Universul, iunie 1934 (Anul 51, nr. 146-175)
1934-06-01 / nr. 146
2 BĂILE OGLINZI STATIUNE BALNEARA $I CLIMATERICA anunţă începerea sezonului la 1 Iunie 1934 BAI DE SARE RADIOACTIVE EFICACE IN VINDECAREA REUMATISMULUI, ARTICULAR ŞI MUŞCHIULAR BOLILOR DE FEMEI, RACHITISMUL ŞI LIMPHATISMUL ARTERIO SCLEROZA, GUTA BOLILE NERVOASE, SCIATICA, SCROFULOZA NEVRALGIILE CRONICE ŞI AFECŢIUNILE CAILOR RESPIRATORII HIDROTERAPIE, INHALAŢII, BAI DE . . . SOARE ETC. - HOTELURI ŞI RESTAURANT DE PRIMUL RANG, MUZICA MILITARĂ, JAZZ-DANCING TERENURI DE SPORT Informaţiuni prospecte şi reţineri de camere la: Administraţia BAILOR OGLINZI, Jud. NEAMȚ M NEAMȚ prin gara Paşcani TURISMUL ROMAN Marea Excursiune 3 zile complete în bălţile Brăilei, Canalul Filipoiu, Măcin, Turcoaea, Delta Dunărei, Vâlcov Pentru a ne cunoaşte ţara, Societatea Academică de turism „Turismul Român“ inaugurează prima călătorie în ţară, cu vizitarea părţii de jos a Dunării. Se vor vizita bălţile Brăilei şi canalul Filipoiu, Macin, Turcoaea de un pitoresc nespus, Dunărea până la vărsare în Mare, cu Vâlcovul centru cel mai principal al industriei pescăreşti, canalul Staristambul şi Occiacov cu Delta Dunărei şi Mănăstirea Sf. Petru şi Pavel. Pentru aducerea la îndeplinire a acestei grandioase călătorii, a fost pus la dispoziţia Societăţii „Turismul Român“ vasul de pasageri „Pricipele Carol“ ce va fi tot timpul la dispoziţia excursioniştilor. In timpul călătoriei, Societatea a aranjat diferite distracţiuni: muzică, bal pe bord, dejunuri pescăreşti în baltă, plimbări, etc. PROGRAM ITINERAR BUCUREŞTI, plecarea Vineri 8 iunie, ora 6.55, vagoane speciale. BRAILA, sosire Vineri 8 iunie, ora 10.55. Cu tramvae speciale la port şi îmbarcarea pe vasul „Principele Carol“. Brăila plecare Vineri, ora 12. Dejunul pe vapor servit pescăreşte. Navigaţia pe Dunăre, Galaţi, Cotul Pisicei Ismail, Chilia Veche, Vâlcov. VALCOV sosire ora 22. Masa de seară pe bord. Se va dormi în locuinţe particulare. Sâmbătă 9 Iunie : Micul dejun, plimbări, vizitarea cherhanalei şi a depozitului de vânzarea peştelui. Masă pescărească. DUPĂ AMIAZA Vizitarea canalelor Staristambul, Occiacov, Mănăstirea Petru şi Pavel etc. — îmbarcarea şi plecarea. Masa de seară pe bord. Seara, bal costumat cu diferite distracţii ,bătae cu flori, confete, serpentine, etc. Brăila sosire 10 Iunie ora 9. Se va vizita Canalul Filipoiu, canalul Măcinului, Masa de prânz in baltă. La ora 16 îmbarcarea si plecarea la Brăila port. Transfer in tramvae la gara. BRAILA plecarea ora 18.47. București sosire 10 Iunie ora 22.28. Costul excursiunei Lei 1580. Ultimile înscrieri se primesc la biroul Societăţii „Turismul Român“, Piaţa Palatului Regal, biroul de voiaj ARPA. Tel. 3.80-83. Consultaţi programele călătoriilor de vară in străinătate organizate de Soc. Turismul Român. CAPATAŢI RAPID UN CORP SVELT fără ceaiuri, corsete, pilule, gimnastică, dietă în chip simplu şi NEVATAMATOR cu :CITROSAN‘ dietetică Pierdeţi rapid câteva chilograme. împiedică îngrăşatul la persoanele predispuse. Lei 100 cutia. Lei 190, 2 cutii. EFECT SIGUR! Depozit Agenţia „ARO“, Lipscani 91 A. (colţ Cavafii Vechi), Bucureşti. Telefon 337-44. Preparati-va singuri APA DE MASA .... Dizolvând conţinutul unui pachet de SELS LITHINES CHATELAIN într’un litru de apă, veţi obţine o apă delicioasă, pe care o veţi consuma cu plăcere nu numai la masă, ci oricând. • •. Veţi obţine o băutură foarte agreabilă, gazoasă şi spumoasă pe care o puteţi amesteca cu vin, sirop, etc. fără a schimba gustul lor natural. -Vu?'-"' Vetttinaî obţine o apă inofensivă şi foarte puternică deoarece SELS LITHINES CHATELAIN, elimină toate reziduurile acumulate in organisim dizolvă acidul uric, spală rinichii, măreşte diureza, prevenind astfel un mare număr de boli cauzate printr’o eliminare insuficientă. K 4*-?''' 'i.Toţi cei cari preferă o apă plăcută şi spumoasă întrebuinţează: Cutia cu 12 pachete Led 52. Sels Lithinés Chatelain Preparat de Laboratorul Urodonalului. La farmacii şi drognerii I . * * * * * * * * * ** * * * * * * ** ** * * De an veac şi jumatate Crema Mouson s-a dovedit cel mai bun mijloc de înfrumuseţare. Crema Mouson pătrunde adânc sub epiderma şi reinoeşte Fondé 1792 ţesuturile pielei. In „VESELIA" de Joi 31 Nai: Niţă Pitpalac făcut primar. El avea program dar nu pusese listă.—O ceată de derbedei l’au făcut serile trecute primar după rețeta cunoscută: eminentul călător a fost mardit, el care a fost „naș“ atâtora.—Scrisorile d-lui Dobrescu. Excesiva fiscalitate. — Când însă impozitul pe prostie.—Loviturile...--Sunt dictator.—Spargerile la debitele de tutun.—Soţul artistei Sorel a călcat o femeie. — Conferinţa d-nei Filotti. — Posturi vacante.—Opereta.—Noaptea de ianuarie.— „Glasul romilor“. — Fetele şi „Moşii“. — „Amor încuiat“.—Glume, hazuri, numeroase desene în culori şi în negru. , „VESELIA“, cea mai mare revistă umoristica din ţară, se vinde cu 5 tei 16 pagini»_____ Citiţi cartea de umor ales, cu succes răsunător: DOAMNA E GELOASA de c. coscom si biletul Willi aruncaţi pe surogate-le ce vă oferă unii revânzători nesinceri. Cereţi numai fricţiunea cu menthol singurul remediu eficace contra oricărei răceli. Diana Z BRANNTWEIN Văântăreţte ţi înviorează Părinţi!!! Procuraţi copiilor voştri, absolvenţi a patru clase primare cari candidează la licee, scoli normale, seminarii, şcoli comerciale si de meserii, noul CURS de PREPARAŢIE întocmit de d-nii PETRE I. GHIAŢA si ION ROTARU apărut in Editura „Cugetarea" si care se găseşte de vânzare la toate librăriile din tară. Este cel mai instructiv şi mai complect ghid, conţinând pe lângă Istorie şi Geografie, numeroase şi variate exerciţii de gramatică, compunere şi aritmetici. 9 DUPĂ EXAMENUL MICROSCOPIC O prejudecată pe care nu avem destule cuvinte pentru a o combate este aceia de a considera ca „secrete" maladiile organelor genito-urinare, a vezicei şi a anexelor sale. Consecinţele funeste a aces- I tei false pudori pentru indi- I vid sunt incalculabile. Cu toate acestea este nevoie de a acţiona repede PAGEOL cel mai puternic dintre antisepticele urinare, linişteşte, opreşte scurgerile, calmează prostata. PAGEOL procură o uşurare imediată şi constitue un tratament pe cât de energic pe atât de definitiv. La farmacii și drognerii. 1100 FAGEOL Urinările unui sânge stricat Sângele este vehiculul vieţei, dar la artritici el este în acelaş timp acela al toxinelor care îl otrăvesc. Coşurile şi furoncurile, boalele de piele denotă o alteraţie acută a sângelui. Dacă acidul uric se încrustează la încheeturi, atunci provoacă reumatismul, dacă se concentrează la picioare, atunci este gută. Câteodată se produce arteno-sclerosă, altă dată infecţia atacă sistemul nervos şi atunei dă naştere syrricelor, ulcerelor varicoase, neliniştitoarei ameninţări a flebite. Hemoroizii, în fine, se găsesc foarte adesea la artritici. Dar toate acestea nu rămân după scurt timp decât o amintire, datorită Deputativului Richelet, suveran regenerator al sângelui şi căruia i se datoresc mii şi mii de vindecări. Voi, pe care sângele vă lucrează, nu mai fiţi îngrijaţi, atenuaţi îndată suferinţele voastre cu Depurativul Richelet şi ele vor dispare ca prin farmec. O« vânzare la toate Farmaciile »! Drogneriile din ţară. Laborat. L. Richelet de Sedan, *. rue de Belfort, Bayonne (B.-P.) France. Reprezentant pentru România: J. Dillin, 4. Strada Pilat-Mos. Bucureşti. 1. UNIVERSUL Cronica sporturilor AUTOMOBILISM Colonelul Berlescu printre protagoniştii cursei din Italia Aou anunţat la timp că in Italia, se desfăşoară acum o importantă cursă automobilistă de rezistenţă, care înconjoară peninsula şi a cărei distanţă măsoară 5700 km. Printre cei peste 200 concurenţi, cari au luat plecarea cu veleităţi de a câştiga cupa de aur pusă in competiţiune de d. Mussolini se găseşte şi colonelul Alexandru Berlescu, unul dintre cei mai temerari automobilişti români. In prima etapă a întrecerii, reprezentantul nostru a făcut adevărate minuni trecând primul din categoria sa, la punctul de control de la San Giovani şi realizând o viteză mijlocie de 76 km. 356. In clasamentul general de până acum, alergătorul român figurează la locul al şaptelea şi are toate şansele să-şi amelioreze poziţia, întrucât coechipierul său, căpitanul Olteanu, este un demn tovarăş al asului român. PIETRO MOCCIA CLASAT AL ŞASELEA LA MESSINA In drum spre Messina colonelul Berlescu a avut un accident. Un concurent i-a tăiat drumul şi din coliziunea cu maşina alergătorului român, automobilul celui care a provocat accidentul a capotat, iar ocupanţii lui sunt grav răniţi. Colonelul Berlescu a pierdut timp preţios cu acest prilej şi până in momentul primire astrfel, deşi a sosit cu bine la Messina, nu s’au făcut calculele ce-l privesc. Ni s’a comunicat insă că alt concurent român, ing. Pietro Moccia, ocupă locul al șaselea în clasament. A. S. R. Principele Nicolae concurează in cursa de la Mans Marea cursă automobilistă de 24 ore de la Mans se va alerga anul acesta in ziua de 17 iunie, cu participarea celor mai consacraţi mânuitori ai volanului. Printre concurenţii importantei întreceri internaţionale figurează şi A.S.R. Principele Nicolae, care face întinse pregătiri pentru a se prezenta cât mai bine în marea alergare. Augustul concurent va face la Mans, echipă cu un alergător american al cărui nume ne scapă. Anul trecut A. S. a particat de asemenea la această trecere, dar a fost scos din cursă din cauza unei greșeli de calcul a combustibilului In cursa de anul acesta, A. S. R. Principele Nicolae va pilota o trăsură Duessenberg care a fost special modificată spre a da o viteză de 230 km. pe oră. SCIATICA - LUMBAGO artrita, reumatismul (acut sau cronic) salpingita, metrita, afecţiuni de prostată, stricturi, orchita, oftalmia purulentă, septicemia, cauzate de colibacil, stafilococ sau gonococ, tratează d. dr. Eraclie Sterian, 24 Str. Bibescu-Vodă, consult. 1-3, 6-8. Telefon 4:1600 (membru coresp. al Soc. de urologie din Berlin, specialist în boale genito-urinare şi ginecologice) cu serul său polimicrobien (autorizat de Academia de medicină din Paris si ministerul Sănătăţii din România, întrebuinţat in spitalele Eforiei şi Brâncovenesc din Bucureşti). Vindecări în 92% din cazuri (vezi al 22-lea congres francez de urologie, p. 434) fără diatermie şi evitând operaţia chirurgicală. Onorariu moderat. D. dr. Eraclie Sterian, stă de asemeni la dispoziţia d-lor medici, care doresc a întrebuinţa acest serum. 11 CITIŢI „Ziarul Ştiinţelor şi al călătoriilor împotriva duşmanilor din lăuntrul ţârii Inimoasa scrisoare a unui profesor de liceu din R.-Sărat O inimoasă Întâmpinare ne trimite d. N. Hâciu, profesor la liceul din R.-Sărat, care, ca şi toată lumea de bună credinţă din această ţară, este, pe bună dreptate, revoltat împotriva netrebniciei cu care duşmanii noştri din lăuntru — din nefericire fii ai acestei ţări —sapă cu cruzime la temelia ei. Profesorul din R.Sărat a citit articolul directorului nostru despre Arhiva lui Dimitrie Brătianu“ şi a rămas firesc impresionat de măreţia faptelor şi a vieţii oamenilor mari din pleiada celor cari au lucrat la temelia României de azi. Ca îndrumător al şcolărimii, d. N. Hâciu recunoaşte că biografiile oamenilor mari, eroi constructivi şi ctitori de civilizaţii, e bine să fie cunoscute de elevi, ca şi de toată lumea care ţine la prestigiul şi propăşirea ţării noastre. Dar, pentru ca educaţia tineretului şcolar să fie mai rodnică in fapte de bine pilduitoare, aceste strălucite virtuţi româneşti e bine să fie puse faţă’n faţă cu faptele unite, meschine, criminale ale celor cari, prin nesocotinţa lor, prin jecmănirea banului şi binelui public, sapă cu cruzime la temelia ţării întunecând prestigiul ei. „Cultul eroilor — spune distinsul dascăl din R.Sărat — este o sevă din care răsar simţămintele naţionale şi practica faptelor mari, de devotament public. Printre disciplinele şcolare, un loc de cinste şi de căpetenie trebue să-l ocupe pelerinagiile pioase la mormintele voevozilor şi regilor apărători, făuritori de ţară, la monumentele ce au încoronat — In piatră şi In bronz — marile figuri ale neamului: oameni de stat şi comandanţi de oştiri, dascăli trâmbiţaşi şi savanţi, artişti şi scriitori, etc“. Corespondentul nostru ocazional mai este de părere că acest tineret trebue pregătit „pentru viaţa aspră de mâine, căci tăria unei ţări nu stă numai într’un activ cât mai bogat în fapte pilduitoare, ci şi într’un pasiv cât mai redus de fapte rele. Ţara noastră este măcinată şi subminată de necinstea şi jaful organizat în banul public. Slăbiciunea ei stă tocmai în această pictură de tâlhari, cari îşi bat joc de virtuţile noastre naţionale, de bunul nostru al tuturora şi al generaţiilor de mâine“. Sunt constatări triste, pe care noi zilnic le facem in coloanele acestui ziar, semnalând primejdia ce ne ameninţă, dacă se va mai dăinui pe această cale nenorocită. Dar, spune mai departe profesorul din R.Sărat: „Elevilor noştri suntem datori să le insuflăm cât mai mare dispreţ pentru toate aceste triste figuri şi să creştem in ei ura de moarte contra acestor criminali, cu atât mai periculoşi, cu cât s’au învestit In posturi de înaltă răspundere. De aceia, cu orice prilej, nu trebue uitată nici această latură — a înfierării acelora cari au săpat la temelia solidităţii neamului şi la siguranţa ţării prin loviturile grele aduse administrării banului public. Şi, tot în acest scop, grupuri de elevi şi de studenţi, cari constitue unităţile ce vor conduce mâine ţara, trebue duşi aiurea, ca şi în comuna Dorobanţi, plimbaţi prin ferma minunată a generalului Dumitrescu, şi acolo să li se ţină astfel de cuvântări : „Voi, tineri, cari veţi fi chemaţi mâine la conducerea ţării, uitaţi-vă atenţi la acest monument al neruşinării, realizat printr-o cutezanţă fără pereche şi prin complicitatea unui popor din cale,afară de îngăduitor”. „Pentru ridicarea acesteia, legiuni întregi de soldaţi au fost hrănite cu pâine stricată. Aici s’au săpat temeliile neamului şi, la această crimă monstruoasă, au fost forţaţi să lucreze — ca nişte sclavi negri — tineri chemaţi să-şi facă datoria către Patrie. Asemenea monstruozităţi, voi__ când veţi fi mari __ să nu le îngăduiţi cu nici un chip şi pentru ele să cereţi pedeapsa cu moartea! Mergeţi şi povestiţi satelor şi colegilor voştri cele ce aţi văzut!" Iată un strigăt de alarmă: «semnalul unui îndrumător cultural, neliniştit de ceia ce se Întâmplă astăzi pe meleagurile noastre româneşti. Este un document strigător la cer, icoană vie a Sodomei ce ne stăpâneşte azi, dar este, in acelaş timp, un glas de chemare şi de trezire la sentimentul datoriei. Găsim că propunerea profesorului de la R.Sărat este întemeiată şi că, pe viitor, educaţia tinerimii nu trebue să se reducă la un verbalism sgomotos şi fără convingere, ci ea trebue să fie însoţită de o practică dinamică şi pilduitoare a elementului moral. Numai astfel vom isbuti, printr’o iniţiare curagioasă a tinerimii în cele bune — puse în contrast cu cele rele — să facem ca dregătorii şi cetăţenii de mâine ai ţării să fie adevărate caractere — aşa cum le visa marele Rege Carol I — cum şi energii pătrunse de înţelesul adânc al misiunii lor, ca şi de sfânta datorie pe care conducătorii acestei ţări trebue s’o aibă faţă de Patrie, care este a noastră a tuturor. Printre duşmanii din lăuntrul ţării — afară de cei îndeobşte cunoscuţi şi recunoscuţi — sunt, prin urmare, şi aceia cari sapă la temelia României, imbogăţindu-se peste noapte în paguba ţării şi întunecând astfel prestigiul ei. Sistemul pedagogic al profesorului Hâciu de la R.Sărat e bine să fie experimentat cât mai curând şi tragem nădejde că factorii răspunzători ii vor preţui cum se cuvine, căci va fi spre folosul generaţiilor viitoare şi al ţării întregi. LEONTIN ILIESCU Ziariştii polonezi la ziarul nostru Oaspeţii urmăresc modul de execuţie al unui clişeu Noui medici veterinari Următorii medici veterinari au fost numiţi în posturile prevăzute în dreptul fiecăruia, pe ziua de 1 Iunie. D. dr. Gh. Manolescu medic veterinar al portului constanţa şi detaşat la minister pentru serviciul de inspecţiuni şi Îndrumări zootehnice. D. dr. Petre Munteanu la circ. Mangalia. D. dr. Gh. Crăiuţ la circ Vălenii-de-Munte. D. dr. loan I. Bogdan la circ. Mureş-de-Sus. D. dr. Atanase Rigani la circ. Hărşova. D. dr. Nicolae Lupşe la circ. Cinişeuţi Rezina Orhei. D. dr. Al. I. Pop la circ. Bruvicea (Orhei). D. dr. loan C. Trifu la circ. Tg.-Bujor (loan Gh. Duca), jud. Covurlui. D. dr. Aurel Vinţan la circ. Boldu (R. Sărat). D. dr. loan V. Suhaci la circ. V jud. Lăpuşna. D. dr. Oct. Leluţiu la circ. VI jud. Lăpuşna. D. dr. Gh. Zaharia la circ. Domneşti. (Ilfov). -----------xox----------- Exportul baconului şi şuncilor in Anglia Ministerul agriculturii înştiinţează că potrivit unei dispozitiuni recente a guvernului englez pentru importul baconului şi şuncilor in Anglia, se cere incă un certificat de origine, eliberat de medicul veterinar oficial însărcinat cu controlul preparării şi marcarea lor. In certificat va trebui să se ateste că s’au preparat din porci născuţi şi crescuţi în ţară. ------------oooXooo----------- Taxări pe c. f. r. Direcţia generală c. f. r. a decis ca seminţele oleaginoase şi leguminoase precum şi cartofii, destinaţi insămânţării şi expediaţi de ministerul agriculturii serviciului central de aprovizionare, să se taxeze după prevederile tarifelor de export respective.------axa----- Condamnarea criminalilor din Cătina (Cluj) Cluj, 29 Mai Am înregistrat că în luna Decembrie anul trecut postul de jandarmi din Cătina (Cluj), a descoperit pe hotarul comunei cadavrul păstorului I. Domokos. Din cercetări, s’a putut constata că păstorul fusese omorit de flăcăii Ion Sabo, Simion Popean şi Ştefan Popean din aceeaşi comună, cu cari victima era în duşmănie. Fiind daţi in judecată, procesul s’a judecat acum o săptămână in faţa tribunalului din Cluj care a amânat pronunţarea pentru azi, când a condamnat pe Ion Sabo la 15 ani temniţă grea, iar pe Simion şi Ştefan Popean la câte 10 ani temniţă grea. Condamnaţii au făcut apel. mmmmmmmmmmes muamam. Anul al 51-lea Nr. 146 Vineri 1 Iunie 1934 Cum s’a prăbuşit avionul cu cei doi ofiţeri (Urmare din pagina 1-a) Terenul fiind muntos remuurile erau foarte violentă. Cârmele avionului erau aşa de viguros zmucite, încât lt. Varvarie, care din postul observatorului ajuta la conducere, a crezut la un moment că pilotul face greşeală, trăgând de direcţie în sens contrar de cum trebuia. „Eram azvârlit pe o aripă şi trăgeam cât puteam, — ne spunea d. căp. Niculescu-Bekie — să redresez avionul care de-abia asculta de comenzi“. De la Timişoara timpul s-a calmat, mai ales de la Severin la Bucureşti. La Bucureşti aviatorii au aterisat la ora 6 şi 48 seara, adică după 13 ore fără 2 minute de zbor parcurgând 1650 de km. CE A FĂCUT AL TREILEA ECHIPAJ ? D. căp. comandor aviator Vasiliu şi căp. aviator Iosifescu, plecaţi la 6 şi jum. dim., au străbătut mai cu uşurinţă primele două etape, Bucureşti- Constanţa-Galaţi, întrucât ploaia şi ceaţa se mai risipiseră. In drumul spre Iaşi, motorul, un Lorrain-Mizar a început să funcţioneze defectuos aşa că cu 40 de km. înainte de capitala Moldovei, motorul, din lipsa de ulei s’a „gripat“ obligând pe aviatori să ateriseze pe o moviliţă, unde aştepta o echipă de ajutor de la Iaşi. Astfel s-a încheiat prima competiţie pentru „Cupa Ionel Ghica“.ERI AU CONCURAT ALTE 5 ECHIPAJE, TOT PENTRU ACEASTA CUPA Tot pentru „Cupa Ionel Ghica“ au decolateri de dimineaţă de la Băneasa 5 echipaje compuse astfel: căp. Ruţă pilot, căp. Cantemir observator, cu avion „Set“ ; comandor Stavrescu pilot, şi căp. Nichifor-Mops observator, cu avion „Set“ ; comandor Cornel Ionescu, pilot şi comandor Cristescu, observator cu avion ,,Potez“ ; căp. Cojanu, pilot şi căp. Clopotaru observator, avion „Potez“; comandor Burduloiu singur la bord pilotând avionul „Set" cu care Ionel Ghica a făcut raidul București - Saigon-Bucu'Usat C. Or. Bugetul regiei c. f. r. a fost întocmit El se cifrează la peste 9 miliarde lei Zilele acestea s-a ţinut la direcţia generală c. f. r. o consfătuire la care au participat d-nii Victor Slăvescu, ministrul finanţelor; Richard Franasovici, ministrul comunicaţiilor; N. Tabacovici, preşedintele consiliului de administraţie al regiei c. f. r. şi ing. Cezar Mereuţă, directorul general c. f. r. In urma discuţiilor ce s’au ţinut s’a căzut de acord, principial, asupra proectului de buget al acestei instituţii pe exerciţiul 1934-1935. BUGETUL VA TRECE DE 9 MILIARDE LEI Din informaţiile ce avem, noul buget va prezenta o cifră mai mare decât a anului trecut. La venituri bugetul are prevederi ce depăşesc suma de 9 miliarde lei; cheltuelile de exploatare vor fi inferioare nu numai prevederilor anului trecut, dar şi cheltuelilor efective ale anului expirat. Astfel, în cursul exerciţiului 1933-1934 s’a făcut, la capitolul cheltuelilor, o economie de aproape 630 milioane lei. Aceste economii s’au putut realiza numai datorită raţionalizării exploatării şi controlului cheltuelilor, fără ca bunul mers al instituţiei să fi suferit, întrucât s’a făcut faţă tuturor nevoilor traficului intern şi extern. ÎNTOCMIREA NOULUI BUGET In noul buget se va creia şi un capitol de investiţiuni, care se va cifra la 700 milioane lei. Prin acordarea autonomiei căilor ferate, legea respectivă din anul 1929 prevede crearea capitolului investiţiilor, din fondurile celor două mari împrumuturi externe de stabilizare. In consecinţă, acest capitol al investiţiilor n’a figurat în nici unul din bugetele administraţiei c. f. r. din ultimii cinci ani. Epuizându-se acest fond, care s'a cifrat în aceşti ani la 7 miliarde şi jumătate lei, administraţia regiei c. f. r., pentru a putea continua opera de Investiţii, a creiat, în noul buget, capitolul investiţiunilor, de care va trebui să se ţină seama pe viitor. Urmează clar ca, în anii ce urmează, toate lucrările de refacere şi investiţiuni să se facă din veniturile proprii ale regiei c. f. r. In cursul săptămânii acesteia probabil proectul de buget va fi adus in discuţia consiliului de administraţie c. f. r., după care se va redacta raportul pentru depunerea lui în Parlament. -— ■■ oooXQXooo---- !SSX Scrisori din Londra — Urmare din pagina l-a — re aranjament n’ar fi putut să dea roade atâta timp cât autoriza reînarmarea în aer a Germaniei. Dar faptul de a discuta acest aranjament ar fi slujit din nou să învenineze raporturile dintre Londra și Paris. GERMANIA PREGĂTEȘTE RĂZBOIUL Guvernul britanic posedă dovezi convingătoare despre pregătirile sinistre ale Berlinului pentru un război de agresiune. Deunăzi, d. Baldwin a anunţat aceasta in Camera Comunelor in chipul cel mai clar cu putinţă, fără a provoca un adevărat incident internaţional. Afară de d. Macdonald, al cărui prestigiu personal e legat de soarta conferinţei dezarmării, niciun ministru nu mai crede în necesitatea de a prelungi incă discuţia la Geneva, care nu slujeşte decât să împiedice Marea Britanie în libertatea sa de a se înarma în măsura pe care o socoteşte folositoare, ca să n’o surprindă in Europa o criză violentă şi neaşteptată. D. Henderson protestează din răsputeri contra unei lichidări imediate a lucrărilor conferinţei. Fireşte că interesul său personal e în joc. D-sa ştie că sfârşitul conferinţei înseamnă sfârşitul participării sale la marea politică internaţională. D. Litvinoff doreşte de asemenea continuarea discuţiei cel puţin până la toamnă, adică până în clipa intrării probabile a Rusiei în Liga Naţiunilor. Totuş, dacă conferinţa e prelungită, aceasta va fi, fiindcă aşa a voit guvernul francez. Hotărirea e in mâinile sale. FORTIFICAREA DARDANELELOR? O chestiune, de care nu se vorbeşte in presă, dar care nu lasă indiferent guvernul britanic, e aceea ridicată de Turcia cu privire la fortificarea strâmtorilor şi a suprimării zonei de demilitarizare stabilită în Tracia de-a lungul graniţei bulgare. Se ştie că tratatul de la Lausanne, care a regulat relaţiile între aliaţii de război de o parte şi Turcia de alta, cuprinde interzicerea pentru turci de a fortifica ţărmurile Dardanelelor şi ale Bosforului, ca trecerea maritimă de la Mediterana la Marea Neagră să fie mereu liberă. Guvernul turc se ridică cu tărie contra conti- nuării acestei restricţii a suve ■ ranităţii sale. Ca motiv al re- luării deplinei sale libertăţi în această materie, arată amenninţarea care pretinde că există pentru el, în urma pregătirilor militare ale Italiei. Turcii se declară neliniştiţi de pretinsa dorinţă a guvernului italian de a-şi întinde influenţa intr’o parte a Asiei Mici în care cred că găsesc o confirmare în fortificaţiile făcute de câţiva ani în insulele Rodos şi Leros in vecinătatea imediată a Smirnei. Cât despre zona demilitarizată din partea Bulgariei, guvernul turc declară că existenţa sa azi a devenit incompatibilă cu planurile de agresiune, pe care crede că le-a descoperit la bulgari. La Londra veleităţile acestea turceşti ne-au neliniştit şi ambasadorul britanic a vorbit de ele li Ankara. Miniștrii lui Mustafa Kemal au spus că preocuparea lor actuală, mai de seamă, nu e atât posibilitatea de a construi imediat forturi moderne dealungul strâmtorilor, cât recunoaşterea de semnatarii tratatului de la Lausanne a dreptului Turciei de a le avea. Cât despre zona in Tracia, Ankara stăruie în a cere suprimarea ei imediată. Ultimile evenimente la Sofia n’au făcut decât să întărească Turcia în dorinţa ei de a aboli zona demilitarizată. Ca pretutindeni aiurea în Europa, atitudinea pe care o va lua guvernul britanic faţă de această problemă, va depinde de schimbul punctelor de vedere care, în momentul acesta, urmează între el şi francezi. ------------oooXooo— ------ Augur Trenurile de băi la Sovata Trenurile de persoane 339 şi 340, cari urmau să se pună in circulaţie la 1 Iunie, vor începe să circule din ziua de Vineri 15 Iunie. S-a luat această măsură din cauză că sezonul de băi la Sovata a fost amânat din lipsă de vizitatori. ------------oooXQXooo----------- Conferinţă de căi ferate la Oradea Vineri, 1 Iunie, se va ţine la Oradea o conferinţă de căi ferate, la care vor participa delegaţi ai regiei autonome c. f. r. şi ai societăţilor de căi ferate particulare: Ploeşti-Văleni, Buzău-Nehoiaşi şi c. f. orăşeneşti din Oradea. Conferinţa are de scop să rezolve problema tranzitului pe rețeaua c. f. r. a transporturilor expediate sau destinate căilor ferate particulare, amintite mai sus. —---------oooXOXooo--------—■ Pentru familia fostului grefier D.Marinescu Fostul grefier judecătoresc Dimitrie Marinescu, din str. Braşoveni-Tel 41, e grav bolnav de nervi de aproape patru ani şi are 5 copilaşi dintre cari 2 sunt în clasele primare, iar mama lor e şi ea în neputinţa de a munci. Nenorocita vom roagă inimile caritabile și, mai ales, pe foştii săi colegi să ajute cu obolul lor familia lui. ----------oooXooo----------