Universul, aprilie 1934 (Anul 51, nr. 89-114)

1934-04-01 / nr. 89

Anul al 51-lea . fONDATORi d­rlQI CAZZAVILLAN Nr. 19 Duminică 1 Aprilie 1934 P III Dl SflCTORi STELIAN POPESCU Tineretul, rezervor de ener­gii, care trebue să fie puse In valoare, are nevoe de îndru­mări, de o cohesiune morală, de disciplină, de simţul dato­riei şi de im ideaL El a fost lăsat după război, fără îndrumări, fără discipli­nă şi, ceia ce este mai grav, fără un ideal. Şcoala n’a pregătit, sufi­cient noua generaţie pentru a putea face faţă cerinţelor timpurilor grele prin care trecem şi nici pentru viaţa publică. Instrucţia n’a fost întovărăşită de educaţia com­pletă morală, socială şi ci­vică. S’a dat mai multă a­­tenţiune sporturilor, de­oa­rece copiii şi adolescenţii au nevoe de educaţiune fizică, dar s-a uitat că această e­­ducaţiune, de­sigur importan­tă şi necesară, trebue să fie însoţită de o disciplină in­telectuală şi morală, care să favorizeze asimilarea cunoş­tinţelor, formaţia etică şi chiar „eroică" a cetăţenilor de mâine. Din nefericire, noi n’am dat atenţiunea cuvenită edu­­caţiunii şi organizării tine­retului, tocmai în faza cea mai delicată şi periculoasă a refacerilor post-belice, când atâtea curente de opiniune circulă şi se ciocnesc, când demagogia domină arena pu­blică, când desfrâul se întin­de în viaţa socială, când ari­vismul împinge, în locuri de răspundere, elemente insufi­cient pregătite, sau incapa­bile. Ţările, care au dat o aten­ţiune deosebită tineretului, sunt: Italia, Germania, An­glia, Statele­ Unite şi Rusia sovietică. Italia, Germania şi Rusia sovietică au,căutat să îpea-Sr Ti_.­.crd . mit sistem politic , fascism, hitlerism şi comunism. Oricine ’ a urmărit evolu­ţia fascismului, de la geneza sa şi până azi, cu spiritul o­­biectiv, ajunge la concluzia că el se reazâmă pe tineret. In ziua când generaţia tâ­nără italiană, pe care o gă­sim Încadrată în Balilla, In Avantgarde şi în Miliţia na­ţională, va intra in arena pu­blică, în viaţa civică, abia a­­tunci fascismul va dispune de o armată imensă de oameni formaţi după concepţia şi metodele fasciste şi numai a­­tunci el va putea­­intra într’o fază de consolidare „Să resişti, să durezi". Rezistenţa şi durata. Ce vrea să­ spună d. Musso­lini prin această axiomă ? Că fascismul este în faza e­­volutivă şi numai prin rezis­tenţă şi durată, el va triumfa deplin. De aceea se aşteaptă in­trarea în viaţa civică a tine­rei generaţii, care va da po­sibilităţi fascismului italian, să intre în faza culminantă a evoluţiei sale. Lăsând la o parte scopul politic urmărit prin această organizare a tineretului ita­lian, constatăm faptul impor­tant, că prin educaţia ce o capătă în Balilla, în Avant­garde şi în Miliţia naţională, noua generaţie a căpătat co­­hesiunea morală, simţul da­toriei şi al disciplinei, spiri­tul constructiv şi eroic. Ar fi timpul să organizăm şi noi tineretul, în această direcţiune, dar fără nicio ten­dinţă şi scop politic. ----------0X0--------­ COMPLICEA ,­­Miss Shella Nono, dansatoare engleză, căreia Romagnino, se­cretarul lui Stavisky, i-a Încre­dințat­­ bijuteriile lui Stavisky să­ le depună la muntele de pie­tate „Sutton" din Londra. Ce se petrece la C. F. R.? Nu scuze, ci sancţiuni ? Ca răspuns la articolul pu­­blicat în numărul nostru de est sub titlul: „Căile ferate române şi neamul „Popeştilor şi Ioneş­­tlor", am primit următorul co­municat : In ultimul număr al Revis­tei C. F. R.“ s’a publicat un ar­ticol intitulat: străinii”. Di­recţiunea generală a Regiei autonome c.fr. face cunoscut că acest articol s’a publicat fără ştirea sa”. Nu suntem satisfăcuţi cu un asemenea răspuns. Direcţiunea Regiei C. F. R. a invocat o scuză pe care nu o admitem. Publicaţii mea citată are un caracter oficios şi este condusă de un salariat al C. F. R. In ar­­ticolul publicat în această re­­vistă oficioasă, s’au adus insulte şi ofense grave, nu unor anu­mite persoane, ci neamului ro­­mâne­sc, numit în batjocură „neamul Popeştilor şi Ionesilor şi al tuturor celor cari au nu­mele lor terminat în „eseu“, considerat a fi „provenit din promiscuitatea omenească ce să­­lăşlueşte pe pământu­l ospitalier al României Mari“, pe când elementele străine, încuibate în posturile de comandă ale C. F. R, sunt acoperite de elogii. In urma apariţiei acestui ar­­ticol, cu un conţinut injurios, infam şi anti­naţional, in publi­cation ca­sa oficioasă, Direcţiu­­nea generală a Regiei C. F. R. era şi este datoare să aplice sancţiunile cuvenite celor vino­vaţi, iar nu să îngâne scuza, că articolul ce a revoltat toate con­­ştiinţele româneşti, „s’a publi­­cat fără ştirea sa". Cu atât mai mult se impun a­­ceste sancţiuni, cu cât „Revista C. F. R." a luat apărarea tu­­turor elementelor străine aflate în serviciile C.F.R., care nu sunt indicate, sub niciun titlu, să conducă şi să controleze ser­­vicii CE SUNT IN LEGĂTURĂ CU MOBILIZAREA SI CON­CENTRAREA TRUPELOR IN CAZ DE RĂZBOI, DIN PUTER­­NICE CONSIDERATIUNI CE INTERESEAZĂ FOARTE DE­ A­­PROAPE APARAREA NOASTRA NATIONALA. Când în Parlament şi in pre­­sa naţională, s'a cerut îndepăr­tarea acestor elemente suspecte, când ministrul armatei a inter­­venit pe lângă organele de con­­ducere ale C. F. R. să reorga­nizeze acele servicii, spre a le feri de spionaj şi nesiguranţă, cum se explică faptul, că direc­­ţiunea C. F. R., prin publicaţiu­­nea sa oficioasă, caută să apere şi să menţină in posturile de 2^2, comandă şi în birourile ce au legătură cu marele stat major, pe inginerii ruşi, maghiari, e­­vreo-maghiari, germani etc.? După ce am dat noi alarma şi am atras atenţiunea guvernu­­lui şi a organelor superioare mi­litare, asupra acestei îngrijoră­­toare şi anormale stări de lu­cruri, urmată de expunerile din Parlament şi de intervenţiunile ministerului apărării naţionale, totuşi, direcţia C. F. R. a opus rezistenţă, urmărind să acopere şi să apere personalul technic internaţionalizat, acaparator şi deţinător de secrete militare. Iată un fapt grav, care dove­deşte că actuala conducere a C. F. R. nu este pătrunsă de sim­­ţul datoriei şi al răspunderii şi nici nu-şi dă seama de impera­­tivul categoric al naţionalizării personalului serviciilor impor­tante ce sunt în strânsă legă­tură cu serviciile marelui stat major. In cazul acesta, se impune o radicală reorganizare a admi­­nistraţiei C. F. R., o curăţire a brumurilor importante de ele­mentele străine suspecte şi o conducere încredinţată unui om priceput, energic şi conştient de misiunea ce o are de îndeplinit. -XCX­ Fabrică distrusă de incendiu Berlin, 29 (Rador).— In lo­calitatea Oranienburg, aproape de Berlin, a izbucnit un incen­­diu violent la o fabrică de pro­­duse chimice. Fabrica a fost nimicită în parte. Pagubele sunt foarte mari, ---------pro--------­ Rusia prelungeşte pactele de ne­agresiune cu Statele baltice Riga, 29 (Rador). — Guver­nul sovietic a propus guver­nelor Estoniei, Letoniei şi Li­tuaniei prelungirea, pe un nou termen de zece ani, a pactelor de neagresiune şi ar­bitraj încheiate cu aceste ţâri. Guvernele menționate au răspuns afirmativ. Formali­tăţile pentru prelungirea pac­telor se vor face curând. -exo- Lămuririle observatorului astronomic Am sosit la Observatorul as­tronomic central de la Fîlaret tocmai în clipa când d. profe­sor Demetrescu, sub-directorul observatorului, cerceta împreu­nă cu colaboratorii săi diagra­mele proaspăt scoase din seis­mografe. D. profesor Demetrescu a binevoit să ne dea următoarele lămuriri: „Nu vă putem preciza ora precisă a începerii cutremu­rului, deoarece 4 din pen­dulele noastre s'au oprit sub puterea sguduiturii. A­­proximativ, prima sgudui­­tuiră s’a produs între ora 10 şi ? sau ora 10 și 8 minute. „înregistrările d.xbft de «lismngmnfiiL s«—îțLii ’i •ip vbciii, u ii/cra ştU» fcehi. Banda semnog­rafica co­respunzătoare componentei Nord-Sud este mult mai pu­ternică decât cea Est-Vest. Cutremurul a fost orizon­tal, de tăria — după scara Rossi-Forel între 6-?, mai mult spre 7. (Nu trebue să se uite că g­radul 10 de pe scara Rossi­­orel corespunde unui de­zastru general). Având o durată de 18 mi­nute — atât arată banda seismografelor între prima oscilaţie şi ultima, cea mai slabă — cutremurul a fost izolat. Ultima înregistrare s-a făcut la ora 10 şi 28 mi­nute. UNDE SE AFLA EPICEN­TRUL Bine­înţeles că nu s’au putut face în câteva minute toate calculele pentru sta­bilirea distanţei la care se află epicentrul cutremuru­lui. D. profesor Demetrescu a avut însă bună-voinţa de a face un prim calcul sumar care i-a arătat că sguduito­­riile provin dintr’un epicen­tru situat la o depărtare de circa 140 kilometri. Este foarte posibil ca epicentrul să se găsească deci pe falia de la Focșani, regiune cu­noscută ca nestabilă. Cutre­murul a fost deci pur local. UN APARAT PERFECT CARE NU SE POATE INSTALA Am putut afla, cu această ocazie că observatorul nostru este proprietarul unui foarte bun seismograf de precizie, "MVTIWV'éf&'j A Din cauza cutremurului, s’a deplasat zidul palatu­lui telefoanelor de clădi­rea Frascattî. Deasemenea s’a depla­sat zidul hotelului „Me­­tropol”, de clădirea ocu­pată de „Parfumeria Pa­latului”, din calea Victo­riei. Clădirea uzinelor co­munale din str. Otetele­­şeanu 4, a crăpat pe toată La cinematografe şi teatrele Capitalei a fost o adevărată panică. Publicul a dat buzna spre eşiri. In îmbulzeală, multe spectatoare au leşinat, li­nele şi-au pierdut pălă­riile, iar altele gentile. In Capitală s’au produs şi alte numeroase pagube. Publicul care se afla prin berării şi restaurante n’a ştiut cum să fugă mai iute, tip Galitzîn, cum au puţine observatoare, chiar seismo­­logice. Aparatul acesta nu poate fi instalat din cauza umidităţii care domneşte în pivniţele observatorului, şi, care l-ar scoate din funcţi­une in câteva luni. Ar fi nevoe deci de o insta­laţie pentru uscarea aerului, instalaţie care n’ar costa mai mult decât 250.000 lei. Dar posibilitatea instalării seismografului Galitzin ră­mâne un vis pentru viitor. Observatorul nu mai are as­tăzi decât un buget de ma­teriale de 67 mii lei, din care n’a încasat, din Aprilie 1933 şi până azi decât 27 mii lei ! ^ p&IPIVAIa--­ inălţim­ea a dor trei etaje. Multe coşuri şubrede din oraş s’au că­rimat. Au căzut bucăţi din bordurile caselor la „Ti­parul Românesc”, porta­lul cinematografului de vară „Capitol”, de la hote­lul „Continental”, casa Toerek, unde este restau­rantul „Elisée” şi hotel Metropol. UN STOL DE VRABU SE RE­FUGIAZĂ IN CAZARMA POMPIERILOR In timpul cutremurului, pos­tul „Central“ de pompieri a fost anunţat de un incendiu în strada Smărdan.­ Când plantonul a deschis fe­­reastra dormitorului, spre str. Imprimeriei, un stol de vrăbii, care îşi alesese culcuşul într’un castan din faţa postului de pompieri, a dat buzna în dor­mitor, aşezându-se pe rastele. Bietele păsărele se speriaseră de cutremur și s’au refugiat în dormitorul pompierilor.. Panică in localu­­rile de spectacol Tineretul nostru CUTREMURUL PUTERNIC DE JOI SEARĂ IO scenă tragi comică Sa Paris O x O’­­ AMICA IN CAPITALA Mari pagube ist ţară«» Uta­las mortal la Chif Inan«- Lămu* ririle obse­rvatorailisi astronomic din Capitală Un cutremur cu o pute* re rar simţită la noi, a sgu­­duiti joi seara Capitala. Panica a fost foarte mare. Dacă mulţi au căutat un refugiu In stradă de la pri­ma sguduitură simţită, a doua repriză a cutremu­rului —— şi cea mai puter­nică — a deslănţuit groa­za în înţelesul cel mai pro­priu al acestui cuvânt. In locuinţele particulare, lo­catarii au fost afară în câteva clipe. Dar în ca­sele bloc, in teatre, cine­matografe şi săli de con­ferinţe, publicul şi-a pier­rSidic cu hoiara Ci­ trân, du! numai la salvarea sa, fiecare a dat năvală pe unde a putut, şi peste care a putut, ca să se vadă cât mai repede sub cerul Uber. Odată mai mult, mulţimea şi-a păs­trat psihologia şi s’a do­vedit mult mai impresio­nabilă şi mai fricoasă de cât individul singur. Eşiţî In stradă, nesiguri încă de pământul pe care-l a­­veau sub picioare, oa­menii speriaţi alergau, căutând locuri cât mai de­părtate de clădiri, sau pri­veau în văzduh, cu gân­dul să se ferească de ne­norocirea ce i-ar fi putut lovi prin prăbuşiri de zi­duri, coşuri etc. Bucure­ştenii au putut­­cunoaşte joi seară senza­­­­ţiile pe care Ie încearcă japonezii şi americanii când pământul încetează de a mai fi un punct de sprijin. Neanunţat de nicio sgu­­duitură cât de mică, cu­tremurul de Joi seară a avut două reprize, prima mai slabă, a doua neobiş­nuit de puternică.­­ spectacole, cuprinsă de panică a năvălit spre uşile de ieşire, în­mulţind astfel scenele de groază. In str. Sf. Lazăr 33 s’a pră­buşit o parte din clădire. Bătrânul Ilie Haimovici, care sta în acea casă, a fost rănit de dărâmătoari. Deasem­eni a fost rănit şi Iţic Haim.­­ Ambii au fost duşi la spital , unde au fost pansaţi.­­ In str. Pomir, la casele Cutami s’a prăbuşit un balcon. In str. Păcurari 3 s’a prăbuşit plafonul casei, la palatul de justiţie precum şi în clădirea gării s’au produs spărturi în pereţi. Pe str. Sărăriei 183 s’au pro­dus stricăciuni mai mari. Pe str. Başota, la locuinţa lui Iancu Liib s’a prăbuşit un pe­rete. Alte stricăciuni s’au produs la „Corso”, şcoala de belle arte, fostul consulat rusesc, etc. Multă vreme încă, după cutremur, lumea a staţionat pe străzi. UN CAZ MORTAL LA CHI­SINAU 29 Martie La ora 22,9 oraşul Chişinău a fost zguduit de un puternicu­­tremur, însoţit de sgomote sub­­terane. Cutremurul a produs mare panică. La liceul Eparhial de fete, au crăpat mai mulţi pereţi. Direc­toarea liceului, d-na dr. Alistor Romanescu, ne-a comunicat, că dacă cutremurul s’ar repeta, ar putea avea urmări catastrofale. D-sa a evacuat elevele in clădi­­rea din fr.ţă, ,îi:j are un singur Lumea, care se­ afla in Cine­matografe, teatre si alte loca- j Iuti publice, a eşit afară, îmbul- j i zindu-se, dar­­n’a fost nici o vie. i I tim­ă. Proprietarul Turcu, din stra­da Armeană, care se afla în bac în momentul cutremurului şi era suferind de inimă, a înce­tat din viaţă. Din judeţ se anunţă, că în u­­nele locuri, terenurile fugitive au pornit din loc. M­ari pagube la Stelaţi 29 Martie Un puternic cutremur s-a simţit astă noapte la ora 10.8 cu o durată de 15 secunde. Fenomenul a fost însoţit de sgomote subterane şi întreg oraşul a fost cuprins de o pa­nică de nedescris. Populaţia din localurile de petrecere şi sălile de specta­cole a eşit în stradă, cuprin­să de o groază nebună. Apele Dunării s’au agitat grozav, producând un sgomot asurzitor. In momentul când s’a pro­dus cutremurul, trenul Galaţi- Bălţi intra In staţie. Pasagerii, crezând că se surpă terasamentul, au înce­put să strige, spărgând gea­murile şi îngrămădindu-se spre eşire. Parte din ei au sărit din trenul încă mergând, alegân­­du-se cu răni. Li s’au dat ajutoare la in­firmeria staţiei. La biroul de mişcare şi te­legraf a căzut plafonul. Din fericire n’a fost nici o vic­timă, deoarece funcţionarii fugiseră pe peron. La restaurantul „Raşcu” s’a prăbuşit plafonul întreg, ră­nind mai mulţi consumatori. La primărie, s’au dărâmat toate coşurile şi un plafon. In str. Lăpuşneanu nr. 16 a căzut plafonul unei ca­mere, rănind pe locatari. La berăria „Azuga”, din str. Domnească, a căzut un perete. La hotelul „Grand“ au că­zut mai piuite cărămizi,­ ră­nind trecătorii de pe stradă. Deasemenea, la farmacia „Torna” din str. Domnească şi la un imobil colţ cu str. Domnească au căzut mai mul­te cărămizi, rănind pe trecă­tori. La magazinul de articole tehnice „Ciobanul”, din str. Braşoveni, s’au spart complet vitrinele şi a căzut plafonul. In cartierul Lozoveni, s’a dărâmat o brutărie. La hote­lul „Athénée Palace”, au cră­pat câţiva pereţi. Pasagerii au eşit în stradă, în costume su­mare. In cartierul Demobilizaţilor s’au dărâmat două mici gos­podării. Pe la ora 11.30 noaptea, populaţia se mai afla pe străzi, neîndrăsnind să intre in cate. Panica şi ravagiile in ţară Ploeşti, 29 Martie Un violent cutremur însoţit de puternice sgomote, cari au înspăimântat întreaga popu­­laţie, s-a simţit la ora 10 şi 8 m. seara. Lumea cuprinsă de panică a fugit în străzi în costume su­­mare. In localurile publice, panica a fost de nedescris, lumea îmbul­zind­u-se spre ieşiri. Câteva imobile vechi din oraş, au suferit stricăciuni. ■k Sinaia, 29 Martie Astăseară la ora 22,8 s’a sim­ţit in localitate, timp de un mi­nut, un cutremur puternic în­­soţit de sgomot subteran. * Roman, 29 Martie Astă­seară, la ora 10 şi 5 min. au fost două cutremure. S'a produs o panică grozavă, în special la cinematografe. Lu­mea a năvălit afară, iar specta­colele au fost întrerupte. La numeroase case din oraş s'au crăpat pereţii. Câteva case mai şubrede s'au­­lărîmat Panica a fost foarte mare, populaţia a staţionat în grupuri compacte pe străzi până târziu noaptea. •­ Târgovişte, 29 Martie Un puternic cutremur, însoţit de sgomote subterane s’a simţit în întreaga regiune, la ora 10 şi ? minute seara, din direcţia N.E. S’a produs o panică indescrip­­tibilă, locuitorii părăsind locu­inţele şi localurile. »­soane au fost aruncate la pă­mânt. In oraş s’a produs panică. Postul de radio dela Bod a­­nunţă că cutremurul a fost sim­ţit şi acolo. Cutremurul a durat 10 se­­cunde. • Craiova, 29 Martie Astăseară, la ora 10 şi 12 mi­nute, s’a simţit în localitate un puternic cutremur, care a durat mai multe secunde. Cutremurul a început cu uşoa­re sguduituri, ce au mers cres­când. In unele cartiere s’a produs panică. Locuitorii, sub impresia depla­­sărilor de pământ din Fălciu, au eşit în stradă, unde comentau faptul. Unele clădiri au suferit uşoare stricăciuni. Prin case s’au răsturnat obiec­tele. * Buzău, 29 Martie La ora 10.7 un cutremur ex­trem de puternic, care a ţinut câteva secunde, s’a simţit în o­­raşul nostru. Lumea cuprinsă de panică a eşit pe stradă. La mai multe clădiri zidurile au crăpat. Nu s’a înregistrat nici un acci­dent. * Iaşi, 29 Martie Asta seară, la ora 10 şi 10­­ minute, un cutremur extrem de violent şi de o durată destul de mare, s-a produs în toată re­giunea Moldov­ei. La Iaşi, cutremurul a provo­cat o panică de nedescris. Multe case au suferit strică­ciuni, producându-se fie crăpă­turi în pereţi, pe căzând parte din ziduri. Cetăţenii alarmaţi şi-au pă­răsit casele ieşind în stradă. Deasemeni, lumea din localu­rile p­ublice şi din sălile de­ ­ Brăila. 29 Martie Astăseară, la ora 10 şi un sfert, un puternic cutremur s‘a sim­ţit în oraşul nostru, care s‘a repetat în două rânduri. Cutremurul a ţinut 20 secunde. La oficiul telefonic zidul a crăpat, iar la chestura de poli­­ţie a căzut o bucată de plafon din biroul comisarului de ser­­viciu. Panica mare s'a produs în sălile de cinematograf, când­­ spectacolul era în toi. Lumea îngrozită a dat năvală să iasă afară, mai ales când s-a simţit a doua sguduitură, care a fost foarte violentă şi a durat soane au fost aruncate foarte mult. La cinematograful „Pasana­­qua“, două doamne au leşinat. Cu mare greutate, publicul a fost liniştit. Cum foarte mulţi locuitori se culcaseră la ora aceasta, ingre­­ziţi de cutremur au eşit îmbră­­caţi sumar pe stradă. Pietonii fugeau speriaţi care încotro apuca , deasemenii în localurile publice clienţii cari se aflau la masă, îngroziţi au dat bus­ca pe stradă. Cele mai mari stricăciuni s'au produs la clădirile cu etaj. R.­Sărat, 29 Martie Astăseară, la ora 22 şi ? mi­nute, s’a simţit un puternic cu­­tremur în localitate, care a du­rat 40 secunde. Lumea înspăi­mântată a eşit în stradă. După intensitatea cutremurului se cre­de că a fost de gradul al şapte­­lea după scara Rossi-ForelL * Constanţa, 29 Martie Astăseară, la ora 22.8, s’a sim­ţit aci un violent cutremur. Au fost două sguduituri pu. aproape i ternice, car­e au durat câteva­­ secunde. S’a produs spaimă. Dela cinematograful „Regal”, spectatorii alarmaţi, au eşit în stradă. Braşov, 39 Martie La ora 10 şi 10, un cutremur puternic s’a simţit în regiunea Brașov. Zguduiturile au fost așa de puternice încât mai multe per. Fostul general Bardi de Four- i voia să-l fotografieze, un mo­­tou, acuzat de trafic de in­fluen­­mentul când esia de la palatul ţă, se luptă cu un fotograf care­­ de justiție. N­esiguranţa înmulţirea partidelor şi, prin urmare, profuziunea de com­­­petiţiuni, a adus în ţară una din cele mai primejdioase boli politice: NESIGURANŢA. Nesiguranţa pluteşte peste în­treaga României ! Iar unele ziare, cuprinse de spasmul schimbării profitoare, anunţă, zi după zi, toate schimbările ! Moneta nu mai este, adică n’ar mai fi sigură. Din 24 în 24 ore se anunţă o nouă formă de devalorizare. Mulţi proprietari de case au pus în contractele lor de închiriere, că „dacă leul va cădea până la 23 Septembrie, contractul e anulat“! Apoi guvernul. După patru luni de guvernare, se anunţă că guvernul va cădea! Când?... Cât de curând l­a Legea conversiunii. Aci, pe lângă nesiguranţă, haosul. Şefi de partide, setoşi ca să le vie şi lor rândul in seria provizoratu­­lui, strigă în Cameră şi în co­­misia specială, că actualul pro­iect ce poartă numărul 4, va fi urmat cât de curând de un proect, numărul 5. Pentru banca ministerială nu­ mult de­ o săptămână! Apoi dictatura. Svonuri, şoapte, confidenţe prin colţuri retrase, minciuni răspândite ca infor­­maţiuni sigure culese din locuri competente. Şi tot mereu, şi tot mereu sămânţa nesiguranţei a­­runcată fără oboseală şi fără conştiinţă în toate sufletele. Publicul este nedumerit. Unul are câteva economii a­­dunate din muncă, din înfrâna­­rea cheltuelilor sau din câşti­guri mai mari. Ce să facă omul cu banii tezaurizaţi? Să-i depue la o bancă? Banca dă faliment şi banii sunt pierduţi! Să cum­pere hârtii, acţiuni, rente, etc.? Până ce te ştergi la ochi, hâr­­tiile cad în ameţeală. Creditele Miniere, care acum câţiva ani după război cotau 5000 de lei, erau alaltăeri la 340, şi după două zile astăzi au ajuns la 300. Şi tot aşa cu toate! Să ţie omul banii în casă fără rentabilitate? Dar alt svon si­­nistru umple piaţa: toate hâr­tiile vor fi chemate la ştampi­lare Şi, cu acest prilej, vor fi scăzute cu atâta la sută. Cei cu capitaluri mai mari au­ găsit o soluţie: construesc sgârie-nori. Dar câţi pot face a­­tâta? Şi câtă vreme vor merge construcţiile? Peste câţiva ani va veni saturaţia, vechii proprie­­tari ai casei „singură în curte” vor fi ruinaţi, iar proprietarii marilor clădiri, prea multe la număr, vor intra în faliment. Şi după aceea, fiindcă ruptoa­­rea e făcută, altă conversiune. Câmpul este astfel larg des­­chis pentru cavalerii tuturor in­dustriilor şi fiecare caută să în­­haţe cât o putea mai mult din comoara bogăţiilor politice: o­­noruri, situaţii, profituri bă­neşti! întreb pe oamenii politici cei serioşi, cei cu dor de această ţa­ră, cei pe cari îi ruşinează ne­­demna practică a vânătorilor ce degradează, unde vor să im­­pingă ţara, încurajând această urâtă propagandă? Vor să vie cu orice preţ la pu­tere? Dar la putere nu se poate , nămol *■» asta, venirea la putere în astfel de condiţiuni nu poate însemna „şederea” la putere, ci numai o scurtă vizită de consolare pe fotoliile ministeriale. Iar ţara este zilnic săpată cu sapa acestei propagande care deslipeşte zilnic unitatea naţio­nală. Pe când politicianii noştri, cari toţi au fost la putere şi nici unul n’a ştiut face mai bi­­ne, rup zilnic cu dinţii învelişul care ţine strânsă ţara românea­scă de curând întregită, duşma­­ni din­ marile ţinuturi, cari a­­gită desmembrarea, îşi freacă palmele şi rânjesc cu rânjetul diabolic al speranţei. Fiindcă ei, văzând această stare de lucruri, sunt încredin­ţaţi că, n’au lăsat urmaşi câi­nii lui Orole. Şi totuşi câtă putere de viaţă este în acest popor românesc! CONSTANTIN BACALBAŞA înarmările secrete ale Germaniei Paris, 29 (Radio-Cen­tral). — „Journal” publi­că un articol de fond a­­supra înarmărilor secrete ale Germaniei, spunând următoarele: „A sosit acum momen­tul, când trebue să fim extrem de atenţi. Situaţia financiară a Germaniei este în legătu­ră directă cu înarmările ei secrete. Germania caută să obţină credite şi noui înlesniri, spre a-şi putea continua înarmările. Acest lucru este com­plet adevărat şi reese clăi din faptul că bugetul ar­matei germane a fost ma­jorat cu 352 milioane mărci, adică cu peste două miliarde franci. Cine acordă German, credite, îi înlesnește să se inarmeze. Există vre-un stat în lume, care ar putea să ia asupra lui o astfel de răs­­pund------”” Prăbuşirea unui avion plecat spre Australia Aviatorul englez Brook, grav rănit Paris, 29 (Radio-Central). — Aviatorul englez Brook, care a plecat eri la ora 5.25 dimineaţa, dela aerodromul Lymp­ne în­­tr’un raid Anglia.Australia, s’a prăbuşit ori după amiază cu nes. Brook s’a ales cu numeroas răni destul de serioase, iar a­vionul a fost complet sfărâ­mat. Aviatorul a fost găsit de niș­te turiști și internat la spita­l. Un incendiator de case Bratislava, 29 (Radio-Cen­tral). — De câteva săptămâni un necunoscut incendiază a­­proape în fiecare noapte case din împrejurimile localităţii Pata din Slovacia. El lasă la locul incendiului, scrisori semnate : „Fantoma­­ din Pata“. Miercuri noapte necunoscu­tul a incendiat două case în I localitatea Pata, iar astă I noapte 25 case în localitatea­­ Ujlag. ' J Se pare ca aceste incen­dieri sunt opera unui ixebun. Autoritățile fac eforturi desperate pentru prinderea lui. j Ofiţeri din statul major german pe coasta Adriaticei Belgrad, 29 (Radar). — Zia­rul „Vreme” anunţă că d. Ro­­ehm, şeful de stat major al tru­­pelor de asalt naţional-sociali­­ste şi ministru al Reichului, va vizita litoralul iugoslav în timpul vacanţei Paştilor. El va fi însoţit de mai mulţi ofițeri superiori din statul său major. D. Roehm va rămâne câteva zile la Dubrovnik spre a se re­­pauza. --XOT-

Next