Universul, mai 1934 (Anul 51, nr. 115-145)
1934-05-01 / nr. 115
Anwl al 51-lea Nr. 118 Marp 1 Mal ItM Afacerea Skoda în discuţia Camerei Şedinţa de Sâmbătă după amiază 0:0 Dacă am fi ştiut noi depe banca ministerială când ni s’a citit acele scrisori, dacă am fi ştiut măcar data scrisorii, am fi limpezi-o în două clipe, căci ,,cauciuc” era ministrul de finanţe şi dacă data era Octombrie 1931, nu mai era nici o dificultate să vedem cine este „cauciuc” de la Octombrie 1931 din capul departamentului finanţelor. Să trecem acum la partea cea mai gravă: cine e Palaelibus, în contul căruia se găsea trecută suma de 37 milioane coroane cehe, ceea ce face peste 200 milioane lei ? D. Lövenstein de la Praga mi-a spus: cum era să dăm 200 milioane lei bacşiş, când noi n’am încasat suma aceasta! Suma — mi-a spus d-sa, — reprezintă lei nu coroane cehe şi nu 37 milioane, ci numai 27. D. Mirto arată că a cercetat registrele şi suma corespundea afirmaţiilor d-lui Lövenstein. D. R. FRAN.SOVICI: Ați spus adineauri că pe copia tri- • misă figurau coroane. Copia, trimisă de cine ? D. MIRTO: Copia trimisă de la ministerul de finanțe la comisarul regal. D. FRANASOVKJI: Copie făcută după ce? D. MIRTO: După registrul lui Seletzki unde Insă nu scria coroane. D. FRANASOVTCi: Dar la Praga după ce ai controlat d-ta? D. MIRTO: După registrele lor. D. FRANASOVICI: Aici nu scrie nimic; dincolo coroane; la Praga lor! (Aplauze). D. MIRTO arată că s’a făcut dovada cu registrele de contabilitate din ministerul de război. In continuare spune că sub Palaelibus, la Praga i s’a explicat că se ascund onorarii de avocaţi şi de experţi. Pal vine dela Palmare şi înseamnă avocat. D. C. XENI: A! dela palma dela mână! Atunci înţeleg ! D. ED. MIRTO: Aşa pretind ei, că e o expresie latinească. D. C. XENI: Dacă vine dela „palmare“ au dreptate. D. ED. MIRTO: ,.E” vine de la expert... O VOCE: O traducere mai liberă ar fi: pe şperţari să-l el la palme! D. ED. MIRTO: Dacă acest cont cuprinde în adevăr onorarii de avocaţi şi experţi, atunci nu mai are nici o importanţă dacă conţinutul 11 cunoaştem. Cheltuelile de experţi nu privesc pe români, dar cele de avocaţi da. Iată lista: Savescu 250 mii; Die Lazăr 150 mii; Protopopescu 800 mii; diverşi 68 mii; din nou Savescu 750.000; Vasilescu 600 mii... VOCI: Care? Valjean? D. MIRTO: ...iarăş Protopopescu 400 mii lei şi alţi diverşi. Aceştia sunt toţi avocaţi cari au primit onorarii. Nu pot să ascund însă că din această sumă 11.750.000 nu se ştia cine i-a luat. Am fost însă asigurat că nu sunt români. D. Mirto termină arătind că, va supune comisiei de anchetă toate actele şi conturile şi roagă să se lucreze zi şi noapte pentru ca această chestiune să se termine cât mai curând. Şedinţa se redeschide la ora 4, sub preşedinţia d-lui N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii L Inculeţ, C. Xeni, N. Teodore, sen. general Uicu, dr. Costinescu, Al. Mavrodi, Lapedatu, Radu Irimescu. D. C. DIMITRIU (ma.r.) arată că în sesiunea trecută, d-sa a desvoltat o interpelare cu privire la comenzile militare făcute la uzinele „Skoda”. D-sa relevă că din actele ce i-au fost puse atunci la dispoziţie, a putut constata conduţiile neobişnuite în care s-a făcut această comandă. Partidul liberal şi-a luat angajamentul categoric de a face lumină deplină în afacerea Skoda. Orice amânare ar însemna nesocotirea opiniei publice. Cere să se institue o coisiune de anchetă parlamentară care să cerceteze chestiunea „Skoda” sub toate aspectele. Propune ca lucrările comisiunei să se înceapă imediat după sentinţa Curţii de casaţie, oricare ar fi hotărîrea dată de acest înalt for de judecată. D. C. XENI: Guvernul se raliază fără nici o rezervă la propunerea d-lui C. Dumitriu D-sa arată că d. prim-ministru a promis în mod formal că va face lumină deplină în această tristă afacere. Vrem ca, cu un ceas mai devreme, atmosfera de suspiciune să ia sfârşit. Oricare ar fi vinovaţii, vom proceda cu severitate şi vom aplica sancţiunile cuvenite pentru restabilirea ordinei morale. Atunci când ne vom afla în faţa raportului comisiunei de anchetă vom redeschide toată chestiunea „Skoda“ căci această ţară care suferă şi munceşte, are dreptul a cere întronarea unei noui atmosfere in viaţa publică. (Aplauze). SECRETARUL PAR. NAT.ŢAR declară că partidul naţ.ţărănesc este de acord pentru Instituirea unei anchete parlamentare. D-sa susţine insă că dintr’o chestiune de înzestrare a armatei s’a căutat să se facă o afacere de scandal. Nu putem lăsa ca spiritul de neîncredere al armatei să se adâncească mai mult. Arată care a fost politica de înzestrare a partidului naţ.-ţărănesc şi situaţia pe care acest partid a găsit-o în 1928, la venirea la cârma ţării. D-sa susţine că muniţiile ce le aveam în acel timp erau complect deteriorate. Exploziile se ţineau lanţ. Arată că au fost distruse materiale bune pentru a se acoperi unele afaceri dubioase. Faţă de această situaţie se impunea refacerea parcului nostru de artilerie. Dar de-abia în 1924 s’a făcut un plan de redresare a armamentului nostru. Arată modul în care au luat naştere uzinele Copşa Mică- Cujir. S’au făcut o serie de greşeli care n’au dat posibilitate de a se pune în aplicare planul de apărare naţională. Se făceau comenzi la diferite fabrici «din străinătate, lucru care nu ne putea da o unitate de armament. Nu s’a făcut deci nimic pentru înzestrarea armatei noastre pe când toate celelalte ţări din jurul nostru au făcut toate sforţările spre a fi bine inarmate. In 1928 am găsit o situaţie cu totul îngrijorătoare. S’a făcut un plan general pentru recontrolarea muniţiilor. S’au făcut apoi o serie de comenzi în străinătate deoarece Industria naţională nu putea face faţă cerinţelor. Guvernul de atunci făcuse un plan de înarmare pentru care alocase 10 miliarde lei. De ce s’a dat comanda uzinelor Skoda? Pentru că toţi tehnicienii erau de acord că tunul „Skoda“ este superior celorlalte tipuri de artilerie. Contractul odată încheiat a fost supus aprobării consiliului superior al armatei, luându-se toate garanţiile de bună executare. In ce priveşte clauzele financiare comisiunea de anchetă a Senatului a dovedit că preţurile sunt favorabile statului Preţurile statului român întrec preţurile date de Iugoslavia pentru materialele la aceeaşi casă. Cadtul de sarcini prezentat de Skoda a fost radical modificat. Declară că uzinele „Skoda“ n’au primit până azi ca avans decât 216 milioane lei. In continuare, arată cum s’a făcut recepţia prototipului de tun de 75 mm. Ministerul armatei a respins prototipul în urma raportului d-lui general Rudeanu. Ulterior a fost trimisă o comisiune sub preşedinţia d-lui general Paul Angelescu, pentru a vedea dacă preţul de cost este inferior preţului de comandă. Această comisiune a oprit comanda. Comisiunea a raportat că preţul de cost este camuflat de condiţiile de finanţare, dar a făcut totuşi unele majorări de preţuri in codicilul contractului. Comanda a fost sistată până când s’au întocmit noui caste de sarcini. Răspunderea nelivrării comenzii de tunuri să cadă întreagă asupra acelora caii au întârziat înarmarea ţării. Face un istoric al afacerii Skoda care a început printr’o percheziţie fiscală la sediul reprezentanţei „Skoda“. In timpul procesului Seletzki, guvernul Vaida a fost complet absent pentru a nu face pre-D. Vaida a făcut demersuri pe lângă d. Beneş pentru a se face lumină deplină în afacerea „Skoda“. Două membri ai cabinetului s-au dus la Praga pentru a cere deslegarea tuturor cifrurilor şi enigmelor. Nici aceste‘descifrări n’au mulţumit guvernul. A fost trimis din nou la Praga, d. col. Tătărăscu cerând indicarea persoanelor politice cari au luat comision în afacerea Skoda. Nu ştiu ce misiune a avut, dar drept rezultat uzinele Skoda au împrăştiat în lumea întreagă un document în care se spune că d. col. Tătărescu, adjutantul d-lui general Uică, a cerut direcţiei generale să-i indice personalităţile politice cari au primit comision la acordarea comenzii în 1930. Acestea sunt afirmaţiile întreprinderilor Skoda. Este datoria d-lui ministru de război să lămurească misiunea d-lui colonel Tătărăscu. (Majoritatea protestează). D. dr. LUPU : In loc să-l apăraţi pe d. colonel Tătărăscu, faceţi sgomot. D. BOLOMEI: Tocmai pen. I D. dr. N. LUPU începe prin a arăta cum a pornit scandalul Seletzky pe care d-sa l-a adus în parlamentul regimului trecut. Eu ştiam — spune d-sa ca oriunde este furnitură de stat, se fac afaceri — se percep comisioane mai mult sau mai puţin scandaloase. „In ziua de 30 Martie după descoperirea făcută de organele fiscului acasă la Seletzky se anunţa la gazetă că eu voiu interpela în Parlament In chestiunea Skoda. Eu nu ştiam nimic! Cum sa interpelez dacă nu am nici un document? Nerăbdarea mea a fost însă de scurtă durată: peste un sfert de oră au început să curgă Informatorii; in baza acestor Informaţii am desvoltat interpelarea ! Arata apoi care erau actele de acuzare : comisionele plătite de Seletzky, comanda făcută neregulat, materialele comandate nu aveau calităţile necesare, iar preţurile erau exorbitante: o mitralieră oferită cu 9000 în Elveţia a fost cumpărată la Skoda pentru 55 mii lei; o ţeavă de tun oferită cu 400 mii a fost cumpărată cu 800 mii lei; un afet oferit cu 150 mii a fost cumpărat cu 800 mii lei. Acesta a fost obiectivul interpelării mele, la care s-au asociat toate partidele de opoziţie de-atunci, inclusiv dv. prin răposatul Ion Duca. Acum vă tru a apăra pe d. colonel Tătarăscu cerem să ni se arate documentul citat, ca să vedem cine trebue să ia măsuri pentru apărarea onoarei armatei române. SECRET. G-RAL AL PART. N. T. în continuare cere d-lui general Uică să lămurească misiunea dată d-lui colonel Tătărăscu. Relevă deasemenea ! misiunea d-lor col. Georgescu şi Nunucă Protopopescu pe lângă Seletzky. Susţine că s'a urmărit compromiterea d-lui Iuliu Maniu, fostul preşedinte al consiliului. Dă citire scrisorilor de comi-sion date de Seletzky răposa- I titlul col. P. Sfarărescu. Susţ’ne că practica corupţiei s’a făcut sub alte regimuri politice, decât ale naţional-ţărăniştilor. * Motivul campaniei care s-a dus a fost generalul Ştefănescu-Amza. D. MIŞU SLAVESCU: Sunteţi un monument de îndrăzneală. Până ori aţi fost acuzat şi acum deveniţi acuzator. SECRET. G-RAL AL PART. N. Ţ. Snchee cerând ca ancheta parlamentară să se facă cu obiectivitate, aşa cum a făgăduit guvernul, întreb: ce veţi răspunde dv. în faţa ţărei şi cum veţi justifica dv. ca fiind la putere dacă din Decembrie aţi aşteptat să vie d. Madgearu să vă Împingă să faceţi cercetări ? D. C. XENI: Daţi-mi voe să vă întreb, de ce nu puneţi aceste Întrebări partidului naţional ţărănesc care a stat la putere în tot cursul anului 1933, după interpelarea dv. D. dr. N. LUPU: Muşamaua este în mâna dv. şi dv. o trageţi acum ca să acoperiţi cu ea. Oricare ar fi fost motivele pentru care partidul naţional-ţarănesc nu a făcut ancheta, nu există nici un motiv pentru partidul liberal, venit la cârmă în urma căderii d-lor, în mare parte — s’o spunem căci este just — şi pe acest discredit moral urmat pe chestiunea Skoda, să nu faca această anchetă. (Aplauze prelungite pe băncile majorităţii). D. I. MIHALACHE : Este adevărat ce spune d. dr. Lupu. In ţara tuturor calomniilor, nu este de mirare că partidul nostru a avut de suferit de influemţa acestor calomnii. Noi am făcut tot ce este cu putinţă să descoperim dacă este vre o vină. Dacă noi n’am reuşit şi veţi reuşi dv. să descoperiţi vinovaţi intre noi, suntem gata să aplicăm sancţiuni pe care viaţa politică a ţării nu le-a văzut până azi. Unele explicaţii ale d-lui dr. N. Lupu SCANDAL D. dr. N. LUPU : Ce v’a împiedicat pe dv. ca să începeţi cercetări chiar de a doua zi de la venirea la putere. Fiind întrerupt, d. dr. Lupu adresează cuvântul de imbecili Se naşte tumult. Majoritarii ies din bănci şi cer energic retragerea cuvântului. Zgomotul e din ce în ce mai mare şi enervarea strânge pe deputaţii majoritari în jurul tribunei unde se află d. dr. Lupu. Şedinţa se suspendă. Se fac intervenţii pe lângă d. dr. Lupu să-şi retragă cuvintele. Parlamentările între majoritari şi opoziţie durează câteva minute. La redeschiderea şedinţei, d. dr. Lupu recunoaşte că a adresat cuvântul de „imbecili” unor deputaţi, dar nu-l retrage. Tumultul isbucneşte din nou cu şi mai multă furie. D. dr. Lupu e chemat la ordine, dar e împiedicat să con. D. N. CONSTANTINESCUBORDENI (georgist), arată că d. Gheorghe Brătianu a cerut anchetă parlamentară în afacerea Skoda Seletzky încă dela 23 Martie 1933. Astăzi când guvernul acceptă instituirea anchetei parlamentare, d-sa constată că s’a pierdut atâta timp în mod inutil, lăsându-se in nedumerire opinia publică. Ancheta parlamentară trebuia să meargă paralel cu ancheta judecătorească, aşa cum s’a procedat şi în Franţa cu afacerea Stawischy, pentru că ceea ce interesează astăzi în cel mai înalt grad opinia publică este nu conrupătorul care şi-a primit pedeapsa meritată ci time. In sfârşit, după alte parlamentari, d. dr. Lupu îşi retrage cuvântul). In continuare, spune că era o datorie de onoare a guvernului — întrucât d. Tătărăscu, preşedintele consiliului, s’a angajat personal — să fi început cercetările imediat ce a venit la guvern. D. c. XENI: Am aşteptat să se pronunţe justiţia. D. dr. LUPU: In afaceri de stat de natura aceasta, nu se aşteaptă până se pronunţă justiţia. E în joc onoarea ţării, onoare terfelită în modul cel mai grav. Nu este o chestie de partid. Este o chestie de apărarea ţării. Nu-i posibil ca d. ministru de războinică — pe care îl stimez — să rămână impasibil, când este acuzat că a trimis pe fratele primului ministru să ceară informaţii de la Skoda, sunt mituiţii şi samsarii cari trebuesc scoşi din viaţa publică şi pedepsiţi pentru delictele săvârşite. D-sa arată că însuşi defunctul I. G. Duca a cerut în Cameră să se facă lumină deplină şi cât mai repede şi învinueşte atât partidul naţional-ţărănesc cât şi partidul liberal de la putere că au tărăgănit cercetarea în această afacere, care de mult trebuia terminată iar sancţiunile aplicate cu severitate pentru satisfacerea opiniei publice şi restabilirea atmosferei de moralitate ce trebuie să domnească în viaţa publică a oricărei ţări conştiente de prestigiul şi menirea ei. Cuvântul partidului georgist O cerere a d-lui Pamfil Şeicaru _D. PAMFIL ŞEICARU arată că afacerea Skoda este numai un fragment dintr’un lung şirag de scandaluri legate de apărarea ţării ; de aceea se impune ca ancheta parlamentară să cuprindă toate furniturile şi toate comenzile militare dela 1920 până la 1934. Trebue odată clarificat unde s’au dus banii ţării. O asemenea anchetă făcută cu toată energia necesară va însemna o mare autoritate şi pentru parlamentul ţării şi pentru guvernul care a determinat o. Cere ca propunerea să se supună la vot nominal , conform regulamentului art. 10. D. JUSTIN STANESCU : Cererea va fi pusă la vot la sfârșitul discuției. D. ED. MIRTO arată că chestiunea Skoda a fost împărţită in două. Primul capitol îl constitue condamnarea lui Seletzki. In ce priveste această condamnare, un singur lucru este definitiv stabilit: coruptuiunea, carie a fost dovedita cu probe de netăgăduit, ceea ce ne interesează pe noi este să vedem faţă de cine a fost întrebuinţată. Arată misiunea ce a primit-o din partea d-lui Vaida ca sâ meargă la Praga şi să afi numele celor mituiţi. Misiunea preciza : dacă uzinele Skoda nu ne dau concursul să lămurim opinia publică,, noi demisiune asupra justiţiei militare. 1 .S.m contractul, fiindcă agenţia Declaraţia d-lui Mirto for s’a comportat în aşa fel încât a dat de bănuit. „Vă aduceţi aminte că în scrisorile cifrate se spunea : am fost la pavxiuc; mi-a spus că astăzi va consiliu de miniştri, sau am fost la lemn Şi lemn mi-a spus că in consiliul de ori s’a procedat la cutare lucru. Dacă veţi controla asupra datelor veţi vedea că la acele date a avut loc consiliul de miniştri, sau comitetul apărării naţionale — deci nu erau inexactităţi. Lenin şi Cauciuc erau persoane oficiale din steel timp : ministrul de finanţe, ministrul de război, subsecretarul de stat de la finanţe. UNIVERSUL * Cuvântarea d-lui Dr. Iunian D. GR. N. IUNIAN a spus Am crezut că această chestiuni care a avut o desbatere desti de pasionată in trecutul parlament, fără ca atunci, cu tccat insistențele puse, să se fi ajuns la o anchetă parlamentară, că este bine să fie desbătută numai după ce aceast anchetă va putea să lămurească toate feţele problemei. Reprezentantul partidului naţional-ţărănesc a crezut altfe Aceasta nu ar fi fost de ajun să mă determine să vin la aceasta tribună, dar d-sa a impărţit pe aceia care au ridica chestiunea Skoda in parlamentul trecut în două categorii: aceea a calomniatorilor şi acee a oamenilor de bună credinţă Cum era firesc, amicul me d-rul Lupu a fost trecut in categoria celora de bună credinţă. Şi eu cred că d-rul Lupi a fost de bună credinţă atunc când a ridicat problema. Chia dacă cineva ar mai fi avu vre-o îndoială, ar fi fost dea luns să-l asculte pe d-rul Lupi astăzi, când cel mai mare reproş, pe care vi l-a adus de este că n’aţi ridicat singur chestiunea şi aţi aşteptat să fiţ îmboldiţi de către reprezentantul partidului naţional-ţărănesc. Şi încă odată a avut o izbucnire, în conformitate cu realitatea convingerilor sale, amicu meu d. dr. Lupu, atunci cân subțiind dintre ciudățeniile moravurilor noastre politice, s’i ridicat împotriva demersulu d-lui Mirto — a uitat să numească și pe d. Tilea — la uzinele Skoda. Nu pot să pun la îndoială buna credință a d-lui dr. Lupu, Am chestiunea pentru că ei în mod firesc, desigur voi f trecut prin categoria calomniatorilor. Atunci să-mi îngăduiţi ca, în câteva cuvinte, să precizez nu învinuiri — nu vor aduce nici un fel de învinuire — dar motivele care m’au îndreptăţit să stăruesc, deopotrivă cu ceilalţi la facerea cât mai grabnică a acestei anchete, pentru ca lumină deplină să fie făcută în această tristă afacere. Chestiunea prezintă mai multe aspecte. In primul rând faţă de problema armamentului, a dotării armatei — nu se poate stărui destul asupra gravităţii acestei probleme — de sigur că toţi, cari ne-am perindat pe aceste bănci, avem răspunderea situaţiunei grele în care ne aflăm astăzi. Toate tratatele de pace, toate pactele de neagresiune nu valorează nimic pentru un popor, care nu ştie să impună respect, atât prin pregătirea lui tehnică cât şi prin autoritatea lui morală. Sunt cele două răni: una de ordin tehnic care poate să fie mai uşor împlinită; alta de ordin moral, pentru care trebue să contribuim cu toţii să ne sforţăm, să ne înfrângem pe noi, pentru ca să vindecăm şi această rană, fiindcă fără de aceasta, nu avem nici respectul măcar al aliaţilor noştri şi nu avem noi, în chiar puterile noastre proprii, acel imbold care este necesar la momente grele şi care creiază puterea de rezistenţă în clipele de primejdie prin care ţara noastră a trecut şi altă dată şi prin care Doamne fereşte, poate să mai fie chemată să mai treacă şi în viitor In ceea ce priveşte prin urmare ancheta , cu privire la condiţiunile în care s’a încheiat contractele de armament, subscriu în totul la această cerinţă şi mă raliez la propunerea făcută ca această anchetă să se întindă pe o perioadă cât mai lungă înapoi. Dar problema mai are două feţe: în primul rând este latura morală pe care am ridicat-o şi în parlamentul trecut şi acum domnilor s-a adăugat o nouă faţă a problemei: afirmarea unor moravuri politice încă necunoscute la noi şi care sunt de natură să ştirbească tot mai mult — dacă lucrul este Încă posibil — autoritatea şi prestigiul ţării noastre şi mai ales al organelor de stat, al guvernului. Am fost învinuit să spat un calomniator şi că m’am urcat la această tribună în dorinţa de a defăima Când m’am urcat, la această tribună, anul trecut, nu am adus acuzări precise nimănui, ci am relatat numai unele fapte, cerând ca de aci să se tragă consecinţele necesare. Cum am venit eu la această tribună? Nu ştiam nici măcar , ce se întâmplase la uzinele Sko I da. D. dr. Lupu a veni în ziua • de 20 Martie — am aici, d-l . doctor, broşura dv., un exemplar din cele care nu au fos încă retrase din comerţ. (Mar ilaritate). D. dr. N. LUPU : S’au epuizat d-le Iunian. D. GR. N. IUNIAN: La 21 Martie, d. dr. N. Lupu s’a urcat la această tribună și cu tem peramentul d-sale indeobş( ( cunoscut şi cu acea sinceritate cu care d-sa apare în fiecare moment, a expus aici, în moc impresionant, ceea ce se întâm ■ plase în zilele de 10, 11 şi 11 Martie la uzinele Skoda. Faptele le cunoaşteţi probabil ce, mai mare parte dintre dv. A fost arestat Seletzki şi atunci s’au lămurit unele chestiuni asupra cărora nu vreai să revin pentru că nu vreau şi am aerul că vin aici ca să stabilesc măcar cât de vagi bănueli împotriva cuiva. Au fost unele cercetări, unele vizite , sunt chestiuni pe car le va lămuri comisia de anchetă. Eu doresc cel dintâi ca să se stabilească lipsa de orici vinovăţie şi de orice amestec cel puţin al unora dintre aceia cari au fost puşi în discuţie cu ocazia desbaterii care a avut loc atunci. Eu nu mă voi preocupa de rămâne un lucru : rămân două acte care au nevoe de lămurire , şi simt convins că vor fi lămurite. Eu am dorinţa să se dovedească un fapt că n’are nici un fruntaş al partidului nat-țârănesc nici un amestec. Prea am lucrat mult alături de ei ca să nu fiu stăpânit de un semtiment de durere dacă s’ar do. i vedi împotriva oricăruia dintre ei — mai ales contra unora — o cât de vagă vină în această chestiune. DOUA PIESE IMPORTANTE Dar sunt două acte, dintre care unul a fost citit de d. dr. Lupu şi altul a fost citit de mine în Parlamentul trecut. Iată primul act citit de d. dr. Lupu: „Având în vedere că sesiunea parlamentară — era o notiţă sau o scrisoare a lui Seletzki găsită la dosar şi care nu are data din Octombrie 1931, d-le Mirto, pentru motive pe cari le veţi vedea imediat, pentru că cuprinde data, — având în vedere că sesiunea parlamentară se va termina Miercuri 1 Aprilie — prin urmare era o dată înainte de 1 Aprilie, este bine înţeles imposibil ca chestiunea noastră să fie adusă în discuţia Parlamentului. Din acest motiv am dispus deci ca în a doua jumatate a lunii Mai, parlamentul să fie convocat în vederea legii“. D. dr. Lupu zice: Vedeţi îmi pare foarte rău, dar fiindcă aţi fost cuminţi, în partea întâia, vreau să vă servesc şi date. Data este 30 Martie 1931, când era la guvern partidul naţional ţărănesc“. Nu vreau să aduc o învinuire, vreau să stabilesc că la dosar s’a găsit o scrisoare în care Szeletzki declară că pentru anume afacere era nevoe şi a dispus convocarea Parlamentului, în vederea votării legii, şi vreau să se poată dovedi că Szeletzki a fost în această privinţă un îndrăzneţ când a afirmat că poate să dispună convocarea Parlamentului. SECRETARULGENERAL AL PARTID. NAŢ.-ŢAR. arată că d. general Rujcinski i-a furnizat astăzi o informaţie din care se constată că Romineau înseamnă Copşa Mică şi Cujir. Cum d. Manoclescu a avut pe vremea aceia însărcinare din partea ministerului armatei să studieze un proect de reorganizare a uzinelor Copşa-Mică Cujir, e probabil să fie vorba de acel proect. D. GR. IUNIAN: Explicaţiunea dată de d-voastră dovedeşte că era nevoe de o explicaţiune, şi că nu puteţi să-mi aduceşti mie învinuirea că am fost lipsit de bunăcredinţă, atunci când am fost impresionat de o asemenea corespondenţă, care se găsea in dosarul Seletzky şi care, domnilor nu este unda terminată.... „Parlamentul să fie convocat în sesiune extraordinară, pentrucă legea Isofocles să fie votată iraeddat. Primul semnatar va avea mâine ocaziunea să vorbească cu reprezentantul cauciului, cu care vrem să fixăm definitiv condiţiunile de plată, pentru că reprezentantul cauciului pleacă în ziua de 2 Aprile într’un concediu de boală de o lună sau două. Statutul și modificările lui a fost prezentate peatru studiere reprezentantului cărbunelui, etc. ! Prin urmare există o afirma. . tie în legătură cu un contract. , Că a fost d. Manoilescu cel care I a încredinţat lui Seletzki sau că a fost un altul, un fapt este sigur că cineva l-a încredinţat şi că a putut să scrie această scrisoare care este de natură să impresioneze adânc credinţa pe care un reprezentant al unei firme o are că poate convoca la nevoile lui Parlamentul în seziune extraordinară ca să treacă un contract. D. LEON GRIGORESCU : D. Mirto a spus că cuvântul „cauciuc“ însemnează ministru de finanţe şi aţi spus că ministrul de finanţe era d. Argetoianu. D. EDUARD MIRTO : Nu. Am spus miastru de finanţe, indiferent care. D. LEON GRIGORESCU: Dar la Martie 1931 cine era cauciuc ? D. GR. N. IUNIAN: Mi se pare era d. Popovici, nu ştiu dacă nu plecase. D. I. POPA: D-le Iunian daţi-ne voie, aţi afirmat că scrisoarea aceasta datează din luna Martie. Or, guvernul Iorga Argetoianu s’a format la finele lui Aprilie 1931. Prin urmare, vă rog să precizaţi. D. GR. N. IUNIAN : V’am spus că este din Martie 1931. Or, atunci, fără îndoială nu venise guvernul Iorga Argetoianu şi a venit aproape de finele lui Aprilie S’a mai găsit încă o scrisoare pe care am citit-o atunci şi pe care acum cu surprindere nu am mai găsit-o in dosarul de fond. O altă scrisoare: cu toate că guvernul naţional-ţărănesc este de patru luni la putere, spre mirarea generală şi a guvernului cehoslovac nimeni nu s’a ocupat până in prezent de această chestiune şi nici de chestiunea plăţii. S’ar putea crede că guvernul naţional-ţărănesc, care de fapt a încheiat contractele ar trebui cel puţin din motive de prestigiu să aducă într’un fel de ordine chestiunea aceasta, respectiv să dispună tratative... că uzinele Skoda au propus guvernului Mironescu — vasăzicâ atunci era guvernul Mironescu. — Scopul acestei notiţe este de a atrage atenţia guvernului şi partidului. Notiţa găsită la Seletzki este un act de cutezanţă şi eu nu doresc mai bine decât să se dovedească şi aceasta, dar nu-mi puteţi tăgădui mie dreptul de a fi fost impresionat când într-un act de la dosarul pe care îl avem la dispoziţie am găsit declaraţii de asemenea gravitate că Seletzki îşi arogă dreptul să atragă atenţia guvernului şi partidului. Mai departe : „Scopul acestei notiţe era de a atrage atenţia guvernului şi a partidului asupra acestei stări care nu mai poate dura, dar şi care dăunează foarte mult prestigiului partidului“. Ce interesa pe Seletzki, cum îşi permitea dumnealui să se intereseze de prestigiul unui partid din România? Mai departe: „...nu numai in România, ci şi în străinătate şi de a lua în fine iniţiativa de a pune această chestiune a înarmărilor, atât de importantă pentru armata română şi pentru politica externă. Măsurile cari ar urma să le ia guvernul ar fi deci. Şi acum, Seletzki indică guvernului ce măsuri trebue să ia. 1) „Anularea tuturor actelor de sabotaj, ordonate de fostul ministru al apărării naţionale, generalul Ştefănescu-Amza şi de generalul Rudeanu, care nu numai că întârzie înarmarea cu trei ani, dar vor să înzestreze armata şi cu tunuri inferioare“. Poate să fie exact, pentru că l am auzit şi pe reprezentantul partidului naţional-ţărănesc cerând să se ia măsuri împotriva d-lor generali Ştefănescu-Amza şi Rudeanu. Veţi avea să examinaţi dv. această chestiune, dar nu poate să fie îngăduit lui Seletzki să vină să facă o notiţă în care să indice guvernului şi partidului aceste chestiuni. Mai departe: 2) „Permutarea tuturor gene- ralilor, ca da exemplu generalul Rudeanu, generalul Partenia, generalul Petrescu, cari împreună cu generalul ştefanescu-Anisa au lucrat contra tendinţelor partidului naţional-ţărânesc şi cari au declarat că toţi membrii guvernului şi generalii, cari au încheiat contractul ar trebui, în frunte cu d. Maniu să fie trimişi în faţa Curţii Marţiale. 3) „Pe baza scrisorii de răspuns a uzinelor Skoda la adresa ministerului, uzinele Skoda urmează să reia lucrările pe baza referatelor întocmite de comisiunea de recepţii. 4) „înscrierea tuturor cheltuelilor in bugetul ordinar al apărării naţionale. 5) „Plata ratelor restante, intr’un mod care urmează a se stabili de acord cu uzinele Skoda. 6) „Delegarea unei comisiuni la Pilsen. 7) „Satisfacţie morală tuturor ofiţerilor urmăriţi şi pedepsiţi pe nedrept”. Ascultaţi îndrăzneala unui reprezentant al unei firme, care reclamă dela un guvern şi dela „un partid ca să se ia măsuri de pedepsire Împotriva unora şi să se dea satisfacţie morală altora.. Nu vreau să spun că acest lucru a avut acces la guvernul partidului naţional - ţărănesc. Nu vreau să aduc nici un fel de învinuire astăzi. Dar, un lucru : atunci când se găsesc asemenea scrisori şi mai ales când întâmplător se învederează că o acţiune împotriva generalului Ştefănescu-Amza este întreprinsă, când mai departe o ultimă condiţiune care se punea, a opta, o declaraţiune a guvernului că acesta este de acord ca directorul Seletzki să rămână şi mai departe ca reprezentant al uzinelor Skoda — declaraţie care a venit şi a înlăturat împiedecarea care o făcuse guvernul Iorga Argetoianu cu privire la rămânerea în ţară a lui Seletzki, nu-mi daţi voie ca faţă de un asemenea element, nu de dovadă, dar faţă de un asemenea element care poate să arunce suspiciuni atât de grave asupra unui partid şi asupra unui guvveni să fiu îngrijorat deopotrivă cu dv. şi să cer ca lumină deplină să se facă in această afacere ? Pentru ca, dacă este vre-o îndrăzneală, atunci să se constate odată mai mult cât de mar im alt fapt de o gravitate excepţională: voiţi să cercetaţi calomniatorii? Pentru ce-i căutaţi la noi? Căutaţi-i la dv. S’a mai pomenit vreodată într-o ţară această umilinţă extraordinară ca un membru al guvernului să plece la o instituţie particulară I să ceară lămuriri pentru do- I vedirea elementelor de vino- I văţie ! Pentru ce aţi plecat dv.? Unde aţi mai văzut dv. aceasta? Care ţară din lume a putut abdica in aşa măsură la demnitatea ei, încât să trimită membri ai guvernului să ameninţe o instituţie particulară că-i reziliază contractul dacă nu-i dă indicaţiunile trebuitoare? (Aplauze prelungite pe băncile majorităţii, ale partidului ţărănesc radical şi ale partidului naţional-liberal: G. Brătianu). Dacă socoteaţi dv. că acest mijloc de ameninţare cu desfacerea unui contract este un mijloc utilizabil şi că vă era necesar, ce vă împiedica să nu chemaţi pe reprezentanţii societăţii Skoda la Bucureşti, cu registre cu tot? Cum au ştiut să vină atunci când au încheiat contractele, cum au ştiut să vină atunci când s’au desbătut condiţiunile de plată, sau când au avut să primească o sumă chiar neînsemnată din cele datorate, ar fi ştiut desigur să vină să vă dea şi aceste lămuriri. (Aplauze pe băncile majorităţii şi ale partidului ţărănesc radical). Au existat svonuri neîntemeiate ? Dar cine le-a dat cre ,zare ? Şi dacă dv. nu le-aţi dat crezare, pentru ce aţi pornit la verificarea lor? Fiindcă, dacă aţi pornit la verificarea lor, nu vă daţi seama că prin acest simplu fapt aţi procedat la verificare — şi nu pe căi normare este îndrăzneala reprezentanţilor acestor firme şi că de continuă, de permanentă, ■ de fără de margine, este batjocura aceasta morală, la care suntem supuşi. ■ Iată pentru ce cred eu că este foarte bine că toată lumea s’a asociat şi partidul naţional ţărănesc a provocat aceast® anchetă pentru ca lumină sfl se facă. ■ Eu nădăjduesc şi doresc partidului că va face dovada efl nu are nici un fel de amestec Cu atât mai bine. Voi avea safl tisfacţia aceasta pentru ceeac® a reprezentantat în trecut par® titlul naţional-ţărănesc pentn® mine. Dacă se dovedeşte vrem® vinovat atunci este foarte bune să ştie şi partidul. Cine este vinovat, să-i înlesnim noi să-l cunoască, pentru că nădăjduesc încă în puterea lui de acţiune® că dacă un vinovat se va afla să-l poată să-l sancţioneze, să-l înlăture din mijlocul partidu® lui, să facă dovada vitalităţi® lui morale in acest chip. Dar am asistat cu mare tris-B teţe la desfăşurarea unor lu- cruri petrectue în trecut. S’« venit aici şi s’a cerut pedep-1 sirea d-lui colonel Tătărescul pentru că din ordinul coman-1 dantului corpului II de arma-1 tă s’ar fi dus să facă cercetări.1 S’a spus că era cu atât mail mare abuzul și cu atât mai i-1 nutil pentru că cifrul fusese I deja deslegat de către d. coml“I sar regal Pomponiu. I Este o afirmaţiune necontro-1 lată pe care a făcut-o aici re- prezentantul partidului naţio- I nal-ţărănesc. Eu am controlat dosarul. Nu numai că nu s’a I dat cifrul, dar colonelul Pom- poniu face un raport revoltat I de faptul că după ce a fost I cheamt să i se dea cifrul şi-a I bătut jos de el uzinele Skoda. A I fost mai norocos amicul meu I Mirto decât d. Pomponiu. In I orice caz s’a întors de acolo I fără nici un rezultat. I mare, ci prin acest procedeu că totul extraordinar de a vă duce in numele guvernului să cereţi lămuriri, şi n’aţi putut aduc« lămuriri — prin aceasta dv. n’aţi făcut o operă folositoare pentru acela pe care pretindeţi că-1 apăraţi ? Aţi lăsat să se creadă că bănuiala a putut să prindă şi că ea a putut încolţi chiar in capul preşedintelui de Consiliu, care s’a simţit obligat. Nu vreau să spun că acea«*» bănuială se putea adresa preşedintelui partidului. Vreau să zic că cei care pretind că 1-au apărat pe preşedintele partidului dv. n’au ales calea cea mai bună, pentrucă din moment ce au crezut că sunt Îndreptăţiţi şi datori să meargă să ceară dovezi de desvinovăţîre, au recunoscut că, in sufletul lor cel puţin, au putut să hrănească această bănuială şi că s’au găsit necesităţi să meargă să culeagă elementele pentru ca s*0 spulbere. Trebuia s’o respingeţi cu toată hotărîrea. O bănuială de asemenea natură, nu se pune la verificare. Pentru ca să pui la verificare o bănuială trebue s’o reţii întâi ca admisibilă. Nu pleci la verificarea eî, mai ales pe calea pe care s’a pornit, dacă n’o socoteşti admisibilă. Şi atunci, voiţi calomniatori? Găsiţi-i in mijlocul dv.: toţi acei cari au putut concepe acest lucru extraordinar că poate un preşedinte al unui guvern să trimeată să se ceară informaţiuni pentru ca să lămurească opinia publică că unele bănueli despre care se vorbea şi care erau adresate unui fruntaşi ai partidului nu erau întemeiate. Prin urmare, când aţi procedat la acest lucru, aţi dat dv. singuri frâu liber tuturor svonurilor şi tuturor posibilităţilor de comentarii. Şi atunci dacă voiţi dv. să se ia sancţiuni şi morale şi politice, lămuriţi-vă întâi în sânul partidului dv. pentru că acolo trebuia să lămuriţi cam sunt vinovăţiile şi să aplicaţi sancţiunile. Cine sunt calomniatorii! Cuvântul partidului naţional-agrar D. prof. I. PETROVICI: Partidul naţional-agrar aproba instituirea anchetei parlamentre. Trebue să recunoaştem ca mărturisirile cari s’au făcut dela această tribună ne-au convins pe toţi şi mai mult de necesitatea imperioasă a instituirii acestei anchete. Ea este absolut necesară şi partidul naţional agrar se oferă să participe la această cercetare, fără preocupări subiective, fără menajamente şi fără cruţare, pentru că este o chestiune de prestigiu. Prestigiul ţării, puţin atins de această chestiune trebue să-l refacem. Noi, generaţia care suntem la maturitate, suntem datori să recâştigăm încrederea generaţiei care vine după noi. D. C. C. GIURESCU: Numai prin sancţiuni. D. preşedite JUSTIN STANESCU consultă adunarea dacă admite intervenireao ordinei de zi, pentru a se trece la votul în total cu bile asupra unor proecte cari trebuesc trimise la Senat. Adunarea admite, procedând la votarea în total cu bile a proectului de lege pentru modificarea unor articole din legea învățământului secundar. Se votează de asemenea proiectele de legi: I 1. Proectul privitor la pregătirea premilitară. 2. Pentru crearea oficiului de educare a tineretului român. 3. Pentru autorizarea com. Botoşani de a contracta un împrumut. 4. Pentru înfiinţarea unei episcopii misionare pentru creştini ortodocşi români din ţările neortodoxe. Continuare la pag. 4-« Cuvântarea d-lui C. Dimitriu D. C. DIMITRIU socoteşte că din moment ce s'a cerut instituirea unei comisiuni de anchetă, discuţia trebuia să fie purtată numai in jurul acestei chestiuni. Aducerea în discuţie a chestiunii politicei militare constitue o greşeală, căci v’aţi atras replica usturătoare a d-lui lunian. D. ARMAND CALINESCU (naţ.-ţăr.): Dacă n’am fi venit să expunem această chestiune, d. lunian, cu aceleaşi abilităţi ale d-sale ne-an fi găsit şi in acest fapt o vină. D. C. DIMITRIU: Făcând aprecieri asupra politicii militare a guvernelor națo-țărăniste.