprijin. La eşirea din biserică, s’a for­mat un impozant cortegiu care cu drapelele şi cu muzica în frunte a parcurs orașul până la sediul sindicatului. BANCHETUL DE LA „LUZANA“ La ora 1 d. a. a avut loc în sala restaurantului „Luzana“ un s­are banchet la care au parti­­cipt peste 600 de persoane. Primul a toastat de coman­dor NEGRU care a făcut un in­teresant istoric al marinăriei româneşti, arătând lupta grea pe care a dat-o marina româ­nească spre a ajunge astăzi aci, la situaţia in care se află acum. D-sa a adus elogii d-lui Ste­lian Popescu, naşul drapelului, subliniind activitatea pe care d-sa o desfăşură pe tiranul cul­tural şi naţional spre binele ţării şi al neamului românesc. D. Stelian Popescu şi-a expri­­mat c csedj»*« Duminică dimineaţa au plecat din Capitală cu un vagon special ataşat rapidului de Cernăuţi d-nii: ministru D. R. Ioaniţescu; prof. dr. G. Angelescu, fost ministre; prof. dr. Bălăcescu; dr. Const. De­­culescu, secretar general; prof. dr. Cantacuzino și Mezincescu, eforii spitalelor civile din București; prof. dr. Danielopolu; conf. dr. P. Tomescu; conf. dr. I. Jianu, Bă­­beanu, director general al Eforiei; d-na Caragea; d-nii Victor Go­­moiu, Burileanu; State Drăgănes­­cu; Crăciunescu, dr. Puşcariu, di­rectorul general al sănătăţii; Al. Verussi, dr. Gr. Ressim, şeful ser­viciului spitalelor; Marius Georges­cu, V. Sâveanu; Lăzeanu; Pande­le­seu, cel dr. Vasilescu, etc., pre­cum şi reprezentanţii presei invi­taţi să ia parte la solemnitatea redeschiderii spitalului Boldescu din Ploeşti. Oaspeţii au fost primiţi în gara Ploeşti de către notabilităţile ju­deţului şi oraşului in frunte cu parlamentarii şi d-nii Ştefan Stroe Petrescu, prefectul judeţului; d. Brezeanu, primarul municipiului;­­ general Partenie, comandantul diviziei 13; d. col. Dimitriu, co­mandantul brigăzii; d. inspector Porumboiu, chestorul municipiului; Stelorian Zamfirescu şi Fetrică Pavelescu, ajutori de primari; a­­vocat Gh. Chirică; dr. D. Popescu medicul primar al judeţului; pre­cum şi de d-nii doctori M. Bottez, medicul primar al spitalului Bol­descu; Negruţi; Ruban, medicul şef al corporaţiilor; Racoveanu; Vasiliu Const, decanul corpului medical; Cristescu; Petrescu; V. Va­siliu, medicul legist al Judeţului; d-nii Mangu, Dinescu, Ionescu, Burcuş, medici secundari ai spita­lului Boldescu, Atanasiu, Fried­mann, Băiatu, medicul spitalului de copii, Lampadaxide, Phitnem, etc. VIZITAREA PALATULUI DE JUSTIŢIE întreaga asistenţă a fost invi­tată să viziteze noul palat de jus­tiţie de curând inaugurat. SERVICIUL DIVIN In biserica Boldescu s’a oficiat serviciul religios de către un sobor de preoţi în frunte cu protoereul Costică Petre şi s’a făcut pomeni­rea tuturor fondatorilor şi donato­rilor acestui spital. CUVÂNTĂRILE Preotul GH. IOANIŢESCU, pa­rohul bisericii, a arătat că ctitoria localului a cărui renovare şi în­zestrare se inaugurează, este isvo­­râtă din mila creştină care in tre­cut a stat la baza tuturor operilor mari. ___ D. dr. M. BOTTEZ, după ce face istoricul spitalului construit de clu­cerul Boldescu în anul 1831 şi modificărilor suferite între timp, subliniază că Eforia spitalelor ci­vile, cu toată criza prin care tre­cem, a mărit considerabil spitalul, investind aproape 3 milioane lei, prevăzându-l cu utilajul modern pentru­­spitalizarea a 85 de bol­navi. Inchee aducând mulţumiri Efo­riei, ministerului sănătăţii, prefec­tului şi primarului oraşului care au prevăzut în bugete sume impor­tante pentru întreţinerea şi func­ţionarea spitalului. D. dr­­. POPESCU, medicul primar al judeţului, işi exprimă mulţumirea pentru opera înfăp­tuită. D. dr. COSMA, fost medic pri­mar al spitalului Boldescu, timp de 34 ani, spune că: actul filan­tropic ce se înfăptueşte prin re­deschiderea porţilor spitalului mă­rit, pentru cei ce aşteaptă înfrigu­raţi ajutorul medical şi uşurarea suferinţelor este un act de înaltă moralitate şi de m­alt spirit altruist şi filantropic. D. BREZEANU, primarul ora­şului, subliniază sforţările făcute ca municipiul să aibe o asistenţă medicală corespunzătoare timpuri­lor.D. efor prof. dr. MEZINCESCU: In ciuda vremurilor şi greutăţilor ce ne-au stat în cale, spitalele E­­foriei sunt în fruntea instituţiuni­­lor de acest fel din tot cuprinsul ţării şi mulţumită ştiinţei şi vred­nicii mediclor noşti, îngrjirea bol­navilor se face în condiţiuni exce­lente. Spitalul Boldescu îşi redeschide din nou sălile sale, cu un număr de 85 paturi, renovat şi utilat in aşa fel ca să poată fi în măsură de a asigura în cele mai bune con­­diţiuni îngrijirea bolnavilor săi, încredinţez spitalul, d-lui medic primar şi personalului său ajută­tor, cu gândul că toţi cei care vor­ bate la poarta lui vor fi Îngrijiţi cu dragoste, cu desinteresare, in­­deplinindu-se dorinţele fondatorilor şi donatorilor acestui aşezământ. " D. ŞTEFAN STROE PETRESCU, prefectul judeţului, preţuieşte jert­fele făcute de Eforie cu restaura­rea spitalului şi mulţumeşte pen­tru modul desăvârşit cum s’a refă­cut şi spitalul din Sinaia. D. ministru D. R. IOANIŢESCU, spune: Eforia spitalelor civile care dăinueşte de 200 ani, a mai conti­nuat cu operile de ajutorare până la răsboi când necesitatea socială şi naţională a exproprierilor i-a re­dus activitatea. Exproprierea pe lângă multiplele rezultate bune, a avut unul dure­ros.Despierea Eforiilor de bunurile lor din care cauză nu s'a putut da* aproape nimic pentru cel ziarul „Universul" nu fi întot­deauna alături cu ei, pentru sprijinirea dreptelor lor reven­dicări. D. V. BURLAN, preşedintele sindicatului, a mulţumit tuturor celor ce şi-au manifestat inte­resul pentru marinari. D-sa a citit telegramele:­­ Majestăţii Sale Regelui Bucureşti „Marinarii civili din portul Constanţa cu prilejul botezului drapelului lor, Vă urează dom­nie lungă şi glorioasă, expri­­mându-vă profundul lor devo­tament.Preşedinte, V. Burlan Şi D-lui Stelian Popescu Ziarul „Universul“ Bucureşti Sindicatul „Marea” al mari­narilor civili din portul Cons­tanţa vă transmite cu prilejul botezului drapelului său, expre­sia celor mai călduroase senti­mente". După ce banchetul a luat sfârşit de Romulus Seisan­ îm­preună cu reprezentanţii presei şi alţi notabili ai oraşului au făcut o plimbare prin port şi cu un remorcher al construcţiei portului au făcut o excursie in largul mării, mulţi şi nevoiaşi, lucru ce a înfrâ­nat oarecum spiritul de denie al ctitorilor. Ne-au rămas clădirile, insă au sburat sufletele Face un apel la cei ce se îngri­jesc de viitorul naţiei să facă să renască spiritul de jertfă şi mila­ din trecut. După ce d-sa arată greutăţile ce le are Eforia şi veniturile reduse ■ ce li stau la dispoziţie, aduce laudă administraţiei judeţene şi comu­nale cari au alocat câte 25 la sută din venituri pentru operile de a-­­­sistenţă medicală şi socială. VIZITAREA SPITALULUI Acest spital mixt care ajunsese cu totul insuficient pentru ca să facă faţă multiplelor cerinţi ale suferinzilor din municipiu şi din intreaga regiune petroliferă şi in­dustrială din judeţul Prahova, a fost închis in luna August 1932 în vederea renovării sale complete. In acest scop s’au creat 4 sa­loane mari pentru serviciul de chi­rurgie şi medicină internă, fiecare prevăzut cu băile respective. O nouă sală de operaţie înzestrată cu tot utilajul tehnic modern. S’a clădit un pavilion nou pen­tru ambulatoriu­l care se găseşte un laborator pentru analize mi­croscopice şi chimice, o sală de ra­diologie, apoi săli speciale pentru consultaţiunile de chirurgie, medi­cină internă, boaie de ochi, dentis­­tică şi farmacia spitalului. Modernizarea a fost executată de d-na arhitect Jibory Delavrancea asistată de inginerii Grigoriu şi Gali. După vizitarea spitalului de mi­nistru Ioaniţescu a decorat cu me­ritul sanitar pe supraveghetoarea Natalia Laslo pentru activitatea ei de 25 ani în serviciul celor su­ferinzi ce s’au perindat în acest spital. BANCHETUL In onoarea oaspeţilor, primăria municipiului Ploeşti, a oferit la ora, 13 un dejun In sala restaurantului Berbec. La urmă s-a hotărât trimiterea unei telegrame M. A. Regelui. Dr. M. Rottraam­ Redeschiderea splaiului „Boldescu“ din Ploeşti -XOX­ Şedinţa societăţii naturaliştilor Societatea naturaliştilor din România a ţinut Duminică o­­bişnuita şedinţă săptămânală d­in amfiteatrul Negreanu din pa­latul facultăţii de ştiinţe. D. C. I. Manolache, asistent la staţiunea entomologică de sub direcţiunea d-lui W. Kne­chter, a făcut o comunicare­ despre biologia coleopterei lemă melanopus, o insectă, vătămă­toare atât ca larvă cât şi ca adult, până acum puţin cuno­scută din punct de vedere bio­logic. D-sa a pus la punct o serie de observaţii făcute atât in la­borator, cât şi pe câmpul de cercetări. Răspândită în climatul con­tinental această insectă atacă mult cerealele noastre; de a­­ceea, trebue să se ia măsuri de combatere. Comunicarea a fost însoţită de planşe şi proecţiuni. D. dr. Th. Buşniţă a făcut o comunicare asupra biologiei Nistrului şi a bălţilor sale, îm­părţind fluviul în 3 regiuni hi­­dro-biologice, cu caracterul lor faunistic și floristic. -xox- Nu se vor restitui salariile­­ primite INTERVENŢIA d-lui deputat MODREANU LA MINISTERUL DE FINANŢE Coreii Mari, 24 Febr. Faptul, că unele administra­ţii financiare şi percepţii au somat pe funcţionari, profe­sori, magistraţi, etc., să restitue salariile primite pe lunile Fe­bruarie, Martie sam Aprilie anul 1932, a produs o vie agi­taţie în rândul tuturor func­ţionarilor din Ardeal Ei se mi­rau, că deşi au restanţe de mai multe luni, totuşi pentru câ au primit leafa pe una din luni­le de mai sus, li se cer banii­­ înapoi, deşi au predat statele şi ordonanţele de plată. Suntem informaţi, că d. de­putat Modreanu a făcut o in­tervenţie la ministerul de fi­nanţe şi că de acolo i sî& răs­puns, că se va da un ordin dr*­­ cui ar admin'sfcraţiiîor financî* are, prin care sa va cere să­­ revină asupra somaţiilor de * stituîrea salariilor. “

Next