Universul, iunie 1934 (Anul 51, nr. 146-175)

1934-06-01 / nr. 146

2 BĂILE OGLINZI STATIUNE BALNEARA $I CLIMATERICA anunţă începerea sezonului la 1 Iunie 1934 BAI DE SARE RADIO­ACTIVE EFICACE IN VINDECARE­A REUMATISMULUI, ARTICU­LAR ŞI MUŞCHIULAR BOLILOR DE FEMEI, RACHITISMUL ŞI LIMPHATISMUL ARTE­­RIO SCLEROZA, GUTA BOLILE NERVOASE, SCIATICA, SCROFULOZA NEVRALGIILE CRO­NICE ŞI AFECŢIUNILE CAILOR RESPIRA­TORII HIDR­OTERAPIE, INHALAŢII, BAI DE . . . SOARE ETC. - HOTELURI ŞI RESTAURANT DE PRIMUL RANG,­­ MUZICA MILITARĂ, JAZZ-DANCING TERENURI DE SPORT Informaţiuni prospecte şi reţineri de camere la: Administraţia BAILOR OGLINZI, Jud. NEAMȚ M NEAMȚ prin gara Paşcani TURISMUL ROMAN Marea Excursiune 3 zile complete în bălţile Brăilei, Canalul Filipoiu, Măcin, Turcoaea, Delta Dunărei, Vâlcov Pentru a ne cunoaşte ţara, Societatea Academică de turism „Turismul Român“ inaugurea­ză prima călătorie în ţară, cu vizitarea părţii de jos a Du­nării. Se vor vizita bălţile Brăilei şi canalul Filipoiu, Macin, Tur­­coaea de un pitoresc nespus, Dunărea până la vărsare în Mare, cu Vâlcovul centru cel mai principal al industriei pes­căreşti, canalul Staristambul şi Occiacov cu Delta Dunărei şi Mănăstirea Sf. Petru şi Pa­vel. Pentru aducerea la îndepli­nire a acestei grandioase călă­torii, a fost pus la dispoziţia Societăţii „Turismul Român“ vasul de pasageri „Pricipele Carol“ ce va fi tot timpul la dispoziţia excursioniştilor. In timpul călătoriei, Societa­tea a aranjat diferite distrac­­ţiuni: muzică, bal pe bord, de­junuri pescăreşti în baltă, plim­bări, etc. PROGRAM ITINERAR BUCUREŞTI, plecarea Vineri 8 iunie, ora 6.55, vagoane speciale. BRAILA, sosire Vineri 8 iunie, ora 10.55. Cu tramvae speciale la port şi îmbarcarea pe vasul „Prin­cipele Carol“. Brăila plecare Vineri, ora 12. Dejunul pe vapor servit pescă­reşte. Navigaţia pe Dunăre, Galaţi, Cotul Pisicei Ismail, Chilia Veche, Vâlcov. VALCOV sosire ora 22. Masa de seară pe bord. Se va dormi în locuinţe parti­culare. Sâmbătă 9 Iunie : Micul dejun, plimbări, vizitarea cherhanalei şi a depozitului de vânzarea peştelui. Masă pescărească. DUPĂ AMIAZA Vizitarea canalelor Staristambul, Occiacov, Mănăstirea Petru şi Pa­vel etc. — îmbarcarea şi plecarea. Masa de seară pe bord. Seara, bal costumat cu diferite distracţii ,bătae cu flori, confete, serpentine, etc. Brăila sosire 10 Iunie ora 9. Se va vizita Canalul Filipoiu, canalul Măcinului, Masa de prânz in baltă. La ora 16 îmbarcarea si pleca­rea la Brăila port. Transfer in tramvae la gara. BRAILA plecarea ora 18.47. București sosire 10 Iunie ora 22.28. Costul excursiunei Lei 1580. Ultimile înscrieri se primesc la biroul Societăţii „Turismul Ro­mân“, Piaţa Palatului Regal, bi­roul de voiaj ARPA. Tel. 3.80-83. Consultaţi programele călăto­riilor de vară in străinătate orga­nizate de Soc. Turismul Român. CAPATAŢI RAPID UN CORP SVELT fără ceaiuri, corsete, pilule, gimnastică, dietă în chip simplu şi NEVATAMATOR cu :CITROSAN‘ dietetică Pierdeţi rapid câteva chilograme. împiedică îngrăşatul la persoanele predispuse. Lei 100 cutia. Lei 190, 2 cutii. EFECT SIGUR! De­pozit Agenţia „ARO“, Lipscani 91 A. (colţ Cavafii Vechi), Bucureşti. Telefon 3­37-44. Preparati-va singuri APA DE MASA .... Dizolvând conţinutul unui pachet de SELS LITHINES CHATELAIN într’un litru de apă, veţi obţine o apă delicioasă, pe care o veţi con­suma cu plăcere nu numai la masă, ci oricând. • •. Veţi obţine o băutură foarte agrea­bilă, gazoasă şi spumoasă pe care o puteţi amesteca cu vin, sirop, etc. fără a schimba gustul lor natural. -Vu?'-"' Vetttinaî obţine o apă inofensivă şi foarte puternică deoarece SELS LITHINES CHATELAIN, elimină toate reziduurile acumulate in orga­­nisim dizolvă acidul uric, spală ri­nichii, măreşte diureza, prevenind astfel un mare număr de boli cauzate printr’o eliminare insuficientă. K 4*-?''' 'i.­Toţi cei cari preferă o apă plăcută şi spumoasă întrebuinţează: Cutia cu 12 pachete Led 52. Sels Lithinés Chatelain Preparat de Laboratorul Urodonalului. La farmacii şi drognerii I . * * * * * * * * * ** * * * * * * ** ** * * De an veac şi jumatate Crema Mouson s-a do­vedit cel mai bun mij­loc de înfrumuseţare. Crema Mouson pă­trunde adânc sub e­­piderma şi reinoeşte Fondé 1792 ţesuturile pielei. In „VESELIA" de Joi 31 Nai: Niţă Pitpalac făcut primar. El avea program dar nu pusese listă.—O ceată de derbedei l’au făcut serile trecute primar după rețeta cunos­cută: eminentul călător a fost mardit, el care a fost „naș“ atâtora.—Scrisorile d-lui Dobrescu. Excesiva fiscalitate. — Când însă impozitul pe prostie.—Loviturile...--Sunt dictator.—Spargerile la debitele de tutun.—Soţul artistei Sorel a căl­cat o femeie. — Conferinţa d-nei Filotti. — Pos­turi vacante.—Opereta.—Noaptea de ianuarie.— „Glasul romilor“. — Fetele şi „Moşii“. — „Amor încuiat“.—Glume, hazuri, numeroase desene în culori şi în negru. , „VESELIA“, cea mai mare revistă umoristica din ţară, se vinde cu 5 tei 16 pagini»_____ Citiţi cartea de umor ales, cu succes răsunător: DOAMNA E GELOASA de c. cosco­­m si biletul Willi aruncaţi pe surogate-­­le ce vă oferă unii revânză­­tori nesinceri. Cereţi numai fricţiunea cu menthol singurul remediu eficace contra oricărei răceli. Diana Z BRANNTWEIN Vă­ântăreţte ţi înviorează Părinţi!!! Procuraţi copiilor voştri, absolvenţi a patru clase primare cari candidea­ză la licee, scoli normale, seminarii, şcoli comerciale si de meserii, noul CURS de PREPARAŢIE întocmit de d-nii PETRE I. GHIAŢA si ION ROTARU apărut in Editura „Cugetarea" si care se găseşte de vânzare la toate libră­riile din tară. Este cel mai instructiv şi mai complect ghid, conţinând pe lângă Istorie şi Geografie, numeroase şi variate exerciţii de gramatică, com­punere şi aritmetici. 9 DUPĂ EXAMENUL MICROSCOPIC O prejudecată pe care nu avem des­tule cuvinte pentru a o combate este aceia de a consi­dera ca „secrete" maladiile organelor genito-urinare, a vezicei şi a anexelor sale. Consecinţele funeste a aces- I tei false pudori pentru indi- I vid sunt incalculabile. Cu toate acestea este nevoie de a acţiona repede PAGEOL cel mai puternic dintre anti­septicele urinare, linişteşte, opreşte scurgerile, calmează prostata. PAGEOL procură o uşura­re imediată şi constitue un tratament pe cât de energic pe atât de definitiv. La farmacii și drognerii. 1100 FAGEOL Urinările unui sânge stricat Sângele este vehiculul vieţei, dar la artritici el este în acelaş timp acela al toxinelor care îl otrăvesc. Coşurile şi furoncurile, boalele de piele denotă o alteraţie acută a sângelui. Dacă acidul uric se încrustează la încheeturi, atunci provoacă reumatismul, dacă se concentrează la picioare, atunci este gută. Câteodată se produce arteno-sclerosă, altă dată infec­ţia atacă sistemul nervos şi a­­tunei dă naştere syrricelor, ulce­relor varicoase, neliniştitoarei a­­meninţări a flebite. Hemoroizii, în fine, se găsesc foarte adesea la artritici. Dar toate acestea nu rămân după scurt timp decât o amintire, datorită Deputativului Richelet, suveran regenerator al sângelui şi căruia i se datoresc mii şi mii de vindecări. Voi, pe care sângele vă lucrea­ză, nu mai fiţi îngrijaţi, atenuaţi îndată suferinţele voastre cu De­­pura­tivul Richelet şi ele vor dis­pare ca prin farmec. O« vânzare la toate Farmaciile »! Drogneriile din ţară. Laborat. L. Richelet de Sedan, *. rue de Belfort, Bayonne (B.-P.) France. Reprezentant pentru România: J. Dillin, 4. Strada Pilat-Mos. Bucu­reş­ti. 1. UNIVERSUL Cronica sporturilor AUTOMOBILISM Colonelul Berlescu printre protagoniştii cursei din Italia Aou anunţat la timp că in Italia, se desfăşoară acum o importantă cursă automobilis­­tă de rezistenţă, care înconjoa­ră peninsula şi a cărei distan­ţă măsoară 5700 km. Printre cei peste 200 concu­renţi, cari au luat plecarea cu veleităţi de a câştiga cupa de aur pusă in competiţiune de d. Mussolini se găseşte şi colone­lul Alexandru Berlescu, unul dintre cei mai temerari auto­­mobilişti români. In prima etapă a întrecerii, reprezentantul nostru a făcut adevărate minuni trecând pri­mul din categoria sa, la punc­tul de control de la San Giova­­ni şi realizând o viteză mijlo­cie de 76 km. 356. In clasamentul general de până acum, alergătorul român figurează la locul al şaptelea şi are toate şansele să-şi ame­lioreze poziţia, întrucât co­echipierul său, căpitanul Oltea­­nu, este un demn tovarăş al asului român. PIETRO MOCCIA CLASAT AL ŞASELEA LA MESSINA In drum spre Messina colo­nelul Berlescu a avut un acci­dent. Un concurent i-a tăiat drumul şi din coliziunea cu maşina alergătorului român, automobilul celui care a pro­vocat accidentul a capotat, iar ocupanţii lui sunt grav răniţi. Colonelul Berlescu a pierdut tim­p preţios cu acest prilej şi până in momentul primire a­str­­fel, deşi a sosit cu bine la Mes­sina, nu s’au făcut calculele ce-l privesc. Ni s’a comunicat insă că alt concurent român, ing. Pietro Moccia, ocupă locul al șaselea în clasament. A. S. R. Principele Nicolae concurează in cursa de la Mans Marea cursă automobilistă de 24 ore de la Mans se va alerga anul acesta in ziua de 17 iunie, cu participarea celor mai con­sacraţi mânuitori ai volanului. Printre concurenţii importan­tei întreceri internaţionale fi­gurează şi A.S.R. Principele Ni­colae, care face întinse pregă­tiri pentru a se prezenta cât mai bine în marea alergare. Augustul concurent va face la Mans, echipă cu un alergător american al cărui nume ne scapă. Anul trecut A. S. a partica­­t de asemenea la această tr­­­ecere, dar a fost scos din cursă din cauza unei greșeli de calcul a combustibilului In cursa de anul acesta, A. S. R. Principele Nicolae va pilota o trăsură Duessenberg care a fost special modificată spre a da o viteză de 230 km. pe oră.­­ SCIATICA - LUMBAGO artrita, reumatismul (acut sau cronic) salpingita, metrita, a­­fecţiuni de prostată, stricturi, orchita, oftalmia purulentă, sep­ticemia, cauzate de colibacil, stafilococ sau gonococ, tratează d. dr. Eraclie Sterian, 24 Str. Bibescu-Vodă, consult. 1-3, 6-8. Telefon 4:1600 (membru coresp. al Soc. de urologie din Berlin, specialist în boale genito-uri­nare şi ginecologice) cu serul său polimicrobien (autorizat de Academia de medicină din Pa­ris si ministerul Sănătăţii din România, întrebuinţat in spi­talele Eforiei şi Brâncovenesc din Bucureşti). Vindecări în 92% din cazuri (vezi al 22-lea congres francez de urologie, p. 434) fără diatermie şi evitând operaţia chirurgicală. Onorariu moderat. D. dr. Era­clie Sterian, stă de asemeni la dispoziţia d-lor medici, care do­resc a întrebuinţa acest serum. 11 CITIŢI „Ziarul Ştiinţelor şi al călătoriilor împotriva duşmanilor din lăuntrul ţârii Inimoasa scrisoare a unui profesor de liceu din R.-Sărat O inimoasă Întâmpinare ne trimite d. N. Hâciu, profesor la liceul din R.-Sărat, care, ca şi toată lumea de bună credinţă din această ţară, este, pe bună dreptate, revoltat împotriva netrebniciei cu care duşmanii noştri din lăuntru — din nefe­ricire fii ai acestei ţări —sapă cu cruzime la temelia ei. Profesorul din R.­Sărat a ci­tit articolul directorului nostru despre Arhiva lui Dimitrie Bră­­tianu“ şi a rămas firesc im­presionat de măreţia faptelor şi a vieţii­ oam­enilor mari din pleiada celor cari au lucrat la temelia României de azi. Ca îndrumător al şcolărimii, d. N. Hâciu recunoaşte că biografii­le oamenilor mari, eroi con­structivi şi ctitori de civiliza­ţii, e bine să fie cunoscute de elevi, ca şi de toată lumea care ţine la prestigiul şi propăşi­rea ţării noastre. Dar, pentru ca educaţia tineretului şcolar să fie mai rodnică in fapte de bine pilduitoare, aceste stră­lucite virtuţi româneşti e bine să fie puse faţă’n faţă cu fap­tele unite, meschine, criminale ale celor cari, prin nesocotin­ţa lor, prin jecmănirea banului şi binelui public, sapă cu cru­zime la temelia ţării întune­când prestigiul ei. „Cultul eroilor — spune dis­tinsul dascăl din R.­Sărat — este o sevă din care răsar sim­­ţămintele naţionale şi practica faptelor mari, de devotament public. Printre disciplinele şco­­lare, un loc de cinste şi de că­petenie trebue să-l ocupe pele­­rinagiile pioase la mormintele voevozilor şi regilor apărători, făuritori de ţară, la monumen­tele ce au încoronat — In pia­tră şi In bronz — marile figuri ale neamului: oameni de stat şi comandanţi de oştiri, dascăli trâmbiţaşi şi savanţi, artişti şi scriitori, etc“. Corespondentul nostru oca­zional mai este de părere că acest tineret trebue pregătit „pentru viaţa aspră de mâine, căci tăria unei ţări nu stă nu­mai într’un activ cât mai bo­gat în fapte pilduitoare, ci şi într’un pasiv cât mai redus de fapte rele. Ţara noastră este măcinată şi subminată de ne­­cinstea şi jaful organizat în banul public. Slăbiciunea ei stă tocmai în această pictură de tâlhari, cari îşi bat joc de vir­tuţile noastre naţionale, de bu­nul nostru al tuturora şi al generaţiilor de mâine“. Sunt constatări triste, pe care noi zilnic le facem in co­loanele acestui ziar, semnalând­ primejdia ce ne ameninţă, dacă se va mai dăinui pe această cale nenorocită. Dar, spune mai departe pro­fesorul din R.­Sărat: „Elevilor noştri suntem datori să le in­­suflăm cât mai mare dispreţ pentru toate aceste triste fi­guri şi să creştem in ei ura de moarte contra acestor crimi­nali, cu atât mai periculoşi, cu cât s’au învestit In posturi de înaltă răspundere. De aceia, cu orice prilej, nu trebue uitată nici această latură — a înfie­rării acelora cari au săpat la temelia solidităţii neamului şi la siguranţa ţării prin lovitu­rile grele aduse administrării banului public. Şi, tot în acest scop, grupuri de elevi şi de stu­denţi, cari constitue unităţile ce vor conduce mâine ţara, tre­bue duşi aiurea, ca şi în comu­na Dorobanţi, plimbaţi prin ferma minunată a generalului Dumitrescu, şi acolo să li se ţină astfel de cuvântări : „Voi, tineri, cari veţi fi che­maţi mâine la conducerea ţării, uitaţi-vă atenţi la acest monu­ment al neruşinării, realizat printr-o cutezanţă fără pereche şi prin complicitatea unui popor din cale,afară de îngăduitor”. „Pentru ridicarea acesteia, legi­uni întregi de soldaţi au fost hrănite cu pâine stricată. Aici s’au săpat temeliile neamului şi, la această crimă monstruoasă, au fost forţaţi să lucreze — ca nişte sclavi negri — tineri chemaţi să-şi facă datoria către Patrie. Asemenea monstruozităţi, voi__ când veţi fi mari __ să nu le îngăduiţi cu nici un chip şi pen­tru ele să cereţi pedeapsa cu moartea! Mergeţi şi povestiţi satelor şi colegilor voştri cele ce aţi văzut!" Iată un strigăt de alarmă: «semnalul unui îndrumător cul­tural, neliniştit de ceia ce se Întâmplă astăzi pe meleagurile noastre româneşti. Este un do­cument strigător la cer, icoană vie a Sodomei ce ne stăpâneş­te azi, dar este, in acelaş timp, un glas de chemare şi de tre­­zire la sentimentul datoriei. Găsim că propunerea profeso­rului de la R.­Sărat este înte­meiată şi că, pe viitor, educaţia tinerimii nu trebue să se re­ducă la un verbalism sgomotos şi fără convingere, ci ea tre­bue să fie însoţită de o prac­tică dinamică şi pilduitoare a elementului moral. Numai ast­fel vom isbuti, printr’o iniţiare curagioasă a tinerimii în cele bune — puse în contrast cu cele rele — să facem ca dregă­torii şi cetăţenii de mâine ai ţării să fie adevărate caracte­re — aşa cum le visa marele Rege Carol I — cum şi energii pătrunse de înţelesul adânc al misiunii lor, ca şi de sfânta datorie pe care conducătorii a­­cestei ţări trebue s’o aibă faţă de Patrie, care este a noastră a tuturor. Printre duşmanii din lăun­trul ţării — afară de cei în­deobşte cunoscuţi şi recunos­cuţi — sunt, prin urmare, şi aceia cari sapă la temelia Ro­mâniei, imbogăţindu-se peste noapte în paguba ţării şi întu­necând astfel prestigiul ei. Sistemul pedagogic al profe­sorului Hâciu de la R.­Sărat e bine să fie experimentat cât mai curând şi tragem nădejde că factorii răspunzători ii vor pre­ţui cum se cuvine, căci va fi spre folosul generaţiilor viitoa­re şi al ţării întregi. LEONTIN ILIESCU Ziariştii polonezi la ziarul nostru Oaspeţii urmăresc modul de execuţie al unui clişeu Noui medici veterinari Următorii medici veterinari au fost numiţi în posturile pre­văzute în dreptul fiecăruia, pe ziua de 1 Iunie. D. dr. Gh. Manolescu medic veterinar al portului constanţa şi detaşat la minister pentru serviciul de inspecţiuni şi Îndru­mări zootehnice. D. dr. Petre Munteanu la circ. Mangalia. D. dr. Gh. Crăiuţ la circ Vă­­lenii-de-Munte. D. dr. loan I. Bogdan la circ. Mureş-de-Sus. D. dr. Atanase Rigani la circ. Hărşova. D. dr. Nicolae Lupşe la circ. Cinişeuţi Rezina Orhei. D. dr. Al. I. Pop la circ. Bru­­vicea (Orhei). D. dr. loan C. Trifu la circ. Tg.-Bujor (loan Gh. Duca), jud. Covurlui. D. dr. Aurel Vinţan la circ. Boldu (R. Sărat). D. dr. loan V. Suhaci la circ. V jud. Lăpuşna. D. dr. Oct. Leluţiu la circ. VI jud. Lăpuşna. D. dr. Gh. Zaharia la circ. Domneşti. (Ilfov). -----------xox-----------­ Exportul baconului şi şun­cilor in Anglia Ministerul agriculturii înştiin­ţează că potrivit unei dispozi­­tiuni recente a guvernului en­glez pentru importul baconului şi şuncilor in Anglia, se cere incă un certificat de origine, e­­liberat de medicul veterinar o­­ficial însărcinat cu controlul preparării şi marcarea lor. In certificat va trebui să se ateste că s’au preparat din porci născuţi şi crescuţi în ţară. ------------oooXooo-----------­ Taxări pe c. f. r. Direcţia generală c. f. r. a de­cis ca seminţele oleaginoase şi leguminoase precum şi cartofii, destinaţi insămânţării şi expe­diaţi de ministerul agriculturii serviciului central de aprovizio­nare, să se taxeze după preve­derile tarifelor de export res­pective.------axa-----­ Condamnarea criminalilor din Cătina (Cluj) Cluj, 29 Mai Am înregistrat că în luna Decembrie anul trecut postul de jandarmi din Cătina (Cluj), a descoperit pe hotarul comunei cadavrul păstorului I. Domokos. Din cercetări, s’a putut con­stata că păstorul fusese omo­­rit de flăcăii Ion Sabo, Simion Popean şi Ştefan Popean din aceeaşi comună, cu cari victi­ma era în duşmănie. Fiind daţi in judecată, proce­sul s’a judecat acum o săptă­mână in faţa tribunalului din Cluj care a amânat pronunţa­rea pentru azi, când a con­damnat pe Ion Sabo la 15 ani temniţă grea, iar pe Simion şi Ştefan Popean la câte 10 ani temniţă grea. Condamnaţii au făcut apel. mmmmmmmmmmes muamam. Anul al 51-lea Nr. 146 Vineri 1 Iunie 1934 Cum s’a prăbuşit avionul cu cei doi ofiţeri (Urmare din pagina 1-a) Terenul fiind muntos remu­­urile erau foarte violentă. Cârmele avionului erau aşa de viguros zmucite, încât lt. Varvarie, care din postul ob­servatorului ajuta la conduce­re, a crezut la un moment că pilotul face greşeală, trăgând de direcţie în sens contrar de cum trebuia. „Eram azvârlit pe o aripă şi trăgeam cât puteam, — ne spunea d. căp. Niculescu-Bekie — să redresez avionul care de-a­bia asculta de comenzi“. De la Timişoara timpul s-a c­almat, mai ales de la Severin la Bucureşti. La Bucureşti aviatorii au ate­­risat la ora 6 şi 48 seara, adică după 13 ore fără 2 minute de zbor parcurgând 1650 de km. CE A FĂCUT AL TREILEA E­­CHIPAJ ? D. căp. comandor aviator Vasiliu şi căp. aviator Iosifes­­cu, plecaţi la 6 şi jum. dim., au străbătut mai cu uşurinţă primele două etape, Bucureşti- Constanţa-Galaţi, întrucât ploaia şi ceaţa se mai risipi­seră. In drumul spre Iaşi, motorul, un Lorrain-Mizar a început să funcţioneze defectuos aşa că cu 40 de km. înainte de capitala Moldovei, motorul, din lipsa de ulei s’a „gripat“ obligând pe a­­viatori să ateriseze pe o movi­­liţă, unde aştepta o echipă de ajutor de la Iaşi. Astfel s-a încheiat prima competiţie pentru „Cupa Ionel Ghica“.­ERI AU CONCURAT ALTE 5 ECHIPAJE, TOT PENTRU A­­CEASTA CUPA Tot pentru „Cupa Ionel Ghi­ca“ au decolat­eri de dimineaţă de la Băneasa 5 echipaje com­puse astfel: căp. Ruţă pilot, căp. Cantemir observator, cu avion „Set“ ; comandor Stavre­­scu pilot, şi căp. Nichifor-Mops observator, cu avion „Set“ ; co­mandor Cornel Ionescu, pilot şi comandor Cristescu, observator cu avion ,,Potez“ ; căp. Coja­­nu, pilot şi căp. Clopotaru ob­servator, avion „Potez“; co­mandor Burduloiu singur la bord pilotând avionul „Set" cu care Ionel Ghica a făcut rai­dul București - Saigon-Bucu­'Usat C. Or. Bugetul regiei c. f. r. a fost întocmit El se cifrează la peste 9 miliarde lei Zilele acestea s-a ţinut la di­recţia generală c. f. r. o consfă­tuire la care au participat d-nii Victor Slăvescu, ministrul fi­nanţelor; Richard Franasovici, ministrul comunicaţiilor; N. Tabacovici, preşedintele consi­liului de administraţie al regiei c. f. r. şi ing. Cezar Mereuţă, directorul general c. f. r. In urma discuţiilor ce s’au ţi­nut s’a căzut de acord, princi­pial, asupra proectului de buget al acestei instituţii pe exerci­ţiul 1934-1935. BUGETUL VA TRECE DE 9 MILIARDE LEI Din informaţiile ce avem, noul buget va prezenta o cifră mai mare decât a anului tre­cut. La venituri bugetul are pre­vederi ce depăşesc suma de 9 miliarde lei; cheltuelile de ex­ploatare vor fi inferioare nu nu­mai prevederilor anului trecut, dar şi cheltuelilor efective ale anului expirat. Astfel, în cursul exerciţiului 1933-1934 s’a făcut, la c­apitolul cheltuelilor, o eco­nomie de aproape 630 milioane lei. Aceste economii s’au putut realiza numai datorită raţiona­lizării exploatării şi controlului cheltuelilor, fără ca bunul mers al instituţiei să fi suferit, în­trucât s’a făcut faţă tuturor nevoilor traficului intern şi ex­tern. ÎNTOCMIREA NOULUI BUGET In noul buget se va creia şi un capitol de investiţiuni, care se va cifra la 700 milioane lei. Prin acordarea autonomiei căilor ferate, legea respectivă din anul 1929 prevede crearea capitolului investiţiilor, din fon­durile celor două mari împru­muturi externe de stabilizare. In consecinţă, acest capitol al investiţiilor n’a figurat în nici unul din bugetele administra­ţiei c. f. r. din ultimii cinci ani. Epuizându-se acest fond, care s'a cifrat în aceşti ani la 7 mi­liarde şi jumătate lei, admini­straţia regiei c. f. r., pentru a putea continua opera de Inves­tiţii, a creiat, în noul buget, ca­pitolul investiţiunilor, de care va trebui să se ţină seama pe viitor. Urmează clar ca, în anii ce urmează, toate lucrările de refacere şi investiţiuni să se fa­că din veniturile proprii ale re­giei c. f. r. In cursul săptămânii acesteia probabil proectul de buget va fi adus in discuţia consiliului de administraţie c. f. r., după care se va redacta raportul pen­tru depunerea lui în Parlament. -— ■■ oooXQXooo----­ !SSX Scrisori din Londra — Urmare din pagina l-a —­ re aranjament n’ar fi putut să dea roade atâta timp cât au­toriza reînarmarea în aer a Germaniei. Dar faptul de a discuta acest aranjament ar fi slujit din nou să învenineze raporturile dintre Londra și Paris. GERMANIA PREGĂTEȘTE RĂZBOIUL Guvernul britanic posedă do­vezi convingătoare despre pre­gătirile sinistre ale Berlinului pentru un război de agresiune. Deunăzi, d. Baldwin a anunţat aceasta in Camera Comunelor in chipul cel mai clar cu pu­tinţă, fără a provoca un ade­vărat incident internaţional. Afară de d. Macdonald, al că­­rui prestigiu personal e legat de soarta conferinţei dezarmă­rii, niciun ministru nu mai crede în necesitatea de a pre­lungi incă discuţia la Geneva, care nu slujeşte decât să îm­piedice Marea Britanie în liber­tatea sa de a se înarma în măsura pe care o socoteşte fo­lositoare, ca să n’o surprindă in Europa o criză violentă şi neaşteptată. D. Henderson pro­testează din răsputeri contra unei lichidări imediate a lu­crărilor conferinţei. Fireşte că interesul său personal e în joc. D-sa ştie că sfârşitul confe­­rinţei înseamnă sfârşitul par­ticipării sale la marea politică internaţională. D. Litvinoff do­reşte de asemenea continuarea discuţiei cel puţin până la toamnă, adică până în clipa intrării probabile a Rusiei în Liga Naţiunilor. Totuş, dacă conferinţa e prelungită, a­­ceasta va fi, fiindcă aşa a voit guvernul francez. Hotărirea e in mâinile sale. FORTIFICAREA DARDA­­NELELOR? O chestiune, de care nu se vorbeşte in presă, dar care nu lasă indiferent guvernul brita­­nic, e aceea ridicată de Turcia cu privire la fortificarea strâm­­torilor şi a suprimării zonei de demilitarizare stabilită în Tra­­cia de-a lungul graniţei bulgare. Se ştie că tratatul de la Lau­sanne, care a regulat relaţiile între aliaţii de război de o parte şi Turcia de alta, cu­prinde interzicerea pentru turci de a fortifica ţărmurile Dar­­danelelor şi ale Bosforului, ca trecerea maritimă de la Medi­­terana la Marea Neagră să fie mereu liberă. Guvernul turc se ridică cu tărie contra conti-­­ nuării acestei restricţii a suve­ ■ ranităţii sale. Ca motiv al re-­­ luării deplinei sale libertăţi în această materie, arată amen­­ninţarea care pretinde că exis­tă pentru el, în urma pre­gătirilor militare ale Italiei. Turcii se declară neliniştiţi de pretinsa dorinţă a guvernului italian de a-şi întinde influenţa intr’o parte a Asiei Mici în care cred că găsesc o confir­mare în fortificaţiile făcute de câţiva ani în insulele Rodos şi Leros in vecinătatea imediată a Smirnei. Cât despre zona de­­militarizată din partea Bulga­­riei, guvernul turc declară că existenţa sa azi a devenit in­compatibilă cu planurile de agresiune, pe care crede că le-a descoperit la bulgari. La Lon­dra veleităţile acestea turceşti n­e-au neliniştit şi ambasadorul britanic a vorbit de ele li An­­kara. Miniștrii lui Mustafa Kemal au spus că preocuparea lor actuală, mai de seamă, nu e atât posibilitatea de a construi imediat forturi moderne dea­­lungul strâmtorilor, cât recu­noaşterea de semnatarii tra­tatului de la Lausanne a drep­tului Turciei de a le avea. Cât despre zona in Tracia, Ankara stăruie în a cere suprimarea ei imediată. Ultimile eveni­mente la Sofia n­’au făcut decât să întărească Turcia în dorinţa ei de a aboli zona demilitari­zată. Ca pretutindeni aiurea în Europa, atitudinea pe care o va lua guvernul britanic faţă de această problemă, va de­pinde de schimbul punctelor de vedere care, în momentul a­­cesta, urmează între el şi fran­cezi. ------------oooXooo— ------­ Augur Trenurile de băi la Sovata Trenurile de persoane 339 şi 340, cari urmau să se pună in circulaţie la 1 Iunie, vor începe să circule din ziua de Vineri 15 Iunie. S-a luat această măsură din cauză că sezonul de băi la So­vata a fost amânat din lipsă de vizitatori. ------------oooXQXooo-----------­ Conferinţă de căi ferate la Oradea Vineri, 1 Iunie, se va ţine la Oradea o conferinţă de căi fe­rate, la care vor participa de­legaţi ai regiei autonome c. f. r. şi ai societăţilor de căi ferate particulare: Ploeşti-Văleni, Bu­­zău-Nehoiaşi şi c. f. orăşeneşti din Oradea.­­ Conferinţa are de scop să re­zolve problema tranzitului pe rețeaua c. f. r. a transporturi­lor expediate sau destinate căi­lor ferate particulare, amintite mai sus. —---------oooXOXooo--------—■ Pentru familia fostului grefier D.Marinescu Fostul grefier judecătoresc Dimitrie Marinescu, din str. Braşoveni-Tel 41, e grav bolnav de nervi de aproape patru ani şi are 5 copilaşi dintre cari 2 sunt în clasele primare, iar mama lor e şi ea în neputinţa de a munci. Nenorocita v­om roagă inimile caritabile și, mai ales, pe foştii săi colegi să ajute cu obolul lor familia lui. ----------oooXooo----------

Next