Universul, decembrie 1933 (Anul 50, nr. 329-357)
1933-12-01 / nr. 329
Anul al 50-lea fondatori LUIGI CAZZAVILLAN 11 Pagini EXEMPLARULm In n n tatn: fi ld owwiiini*WV JMCa Tun poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. 64e F. T. T. No. 121223/932 Nr* 229 Vineri 1 Decembrie 1923 IN CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-2b CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI are numereBo: 3 3010; 3-3011; 3-3012; 3-3013; 3-3014; 3-3015 STELIAN POPESCU Datoria presei Retragerea Germaniei de la conferinţa dezarmării şi din Societatea Naţiunilor a răscolit din nou vântul nebuniei revizioniste între opresorii milenari ai naţionalităţilor. Propaganda maghiară s’a înteţit pe toată suprafaţa lumii, iar presa ei e plină de ieremiade şi jelanii, de ameninţări şi de speranţe fără nici un frâu. Zi de zi, gazetele ungureşti întreţin agitaţia revizionistă în spirite, tulburând şi exaltând sufletul poporului cu cele mai îndrăzneţe viziuni. Este o ofensivă disperată, susţinută prin toate mijloacele de impresionare a masselor, în scopul de a face din poporul maghiar o singură voinţă şi o singură forţă. Urmăriţi numai ce scriu zilnic, în coloanele lor, gazetele budapestane : Pester Lloyd, 8orai Újság, Budapesti Hírlap, Pesti Napló, etc., ca să vă daţi seama de tenacitatea şi solidaritatea cu care lucrează presa maghiară pentru una şi aceeaşi cauză: revizionismul. Şi cum răspundem noi la această uriaşă şi neadormită ofensivă ? Universul a dat şi acum un an alarma şi, chemând toată suflarea românească la o manifestare de solidaritate, a avut mulţumirea de a constata cât de treaz este sentimentul naţional în toate straturile societăţii româneşti. Dar, nu trebue să ne oprim în drum. Să nu ne mulţumim să ne culcăm pe trandafirii tratatelor, socotindu-ne la adăpost de orice pericol. Ceea ce am făcut până acum pentru luminarea masselor româneşti asupra drepturilor noastre etnice şi istorice pecetluite prin tratate şi ce am făcut mai ales pentru a imprima rezonanţa sufletească cuvenită în rândurile poporului român, pregătindu-l să răspundă cu aceeaşi exaltare şi cu aceeaşi hotărîre colectivă ameninţărilor maghiare, trebue continuat, amplificat. In aceste ceasuri crâncene, a venit vremea să se numere intre ei toţi bunii români. Fără deosebire de vederi politice de partid sau de interese de clasă, trebue să ne simţim aproape unul de altul, ca să formăm zid împotriva primejdiei. Presa de toate nuanţele e chemată să stea în fruntea acestei mişcări de trezire şi de apărare naţională. In calitate de conducător al celui mai vechi şi mai răspândit ziar din România, adresez un românesc apel către toţi confraţii scrisului zilnic, rugându-i să uite, măcar în aceste ceasuri grele, tot ce-i desparte în atâtea domenii ale ideilor şi directivelor politice interne şi să consacre ce au mai bun şi mai jertfelnic în sufletul şi în talentul lor, acestei mari şi imperioase misiuni, care este păstrarea ţării în hotarele însemnate cu sângele eroilor, cu chi- nurile pe roată ale asupriţilor în lungul veacurilor şi cu dreptatea consemnată în cronicile vremii. STELIAN POPESCU Itala a oferit Statelor Unite un tifon pentru scadenţa de la 15 Decembre Washington, 28 (Rador ). — Guvernul italian a oferit Statelor Unite plata sumei de un milion dolari asupra scadenţei de la 15 Decembrie. Oferta a fost prezentată departamentului de stat de către ambasadorul Italiei. Ea a fost supusă imediat preşedintelui Roosevelt. Inaşteptarea hotărîrii preşedintelui, cercurile oficiale se abţin de la orice comentarii asupra ofertei italiene. Se afirmă că sunt în curs negocieri, asupra plăţii datoriilor de război, cu Finlanda, Letonia şi Cehoslovacia. Greva echipajului de pe vaporul „Polonia” — 40 marinari debarcaţi — Constanţa, 28 Noembrie Marinarii de pe vaporul Polonia, sub pavilion polonez, sunt de 2 zile în fierbere din cauză că comandantul vasului a refuzat să interneze în spital pe un fochist care s-a îmbolnăvit. Ca urmare a acestei agitaţii, 40 de marinari au declarat azi dimineaţă grevă. Semnalul a pornit de la maşini, unde 24 de fochişti au încetat lucrul, refuzând să-l reia decât dacă bolnavul va fi trimis la spital. Agitaţiile luând proporţii şi pentru a se preîntâmpina eventuale dezordini, s-a anunţat poliţia portului, căpitănia şi agenţia vasului, „Watson- Youell“. Cu toate măsurile luate, greviştii au persistat în hotărîrea luată, atrăgând de partea lor tot personalul. Marinarii grevişti — 34 la număr — au fost cu forţa debarcaţi şi înlocuiţi cu marinari români Vasul a fost pus sub paza unui detaşament de grăniceri. Cei debarcaţi devenind agresivi, au fost arestaţi şi, sub escortă, expediaţi astăseară cu trenul în Polonia prin Gr. Ghica Vodă. Restul marinarilor cari au participat la grevă, vor fi debarcaţi ulterior. W®.<a!8si. 12 IN PLIN TÂRG de pictorul JEAN NITESCU FALŞII PRIETENI Linia noastră de conduită, nu deosebi în chestiunile naţionale, n’ar avea nevoe de nici o explicaţie complimentară: coloanele noastre sunt mărturie vie ale acestei atitudini.] De un an şi mai bine, de când au început să prindă rădăcini anumite agitaţii extremiste, noi ne-am spus cu obiectivitate şi cu justificată îngrijorare, cuvântul. N’am fost ascultaţi la vreme. Organ de opinie publică, zilnic in contact direct cu massele populare care ne acordă încrederea temeinică şi vizibilă, noi în această opinie publică aflăm linia diriguitoare a scrisului nostru. Un maniac de la ziarul „Cuvântul“ — maniac ce nu se ocupă decât de zavistii în sânul Bisericii — îşi îngădue să ne pună alături de ziarele conduse de „cetăţeni de alt sânge“ adăugând că publicăm, ca şi ele, la loc de frunte, cu litere mari, tot ce priveşte incidentele cu „Garda de fier“! Aluzia necuviinciosului anonim n’ar merita să fie relevată. Ar fi suficient să cerem „Gavantului“, ca un profesionist de bună credinţă din redacţia, sa, să compare colecţiile ambelor ziare şi să vadă în care, parte e alarmismul şi unde exageraţia se întinde pe multiple coloane. Nu o intenţie de polemică ne îndeamnă să răspundem cui n’ar, merita. Perspectiva neliniştei- organizată în umbră, numai ea preocupă sufletul nostru “de cetăţeni conştienţi.. . .. . , Politicianii, cari până ori dansam împreună" cu cei "pe cari aţi îi înjură, cari făceau cor cu cei cărora le atribuiau darul de a-i aduce la Putere, decepţionaţi au pornit lupta împotriva foştilor lor patroni sufleteşti. Singuri n’ar fi avut nici un credit şi paraponiseala lor n’ar fi avut nici un răsunet. Ei şi-au însuşit crezul unei tinerimi ce luptă să-şi deschidă drum în viaţă şi fac din generozitatea tinereţii fără experienţă, trambulina ambiţiilor ori a dezamăgirilor lor. Ei Împing această tinerime în primele rânduri ale focului, ştiind de mai ’nainte să roadele, ei le vor culege. Ei sprijină şi înarmează tineretul deznădăjduit, gata să reprime în sânge orice mişcare dacă li s’ar încredinţa lor Puterea pentru care oftează, adevăratul şi singurul motiv al interesului aparent ce-l manifestă pentru generaţia tânără. Naţionalismul nostru nu-i făcut din acest aluat! Trecutul nostru e o dovadă şi o chezăşie. Pe baze pozitive, prin esenţă constructiv, naţionalismul nostru întruchipează în primul rând o părintească dragoste. Iubirea noastră nu-i ocazională şi nici un interes mocobim mic-4 o Im Iubim generaţia ce va forma pătura conducătoare de mâine. Cu dragoste de tată şi de frate îi cercetăm durerile şi nevoile alinându-le, pe cât ne-a stat în putinţă. Cu doliul în suflet am înregistrat moartea primelor victime. Am sângerat odată cu ei, şi cu ei odată am suferit fiziceşte de rănile cari au brăzdat trupul lor tânăr. Dar tocmai pentru că părintească este dragostea noastră, nu putem aproba orice exuberanţă necugetată şi dăunătoare ci avem datoria imperioasă să îndemnăm pe fiii acestei ţări să-şi deschidă ochii, spunându-le: Uitaţi-vă la cei care vă împing în vâltoarea sângeroasă a luptelor fratricide ! Scrutaţi-le intenţiile! Cântăriţi foloasele eventuale pentru ei şi pagubele şi suferinţele reale ce vă rezervă vouă viitorul! Veţi vedea atunci că sunt, în apropierea voastră, falşi prieteni, cari sunt gata să dea foc ţării, să treacă peste cadavre, numai spre a-şi satisface deşarta şi bolnăvicioasa Reprezentanţii sindicatului alimentar fotografiaţi Marţi, laUniversul* la mijloc pe d. Stelian Popescu, directorul ziarului nostru având ÎNCOTRO merge politica franceză? de SAINT-BRICE E de prisos să ne legăm la ochi. Am ajuns în clipa în care o îndreptare a politicii franceze nu mai poate fi amânata. Sesiunea dela Geneva, dintre 18 şi 82 .Noembrie, înseamnă o răspântie în viaţa internaţională. , Ceeace s’a produs nu e altceva decât efectul de întârziere al torpilei germane de la 14 octombrie, sau mai exact a inerţiei apărătorilor ordinei. Singurul răspuns eficace la provocarea lui Hitler era de a primi îndată propunerea lui. Germania a rupt legăturile cu Liga Naţiunilor şi cu conferinţa dezarmării. Trebuia să se revină, în mod radical la partea a cincea a tratatului de la Versailles. Liga Naţiunilor trebuia să-şi afirme rolul de apărătoare a tratatelor, capabilă dacă nu să asigure executarea, cel puţin să denunţe violarea lor. Orice altă tactică nu putea duce decât la consacrarea succesului manoperei germane. Acest succes era flagrant dacă se apuca pe calea concesiunilor im riscul de redeschide supralicitarea în pretenţii. Succesul era abia mai puţin aparent şi cel puţin tot atât de efectiv, dacă continuarea lucrărilor dezarmării ■ ajungea la constatări de neputinţă şi la izbucniri de divergenţe între puteri Nu e tocmai ideea care a inspirat retragerea Germaniei? O putem afirma cu atât mai mult, cu cât am obţinut mărturisirea din gura unor personalităţi bine calificate; chiar în ziua rupturii, Cârmuitorii Reichului au crezut că plecarea lor va face să sară în aer toate compromisurile şi totastfel să izbucnească dezacordurile. Ceea ce s’a şi întâmplat. Italienii au declarat imediat că nu se putea face nimic fără Germania. Totuş, după părerea lor, nu era nici-un motiv de grabă; înţelepciunea cerea să se aştepte, să se lase lucrurile să se aşeze. Englezii, dimpotrivă, au revenit foarte nervoşi, fiindcă au întrevăzut o criză ce putea să-i constrângă să intervină. Această perspectivă nu putea să nu trezească certuri lăuntrice. De unde, reluarea polemicilor şi ameninţarea cu reintrarea în scenă a d-lui Henderson, care a determinat pe cărmuitorii englezi să caute o nouă soluţie, iată originea sesiunii de la Geneva. Franţa a parat imediat lovitura. S'a dus la Geneva ca să probeze că nu părăseşte Liga Naţiunilor. Înainte chiar de începutul conversaţiilor, d. Paul Boncour a declarat formal că nu va admite nicio nouă bază de discupe, nici o nouă procedură. Astfel, Franţa anunţa că va refuza, să continue misiunea intr’o nouă conferinţă. Ceea ce nu înseamnă că refuză să înceapă tratative, ce pot fi necesare, dar cari trebue să readucă la conferinţa dezarmării. Această teză a învins, fiindcă in reeditare dă satisfacţie tuturor. Englezilor, le cruţă renega- rea publică a unor angajamente recente. Italienilor le cruţă descoperirea prea rapidă a bateriilor lor. Francezilor lenuiţă recunoştinţa publică a distrugerii faimosului front comun. In realitate totul trebue reînceput. In fond, francezii nu prea au de ce se plânge. Nu prea aveau să se felicite de lucrările făcute la Geneva. Conferinţa dezarmării a înmormântat două proecte franceze. Din proectul Macdonald, a reţinut distincţii pur arbitrare între armamentul ofensiv şi defensiv şi o slăbire a armatei franceze. Proectele de unificare a armatelor şi de control au fost imaginate mai ales ca să facă să izbucnească reaua credinţă a Germaniei. Or, rezultatul a depăşit orice așteptare. Am ajuns astfel la criza decisivă, de unde va esi stabilizarea păcii sau noul convulContinuare in pag. 2-a) a Pagini Svonul despre impruptul francez in Anglia Paris, 28 (Radar). — Azi dimineaţă răspăndindu-se la bursă, svonuri despre un împrumut francez în Anglia, francul a câştigat imediat o tendinţă foarte fermă, atingând la un moment cursul de 83 şi 15/16.) - ■ ’ 1 Faptul că aceste svonuri nu au găsit nicio confirmare în cercurile oficiale a atras noui oferte de franci,, provocând scăderea devizei franceze la cursul de 84.40. XXXX XXX Milionarul loteriei din Franţa meninţat cu moartea Paris, 28 (Radar). ,. Ziarul „Petit Parisien“ anunţă din Avion că d. Louis Ribiere, câştigătorul lotului de cinci milioane franci la loteria naţională franceză, a primit mai multe cereri de bani însoţite de ameninţări cu moartea. Se crede că aceste scrisori au pornit de la mai mulţi indivizi certaţi cu justiţia. , Poliţia a luat măsuri pentru a supraveghea domiciliul noului milionar. NAŢIONALISMUL NOSTRU Sunt unii cari înţeleg naţionalismul românesc o declamatorie umflată şi o poziţie pontică ce urmează să se traducă, a doua zi după izbândă, prin decrete rodnice, onorarii bogate şi onoruri cari să mulţumească vanitatea. Dar adevăratul naţionalism folositor, care se impune în ceasul de faţă şi se va impune încă cel puţin o jumătate de secol, este acela care va consolida statul român, mai întâi prin unirea sufletească a românilor din toate ţinuturile, apoi prin apărarea graniţelor, astfel cum le-au croit cele din urmă tratate. Spre a-şi susţine politica şi alianţele, ducele Mussolini a pus înainte o formulă: „nici un tratat nu este etern“. Dar între eternitate şi cei 15 ani trecuţi de la tratatele cari au încheiat marele război, este o mare deosebire. Dar, iată că şi în Anglia apar factorii cari cer ca cele din urmă tratate să fie revizuite. Deşi guvernul englez şi-a spus ori cuvântul în această chestiune, totuş faptul că 168 deputaţi ai Camerei Comunelor au prezentat acum câteva zile o propunere revizionistă, dovedeşte că foarte mulţi deputaţi ai partidului conservator, astăzi la cârmă, sunt pentru revizuire, Lordul Rothermere nu şi-a pierdut vremea. Dacă ne aruncăm privirile asupra hărţii întregei lumi, şi în special asupra continentului european, vedem că din cele câteva mari puteri europene, trei, dacă nu patru, sunt revizioniste. Două din ele : Italia şi Germania sunt hotărît pentru revizuire, în Anglia sunt mulţi din sferele cele mai înalte, cari n’ar privi-o cu ochi răi, iar Rusia, cu toate pactele de neagresiune încheiate, n’ar fi ostilă unei refaceri a hotarelor sale. Prin urmare, dintre toate marile puteri, singură Franţa este, până acum, categorică şi neînfrânată apărătoare a integrităţii tratatelor. Şi cu toate acestea, la noi, precum spuneam într'un recent articol, se află naţionalişti cu brevet, cari, pe de o parte se proclamă adepţi ai hitlerimu Iu, german, iar pe de alta a stat că Franţa pentru motive de copilărească apreciere. Bineînţeles, despre hitlerismul german nu mă voi ocupa . Germania este o mare putere şi este liberă să facă la ea acasă tot ce-i place mai bine, apoi dorinţa oricărui român cu scaun la cap, este să păstreze cele mai bune raporturi cu acest mare popor german. Dar de ce atacurile împotriva Franţei, singura putere mare rămasă statornică pe poziţia neatingerii tratatelor ? Franţa rămasă singură in faţa celorlalte mari puteri, pe această chestie, nu ar putea păstra poziţia de care vorbim, decât cu condiţia ca toate ţările, pentru interesul cărora luptă ea, să rămână credincioase, cu toate puterile lor materiale şi cu tot sufletul lor, în cadrul alianţei pentru apărarea propriilor lor graniţe. Dar ce poate spune Franţa, când una din aceste puteri mici, mai interesată decât ea însăşi la menţinerea tratatelor, are o presă şi o parte a populaţiei care şovie, care laudă pe revizionişti, care o atacă pe dânsa antirevizionista . Printre toate ţările Micii Înţelegeri şi Polonia, România este singura ţară în care se tipăresc lucruri jignitoare pentru credincioasa aliată. Asta ar putea însemna că, dintre cele patru puteri care constitue alianţa în această parte a Europei, România singură cloceşte în sufletul ei germenul inconştienţei şi al trădării. Dar în această Românie este un popor care a suferit mult, dar n’a trădat niciodată. Şi dacă, aventurierii cari pun pe o carte, oricare ar fi ea, tot norocul carierei lor politice, nu vor să înţeleagă că merg pe drumul nebuniei, atunci să se ridice toată românimea înfrăţită după veacurile de urgie şi să-şi spună cuvântul. Prea ne lăsăm leneşi în faţa celor cari sapă în tăcere temelia statului român atât de recent închegat, prea le luăm toate în glumă. Iar noi, cari facem parte dintr’o generaţie care n’a prea glumit cu marile îndatoriri naţionale, trebue să punem mâna în pieptul acelora cari, conştient sau inconştient, vor să lase România fără aliaţi fireşti. CONSTANTIN BACALBAŞA Vastă organizaţie comunistă in Germania Berlin, 28 (Rador). — In mai umite oraşe din Germania, poliţia secretă a descoperit organizaţii comuniste. S’au făcut aproape 100 de arestări şi s'a confiscat un bogat material de propagandă subversivă. Până şi în cazarmele Reichiswhruitui şi ale poliţiei s-au descoperit în ultimele zile manifeste de propagandă comunistă. Viscol mare la Galaţi ^ ' ............. 1 '■ O ...........— —* Însemnate ravagii in oraş - Galaţi, 28 Noembrie Astă seară la ora 6, un viscol puternic s‘a abătut asupra oraşului Galaţi» Timp de peste 3 ore a căzut' « imensă cantitate de zăpadă,' ■ atingând, in unele locuri o înălţime de un sfert de metru. Viscolul a trântit, lapământ copaci, a dărâmat garduri şi a rupt firele de telefoane. Pe str. Domnească, artera principală a Galaţilor, au fost rupte nenumărate crengi ale teilor, a trântite pe trotuar şi în mijlocul străzii. Pe str. Vulturului sunt stâlpi de telefon trântiţi peste case şi firele asvârtite peste acoperişuri. , ■ Pe str. Traian, general Berthelot, Tecuci, Principesa Maria sunt fire electrice şi de telefon rupte. Din cauza , viscolului au fost ţiocnite unele Unii de tramvai,’ şi vagoanele n‘au mai circulat. Noaptea târziu vatmanii au fost nevoiţi să abandoneze vagoanele în punctele unde au fost surprinse. " “ Din pricina ruperii firelor electrice o parte a oraşului a rămas în Întuneric. ’ ' Viscolul a făcut ravagii in cartierele din valea Galaţilor, unde zăpada a mărit dezastrul inundaţiilor, produse de recentele ploi.. Astfel străzile Maramureş, parte din calea Prutului, Lemnari, Locomobilei, parte din Vezuviului şi Coroanei, Pescari, Badalan şi Marinei sunt complet sub apă. Viscolul de astăzi a provocat mari îngrijorări în cercurile exportatoare, întrucât în port sunt câteva cargoboturi ce urmează să încarce cherestea şi cereale şi astăzi nu se mai poate încărca. Pe de altă parte vapoarele poştale fac ultimele curse, părăsind portul Galaţi ai tei Brăila. 28 Noembrie Azi după amiază a început să ningă abundent atât în oraş cât şi în judeţ. Deşi pământul este umed din cauza ploii, căzută în tot cursul nopţii, totuş s-a aşternut un strat gros de zăpadă. In docuri operaţiile de cereale au încetat, iar la port operaţiile se efectuează cu mare greutate. Cum e de aşteptat că temperatura va continua să scadă, armatorii au dat dispoziţii ca şlepurile, remorcherele şi elevatoarele, care se află în susul Dunării să fie gata pentru orice eventualitate spre a se putea adăposti în caz de viscol sau îngheţ. * Exportatorii brăileni caută cât mai urgent să completeze partidele de mărfuri spre a fi trimise în străinătate în vederea executării contractelor de vânzare. Deşi navigaţia se consideră închisă în mod oficial la 6 Decembrie, nu sunt excluse surprize şi este posibil ca zăpada care continuă să cadă din abundenţă să aducă şi viscol, periclitând încărcările de cereale. IN CAPITALA După ploaia intermitentă din ultimele 24 ore, Marţi, spre seară, a început să ningă în Capitală, zăpada aşternându-se într’im strat subţire. FURTUNA PE MAREA NEAGRA Constanţa, 28 Noembrie Azi la ora 12 o violentă furtună s-a deslănţuit pe mare şi în oraş. După amiază a început să plouă torenţial, iar spre seară să ningă cu fulgi mari. Navigaţia vapoarelor e periclitată. In oraş o parte din circuitele telefonice, au fost deranjate. In regiune s-a lăsat frig, aci înainte vor acosta în port fvagii mari în cartierul din tul Constanţa. Dealul Galaţilor. La ora 10.30 Viscolul a mai făcut ia noaptea viscolul a încetat. Zăpadă mare la Brăila S’au ciocnit două avioane militare franceze Marsilia, 28 (Rador). — La Pas des Landers, un cătun care ţine de comuna Saint Victoret de pe linia Paris-Marsilia, s‘a produs un grav accident de aviaţie. Două avioane, aparţinând centrului aviaţiei militare, s‘au ciocnit din cauza ceţei aduse, în cursul unor storuri de exerciţii. Un avion era pilotat de subofiţerul aviator, Yves Babino, iar celălalt avion de pilotul Jean Peiron, care avea ca observator pe aviatorul Jacques Tenant. ( Cele două avioane au căzut imediat, totuşi pilotul Peiron a avut timp suficient ca să sară cu parașuta. El a reușit să se salveze. Sub sfărâmăturile avioanelor locuitorii au descoperit cadavrele observatorului și al subofițerului Gabino. -xox- Suveranii Selg el la Paris Paris, 28 (Rador). — Regele și Regina Belgiei au sosit la Paris astăseară la ora 17,10, prin gara de Nord. ----------*XXXx——•