Universul, decembrie 1933 (Anul 50, nr. 329-357)

1933-12-01 / nr. 329

Anul al 50-lea fondatori LUIGI CAZZAVILLAN 11 Pagini EXEMPLARULm In n n tatn: fi ld owwiiini*W­­V JMCa Tun poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. 64e F. T. T. No. 121223/932 Nr* 229 Vineri 1 Decembrie 1923 IN­ CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-2b CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI are numereBo: 3 3010; 3-3011; 3-3012; 3-3013; 3-3014; 3-3015 STELIAN POPESCU Datoria presei Retragerea Germaniei de la conferinţa dezarmării şi din Societatea Naţiunilor a răs­colit din nou vântul nebuniei revizioniste între opresorii milenari ai naţionalităţilor. Propaganda maghiară s’a în­teţit pe toată suprafaţa lumii, iar presa ei e plină de iere­miade şi jelanii, de amenin­ţări şi de speranţe fără nici un frâu. Zi de zi, gazetele un­gureşti întreţin agitaţia revi­zionistă în spirite, tulburând şi exaltând sufletul poporu­lui cu cele mai îndrăzneţe vi­ziuni. Este o ofensivă dispe­rată, susţinută prin toate mij­loacele de impresionare a masselor, în scopul de a face din poporul maghiar o singu­ră voinţă şi o singură forţă. Urmăriţi numai ce scriu zilnic, în coloanele lor, ga­zetele budapestane : Pester Lloyd, 8­orai Újság, Buda­pesti Hírlap, Pesti Napló, etc., ca să vă daţi seama de tena­citatea şi solidaritatea cu care lucrează presa maghiară pen­­tru una şi aceeaşi cauză: re­vizionismul. Şi cum răspundem noi la această uriaşă şi neadormită ofensivă ? Universul a dat şi acum un an alarma şi, chemând toa­­tă suflarea românească la o manifestare de solidaritate, a avut mulţumirea de a consta­ta cât de treaz este sentimen­tul naţional în toate stratu­rile societăţii româneşti. Dar, nu trebue să ne oprim în drum. Să nu ne mulţumim să ne culcăm pe trandafirii tratate­lor, socotindu-ne la adăpost de orice pericol. Ceea ce am făcut până acum pentru lumi­narea masselor româneşti a­­supra drepturilor noastre et­nice şi istorice pecetluite prin tratate şi ce am făcut mai ales pentru a imprima rezonanţa sufletească cuve­nită în rândurile poporului român, pregătindu-l să răs­pundă cu aceeaşi exaltare şi cu aceeaşi hotărîre colectivă ameninţărilor maghiare, tre­­bue continuat, amplificat. In aceste ceasuri crâncene, a venit vremea să se numere intre ei toţi bunii români. Fără deosebire de vederi po­litice de partid sau de intere­se de clasă, trebue să ne sim­ţim aproape unul de altul, ca să formăm zid împotriva pri­mejdiei. Presa de toate nu­anţele e chemată să stea în fruntea acestei mişcări de trezire şi de apărare naţio­nală. In calitate de conducător al celui mai vechi şi mai răs­pândit ziar din România, a­­dresez un românesc apel că­tre toţi confraţii scrisului zil­nic, rugându-i să uite, măcar în aceste ceasuri grele, tot ce-i desparte în atâtea dome­nii ale ideilor şi directivelor politice interne şi să consacre ce au mai bun şi mai jertfel­nic în sufletul şi în talentul lor, acestei mari şi imperioa­se misiuni, care este păstra­rea ţării în hotarele însemna­te cu sângele eroilor, cu chi-­ nurile pe roată ale asupriţi­lor în lungul veacurilor şi cu dreptatea consemnată în cro­nicile vremii. STELIAN POPESCU Itala a oferit Statelor­ Unite un tifon pentru scadenţa de la 15 Decembr­e Washington, 28 (Ra­do­r ). — Guvernul italian a oferit Statelor Unite pla­ta sumei de un milion do­lari asupra scadenţei de la 15 Decembrie. Oferta a fost prezentată depar­tamentului de stat de că­tre ambasadorul Italiei. Ea a fost supusă imediat preşedintelui Roosevelt. In­­aşteptarea hotărîrii preşedintelui, cercurile o­­ficiale se abţin de la orice comentarii asupra ofertei italiene. Se afirmă că sunt în curs negocieri, asupra plăţii datoriilor de război, cu Finlanda, Letonia şi Cehoslovacia. Greva echipajului de pe vaporul „Polonia” — 40 marinari debarcaţi — Constanţa, 28 Noembrie Marinarii de pe vaporul Polo­nia, sub pavilion polonez, sunt de 2 zile în fierbere din cauză că comandantul vasului a refu­zat să interneze în spital pe un fochist care s-a îmbolnăvit. Ca urmare a acestei agitaţii, 40 de marinari au declarat azi dimi­neaţă grevă. Semnalul a pornit de la maşini, unde 24 de fochişti au încetat lucrul, refuzând să-l reia decât dacă bolnavul va fi trimis la spital. Agitaţiile luând proporţii şi pentru a se preîn­tâmpina eventuale dezordini, s-a anunţat poliţia portului, căpită­nia şi agenţia vasului, „Watson- Youell“. Cu toate măsurile luate, greviştii au persistat în hotărî­­rea luată, atrăgând de partea lor tot personalul. Marinarii grevişti — 34 la număr — au fost cu forţa debarcaţi şi înlo­cuiţi cu marinari români Vasul a fost pus sub paza unui detaşa­ment de grăniceri. Cei debarcaţi devenind agre­sivi, au fost arestaţi şi, sub es­cortă, expediaţi astăseară cu trenul în Polonia prin Gr. Ghica Vodă. Restul marinarilor cari au participat la grevă, vor fi de­barcaţi ulterior. W®.<a!8si. 12 IN PLIN TÂRG de pictorul JEAN NITESCU FALŞII PRIETENI Linia noastră de conduită, nu deosebi în chestiunile na­ţionale, n’ar avea nevoe de nici o explicaţie complimen­tară: coloanele noastre sunt mărturie vie ale acestei ati­tudini.] De un an şi mai bine, de când au început să prindă rădăcini anumite agitaţii ex­tremiste, noi ne-am spus cu obiectivitate şi cu justificată îngrijorare, cuvântul. N’am fost ascultaţi la vreme. Or­gan de opinie publică, zilnic in contact direct cu massele populare care ne acordă în­crederea temeinică şi vizibi­lă, noi în această opinie pu­blică aflăm linia diriguitoare a scrisului nostru. Un maniac de la ziarul „Cu­vântul“ — maniac ce nu se ocupă decât de zavistii în sâ­nul Bisericii — îşi îngădue să ne pună alături de ziarele conduse de „cetăţeni de alt sânge“ adăugând că publi­căm, ca şi ele, la loc de frun­te, cu litere mari, tot ce pri­veşte incidentele cu „Garda de fier“! Aluzia necuviinciosului a­­nonim n’ar merita să fie re­levată.­ Ar fi suficient să ce­rem „Gavantului“, ca un pro­fesionist de bună credinţă din redacţia, sa, să compare colecţiile ambelor ziare şi să vadă în care, parte e alarmis­­mul şi unde exageraţia se în­tinde pe multiple coloane. Nu o intenţie de polemică ne îndeamnă să răspundem cui n’ar, merita. Perspectiva neliniştei- organizată în um­bră, numai ea preocupă su­fletul nostru “de cetăţeni con­ştienţi.. . .. . , Politicianii, cari până ori dansam împreună" cu­ cei "pe cari aţi îi înjură, cari făceau cor cu cei cărora le atribuiau darul de a-i aduce la Putere, decepţionaţi­ au pornit lupta împotriva foştilor lor patroni sufleteşti. Singuri n’ar fi avut nici un credit şi paraponiseala lor n’ar fi avut nici un răsunet. Ei şi-au însuşit crezul unei tinerimi ce luptă să-şi des­chidă drum în viaţă şi fac din generozitatea tinereţii fără experienţă, trambulina ambiţiilor ori a dezamăgirilor l­or. Ei Împing această tine­rime în primele rânduri ale focului, ştiind de mai ’nainte să roadele, ei le vor culege. Ei sprijină şi înarmează tinere­tul deznădăjduit, gata să re­prime în sânge orice mişcare dacă li s’ar încredinţa lor Pu­terea pentru care oftează, a­­devăratul şi singurul motiv al interesului aparent ce-l manifestă pentru generaţia tânără. Naţionalismul nostru nu-i făcut din acest aluat! Trecu­tul nostru e o dovadă şi o chezăşie. Pe baze pozitive, prin esen­ţă constructiv, naţionalismul n­ostru întruchipează în pri­mul rând o părintească dra­goste. Iubirea noastră nu-i oca­zională şi nici un interes mocobim mi­­c-4 o Im Iubim generaţia ce va for­ma pătura conducătoare de mâine. Cu dragoste de tată şi de frate îi cercetăm dure­rile şi nevoile alinându-le, pe cât ne-a stat în putinţă. Cu doliul în suflet am în­registrat moartea primelor victime. Am sângerat odată cu ei, şi cu ei odată am sufe­rit fiziceşte de rănile cari au brăzdat trupul lor tânăr. Dar tocmai pentru că pă­rintească este dragostea noa­stră, nu putem aproba orice exuberanţă necugetată şi dă­­unătoare ci avem datoria im­perioasă să îndemnăm pe fiii acestei ţări să-şi deschidă o­­chii, spunându-le: Uitaţi-vă la cei care vă îm­ping în vâltoarea sângeroasă a luptelor fratricide ! Scru­­taţi-le intenţiile! Cântăriţi foloasele eventuale pentru ei şi pagubele şi suferinţele rea­le ce vă rezervă vouă viitorul! Veţi vedea atunci că sunt, în apropierea voastră, falşi prie­teni, cari sunt gata să dea foc ţării, să treacă peste ca­davre, numai spre a-şi satis­face deşarta şi bolnăvicioasa Reprezentanţii sindicatului alimentar fotografiaţi Marţi, la­­Universul* la mijloc pe d. Stelian Popescu, directorul ziarului nostru având ÎNCOTRO merge politica franceză? de SAINT-BRICE E de prisos să ne legăm la ochi. Am ajuns în clipa în care o îndreptare a politicii franceze nu mai poate fi amânata. Se­siunea dela Geneva, dintre 18 şi 82 .Noembrie, înseamnă o răs­pântie în viaţa internaţională.­­ , Ceeace s’a produs nu e alt­ceva decât efectul d­e întârziere al torpilei germane de la 14 oc­tombrie, sau mai exact a iner­ţiei apărătorilor ordinei. Singu­rul răspuns eficace la provoca­rea lui Hitler era de a primi îndată propunerea lui. Ger­mania a rupt legăturile cu Liga Naţiunilor şi cu conferin­ţa dezarmării. Trebuia să se revină, în mod radical la partea a cincea a tratatului de la Ver­sailles. Liga Naţiunilor trebuia să-şi afirme rolul de apărătoa­re a tratatelor, capabilă dacă nu să asigure executarea, cel puţin să denunţe violarea lor. Orice altă tactică nu putea duce decât­ la­ consacrarea suc­cesului manoperei germane. A­­cest succes era flagrant dacă se apuca­­ pe calea concesiunilor im riscul de redeschide suprali­citarea în pretenţii. Succesul era abia mai puţin aparent şi cel puţin tot atât de efectiv, dacă continuarea lucrărilor dezar­mării ■ ajungea la constatări de neputinţă şi la izbucniri de di­vergenţe între puteri­ Nu e tocmai ideea care a ins­pirat retragerea Germaniei? O putem afirma cu atât mai mult, cu cât am obţinut mărturisirea din gura unor personalităţi bine calificate; chiar în ziua rupturii, Cârmuitorii Reichului au crezut că plecarea lor va face să sară în aer toate compromisurile şi tot­­astfel să izbucnească deza­cordurile. Ceea ce s’a şi întâm­plat. Italienii au declarat imediat că nu se putea face nimic fără Germania. Totuş, după părerea lor, nu era nici-un motiv de grabă; înţelepciunea cerea să se aştepte, să se lase lucrurile să se aşeze. Englezii, dimpotrivă, au re­venit foarte nervoşi, fiindcă au­­ întrevăzut o criză ce putea să-i constrângă să intervină. Aceas­tă perspectivă nu putea să nu trezească certuri lău­n­trice. De unde, reluarea polemicilor şi ameninţarea cu reintrarea în scenă a d-lui Henderson, care a determinat pe cărmui­­torii englezi să caute o­ nouă soluţie, iată originea sesiunii de la Geneva. Franţa a parat imediat lovi­tura. S'a dus la Geneva ca să probeze că nu părăseşte Liga Naţiunilor. Înainte chiar de în­ceputul conversaţiilor, d. Paul Boncour a declarat formal că nu va admite nicio nouă bază de discupe, nici o nouă proce­dură. Astfel, Franţa anunţa că va­ refuza, să continue misiunea intr’o nouă conferinţă. Ceea ce nu înseamnă că refuză să­ în­ceapă tratative, ce pot­­ fi nece­sare, dar cari trebue să readu­că la conferinţa dezarmării. Această teză a învins, fiindcă in reeditare dă satisfacţie tutu­ror. Englezilor, le cruţă renega-­ rea publică a unor angajamen­te recente. Italienilor le cruţă descoperirea prea­ rapidă a ba­teriilor lor. Francezilor le­nuiţă recunoştinţa publică a distru­gerii faimosului front comun. In realitate totul trebue re­început. In fond, francezii nu prea au de ce se plânge. Nu prea aveau să se felicite de lucrările făcute la Geneva. Conferinţa dezarmării a înmormântat două proecte franceze. Din proectul Macdonald, a reţinut distincţii pur arbitrare între armamentul ofensiv şi defensiv şi o slăbire a armatei franceze. Proectele de unificare a armatelor şi de control au fost imaginate mai ales ca să facă să izbucnească reaua credinţă a Germaniei. Or, rezultatul a depăşit orice aștep­tare. Am ajuns astfel la criza decisivă, de unde va esi stabili­­zarea păcii sau noul convul­Continuare in pag. 2-a) a Pagini Svonul despre impruptul francez in Anglia Paris, 28 (Radar). — Azi dimineaţă răspăndindu-se la bursă, svonuri despre un îm­prumut francez în Anglia, francul a câştigat imediat o tendinţă foarte fermă, atin­gând la un moment cursul de 83 şi 15/16.) - ■ ’ 1 Faptul că aceste svonuri nu au găsit nicio confirmare în cercurile oficiale a atras noui oferte de franci,, provo­când scăderea devizei fran­ceze la cursul de 84.40. XXX­X XXX Milionarul loteriei din Franţa meninţat cu moartea­­ Paris, 28 (Radar). ,. Ziarul „Petit Parisien“ anunţă din A­­vion că d. Louis Ribiere, câşti­gătorul lotului de cinci milioa­ne franci la loteria­ naţională franceză, a primit mai multe cereri de bani însoţite de ame­ninţări cu moartea. Se crede că aceste scrisori au pornit de la mai mulţi indivizi certaţi cu justiţia. , Poliţia a luat măsuri pentru a supraveghea domiciliul noului milionar. NAŢIONALISMUL NOSTRU Sunt unii cari înţeleg naţio­nalismul românesc o declama­torie umflată şi o poziţie pon­tică ce urmează să se traducă, a doua zi după izbândă, prin decrete rodnice, onorarii bogate şi onoruri cari să mulţumească vanitatea. Dar adevăratul na­ţionalism folositor, care se im­pune în ceasul de faţă şi se va impune încă cel puţin o jumă­tate de secol, este acela care va consolida statul român, mai întâi prin unirea sufletească a românilor din toate ţinuturile, apoi prin apărarea graniţelor, astfel cum le-au croit cele din urmă tratate. Spre a-şi susţine politica şi alianţele, ducele Mussolini a pus înainte o formulă: „nici un tratat nu este etern“. Dar între eternitate şi cei 15 ani trecuţi de la tratatele cari au încheiat marele război, este o mare deosebire. Dar, iată că şi în Anglia a­­par factorii cari cer ca cele din urmă tratate să fie revizuite. Deşi guvernul englez şi-a spus ori cuvântul în această ches­tiune, totuş faptul că 168 de­putaţi ai Camerei Comunelor au prezentat acum câteva zile o propunere revizionistă, dove­deşte că foarte mulţi deputaţi ai partidului conservator, astăzi la cârmă, sunt pentru revizuire, Lordul Rothermere nu şi-a pierdut vremea. Dacă ne aruncăm privirile a­­supra hărţii întregei lumi, şi în special asupra continentului european, vedem că din cele câteva mari puteri europene, trei, dacă nu patru, sunt revi­zioniste. Două din ele : Italia şi Ger­mania sunt hotărît pentru re­vizuire, în Anglia sunt mulţi din sferele cele mai înalte, cari n’ar privi-o cu ochi răi, iar Rusia, cu toate pactele de nea­gresiune încheiate, n’ar fi os­tilă unei refaceri a hotarelor sale. Prin urmare, dintre toate marile puteri, singură Franţa este, până acum, categorică şi neînfrânată apărătoare a inte­grităţii tratatelor. Şi cu toate acestea, la noi, pre­cum spuneam într'un recent articol, se află naţionalişti cu brevet, cari, pe de o parte se proclamă adepţi ai hitlerimu­­­ Iu, german, iar pe de alta a sta­­t că Franţa pentru motive de co­pilărească apreciere. Bine­înţeles, despre hitleris­­mul german nu mă voi ocupa . Germania este o mare putere şi este liberă să facă la ea a­­casă tot ce-i place mai bine, apoi dorinţa oricărui român cu scaun la cap, este să păstreze cele mai bune raporturi cu a­­cest mare popor german. Dar de ce atacurile împotriva Fran­ţei, singura putere mare răma­să statornică pe poziţia neatin­­gerii tratatelor ? Franţa rămasă singură in faţa celorlalte mari puteri, pe această chestie, nu ar putea pă­stra poziţia de care vorbim, de­cât cu condiţia ca toate ţările, pentru interesul cărora luptă ea, să rămână credincioase, cu toate puterile lor materiale şi cu tot sufletul lor, în cadrul a­­lianţei pentru apărarea proprii­lor lor graniţe. Dar ce poate spune Franţa, când una din a­­ceste puteri mici, mai interesa­tă decât ea însăşi la menţinerea tratatelor, are o presă şi o parte a populaţiei care şovie, care laudă pe revizionişti, care o ata­că pe dânsa antirevizionista . Printre toate ţările Micii În­ţelegeri şi Polonia, România este singura ţară în care se ti­păresc lucruri jignitoare pentru credincioasa aliată. Asta ar pu­tea însemna că, dintre cele pa­tru puteri care constitue alian­ţa în această parte a Europei, România singură cloceşte în sufletul ei germenul inconştien­ţei şi al trădării. Dar în această Românie este un popor care a suferit mult, dar n’a trădat niciodată. Şi dacă, aventurierii cari pun pe o carte, oricare ar fi ea, tot no­rocul carierei lor politice, nu vor să înţeleagă că merg pe drumul nebuniei, atunci să se ridice toată românimea înfră­ţită după veacurile de urgie şi să-şi spună cuvântul. Prea ne lăsăm leneşi în faţa celor cari sapă în tăcere teme­lia statului român atât de re­cent închegat, prea le luăm­­ toate în glumă. Iar noi, cari facem parte din­­tr’o generaţie care n’a prea glumit cu marile îndatoriri na­ţionale, trebue să punem mâna în pieptul acelora cari, con­ştient sau inconştient, vor să lase Rom­ânia fără aliaţi fireşti. CONSTANTIN BACALBAŞA Vastă organizaţie comunistă in Germania Berlin, 28 (Rador). — In mai um­ite oraşe din Germania, po­liţia secretă a descoperit orga­nizaţii comuniste. S’au făcut aproape 100 de a­­restări şi s'a confiscat un bogat material de propagandă subver­sivă. Până şi în cazarmele Reichis­­whruitui şi ale poliţiei s-au des­­coperit în ultimele zile mani­feste de propagandă comunistă. Viscol mare la Galaţi ^ ' .............­ 1 '■ O ...........— —* Însemnate ravagii in oraş - Galaţi, 28 Noembrie Astă seară la o­ra 6, un vis­col puternic s‘a abătut asu­pra oraşului Galaţi» Timp de peste 3 ore a căzut' « imensă cantitate de zăpadă,' ■ atin­gând, in unele locuri o înăl­ţime de un sfert­ de metru. Viscolul a trântit, la­­pământ copaci, a dărâmat­ garduri şi a rupt firele de telefoane. Pe str. Domnească, artera principală a Galaţilor, au fost­­ rupte nenumărate crengi ale teilor, a trântite­ pe­ trotuar şi în mijlocul străzii. Pe str. Vulturului sunt stâlpi de telefon trântiţi pes­te case şi firele asvârtite pes­te acoperişuri.­­ , ■ Pe str. Traian, general Ber­­thelot, Tecuci, Principesa Ma­ria sunt fire electrice şi de telefon rupte. Din cauza , viscolului au fost ţiocnite unele Unii de tramvai,’ şi vagoanele n‘au mai­ circulat. Noaptea târziu vatmanii au fost nevoiţi să abandoneze vagoanele în punctele­ unde au fost sur­prinse. " “ Din pricina ruperii­ firelor electrice o parte a oraşului a rămas în Întuneric. ’ ' Viscolul a făcut ravagii in cartierele din valea Galaţilor, unde zăpada a mărit dezas­trul inundaţiilor, produse de recentele ploi.. Astfel străzile Maramureş, parte din calea Prutului, Lemnari, Locomo­­bilei, parte din Vezuviului şi Coroanei, Pescari, Badalan şi Marinei sunt complet sub apă. Viscolul de astăzi a provo­cat mari îngrijorări în cercu­rile exportatoare, întrucât în port sunt câteva cargoboturi ce urmează să încarce chere­stea şi cereale şi astăzi nu se mai poate încărca. Pe de altă parte vapoarele­­ poştale fac ultimele curse,­­ părăsind portul Galaţi ai tei Brăila. 28 Noembrie Azi după amiază a început să ningă abundent atât în oraş cât şi în judeţ. Deşi pământul este umed din cauza ploii, căzută în tot cursul nopţii, totuş s-a aşternut un strat gros de zăpadă. In docuri operaţiile de cereale au încetat, iar la port operaţiile se efectuează cu mare greutate. Cum e de aşteptat că tempe­ratura va continua să scadă, ar­matorii au dat dispoziţii ca şle­purile, remorcherele şi elevatoa­rele, care se află în susul Dună­­rii să fie gata pentru orice even­tualitate spre a se putea adăpos­­ti în caz de viscol sau îngheţ. * Exportatorii brăileni caută cât mai urgent să completeze parti­dele de mărfuri spre a fi trimi­se în străinătate în vederea exe­­cutării contractelor de vânzare. Deşi navigaţia se consideră în­­chisă în mod oficial la 6 Decem­­­brie, nu sunt excluse surprize şi este posibil ca zăpada care con­tinuă să cadă din abundenţă să aducă şi viscol, periclitând încăr­cările de cereale. IN CAPITALA După ploaia intermitentă din ultimele 24 ore, Marţi, spre seară, a început să ningă în­ Ca­pitală, zăpada aştern­ându-se într’im strat subţire. FURTUNA PE MAREA NEAGRA Constanţa, 28 Noembrie Azi la ora 12 o violentă fur­tună s-a deslănţuit pe mare şi în oraş. După amiază a început să plouă torenţial, iar spre seară să ningă cu fulgi mari. Navigaţia vapoarelor e peri­clitată. In oraş o parte din cir­cuitele telefonice, au fost deran­jate. In regiune s-a lăsat frig, aci înainte vor acosta în port f­vagii mari în cartierul din tul Constanţa. Dealul Galaţilor. La ora 10.30 Viscolul a mai făcut ia­­­ noaptea viscolul a încetat. Zăpadă mare la Brăila S’au ciocnit două avioane militare franceze Marsilia, 28 (Rador). — La Pas des Landers, un cătun care ţine de comuna Saint Victoret de pe linia Paris-Marsilia, s‘a produs un grav accident de a­­viaţie. Două avioane, aparţi­nând centrului aviaţiei mili­tare, s‘au ciocnit din cauza ce­ţei a­du­se, în cursul unor sto­ruri de exerciţii. Un avion era pilotat de sub­ofiţerul aviator, Yves Babino, iar celălalt avion de pilotul Jean Peiron, care avea ca ob­servator pe aviatorul Jacques Tenant. (­­ Cele două avioane au căzut imediat, totuşi pilotul Peiron a avut timp suficient ca să sară cu parașuta. El a reușit să se salveze. Sub sfărâmăturile avioanelor locuitorii au descoperit cada­vrele observatorului și al subo­fițerului Gabino. -xox- Suveranii Selg el la Paris Paris, 28 (Rador). — Regele și Regina Belgiei au sosit la Pa­ris astăseară la ora 17,10, prin gara de Nord. ----------*XXXx——•

Next