Universul, mai 1934 (Anul 51, nr. 115-145)

1934-05-01 / nr. 115

Anwl al 51-lea Nr. 118 Marp 1 Mal ItM Afacerea Skoda în discuţia Camerei Şedinţa de Sâmbătă după amiază 0:0­ Dacă am fi ştiut noi depe banca ministerială când ni s’a citit acele scrisori, dacă am fi ştiut măcar data scrisorii, am fi limpez­i-o în două clipe, căci ,,cauciuc” era ministrul de fi­nanţe şi dacă data era Octom­brie 1931, nu mai era nici o dificultate să vedem cine este „cauciuc” de la Octombrie 1931 din capul departamentului fi­nanţelor. Să trecem acum la partea cea mai gravă: cine e Palaeli­­bus, în contul căruia se găsea trecută suma de 37 milioane coroane cehe, ceea ce face peste 200 milioane lei ? D. Lövenstein de la Praga mi-a spus: cum era să dăm 200 milioane lei bacşiş, când noi n’am încasat suma aceasta! Suma — mi-a spus d-sa, — re­prezintă lei nu coroane cehe şi nu 37 milioane, ci numai 27. D. Mirto arată că a cercetat registrele şi suma corespundea afirmaţiilor d-lui Lövenstein. D. R. FRAN.­SOVICI: Ați spus adineauri că pe copia tri- • misă figurau coroane. Copia, trimisă de cine ?­­ D. MIRTO: Copia trimisă de la ministerul de finanțe la co­misarul regal. D. FRANASOVKJI: Copie fă­cută după ce? D. MIRTO: După registrul lui Seletzki unde Insă nu scria co­roane. D. FRANASOVTCi: Dar la Praga după ce ai controlat d-ta? D. MIRTO: După registrele lor. D. FRANASOVICI: Aici nu scrie nimic; dincolo coroane; la Praga lor! (Aplauze). D. MIRTO arată că s’a făcut dovada cu registrele de conta­bilitate din ministerul de răz­boi. In continuare spune că sub Palaelibus, la Praga i s’a explicat că se ascund onorarii de avocaţi şi de experţi. Pal vine dela Palmare şi înseamnă avocat. D. C. XENI: A! dela palma dela mână! Atunci înţeleg ! D. ED. MIRTO: Aşa pretind ei, că e o expresie latinească. D. C. XENI: Dacă vine dela „palmare“ au dreptate. D. ED. MIRTO: ,.E” vine de la expert... O VOCE: O traducere mai li­beră ar fi: pe şperţari să-l el la palme! D. ED. MIRTO: Dacă acest cont cuprinde în adevăr onora­rii de avocaţi şi experţi, atunci nu mai are nici o importanţă dacă conţinutul 11 cunoaştem. Cheltuelile de experţi nu pri­vesc pe români, dar cele de a­­vocaţi da. Iată lista: Savescu 250 mii; Die Lazăr 150 mii; Protopopes­cu 800 mii; diverşi 68 mii; din nou Savescu 750.000; Vasilescu 600 mii... VOCI: Care? Valjean? D. MIRTO: ...iarăş Protopo­­pescu 400 mii lei şi alţi diverşi. Aceştia sunt toţi avocaţi cari au primit onorarii. Nu pot să ascund însă că din această sumă 11.750.000 nu se ştia cine i-a luat. Am fost însă asigurat că nu sunt români. D. Mirto termină arătind că, va supune comisiei de anchetă toate actele şi conturile şi roa­gă să se lucreze zi şi noapte pentru ca această chestiune să se termine cât mai curând. Şedinţa se redeschide la ora 4, sub preşedinţia d-lui N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii L Inculeţ, C. Xeni, N. Teodore, sen. general Uicu, dr. Costine­­scu, Al. Mavrodi, Lapedatu, Radu Irimescu. D. C. DIMITRIU (ma.r.) a­­rată că în sesiunea trecută, d-sa a desvoltat o interpelare cu privire la comenzile mili­tare făcute la uzinele „Skoda”. D-sa relevă că din actele ce i-au fost puse atunci la dispo­ziţie, a putut constata condu­ţiile neobişnuite în care s-a fă­cut această comandă. Partidul liberal şi-a luat an­gajamentul categoric de a face lumină deplină în afacerea Skoda. Orice amânare ar însemna nesocotirea opiniei publice. Cere să se institue o co­­i­­siune de anchetă parlamen­­tară care să cerceteze chestiu­nea „Skoda” sub toate aspec­tele. Propune ca lucrările com­i­­siunei să se înceapă imediat după sentinţa Curţii de casa­ţie, oricare ar fi hotărîrea da­tă de acest înalt for de jude­cată. D. C. XENI: Guvernul se ra­liază fără nici o rezervă la pro­punerea d-lui C. Dumitriu D-sa arată că d. prim-ministru a promis în mod formal că va face lumină deplină în această tristă afacere. Vrem ca, cu un ceas mai de­vreme, atmosfera de suspiciune să ia sfârşit. Oricare ar fi vi­novaţii, vom proceda cu seve­ritate şi vom aplica sancţiunile cuvenite pentru restabilirea or­dinei morale. Atunci când ne vom afla în faţa­­ raportului comisiunei de anchetă vom redeschide toată chestiunea „Skoda“ căci aceas­tă ţară care suferă şi munceş­te, are dreptul a cere întrona­rea unei noui atmosfere in via­ţa publică. (Aplauze). SECRETARUL PAR. NAT.­­ŢAR declară că partidul naţ.­­ţărănesc este de acord pentru Instituirea unei anchete parla­mentare. D-sa susţine insă că dintr’o chestiune de înzestrare a ar­matei s’a căutat să se facă o afacere de scandal. Nu putem lăsa ca spiritul de neîncredere al armatei să se a­­dâncească mai mult. Arată care a fost politica de înzestrare a partidului naţ.-ţă­­rănesc şi situaţia pe care acest partid a găsit-o în 1928, la ve­nirea la cârma ţării. D-sa susţine că muniţiile ce le aveam în acel timp erau complect deteriorate. Exploziile se ţineau lanţ. A­­rată că au fost distruse mate­riale bune pentru a se acoperi unele afaceri dubioase. Faţă de această situaţie se impunea refacerea parcului no­stru de artilerie. Dar de-abia în 1924 s’a făcut un plan de redresare a arma­mentului nostru. Arată modul în care au luat naştere uzinele Copşa Mică- Cujir. S’au făcut o serie de greşeli care n’au dat posibilitate de a se pune în aplicare planul de apărare naţională. Se făceau comenzi la diferite fabrici «din străinătate, lucru care nu ne putea da o unitate de armament. Nu s’a făcut deci nimic pen­tru înzestrarea armatei noastre pe când toate celelalte ţări din jurul nostru au făcut toate sforţările spre a fi bine inar­ma­te. In 1928 am găsit o situaţie cu totul îngrijorătoare. S’a făcut un plan general pentru recontrolarea muniţii­lor. S’au făcut apoi o serie de comenzi în străinătate de­oa­rece Industria naţională nu pu­tea face faţă cerinţelor. Guvernul de­ atunci făcuse un plan de înarmare pentru care alocase 10 miliarde lei. De ce s’a dat comanda uzi­nelor Skoda? Pentru că toţi tehnicienii erau de acord că tunul „Skoda“ este superior ce­lorlalte tipuri de artilerie. Contractul odată încheiat a fost supus aprobării consiliului superior al armatei, luându-se toate garanţiile de bună exe­cutare. In ce priveşte clauzele finan­ciare comisiunea de anchetă a Senatului a dovedit că preţu­rile sunt favorabile statului Preţurile statului român întrec preţurile date de Iugoslavia pentru materialele la aceeaşi casă. Cadtul de sarcini prezentat de Skoda a fost radical modi­ficat. Declară că u­zinele „Skoda“ n’au primit până azi ca avans decât 216 milioane lei. In continuare, arată cum s’a făcut recepţia prototipului de tun de 75 mm. Ministerul ar­matei a respins prototipul în urma raportului d-lui general Rudeanu. Ulterior a fost trimisă o co­mis­iune sub preşedinţia d-lui general Paul Angelescu, pentru a vedea dacă preţul de cost este inferior preţului de co­mandă. Această comisiune a o­­prit comanda. Comisiunea a raportat că preţul de cost este camuflat de condiţiile de finanţare, dar a făcut totuşi unele majorări de preţuri in codicilul contractu­lui. Comanda a fost sistată până când s’au întocmit noui caste de sarcini. Răspunderea nelivrării co­menzii de tunuri să cadă în­treagă asupra acelora caii au întârziat înarmarea ţării. Face un istoric al afacerii Skoda care a început printr’o percheziţie fiscală la sediul re­prezentanţei „Skoda“. In timpul procesului Seletzki, guvernul Vaida a fost complet absent pentru a nu face pre-D. Vaida a făcut demersuri pe lângă d. Beneş pentru a se face lumină deplină în aface­rea „Skoda“. Două membri ai cabinetului s-au dus la Praga pentru a cere deslegarea tuturor cifrurilor şi enigmelor. Nici aceste­­‘descifrări n’au mulţumit guvernul. A fost tri­mis din nou la Praga, d. col. Tătărăscu cerând indicarea persoanelor politice cari au luat comision în afacerea Skoda. Nu ştiu ce misiune a avut, dar drept rezultat uzinele Sko­da au împrăştiat în lumea în­treagă un document în care se spune că d. col. Tătărescu, ad­jutantul d-lui general Uică, a cerut direcţiei generale să-i in­dice personalităţile politice cari au primit comision la a­­cordarea comenzii în 1930. A­­cestea sunt afirmaţiile între­prinderilor Skoda. Este datoria d-lui ministru de război să lămurească mi­siunea d-lui colonel Tătărăscu. (Maj­oritatea protestează). D. dr. LUPU : In loc să-l a­­păraţi pe d. colonel Tătărăscu, faceţi sgomot. D. BOLOMEI: Tocmai pen. I D. dr. N. LUPU începe prin a arăta cum a pornit scandalul Seletzky pe care d-sa l-a adus în parlamentul regimului tre­cut. Eu ştiam — spune d-sa ca oriunde este furnitură de stat, se fac afaceri — se percep co­misioane mai mult sau mai pu­ţin scandaloase. „In ziua de 30 Martie după descoperirea făcută de orga­nele fiscului acasă la Seletzky se anunţa la gazetă că eu voiu interpela în Parlament In ches­tiunea Skoda. Eu nu ştiam nimic! Cum sa interpelez dacă nu am nici un document? Nerăbdarea mea a fost însă de scurtă durată: peste un sfert de oră au înce­put să curgă Informatorii; in baza acestor Informaţii am desvoltat interpelarea ! Arata apoi care erau actele de acu­zare : comisionele plătite de Seletzky, comanda făcută nere­gulat, materialele comandate nu aveau calităţile necesare, iar preţurile erau exorbitante: o mitralieră oferită cu 9000 în Elveţia a fost cumpărată la Skoda pentru 55 mii lei; o ţeavă de tun oferită cu 400 mii a fost cumpărată cu 800 mii lei; un afet oferit cu 150 mii a fost cumpărat cu 800 mii lei. Acesta a fost obiectivul in­terpelării mele, la care s-au a­­sociat toate partidele de opozi­ţie de-atunci, inclusiv dv. prin răposatul Ion Duca. Acum vă tru a apăra pe d. colonel Tă­tar­ăscu cerem să ni se arate documentul citat, ca să vedem cine trebue să ia măsuri pentru apărarea onoarei armatei ro­mâne. SECRET. G-RAL AL PART. N. T. în continuare cere d-lui general Uică să lămurească­­ misiunea dată d-lui colonel Tă­­tărăscu. Relevă deasemenea ! misiunea d-lor col. Georgescu­­ şi Nunucă Protopopescu pe lângă Seletzky. Susţine că s'a urmărit com­­promiterea d-lui Iuliu Maniu, fostul preşedinte al consiliului. Dă citire scrisorilor de com­i-­­­sion date de Seletzky răposa- I titlul col. P. Sfarărescu. Susţ’ne că practica corupţiei­­ s’a făcut sub alte regimuri po­­­­litice, decât ale naţional-ţără­­niştilor. * Motivul campaniei care s-a­­ dus a fost generalul Ştefăne­scu-Amza. D. MIŞU SLAVESCU: Sun­teţi un monument de îndrăz­neală. Până ori aţi fost acu­zat şi acum deveniţi acuzator. SECRET. G-RAL AL PART. N. Ţ. Snchee cerând ca ancheta parlamentară să se facă cu o­­biectivitate, aşa cum a făgă­duit guvernul, întreb: ce veţi răspunde dv. în faţa ţărei şi cum veţi justifica dv. ca fiind la putere dacă din Decembrie aţi aşteptat să vie d. Madgearu să vă Împingă să faceţi cercetări ? D. C. XENI: Daţi-mi voe să vă întreb, de ce nu puneţi a­­ceste Întrebări partidului na­ţional ţărănesc care a stat la putere în tot cursul anului 1933, după interpelarea dv. D. dr. N. LUPU: Muşamaua este în mâna dv. şi dv. o tra­geţi acum ca să acoperiţi cu ea. Oricare ar fi fost motivele pen­tru care partidul naţional-ţa­­rănesc nu a făcut ancheta, nu există nici un motiv pentru partidul liberal, venit la cârmă în urma căderii d-lor, în mare parte — s’o spunem căci este just — şi pe acest discredit moral urmat pe chestiunea Skoda, să n­u faca această an­chetă. (Aplauze prelungite pe băncile majorităţii). D. I. MIHALACHE : Este ade­­vărat ce spune d. dr. Lupu. In ţara tuturor calomniilor, nu este de mirare că partidul nos­tru a avut de suferit de influem­­ţa acestor calomnii. Noi am fă­cut tot ce este cu putinţă să descoperim dacă este vre­ o vină. Dacă noi n’am reuşit şi veţi reuşi dv. să descoperiţi vi­novaţi intre noi, suntem gata să aplicăm sancţiuni pe care viaţa politică a ţării nu le-a văzut până azi. Unele explicaţii ale d-lui dr. N. Lupu SCANDAL D. dr. N. LUPU : Ce v’a îm­piedicat pe dv. ca să începeţi cercetări chiar de a doua zi de la venirea la putere. Fiind întrerupt, d. dr. Lupu adresează cuvântul de imbecili Se naşte tumult. Majoritarii ies din bănci şi cer energic retra­gerea cuvântului. Zgomotul e din ce în ce mai mare şi ener­varea strânge pe deputaţii ma­joritari în jurul tribunei unde se află d. dr. Lupu. Şedinţa se suspendă. Se fac intervenţii pe lângă d. dr. Lupu să-şi retragă cuvin­­tele. Parl­amen­tările între ma­­j­ori­tari şi opoziţie durează câ­teva minute. La redeschiderea şedinţei, d. dr. Lupu recunoaşte că a adre­­sat cuvântul de „imbecili” u­­nor deputaţi, dar nu-l retrage. Tumultul isbucneşte din nou cu şi mai multă furie. D. dr. Lupu e chemat la or­­dine, dar e împiedicat să con. D. N. CONSTANTINESCU­­BORDENI (georgist), arată că d. Gheorghe Brătianu a cerut anchetă parlamentară în afa­cerea Skoda Seletzky încă dela 23 Martie 1933. Astăzi când gu­vernul acceptă instituirea an­chetei parlamentare, d-sa con­stată că s’a pierdut atâta timp în mod inutil, lăsându-se in ne­dumerire opinia publică. Ancheta parlamentară tre­buia să meargă paralel cu an­cheta judecătorească, aşa cum s’a procedat şi în Franţa cu a­­facerea Stawischy, pentru că ceea ce interesează astăzi în cel mai înalt grad opinia publică este nu conrupătorul care şi-a primit pedeapsa meritată ci tim­e. In sfârşit, după alte par­lamentari, d. dr. Lupu îşi re­trage cuvântul). In continuare, spune că era o datorie de onoare a guvernu­­lui —­ întrucât d. Tătărăscu, preşedintele consiliului, s’a an­­gaj­at personal — să fi început cercetările imediat ce a venit la guvern. D. c. XENI: Am aşteptat să se pronunţe justiţia. D. dr. LUPU: In afaceri de stat de natura aceasta, nu se aşteaptă până se pronunţă ju­stiţia. E în joc onoarea­­ ţării, onoare terfelită în modul cel mai grav. Nu este o chestie de partid. Este o chestie de apărarea ţă­rii. Nu-i posibil ca d. ministru de război­nică — pe care îl stimez — să rămână impasibil, când este acuzat că a trimis pe fratele primului ministru să ceară informaţii de la Skoda, sunt mituiţii şi samsarii cari trebuesc scoşi din viaţa publică şi pedepsiţi pentru delictele să­vârşite. D-sa arată că însuşi defunc­tul I. G. Duca a cerut în Ca­meră să se facă lumină deplină şi cât mai repede şi învinueşte atât partidul naţional-ţărănesc cât şi partidul liberal de la pu­tere că au tărăgănit cerceta­rea în această afacere, care de mult trebuia terminată iar sancţiunile aplicate cu severi­tate pentru satisfacerea opiniei publice şi restabilirea atmosfe­rei de moralitate ce trebuie să domnească în viaţa publică a oricărei ţări conştiente de pre­stigiul şi menirea ei. Cuvântul partidului georgist O cerere a d-lui Pamfil Şeicaru _D. PAMFIL ŞEICARU arată că afacerea Skoda este numai un fragment dintr’un lung şi­rag de scandaluri legate de a­­părarea ţării ; de aceea se im­pune ca ancheta parlamentară să cuprindă toate furniturile şi toate comenzile militare dela 1920 până la 1934. Trebue odată clarificat unde s’au dus banii ţării. O asemenea anchetă făcută cu toată energia necesară va în­semna o mare autoritate şi pen­tru parlamentul ţării şi pentru guvernul care a determinat o. Cere ca propunerea să se su­pună la vot nominal , conform regulamentului art. 10. D. JUSTIN STANESCU : Ce­rerea va fi pusă la vot la sfâr­șitul discuției. D. ED. MIRTO arată că ches­tiunea Skoda a fost împărţită in două. Primul capitol îl constitue condamnarea lui Se­letzki. In ce priveste această condamnare, un singur lucru es­te definitiv stabilit: corup­­tuiunea, carie a f­ost dovedita cu probe de netăgăduit, ceea­ ce ne interesează pe noi este să ve­dem faţă de cine a fost între­buinţată. Arată misiunea ce a primit-o din partea d-lui Vaida ca sâ meargă la Praga şi să afi nu­mele celor mituiţi. Misiunea preciza : dacă uzinele Skoda nu ne dau concursul să lămu­rim opinia publică,, noi dem­i­­siune asupra justiţiei militare. 1 .­S.m contractul, fiindcă agenţia Declaraţia d-lui Mirto­ for s’a comportat în aşa­ fel încât a dat de bănuit. „Vă aduceţi aminte că în scrisorile cifrate se spunea : am fost la pavxiuc; mi-a spus că astăzi va­­ consiliu de mi­niştri, sau am fost la lemn Şi lemn mi-a spus că in consiliul de ori s’a procedat la cutare lucru. Dacă veţi controla asupra datelor veţi vedea că la acele date a avut loc consiliul de miniştri, sau comitetul apărării naţionale — deci nu erau inexactităţi. Lenin şi Cauciuc erau persoane oficiale din st­eel timp : ministrul de finanţe, ministrul de război, subsecre­tarul de stat de la finanţe. UNIVERSUL * Cuvântarea d-lui Dr. Iunian D. GR. N. IUNIAN a spus Am crezut că această chestiuni care a avut o desbatere desti de pasionată in trecutul parla­ment, fără ca atunci, cu tccat insistențele puse, să se fi a­juns la o anchetă parlamen­tară, că este bine să fie desbă­tută numai după ce aceast anchetă va putea să lămurea­scă toate feţele problemei. Reprezentantul partidului na­ţional-ţărănesc a crezut altfe Aceasta nu ar fi fost de ajun să mă determine să vin la a­ceasta tribună, dar d-sa a im­părţit pe aceia care au ridica chestiunea Skoda in parlamen­tul trecut în două categorii: a­ceea a calomniatorilor şi acee a oamenilor de bună credinţă Cum era firesc, amicul me d-rul Lupu a fost trecut in ca­tegoria celora de bună credin­ţă. Şi eu cred că d-rul Lupi a fost de bună credinţă atunc când a ridicat problema. Chia dacă cineva ar mai fi avu vre-o îndoială, ar fi fost dea luns să-l asculte pe d-rul Lupi astăzi, când cel mai mare re­proş, pe care vi l-a adus de este că n’aţi ridicat singur chestiunea şi aţi aşteptat să fiţ îmboldiţi de către reprezentan­tul partidului naţional-ţără­nesc. Şi încă odată a avut o izbuc­ni­re, în conformitate cu reali­tatea convingerilor sale, amicu meu d. dr. Lupu, atunci cân­ subțiind dintre ciudățeniile mo­ravurilor noastre politice, s’i ridicat împotriva demersulu d-lui Mirto — a uitat să nu­mească și pe d. Tilea — la uzi­­ne­le Skoda. Nu pot să pun la îndoială buna credință a d-lui dr. Lupu, Am chestiunea pentru că ei în mod firesc, de­sigur voi f trecut prin categoria calom­niatorilor. Atunci să-mi îngă­duiţi ca, în câteva cuvinte, să precizez nu învinuiri — nu vor aduce nici un fel de învinuire — dar motivele care m’au în­dreptăţit să stăruesc, deopo­trivă cu ceilalţi la facerea cât mai grabnică a acestei anchete, pentru ca lumină deplină să fie făcută în această tristă a­­facere. Chestiunea prezintă mai multe aspecte. In primul rând faţă de problema armamentu­lui, a dotării armatei — nu se poate stărui destul asupra gra­vităţii acestei probleme — de sigur că toţi, cari ne-am perin­dat pe aceste bănci, avem răs­punderea situaţiunei grele în care ne aflăm astăzi. Toate tratatele de pace, toa­te pactele de neagresiune nu valorează nimic pentru un po­por, care nu ştie să impună respect, atât prin pregătirea lui tehnică cât şi prin autoritatea lui morală. Sunt cele două răni: una de ordin tehnic care poate să fie mai uşor împlinită; alta de or­din moral, pentru care trebue să contribuim cu toţii să ne sforţăm, să ne înfrângem pe noi, pentru ca să vindecăm şi ace­astă rană, fiindcă fără de aceasta, nu avem nici respec­tul măcar al aliaţilor noştri şi nu avem noi, în chiar puterile noastre proprii, acel imbold care este necesar la momente grele şi care creiază puterea de rezistenţă în clipele de primej­die prin care ţara noastră a trecut şi altă dată şi prin care Doamne fereşte, poate să mai fie chemată să mai treacă şi în viitor In ceea ce priveşte prin ur­mare ancheta , cu privire la condiţiunile în care s’a încheiat contractele de armament, sub­scriu în totul la această cerinţă şi mă raliez la propunerea fă­cută ca această anchetă să se întindă pe o perioadă cât mai lungă înapoi. Dar problema mai are două feţe: în primul rând este la­tura morală pe care am ridi­cat-o şi în parlamentul trecut şi acum domnilor s-a adăugat o nouă faţă a problemei: afir­marea unor moravuri politice încă necunoscute la noi şi care sunt de natură să ştirbească tot mai mult — dacă lucrul este Încă posibil — autoritatea şi prestigiul ţării noastre şi mai ales al organelor de stat, al gu­vernului. Am fost învinuit să spat un calomniator şi că m’am urcat la această tribună în dorinţa de a defăima Când m’am urcat, la această tribună, anul trecut, nu am a­­dus acuzări precise nimănui, ci am relatat numai unele fap­te, cerând ca de aci să se tragă consecinţele necesare. Cum am venit eu la această tribună? Nu ştiam nici măcar , ce se întâmplase la uzinele Sko I da. D. dr. Lupu a veni în ziua • de 20 Martie — am aici, d-l . doctor, broşura dv., un exem­­­plar din cele care nu au fos încă retrase din comerţ. (Mar ilaritate). D. dr. N. LUPU : S’au epuizat d-le Iunian. D. GR. N. IUNIAN: La 21 Martie, d. dr. N. Lupu s’a urcat la această tribună și cu tem­­ peramentul d-sale indeobş( ( cunoscut şi cu acea sinceritate­­ cu care d-sa apare în fiecare­­ moment, a expus aici, în moc­­ impresionant, ceea ce se întâm­ ■ plase în zilele de 10, 11 şi 11­­ Martie la uzinele Skoda. Fap­­­tele le cunoaşteţi probabil ce,­­ mai mare parte dintre dv.­­ A fost arestat Seletzki şi­­ atunci s’au lămurit unele che­­stiuni asupra cărora nu vreai să revin pentru că nu vreau şi am aerul că vin aici ca să sta­bilesc măcar cât de vagi bă­nueli împotriva cuiva. Au fost unele cercetări, unele vizite , sunt chestiuni pe car le va lămuri comisia de anche­­tă. Eu doresc cel dintâi ca să se stabilească lipsa de orici vinovăţie şi de orice amestec cel puţin al unora dintre aceia cari au fost puşi în discuţie cu ocazia desbaterii care a avut loc atunci. Eu nu mă voi preocupa de rămâne un lucru : rămân două­­ acte care au nevoe de lămurire , şi simt convins că vor fi lămu­­­rite.­­ Eu am dorinţa să se dove­­­­dească un fapt că n’are nici un­­ fruntaş al partidului nat-țâră­­nesc nici un amestec. Prea am lucrat mult alături de ei ca să nu fiu stăpânit de un semti­­ment de durere dacă s’ar do. i vedi împotriva oricăruia dintre­­ ei —­ mai ales contra unora — o cât de vagă vină în această chestiune. DOUA PIESE IMPORTANTE Dar sunt două acte, dintre care unul a fost citit de d. dr. Lupu şi altul a fost citit de mine în Parlamentul trecut. Iată primul act citit de d. dr. Lupu: „Având în vedere că sesiunea parlamentară — era o notiţă sau o scrisoare a lui Seletzki găsită la dosar şi care nu are data din Octombrie 1931, d-le Mirto, pentru motive pe cari le veţi vedea imediat, pentru că cuprinde data, — având în vedere că sesiunea parlamentară se va termina Miercuri 1 Aprilie — prin ur­­mare era o dată înainte de 1 Aprilie, este bine înţeles impo­­sibil ca chestiunea noastră să fie adusă în discuţia Parla­mentului. Din acest motiv am dispus deci ca în a doua juma­­tate a lunii Mai, parlamentul să fie convocat în vederea le­­gii“. D. dr. Lupu zice: Vedeţi îmi pare foarte rău, dar fiind­că aţi fost cuminţi, în partea întâia, vreau să vă servesc şi date. Data este 30 Martie 1931, când era la guvern partidul naţional ţărănesc“. Nu vreau să aduc o învinui­­re, vreau să stabilesc că la do­­sar s’a găsit o scrisoare în care Szeletzki declară că pentru a­­nume afacere era nevoe şi a dispus convocarea Parlamen­­tului, în vederea votării legii, şi vreau să se poată dovedi că Szeletzki a fost în această pri­vinţă un îndrăzneţ când a afir­mat că poate să dispună con­vocarea Parlamentului. SECRETARUL­­GENERAL AL PARTID. NAŢ.-ŢAR. arată că d. general Rujcinski i-a furni­zat astăzi o informaţie din care se constată că Romineau în­seamnă Copşa­ Mică şi Cujir. Cum d. Manoclescu a avut pe vremea aceia însărcinare din partea ministerului armatei să studieze un proect de reorgani­zare a uzinelor Copşa-Mică Cujir, e probabil să fie vorba de acel proect. D. GR. IUNIAN: Explicaţiu­­nea dată de d-voastră dovedeş­te că era nevoe de o explica­­ţiune, şi că nu puteţi să-mi a­­duceşti mie învinuirea că am fost lipsit de bunăcredinţă, a­­tunci când am fost impresio­nat de o asemenea corespon­denţă, care se găsea in dosa­rul Sele­tzky şi care, domnilor nu este unda terminată.... „Parla­­mentul să fie convocat în se­siune extraordinară, pentrucă legea Isofocles să fie votată irae­­ddat. Primul semnatar va avea mâine ocaziunea să vorbească cu reprezentantul cauciului, cu care vrem să fixăm definitiv condiţiunile de plată, pentru că reprezentantul cauciului plea­că în ziua de 2 Aprile într’un concediu de boală de o lună sau două. Statutul și modifică­rile lui a fost prezentate pea­­­tru studiere reprezentantului­­ cărbunelui, etc. ! Prin urmare există o afirma. . tie în legătură cu un contract. , Că a fost d. Manoilescu cel care I a încredinţat lui Seletzki sau că a fost un altul, un fapt este sigur că cineva l-a încredinţat şi că a putut să scrie această scrisoare care este de natură­­ să impresioneze adânc credinţa pe care un reprezentant al unei firme o are că poate convoca la nevoile lui Parlamentul în seziune extraordinară ca să treacă un contract. D. LEON GRIGORESCU : D. Mirto a spus că cuvântul „cau­ciuc“ însemnează ministru de finanţe şi aţi spus că ministru­l de finanţe era d. Argetoianu. D. EDUARD MIRTO : Nu. Am spus miastru de finanţe, indi­ferent care. D. LEON GRIGORESCU: Dar la Martie 1931 cine era cau­ciuc ? D. GR. N. IUNIAN: Mi se pa­re era d. Popovici, nu ştiu dacă nu plecase. D. I. POPA: D-le Iunian da­­ţi-ne voie, aţi afirmat că scri­soarea aceasta datează din lu­na Martie. Or, guvernul Iorga­ Argetoianu s’a format la finele lui Aprilie 1931. Prin urmare, vă rog să precizaţi. D. GR. N. IUNIAN : V’am spus că este din Martie 1931. Or, atunci, fără îndoială nu venise guvernul Iorga­ Argeto­­ianu şi a venit aproape de fi­nele lui Aprilie S’a mai găsit încă o scrisoare pe care am citit-o atunci şi pe care acum cu surprindere nu am mai găsit-o in dosarul de fond. O altă scrisoare: cu toate că guvernul naţional-ţărănesc este de patru luni la putere, spre mirarea generală şi a guvernu­lui cehoslovac nimeni nu s’a ocupat până in prezent de a­­ceastă chestiune şi nici de chestiunea plăţii. S’ar putea crede că guvernul naţional-ţă­­rănesc, care de fapt a înche­iat contractele ar trebui cel pu­ţin din motive de prestigiu să aducă într’un fel de ordine chestiunea aceasta, respectiv să dispună tratative... că uzinele Skoda au propus guvernului Mi­­ronescu — vasăzicâ atunci era guvernul Mironescu. — Scopul acestei notiţe este de a atrage atenţia guvernului şi partidu­lui. Notiţa găsită la Seletzki este un act de cutezanţă şi eu nu doresc mai bine decât să se do­vedească şi aceasta, dar nu-mi puteţi tăgădui mie dreptul de a fi fost impresionat când în­tr-un act de la dosarul pe care îl avem la dispoziţie am găsit declaraţii de asemenea gravi­tate că Seletzki îşi arogă drep­tul să atragă atenţia guvernu­lui şi partidului. Mai departe : „Scopul acestei notiţe era de­­ a atrage atenţia guvernului şi a partidului asupra acestei stări care nu mai poate dura, dar şi care dăunează foarte mult prestigiului partidului“. Ce interesa pe Seletzki, cum îşi permitea dumnealui să se in­tereseze de prestigiul unui par­tid din România? Mai departe: „...nu numai in România, ci şi în străinătate şi de a lua în fine iniţiativa de a pune aceas­tă chestiune a înarmărilor, atât de importantă pentru armata română şi pentru politica ex­ternă. Măsurile cari ar urma să le ia guvernul ar fi deci. Şi acum, Seletzki indică gu­vernului ce măsuri trebue să ia. 1) „Anularea tuturor actelor de sabotaj, ordonate de fostul ministru al apărării naţionale, generalul Ştefănescu-Amza şi de generalul Rudeanu, care nu numai că întârzie înarmarea cu trei ani, dar vor să înzestreze­­ armata şi cu tunuri inferioare“.­­ Poate să fie exact, pentru că l am auzit şi pe reprezentantul partidu­lui naţional-ţărănesc ce­rând să se ia măsuri împotriva d-lor generali Ştefănescu-Amza şi Rudeanu. Veţi avea să exa­minaţi dv. această chestiune, dar nu poate să fie îngăduit lui­­ Seletzki să vină să facă o no­tiţă în care să indice guvernului şi partidului aceste chestiuni. Mai departe: 2) „Permutarea tuturor gene-­­ ralilor, ca da exemplu genera­lul Rudeanu, generalul Parte­­nia, generalul Petrescu, cari îm­preună cu generalul ştefanes­­cu-Anisa au lucrat contra ten­dinţelor partidului naţional-ţă­­rânesc şi cari au declarat că toţi membrii guvernului şi ge­neralii, cari au încheiat con­tractul ar trebui, în frunte cu d. Maniu să fie trimişi în faţa Curţii Marţiale. 3) „Pe baza scrisorii de răs­puns a uzinelor Skoda la adresa ministerului, uzinele Skoda ur­mează să reia lucrările pe baza referatelor întocmite de comi­siunea de recepţii. 4) „înscrierea tuturor chel­­tuelilor in bugetul ordinar al a­­părării naţionale. 5) „Plata ratelor restante, in­­tr’un mod care urmează a se stabili de acord cu uzinele Sko­da. 6) „Delegarea unei comisiuni la Pilsen. 7) „Satisfacţie morală tutu­ror ofiţerilor urmăriţi şi pedep­siţi pe nedrept”. Ascultaţi îndrăzneala unui reprezentant al unei firme, care reclamă dela un guvern şi dela „un partid ca să se ia măsuri de pedepsire Împotriva unora şi să se dea satisfacţie morală al­tora.. Nu vreau să spun că acest lucru a avut acces la guvernul partidului naţional - ţărănesc. Nu vreau să aduc nici un fel de învinuire astăzi. Dar, un lucru : atunci când se găsesc asemenea scrisori şi mai ales când întâm­plător se învederează că o ac­ţiune împotriva generalului Ştefănescu-Amza este între­prinsă, când mai departe o ul­timă condiţiune care se punea, a opta,­­ o declaraţiune a gu­vernului că acesta este de a­­cord ca directorul Seletzki să rămână şi mai departe ca re­prezentant al uzinelor Skoda — declaraţie care a venit şi a în­lăturat împiedecarea care o fă­cuse guvernul Iorga­ Argetoianu cu privire la rămânerea în ţară a lui Seletzki, nu-mi daţi voie ca faţă de un asemenea ele­ment, nu de dovadă, dar faţă de un asemenea element care poate să arunce suspiciuni atât de grave asupra u­­nui partid şi asupra unui gu­­v­veni să fiu îngrijorat deopo­trivă cu dv. şi să cer ca lumină deplină să se facă in această afacere ? Pentru ca, dacă este vre-o îndrăzneală, atunci să se constate odată mai mult cât de mar im alt fapt de o gra­vitate excepţională: voiţi să cercetaţi calomniatorii? Pen­tru ce-i căutaţi la noi? Cău­­taţi-i la dv. S’a mai pomenit vreodată într-o ţară această umilinţă extraordinară ca un membru al guvernului să ple­ce la o instituţie particulară I să ceară lămuriri pentru do- I vedirea elementelor de vino- I văţie ! Pentru ce aţi plecat dv.? Unde aţi mai văzut dv. aceasta? Care ţară din lume a putut abdica in aşa măsură la demnitatea ei, încât să tri­mită membri ai guvernului să ameninţe o instituţie par­ticulară că-i reziliază con­tractul dacă nu-i dă indica­­ţiunile trebuitoare? (Aplauze prelungite pe băncile majo­rităţii, ale partidului ţără­nesc radical şi ale partidului naţional-liberal: G. Brătia­­nu). Dacă socoteaţi dv. că acest mijloc de ameninţare cu des­facerea unui contract este un mijloc utilizabil şi că vă era necesar, ce vă împiedica să nu chemaţi pe reprezen­tanţii societăţii Skoda la Bucureşti, cu registre cu tot? Cum au ştiut să vină atunci când au încheiat contractele, cum au ştiut să vină atunci când s’au desbătut condiţiu­­nile de plată, sau când au avut să primească o sumă chiar neînsemnată din cele datorate, ar fi ştiut desigur să vină să vă dea şi aceste lămuriri. (Aplauze pe bănci­le majorităţii şi ale partidu­lui ţărănesc radical). Au existat svonuri neînteme­­iate ? Dar cine le-a dat cre­ ,­zare ? Şi dacă dv. nu le-aţi dat crezare, pentru ce aţi pornit la verificarea lor? Fiindcă, dacă aţi pornit la verificarea lor, nu vă daţi seama că prin acest simplu fapt aţi procedat la verificare — şi nu pe căi nor­mare este îndrăzneala repre­zentanţilor acestor firme şi că de continuă, de permanentă, ■ de fără de margine, este batjo­cura aceasta morală, la care suntem supuşi. ■ Iată pentru ce cred eu că este foarte bine că toată lumea s’a asociat şi partidul naţional ţărănesc a provocat aceast® anchetă pentru ca lumină sfl se facă. ■ Eu nădăjduesc şi doresc par­­tidului că va face dovada efl nu are nici un fel de amestec Cu atât mai bine. Voi avea safl tisfacţia aceasta pentru ceeac® a reprezentantat în trecut par® titlul naţional-ţărănesc pentn® mine. Dacă se dovedeşte vrem® vinovat atunci este foarte bune să ştie şi partidul. Cine este vinovat, să-i înlesnim noi să-l cunoască, pentru că nădăjduesc încă în puterea lui de acţiune® că dacă un vinovat se va afla să-l poată să-l sancţioneze, să-l înlăture din mijlocul partidu® lui, să facă dovada vitalităţi® lui morale in acest chip.­­ Dar am asistat cu mare tris-B teţe la desfăşurarea unor lu-­ cruri petrectue în trecut. S’«­ venit aici şi s’a cerut pedep-1 sirea d-lui colonel Tătărescul pentru că din ordinul coman-1 dantului corpului II de arma-1 tă s’ar fi dus să facă cercetări.1 S’a spus că era cu atât mail mare abuzul și cu atât mai i-1 nutil pentru că cifrul fusese I deja deslegat de către d. coml“I sar regal Pomponiu. I Este o afirmaţiune necontro-1 lată pe care a făcut-o aici re-­ prezentantul partidului naţio- I nal-ţărănesc. Eu am controlat­ dosarul. Nu numai că nu s’a I dat cifrul, dar colonelul Pom-­ poniu face un raport revoltat I de faptul că după ce a fost I cheamt să i se dea cifrul şi-a I bătut jos de el uzinele Skoda. A I fost mai norocos amicul meu I Mirto decât d. Pomponiu. In I orice caz s’a întors de acolo I fără nici un rezultat. I mare, ci prin acest procedeu că totul extraordinar de a vă duce in numele guvernului să cereţi lămuriri, şi n’aţi putut aduc« lămuriri — prin aceasta dv. n’aţi făcut o operă folositoare pentru acela pe care pretindeţi că-1 apăraţi ? Aţi lăsat să se creadă că bă­nuiala a putut să prindă şi că ea a putut încolţi chiar in ca­pul preşedintelui de Consiliu, care s’a simţit obligat. Nu vreau să spun că acea«*» bănuială se putea adresa pre­şedintelui partidului. Vreau să zic că cei care pretind că 1-au apărat pe preşedintele partidu­lui dv. n’au ales calea cea mai bună, pentrucă din moment ce au crezut că sunt Îndreptăţiţi şi datori să meargă să ceară dovezi de desvinovăţîre, au re­cunoscut că, in sufletul lor cel puţin, au putut să hrănească această bănuială şi că s’au gă­sit necesităţi să meargă să cu­leagă elementele pentru ca s*0 spulbere. Trebuia s’o respingeţi cu toată hotărîrea. O bănuială de asemenea natură, nu se pune la verificare. Pentru ca să pui la verificare o bănuială tre­bue s’o reţii întâi ca admisi­bilă. Nu pleci la verificarea eî, mai ales pe calea pe care s’a pornit, dacă n’o socoteşti ad­misibilă. Şi atunci, voiţi calomniatori? Găsiţi-i in mijlocul dv.: toţi acei cari au putut concepe a­­cest lucru extraordinar că poa­te un preşedinte al unui gu­vern să trimeată să se ceară informaţiuni pentru ca să lă­murească opinia publică că unele bănueli despre care se vorbea şi care erau adresate unui fruntaşi ai partidului nu erau întemeiate. Prin urmare, când aţi proce­dat la acest lucru, aţi dat dv. singuri frâu liber tuturor svo­­nurilor şi tuturor posibilităţi­lor de comentarii. Şi atunci dacă voiţi dv. să se ia sanc­ţiuni şi morale şi politice, lă­­muriţi-vă întâi în sânul parti­dului dv. pentru că acolo tre­­buia să lămuriţi cam­ sunt vi­novăţiile şi să aplicaţi sanc­ţiunile. Cine sunt calomniatorii! Cuvântul partidului naţional-agrar D. prof. I. PETRO­VICI: Par­tidul naţional-agrar aproba instituirea anchetei parlamen­tre. Trebue să recunoaştem ca mărturisirile cari s’au făcut dela această tribună ne-au convins pe toţi şi mai mult de necesitatea imperioasă a insti­tuirii acestei anchete. Ea este absolut necesară şi partidul naţional agrar se oferă să par­ticipe la această cercetare, fără preocupări subiective, fără me­najamente şi fără cruţare, pentru că este o chestiune de prestigiu. Prestigiul ţării, pu­ţin atins de această chestiune trebue să-l refacem. Noi, gene­raţia care suntem la maturi­tate, suntem datori să recâşti­găm încrederea generaţiei care vine după noi. D. C. C. GIURESCU: Numai prin sancţiuni. D. preşed­ite JUSTIN STA­­NESCU consultă adunarea­­ dacă admite intervenirea­­o o­r­dinei de zi, pentru a se trece­­ la votul în total cu bile asu­­­­pra unor proecte cari trebuesc­­ trimise la Senat. Adunarea admite, procedând la votarea în total cu bile a proectului de lege pentru mo­dificarea unor articole din le­gea învățământului secundar. Se votează de asemenea pro­­i­ectele de legi: I 1. Proectul privitor la pregă­tirea premilitară. 2. Pentru crearea oficiului de educare a tineretului român. 3. Pentru autorizarea com. Botoşani de a contracta un împrumut. 4. Pentru înfiinţarea unei episcopii misionare pentru creşt­ini ortodocşi români din ţările neortodoxe. Continuare la pag. 4-« Cuvântarea d-lui C. Dimitriu D. C. DIMITRIU socoteşte că din moment ce s'a cerut insti­tuirea unei comisiuni de anche­tă, discuţia trebuia să fie pur­tată numai in jurul acestei chestiuni. Aducerea în discuţie a ches­tiunii politicei militare consti­­tue o greşeală, căci v’aţi atras replica usturătoare a d-lui lu­nian. D. ARMAND CALINESCU (naţ.-ţăr.): Dacă n’am fi ve­nit să expunem această ches­tiune, d. lunian, cu aceleaşi a­­bilităţi ale d-sale ne-an fi găsit şi in acest fapt o vină. D. C. DIMITRIU: Făcând a­­precieri asupra politicii militare a guvernelor națo-țărăniste.

Next