Universul, mai 1934 (Anul 51, nr. 115-145)

1934-05-01 / nr. 115

ASteORARXA ,FRâNCO-ROMANA’ Fondată 1920 (M. O. 182 1920), Bucureşti, Griviţei 23. M/WV E 30 Aprilie 1934, ovei* IO a.m. va avea loc tragerea. Vor lua­­ parte toţi abonaţii şi cetitorii asi­guraţi, la curent cu plata rate­lor, precum şi aceia cari se bucură de gratuitatea lunii Aprilie. Publicul este rugat să asiste. 1 A. M. A. -O. -*■ A A A -R-A A A A R A fW▼▼▼ ▼ V ▼ V ▼ T T BOURJOIS PA ftFUMEUR - PARIS irTmirrrwTrmrTrrrTtmmrinTTTmmYc z DOCTORUL Doctor H. MARTIN I itistnt »Monitor al Issfft rrt-'-'isit (Parti București, Str. Căm­­neanu 4 Tel 40339 consult.: 8-11—2-7 N­M (IMPOTENTA FSIHONEVROSELE: NEURASTE­NIA, FOBIA (frica), Timidi­tatea, Histeria, Melancolia Igan­­(Tari negre) Nevrosa mnimei şi a Stomacului: (palpitaţie, sughiţ, no­­dulit, vărsături, aerofagie). Nevral­gie, migrenă, paralisie, reumatism, tremurături, insomnie Reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi. Ticuri gâltgăviala, incontinenţa urinei (a­­natiTa). Hipnotism autosugestie, înaltă frecvenţă (fulguraţie). Cra­­te­rile. .AA A / A j, a â i t A I AA4* iN ăăăA4 TttttTTtTTt Tt TttTTTTtTt Gr. GRUNFELD Vechi­ specialist, autorul volumului SECRETELE SEXUALE Consultă venerice, urinare sifilis, etc. orele 3-5 p. m. CALEA MOȘILOR, 127 • 524 ►»-►■►44444»4-­­-»4444-»4»»*'* Pr. M. ZAM.ia specializat în boli de PIELE, PAK, SIFILIS și VENERICE Consult. 12—2 și 8—7. Calea Moșilor 88, Scara C. (aproape Sf. Gheorghe) 1790 44 444-4-44444444 44 Dr. ANA ALESKE SPECIALISTA DIN STRĂINĂ­TATE CU EXPERIENȚA VECHE Boli de Femei­e 1 Mame» BOLI VENERICE Electroterapie, Băi electrice, DIA­­TERMIE. Operațiuni. Funcționarii și meseriaşii au reducere. Consulta­­țiuni 8—2 și 4—8 B­vardul Maria 2 colt cu Bărăției 4­4444444444 44444444 Dr. I. MIGDAL Fost asistent­ al Facultății de Me­­dicină la Berlin IMPOTENȚA Tratament cel mai moder. Onorariu după vindecare tiENITO . URINARE - SIFILIS Bulev. Elisabeta 38, Ti­ringher. Consult. 10—2, 6—8. Telsf. 3283516 M-4-4-4-*.* *4 ♦ ♦4 04444 »♦«►*«•« Dr. GESUBARG — f. medic de spital — Cenito - Mrinare, Sifilis BOC! »15 IFEMEI Blenoragia şi complicaţiile ci Impotenţa sexuală Electroterapie Diatem­ie, Analize. Consult. 11-2 51 5-8, doamne 4-5 Hiducere p. fimcţionari şi mese­riaşi Bulev. Carol 43, colţ Moşilor 322 IUEIStimul SPECIALIST în BOLI INTER­­NE, STOMAC şi INTESTINE după o practică de 12 ani în diferite­ clinici din Berlin s-a stabilit în BUCUREŞTI, STR. ARMENEASCA colţ Str. Rafael No. 1. tratează cu instalaţiile cele mai moderne de electrote­­rapie şi UNDE ULTRA SCURTE Consult: 5­8, Telefon 2,11.44­0­*-4~*-­ Dl. GEORGE GEORGESCU IOAN HAGIESCU MEDIC DENTIST s’a mutat din str. Franclin în Calea Dorobanți 68. Consult, de la 9-12 — 3-6. Telefon No. 244 55. ►444-44 4• 4 4 4 4 4444*44444444 DOCTOR I. MITULESCU Specialist in BOALE DE PIEPT, dă consultațiuni și face examinări cu razele Röntgen In str. OITUZ nr 19 ET. I, între orele 10%— UH a­m­n afară de Duminici) impotenţa Bărbaţii neputincioşi, slă­biţi de vârstă exces sau boală la orice vârstă se vindecă re­pede prin ungere cu lichidul „BK­WEQEN" care nu atacă * tornacul, rinichii, inima, ca preparatele luate prin gură. Analizat, experimentat, au­torizat de Onor. Ministerul Să­nătăţii Nu aşteptaţi agrava­rea boalei I­I de vânzare la Far­macii şi Droguerii Lei 380 fla­conul. Literatura lămuritoare trimite sub discreţiune contra mărci pentru răspuns. Reprezentanţa Buwegen, Str. Trezoianuu No. 56, Bucureşti X. Brătescu Virgil Specializat la Paris în boli şi operaţiuni de: Mas—găt—urechi consultaţiuni 7 m­m.—9 a. m­. $1 3 ju­m.—5 jum. p m. Tel. 365-23. Intrarea Amuzei 3 »♦44-4444-4444444441 f »ff »f D». M. FEIGHEL Fost asistent la Clinica Univer­sitară din Strasbourg SPECIALIZAT LA PARIS BOU DE STOMAC, INTESTINE, FICAT, NUTRIȚIE. Hemoroizi (vindecă prin injecții) RAZE X - ANALIZE Consult: 12.1. 4.­7 21. BULEVARDUL CAROL 21 Telefon 3.02.53 ►♦-94-4444-4444­44444444444 Doctor C. VIDIrAȘCU, fost asistent al facultății de medicină din Paris BOLI DE INIMA Sl PLAMANI Strada Vasile Lascăr 96 Consult. 5—7 d. 7364 4444444444444444444MM« BLSNCRA8IA si COMPLICATIILE ei VÎFIFÎAPâ­ralid!, foni- 9-12 |i 2-8 V IllUCCitor. TULIUBLANC Strada POPA-TATU No. 6 lângă C.smigiu. Reducere p. funcționari. 4-44-4-44 4’f 44 ♦ ■»-V44-»-»-♦•►•• Doamna Doctor ODESEANU Specialistă din Paris BOALE DE FEMEI ȘI COPII Tratamente speciale Consult. 2 m­in.—7 jum. Calea Rahovei 3, vis-â-vis de tribunal Telefon 323/21. 506 dp. a. euGos Specializat la Paris Vindecă radical numai prin n­.rect.II VAftiCE »ulcere și exeme va­ricoase HEMOROm trânji. Nevral­ii: SCIATICA l­umbago Boli de piele şi sifilis Cons 3—7 Cal. Rahovei 86. Telef. 8.0*/82 Ptr. săraci gratuit: Luni şi Joi 2-4 Blenoragia vindecă fără spălători IMPOTENŢA, ONANISM, SIFILIS la bărbaţi şi femei vindecă, radical, repede, fftră durere Dr.„ Mărmnteanu București, Calea Rahovei 5 (Parter) Analiza sângelui „Wasserman" Consultă toată ziua Onorariu redus 44444444444444444444444" BOLNAV! cetiţi aici astăzi 29 cor. acest a­­mint mărit 40 ori lămurirea vindecări­lor- minuni certificate, veşti bolnavice, condamnaţi la moarte, operaţii, scă­pat) în puţine zile de sciinta cârtii— iei 120—geniului Kühne. Sanatoriul kuhnist— medical practică 40 ani, zil­nic Înscrie bolnavi interni, externi, consultaţii, provincia prospect gratis. Bucureşti, str. Principatele Unite 30-CABINETUL DENTAR din str. G-l Lahovari 30 S-A MUTAT G-l Lahovari No. 4 vis-a-vis de Școala Centrală. 14 44444444444­444444444444* La cabinetul medical „SALVA­­TOR", vechii specialiști din 1900 vindecă radical și fără durere­­SLINORAGIA CRONICA, prostatite, metri­­te, ovarite, prin curenți electrici de diatermie (Dr. Rouearrrof) • iSlectrolisă pentru striurite Boala de Piele $i Sifilis Controlul diagnosticului prin IM&MZ& SANGELUi teacMfl« Uiasssrmann. Hetoi. lileimet' ULTRAMICROSC­OPIE p. cunoașterea şancrului sifilitic Cons. II—1 și 6—9, tel. 3.20.56 9. PASAGIU*. ROMAN, 9 Aproape Puiului Regal Bucureşti Intrare discretă M­enţiune Peste câteva zile veţi admira autobuzele societăţii S. T. A. B. ultra moderne, construite de constructorul carosier tehnician diplomat Alex. Erdos. Brevet Regal Român. REUMATISM , cea d’intil seiuaţi« de dacera, când na, chil »1 articulaţiile Înţepenesc, anceţl «*nu­­rleţionsţl —ca SLOAN’S LIMIMANT. CI »timuleazA circulaţiaaaa. aduce cdaga cald la muşchii dureraţi, nimiceşti« datarea prin înlăturarea cauzei: conaestiu. Nu este nevoe de fricţionat, pentruddi el pă­trunde instantaneu, încălzind şi calmând. Astfel o mică cantitate ajunge pentru mult timp, el­ecte economie. Bun pentru dureri reumatice lumbago, sciatică, daruri de şale, lovizi zi­eri ce dareri musculare fl Indispoziţii de natură nevralgică SLOAN'S LINIMENT Carter judiciar Fraudele de la soc. Borsec S’a­ terminat ‘rt instrucţia judiciară In afacerea fraudelor descoperite în gestiunea direc­ţiei regionale a societăţii Bor-Dosarul a fost predat d-lui procuror Bădescu Bust„ pentru concluzii uni. D-sa a dat vechi­­ubtor de trimitere in judecata tribunalului corecţi­ornat a tu­turora celor dovediţi că s’au împărtăşit din rodul fraudei: Leopold Wareer, directorul co­mercial al regionalului (care a şi dispărut din ţară şi contra căruia se va emite probabil mandat de arestare), Aurel Weiss, directorul vânzării, din Bucureşti, str. Banat nr. 18 şi NicU Carpff ,şeful casseriei şi contabiltăţii, supus italian, din Bucureşti, b-dul Mărăşeştii nr. 73 A. Câte trei sunt învinuiţi că prin măsluiri de acte şi bo­nuri de comenzi, au sustras importante cantităţi de trans­porturi de apă Borsec, însuşi a­­du-Şi apoi contra­valoarea lor realizată pe cale de vânzări pe cont propriu. In special simulau expedi­­ţiuni urgente, pe adrese imagi­nare sau pe adresa unor com­plici ori simpli binevoitori com­plezenţi. Interceptau apoi mar­fa sau o ridicau, pur şi simplu, dela destinatarii aparenţi. O vindeau pe piaţă graţie apara­tului de samsari şi tâlnuitori, ce-şi organizase. Şi realizau ast­fel beneficii însemnate în dau­na societăţii. Numai intr’o singură partidă de transporturi, soc. Borsec a fost fraudată cu 328 mii 043 lei. Rechizitorul parchetului a cuprins şi pe doi dintre com­plicii cari au putut fi identifi­caţi. Ei sunt Samuel Klain, co­merciant din Cluj, str. Regele Ferdinand nr. 70, reprezentant localnic al Întreprinderii şi Procopie Dumitrescu, comer­ciant din Ploeşti, str. Braşovu­lui nr. 6. Dosarul a fost restituit d-lui iude inistr. Stănescu spre a da în cauză ordonanță definitivă de urmărire. Minorii se pot constitui singuri parte civilă? Tribunalul Ilfov s. II. — for­mat din d-nii Judecători Ivăn­­ceanu, Henri Zamfire­scu şi procuror Ben. Stoenescu — a rezolvat ori o chestiune de drept totodată interesantă şi folos toare obştii. Cazul era acesta: Copilul m­inor, Hie Maria, fiind rănit şi mutilat într’un accident de circulaţie, s’a adre­sat singur comisariatului res­pectiv, a reclamat pe vinovat şi­ a cerut să fie pedepsit atât la rigorile legii cât ş la despăgu­birea să pentru cheltuelile de întreţinere şi îngrijire la spi­tal.In urma cercetărilor poliţie­neşti, dosarul trimiţându-se la parchet unde s’a constatat că în adevăr accidentul e impu­tabil pîrîtului, s’a deschis ac­ţiune publică in cauză iar ac­tele s’au îna’ntat la Ocol. Aci s’a înfăţişat însă doar culpabilul lipsind victima, de­­aceea judecata s’a pronunţat numai asupra răspunderii pe­nale a inculpatului (pedepsin­du-1 cu amendă) nu şi asupra răspunderii civile (nerecunos­­­cându-i-se copilului vreun drept la daune). De aceea, Ilie Maria — pin tutorele său, de astădată — a făcut apel. La pr­mul termen chiar s’a ridicat incidentul nevalabilitâ­­ţii apelului victimei pe te­me­­u că nu s’ar fi constituit parte civilă. S’a susţiut că minorii ne­­având capacitate civilă nu pot, face singuri acţiuni în Justiţie (reclamaţia şi cererea de des­păgubiri echivalând cu o ac­ţiune) şi că în orice caz sim­pla cerere de restituirea chel­­tuelilor de Îngrijire şi întreţi­nere în sp­­al n’ar constitui ex­primarea unei valorificări a« pretenţii civile. Tribunalul a respins insă in­cidentul ,­ considerând vala­bile , şi rec­amaţia făcută de copil, şi constituirea lui ca parte civilă, ca şi prezentarea sa în apel prin tutore, a pășit în fond. Prinderea unui îndrăzneţ escroc El a încercat să escrocheze banca Comerciali cu 82 mii lei la Ploeşti Ploeşti, 28 Aprilie Banca Comercială română, sucursala Ploeşti, a primit acum două zile, un ordin de plată pentru suma de 82 mii leii, de la sucursala din Constanţa. Direcţiunea Bancei, a obs­er­­vat că plicul In care a venit a­­vizul avea stampila de plecare din Bucuresti nu din Constanta. Bănuind că se încearcă o es­crocherie a întrebat la telefon la Constanta de unde s'a răspuns că nu s'a trimis un asemenea ordin. In urma acestui răspuns, s'a anuntat chestura, care a pisat o echipă de a genfi în localul băn­­cii spre a prinde pe undrăsnetul escroc. Astăzi, el s’a prezentat sub numele de Virgil Ionescu și a dat mandatul spre încasare, legit­mându-s© cu un carnet de identitate, cu fotografia lui. Casierul după cum avea ordin i-a plătit suma , însă în mo­mentul când escrocul voia să părăsească banca, a fost înhăţat şi dus la chestură La început el a încercat să protesteze însă direcţiunea băn­­cii, a dovedit că formalităţile de încasarea banilor erau false. O coincidenţă ciudată face ca d. Virgil Ionescu şeful biroului judiciar de la chestură să cerce­teze cazul escrocului Virgil Io­nescu. Aceste cercetări sunt în curs, intru cât se crede că numele ce și l-a dat nu este cel adevărat și ar mai avea la activul lui mai multe fapte de acest soi. m­v * * ,­­ După care. Dela comisinea pentru i veui Dvoiris, controlul averilor Comisiunea pentru controlul averilor de pe lângă Curtea de apel din Bucureşti s’a pronun­ţat ori asupra denunţului ce se făcuse împotriva inspecto­rului general din C. F. R­. d. Paul Gi­orteatau, şeful gării Ploeşti. Denunţul a fost lansat ca ne­fondat, verificându-se prove­nienţa întreg avutului celui de­nunţat ■­ Moricz Finkelstein, maior Invalid D, jude instructor Hori­a Bog­dan a dat ori ordonanţă defini­tivă de trimitere în judecata tribunalului corecţional, pentru excrocherie calificată , uz de fals­­contra Ingeniosului Moritz zis Marcel Mnketsiteam, care a reuşit să tragă timp de şapte ani încheiaţi toate avantajele situaţiei de pseudo maior inva­lid, ce ştiuse să-şi confecţio­neze. Deşi soldat în timpul războiu­lui a reuşit să-şi adune acte, ce atestau că a funcţionat ca locotenent şi apoi căpitan în oştirea austro-ungară şi că a devenit invalid cu 56%. Ministerul de război tratân­­du-l drept fost ofiţer român în armata austro-ungară, l-a în­cadrat­ în armata ţării, cu grad de maior, l-a trecut apoi prin­tre invalizi ,şi i-a servit dreptu­ri« cuvenite.’ Carnetul de redu­cere pe c. f. r., i-a slujit de minune, căci s’a putut ocupa intens de toate negustoriile, în­­v­ârtindu-le pe tot cuprinsul ţării. In cele din urmă totuşi hoţia a ieşit la iveală. Impostorul a nimerit la par­chet. Iar în baza actului de dare în judecată, eri a fost trimis tribunalului corecţional. Mandatele incendiatori­lor au fost reconfirmate Incendiatorii fabricei de mă­­tăsim „Cordiana“ au fost aduşi eri din nou înaintea tribu­nalu­lui comercial s. N­. reconfirmării — pe alte 30 de zile — a mandatelor lor de a­­l*6St^âJ*0 Li s’au luat noul interogatorii sumare. De unde până acum^toţi^ ia­ră excepţie, făceau mărturisiri complete pentru prima oară ori şi-au .schimbat radical atitudi­nea, revenind neted asupra mărturisirilor anterioare, şi au negat totul. Tribunalul — format din d-nii judecători Preuţescu, Gheorghiade şi procuror Pro­sper Constantinescu — a re­confirmat mandatele de pe scaun, culpabilii — Sa- Bubi Bacalu, So­lomon Lupu Comioneru, Mar­cel Bacalu, Iosup Fessler, Jean Bacalu. Alex. Cornblitt şi­­ N. H. Müller au fost reconduşi la Văcăreşti. Diverse Trib. Ilfov s. I, pronunţân­­du-se asupra­­ acţiunei d-nei Evdochia Simionescu Georgian contra procesului verbal al co­mitetului asocaţiei personalu­lui sanitar auxiliar titrat, a anulat dispoziţia prin care pe­titionarea era descărcata de demnitatea de preşedintă a asociaţiei şi a ordonat reintre­­grarea d-sale în preşedinţie. ------—OOXXOO—-------- | ŞEDINŢA SOC. „AVÂNTUL“. Asoc. culturală „Avântul“ Şi-a re­început Vinerea trecută activitatea în Capitală, la căminul „General Dr. V. A. Panaitescu“. S-a ţinut întâi şedinţa filialei Bucureşti, la ora 9 seara, în sala Bibliotecii cen­trale instalată în localul căminu­lui, str. Despot-Vodă 17. La şedinţă au participat şi d-nii g-ral dr. V. A. Panaitescu, primul preşedinte al „Avântului“, avocat D. I. Periam, şi profesor dr. M. A Fălcoianu, vice-preşedinţi; Const.­­ Pârvulescu, secretarul g-ral al asociaţiei, N. K. Constanitinescu, casierul central. Şedinţa a fost prezidată de d. preşedinte de fi­lială Tr. Dimitri­u­­ Şoimu. O parte din lucrările şedinţei au fost festive, in cinstea prezenţei în Capitală şi la adunare, a înfiin­­ţătorului de la 1896 al „Avântului“. O altă parte au privit adminis­trarea societăţii şi propaganda, ascultându-se rapoarte asupra ac­tivităţii de la filialele din provincie. Potrivit Înţelegerii ca, in toate şedinţele, pe rând, fiecare avân­­tean să prezinte comunicări din orice domeniu al vieţii publice al ştiinţelor, etc., d. Ion E. Oprişan a dat lămuriri asupra asociaţiei creştine „Oastea Domnului“. A arătat ce este această socie­tate, cum este privită de către preoţi, intelectuali, de mulţime, de personalităţile bisericii româ­neşti, precum şi ce reprezintă pen­tru românism, fiind o mişcare de învăluire binefăcătoare, care por­neşte de la o margine a românis­mului, către ceastă margine. D. g-ral dr. Panaitescu, preşe­dintele general al asociaţiei, a mulţumit pentru toate informaţiile în vederea­­ şi explicaţiile date de fiecare din­tre vorbitori şi a arătat că in 1912 s-a început construirea unei cate­drale la Sulina. De-a­tunci, a rămas neterminată şi in părăsire. A mai arătat ce reprezintă clădirea a­­ceasta ca arhitectură şi ca focar de ortodoxism şi românism la gra­niţa aceea a ţării, indicând de ce concurs o nevoe din partea tuturor pentru terminarea acestui lăcaş de aşa mare importanţă. La finele tuturor comunicărilor şi discuţiunil­or care au avut loc, tinerii avânteni din adunare au încheiat şedinţa cu recitări şi cân­tece. Adunarea viitoare va avea loc, ca de obiceiu, Vinerea viitoare. ­ooo XQXpoo- BOGAT ASORTIMENT în metasub, voiluri, fantesiuri, imprimate PREŢURI ABSOLUT FIXE $1 EXTREM DE REDUSE POPP & BUNESCU A 20-a aniversare a conferinţei parlamentare internaţionale de comerţ Anul acesta se va serba la Belgrad a 20-a aniversare a a­­cestei instituţiuni. Fondată în Senatul belgian, la 18 iunie 1914, sub înaltul patronaj al regelui Albert, la iniţiativa comitetului comercial al parlamentului Ma­rei Britanii, conferinţa parla­mentară internaţională de Co­rnerţ, deveni în timpul războiu­lui un organ al puterilor aliate. In trei conferinţe de importanţă istorică, ţinute în 1916 in Se­natul Franţei, în 1917 pe Capi­tolul, şi 1918 în Camera lorzilor, ea pregăti legislaţia economică de după războiu, întreaga legis­laţie a despăgubirilor de răz­boiu îşi are obârşia în lucrările acestei conferinţe. In cursul celor 20 de ani, con­ferinţa se întruni d© 19 ori în adunări plenare în Europa şi în 1927 la Rio de Janeiro. Conferinţa fiind înteme­ită de un belgian îşi are sediul şi se­cretariatul general în Belgia. A 20-a adunare plenară se va ţine la Belgrad, sub patronajul guvernului iugoslav, la 16—21 Septembrie. Strada Bărăţiei 2, Şepcari 4, Calea Griviţei (colt Matache Măcelarul) Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este: Lei 750 pe un an * 380 pe­­­ luni * 200 pe 3 luni M 80 pe 1 lună Abonamente se fac la 1­9* 16 ale fiecărei luni Manevra franceză (Urmare din pagina l-a) Mai mult ca oricând se afir­mă opoziţia celor două doctri­­ne : aceea care pretinde că nu există potolire înainte de recti­­ficarea graniţelor şi aceea care susţine că cea mai mică modi­­ficare a ordinei stabilite duce la război. Zadarnic ne-am mă­gulit că eschivăm dilema prin politica de împăcare, cu pactul celor patru, cu impunitatea faţă de provocările germane şi în sfârşit, cu tratativele parti­culare în privinţa dezarmării. Ultimele manife­staţiuni dove­­desc că ne-am înşelat crezând că vom înlătura Angliei şi Ital Hei iluziile lor. Atunci nu mai rămâne de­cât să fie puse în faţa­­unei voinţe calme de re­zistenţă. Un argument faţă de care Londra şi­­Roma nu sunt niciodată insensibile. Şi iată altă realitate care nu trebue să fie neglijată: anume demonstraţia trebue întinsă până la capăt. Nu-i deajuns de a reveni la Geneva şi de a se raporta la mecanismul Ligii Naţiunilor. Am avut demonstraţiuni pre­cise de ceea ce poate da acest mecanism. Mai întâi ultima şe­­dinţă a biroului a arătat că energia celor mai credincioşi campioni n’a putut dejuca complet intenţiile de amânare ale­ conferinţei renane. Mai semnificativă încă e demons­­traţia memorandului statelor neutre. Naţiile cele mai expu­se riscurilor unui nou conflict, cele mai independente, cele mai dornice de respectul dreptului şi al Ligii Naţiunilor, n’au gă­sit nimic mai bun decât să su­s­­ţină că trebue ales între o re­­înarmare moderată sau masivă a Germaniei dar că în orice chip aceasta reînarmarea nu poate fi împiedicată. lată un lucru care spune multe asupra decepţiilor la care ne-am ex­pune dacă ne-am bizui pe Ge­neva spre a înlătura echivocu­­rile şi compromisurile. Realitatea esenţială e ca tre­­bue să se împingă până la con­­secinţele ei logice formula no­tei franceze de la 17 Marie. Organizaţia păcii presupune ca fiecare naţiune să găsească mai întâi securitatea în pro­priile ei forţe, apoi în asistenţa făgăduită de tratate.­­ Ca fiecare naţiune sa se poa­­ta bizui pe forţele ei, aceasta exclude atât limitarea aventu­roasă, cât şi reducerea Limi­­tarea e oare altceva decât tran­spunerea ipocrită a reduceri. Limitarea redeschide toate şica­nele. Limitarea e fictivă pentru că nu poate sesiza factorul esen­ţial: dinamismul moral, limi­tarea descoperă mai ales gân­dul ascuns de a paraliza des­­voltarea normală a forţelor na­­ţiunilor cari au nevoe să crească. Nu trebue să nu lăsăm inşe­­laţi de spectrul goanei înarmă­rilor Goana nu e posibilă de­cât în măsura posibilităţilor fi­­nanciare, măsură redusă în prezent la minimum. Cea mai bună metodă de a opri goana e de a arăta inutilitatea ei. Aceasta n’a fost niciodată mai uşor de făcut ca intr’o vreme în care naţiunile de ordine au un avans considerabil şi ele­­mente indiscutabile de superio­­ritate cu singura condiţie de a se uni, încă o realitate care ar tre­bui să se impună. Gruparea ar trebui să fie spontană. Ceea ce a împiedicat-o e acumularea slăbiciunilor care au întreţinut speranţele turburătorilor şi a pescuitorilor în apă turbure. Fireşte, sunt multe de făcut spre a reacţiona contra, apre­cierii inexacte a combinaţiilor de forţe. In prezent s’a ajuns a se face ca Sovietele să intre în rândurile elementelor de or­dine, alături de Franţa şi de Mica înţelegere, polonia rămă­­ne spânzurată între grupul de ordine de care se alătură pin alianţele ei, prin voinţa ei de a interzice revizuirile şi să-şi desvolte forţele şi grupul per­­turbătorilor cărora le-a sub­scris un credit de încredere. Anglia şi Italia sunt dease­­menea într’o poziţie echivocă. Prima îşi dă seama de riscurile la care o expună, dar încă n’a priceput că cel mai bun mijloc de a le conjura e să-i asume hotărît răespunderile. Cea­ de-a doua, crede că are sorţi să câş­tige pe toate tablourile, calcul care ar dispărea imediat dacă s’ar dovedi că nu se poate câş­tiga decât pe unul singur. Toate aceste elemente turburi s’ar spulbera îndată ce s’ar găsi în faţa siguranţei unei ho­­târiri energice. Noua manevră franceză n’are sens decât dacă împinge repede această demon,­str­a fie spre a înlătura astfel toate șovăirile. SAINT BRICE Şedinţa comisiei interimare a primăriei sect. I (Galben) Ori, la ora 11 dim., membrii comisiei interimare a primar’ei sect. I (Galben) s’au întrunit în şedinţă publică, sub preşed­in­ţia d-lui ing. I. Săbăreanu asis­tat de d. secretar Oscar Alexan­­drescu. S’a hotărât pa­var­ea şoselei Ştefan cel Mare, cu calupuri a­­șezate pe beton. . • Lucrarea va înce­pe mâine și va costa 23 trilioane. 403 mfi 700 lei • După ce a­u făcut diverse propuneri d-nii Săbăreanu, Po­­pescu-Bărcănești, Al. Tătărescu, C. Tănăsescu, G. Alexandrescu, Stere Pârvulescu, V. Consta­nti­­nescu, col. Botez şi Eugen Gos­­teacu, s-aiu aprobat mai multe autorizaţi ani de construcţii. Aspecte actuale ale problemei cărbunilor Problema combustibilului la C. F. R. D. ing. Victor Frigură a vor­­bit la Societatea politehnică, des­pre: „Aspecte actuale ale problemei cărbunilor” insis­tând asupra problemei combus­tibilului la c. f. r. Conferenţiarul expune, docu­mentat, condiţiunile pentru o raţională aprovizionare cu căr­buni, arătând că în problema cărbunilor ceea ce interesează azi mai mult nu este produc­­ţia, ci repartiţia. La C. F. R. a lipsit în ultimii ani un program unitar şi stabil în ce priveşte aprovizionarea cu combustibil prin aceia că C. F­ .R. încă nu era hotărită daca trebue să consume cărbuni sau păcură, dacă trebue să menţină loco­motive cu aburi sau să intro­ducă automotoare. Repartiţia cotelor s’a făcut în mod arbitrar pe baze de tratative şi conferinţe cu fur­nizorii, în loc să se facă auto­­mat pe baza unei licitati. Nu­mai considerente de ordin mi­­litar ar putea să facă excepţie fiindcă din punct de vedere strategic este nevoe să fie mine cât mai numeroase şi răspân­dite pe întreg teritoriul ţări, spre a se satisface mai lesni­cios nevoile militare în timp de război. Licitaţia nu poate să-şi a­­j­ungă însă scopul dacă elemen­tele care intră în calcul nu sunt juste. Vorbind de problema pâcurii, spune că mărirea consumului de păcură este o greşală. Pă­cura nu este atât de eftină, dacă ţinem seamă pe lângă costul ei şi de costul suplimen­­tar cu întreţinerea locomoti­velor, instalaţii de depozitare, transport, etc. Pe de altă parte preţul actual al păcurii este trecător şi se va urca odată­, cu conjunctura mondială. O politică raţională de stat cere ca păcura să meargă la export iar cărbunii să se consume în ţară. Trebue ţinut seamă şi de latura socială a minelor de cărbuni care dau de lucru la mulţi oameni. Protocolul combustibilului, incheat de C. F. R. cu minele de cărbuni în 1933, deşi conţi­ne multe lipsuri, este totuşi cea mai bună soluţie ce s-a dat a­­cestei probleme în ultimii ani. Soluţia ar fi fost şi mai bu­nă dacă se ţinea o licitaţie în regulă, fiindcă licitaţia din Decembrie 1932, a fost mai mult o cerere de preţ care nu s’a aplicat. Conferenţiarul arată apoi condiţiunile speciale în care se face aprovizionarea la Uzina electrică Timişoara. Termină afirmând că criza economică va trece şi în curând armonia deplină va fi între C. F. R. şi exploatatori, precum şi intre exploatatori între ei, iar problema viitoare va fi nu repartiţia, ci producţia. -xox-IVACit), gripe, dureri de gât, amigdalite, pre­cum şi dureri nevralgice in tot corpul, este bine de a fira o jumătate de pa­har de apă naturală prngativa . FRANZ­JOSEF“, îngrijind astfel de zilnica cu­răţire a intestinului. Recomandat de Medici 5021 -------------------X ox--------------­ Reluarea curselor de avioane „Fleche D'Orient“ Compania de navigaţie aeriană AIR FRANCE reia de la 1 Mai, cursa rapidă de avioane ,,Fleche D'Orient“, care leagă într-o sin­gură zi Bucureştii cu Londra- Paris-Strasbourg - Nurnberg-Ber­lin-Praga-Amsterdam-Rotterdam- Lipsca-Francfurt a/M-Viena - Bu­dapesta- Belgrad - Istanbul - Mun­­chen-Zurich-Marisnbad-Karlsbad. Plecarea din București la ora 6.40 ziinite, afară de Dum­inica. Sosirea la Paris la ora 18.40. la Londra la 20.40. Plecarea din Paris la ora 6.30. sosirea la București la ora 19.30. Legătura cu Istanbul se face de 2 ori pe săptămână. Plecarea, din Bucureşti Miercu­rea şi Sâmbăta la ora 7.15, sosi­rea la Istanbul la ora 10.30. Ple­carea din Istanbul Marţea şi Vi­nerea la ora 3.15, sosirea la Bu­cureşti la ora 7.15 şi imediată le­gătură cu Parisul şi Londra in acaeaş al. Este cursa de avioane cea mai rapidă din Europa, pentru pasa­geri, poştă şi mesagerii, sigură şi confortabilă. Cursa „BLECHE D’ORIENT“ va fi executată cu avioane „Wibault“ trimotoare, cele mai moderne a­­vioane de transport. In tot timpul zborului, ele sunt in legătură ra­­diotelegrafică cu câte 2 aerogări intre care navighează. Cronica ştiinţifică (Urmaffe di » pag« 1-a) Fenomenul se aseamăna cu in­­vârtirea unei pietre legate la capătul unei sfori, ţinută de celalalt capăt cu mâna._ Când se scurtează firul, adică pia­tra este atrasă spre centru, durata de revoluţie se micşo­rează şi invers, când firul se măreşte, adică intervine o for­ţă centrifugă, durata de revo­luţie se măreşte. In modul a­­cesta se explică cum în lumi­na monocromatică formata dintr’un grup de atomi, unii dintre electroni vor emite un grup de unde iar alţii, alt grup de unde, cu un număar diferit de radiaţiuni. Aranjamentul a­­cestor unde care dau liniile în spectru diferă după cum ac­ţionează, în direcţia liniilor de forţă, sau perpendicular pe ele. Rezultatele experimentale ob­ţinute de Zeeman au dus la o vastă interpretare creindu-se un domeniu nou de cerce­tări teoretice. Astfel teoria a arătat că în triplet, adi­că când o rază se descompu­ne în trei, suma intensităţii razelor exterioare este egală cu intensitatea razei mediane. Experienţa verifică această consecinţă, însă mai arată că sunt şi cazuri în care se observă că razele exteri­oare sunt mai intense ca raza mediană. Prof. Zeeman a ex­plicat de unde vin aceste ano­malii. Deasemeni s-a mai ară­tat că unele raze se descom­pun sub influenţa câmpului magnetic în patru linii (qua­druplet) in şase (sextet) şi chiar mai multe. In această situaţie se găsesc razele D1 şi Ds din lumina monocromatică de so­diu. Raza D1 dă un quadruplet în care două componente in­terioare vibrează paralel cu li­niile de forţă şi celelalte două exterioare, perpendicular pe li­niile de forţă, in raza D2 a so­­diului, care se descompune in­­tr’un sextet, cele două linii in­terioare vibrează paralel, iar restul de patru, perpendicular pe liniile de forţă. Dela 1896, când Zeeman a pu­blicat prima lucrare prin care arată acest efect, până astăzi, s’au făcut numeroase cercetări care au confirmat­ pe deplin cercetările fizicianului olandez şi au adus alte noui cont­ri­­buţii, realizându-se astfel uri prim mijloc de a acţiona in in­teriorul atomului, confirmând pe de o parte existenţa rotaţiei electronilor după oribte circu­lare sau eliptice împrejurul sâmburelui, iar pe de altă par­te realizându-se unul din cele mai importante mijloace de a produce modificări in acest in­finit mic, atomul, care este e­­lementul fundamental in struc­tura materiei vii şi moarte. Atât concepţia, cât şi opera realizată de acest ilustru cer­cetâtor a adus contribuţiuni de o imporanţă incalculabilă in studiul fenomenelor produse prin mişcarea electronilor in in­teriorul atomului. Pentru acea­stă operă a cărei importanţă recunoscută din primul mo­­ment de toţi cercetătorii, prof. Zeeman a primit multe premii şi distincţiuni. (Premiul Wilde (1899) în urma propunerii fă­cută de : Fay, Berthelot Mois­­san, Fouqué, Comu şi premiul Nobel in 1902). Afară de opera ştiinţifică, prof. Zeeman este un om de o cultură vastă, extrem de sim­patic, spiritual şi povestitor foarte agreabil. A venit în ţara­ românească însoţit de una din fiicele sale, nu numai ca să participe la „Congresul” nostru ştiinţific, dar să şi cunoască ţara şi poporul. Şi, cu toate că apropie vâr­­sta de 70 de ani, este pita de entuziasm şi dornic de a pă­­trunde, nu numai fenomenele naturii, dar şi organizaţiile şi viaţă diferitelor popoare. In conferinţa pe care o va ţine astăzi, la ora 6, înti­tulată : „Radiaţiunea luminii in câmpul magnetic de labora­tor şi la câmpul magnetic so­lar“, la Fundaţia Carol I, va expune din opera sa, rezulta­­tele obţinute în ultimul timp. -TOT­ C M, Efectul Zeeman asupra razelor D, şi D. ale sodiohii. m % Vi FIG. 2

Next