Universul, noiembrie 1934 (Anul 51, nr. 299-313)
1934-11-01 / nr. 299
A Cadrul gării de Nord Capitala este carta de vizită a unei ţări. Se repetă mereu aceasta şi toate statele fac sforţări şi sacrificii continue, ca să ţină oraşele principale la înălţimea marilor centre europene. Dar este tot atât de adevărat că primul loc cu care străinii fac cunoştinţă la intrarea într’un oraş, este gara principală şi diferitele sale căi de comunicaţie în toate direcţiile. O impresiune bună din primul moment al descinderii predispune la impresiuni tot mai bune pentru restul oraşului, după cum o ideie mediocră de la început riscă să continue tot aşa până la sfârşit. Din nefericire, pentru monumentala gară de Nord, nu s‘a ţinut seamă de acest adevâr elementar şi nu i s‘a dat încă acel cadru indispensabil pentru ca impresiunea pe care ar putea şi ar trebui s'o facă vizitatorilor şi locuitorilor Capitalei să fie la înălţimea adevăratei sale valori. Este sigur că această lucrare s‘a bucurat de o mare atenţiune în elaborarea şi realizarea sa. Este tot atât de adevărat că nu s‘au continuat lucrările menite să desăvârşească această atenţiune recunoscută. Este ştiut că o mare construcţiune nu se judecă numai din punct de vedere absolut, ci şi din punct de vedere relativ, în sensul că ambianţa adaugă sau scade la valoarea sa estetică, după cum se găseşte sau nu la acelaş nivel. • Un monument înconjurat prost pierde în aceeaş măsură în care câştigă într'un ansamblu demn. Din acest punct de vedere, eşirea cea mai căutată din Osia de Nord este de o inlavusarie convenabilă numai departe spre locul unde se pătrunde în oraş, dar suferă până aci o tranziţie lungă şi sub mediocră, ce Stoprine îşi contrariază primele iluzii ale călătorilor. Este vorba de terenul foarte mare, măidan fără rost, locul viran rămas după dărâmarea vechilor ateliere de pe bulevardul Dinicu Golescu. S‘ar presupune că dacă s‘au distrus construcţiuni de o valoare enormă, deşi ar fi putut să fie întrebuinţate în alte scopuri de utilitate publică in cazul când nu mai corespundeau celor anterioare, s-a avut în vedere ori amenajarea în mod civilizat a unui teren atât de întins, ori întreprinderea unor cons- I trucţiuni publice sau particulare capabile să îmbrace Gara de Nord in cadrul indispensabil înfăţişărei sale, într'un decor, dacă nu excepţional, cel puţin frumos. S’au emis diferite idei în a- I ceasta privinţă. S'a pomenit de diferite proecte. Fapt este că nu se vede nici un început de executa- I re, ci, dimpotrivă, se perindă aspecte tot mai necompatibile cu ceeace ar trebui să fie. Se afirmă că o comisiune mixtă a C.F.R. şi a Municipiului ar fi avizat la o mare grădină şi la artere elegante de comunicaţie între calea Griviţei şi bulevardul Dinicu Golescu. Se mai afirmă că s'ar fi stabilit o convenţie între ambele administraţiuni, care n'a dus însă la rezultate practice şi că Municipiul şi-ar fi luat însărcinarea să procedeze singur în acest scop. Cetăţenii Capitalei şi restul ţării au dreptul să cunoască ce soartă aşteaptă monumentala gară, care i-a costat atâtea sacrificii şi al cărei cadru trebue să fie desăvârşit cât mai repede şi cât mai bine, pentru ca să ofere şi Capitalei şi ţărei satisfacţiiunea echivalentă a sicu'vainor tacute pentru a- i ceastă operă, deosebit de tali’ portantă, nu numai sub ral port urbanistic, ci şi sub ral portul ' enormelor servicii ce I este chemată să facă. Consiliul de miniştri s’a întrunit Luni d. a., la ora 5 sub preşedenţia d-lui prim-ministru Gh. Tătărăscu. Primul ministru a făcut o expunere a proecturii înzestrării armatei, elaborat împreună cu d. ministru al apărării naţionale. Consiliul a aprobat proectul şi a autorizat ministerul de finanţe să constitue pe cale de decret fondul extra- ordinar de înzestrare al afrmatei, care va fi alimentat din venituri fixe ce se vor defalca din bugetul ordinar și alte venituri. D. prim-ministru a comunicat apoi legile cari vor fi anunțate prin mesagiul regal de deschiderea parlamentului. * Problemele referitoare la import și export, cum și cele referitoare la măsurile împotriva cartelurilor industriale, se vor discuta în consiliul de miniştri ce se va ţine în cursul acestei săptămâni. înzestrarea armatei :0. Hotărârile consiliului de miniștri de Luni * tarnstMEmsxmitmmemmaaBEs. svsib. -:gr! WMPM il'A... JÜ1 A'ţiCHWBBBBiBmtmMR Doi ofiţeri superiori şi un fost ministru bulgari, arestaţi pentru legături cu organizaţia macedoneană Sofia, 29 (Radio-Central). Ganizaţia macedoneană revoluţia-După ştiri neconfirmate încă oficial, doi ofiţeri superiori în rezervă au fost arestaţi, în ultimile zile, şi internaţi. Este vorba de generalul Zdravo Gheorghieff, fostul comandant al garnizoanei Sofia şi lt.colonelul Porcoff, fostul şef al biroului de informaţiuni din ministerul de război. Despre aceşti ofiţeri se ştie că în timpul activităţii lor au avut legături strânse cu organară a lui Mihailoff. Cei doi ofiţeri au fost scoşi la pensie în ziua când guvernul Gheorghieff a venit la putere. Se mai afirmă că fostul dejputat şi ministru social-demoocrat Dzidroff, care este de o origine macedoneană şi a fost consilierul juridic al comitetu-lui naţional macedonean, a fost deasemenea interna şi pus sub supravegeherea poliţiei. _______________ _ îngrozitoare dramă, provocată de un muncitor german Berlin, 29 (Radio-Central). — Din Saalfeld, în Turingia, se anunţă : La Gorndorf s’a întâmplat ori o dramă impresionantă. Muncitorul Herman Pabst, tată a şase copii, avea relaţiuni intime cu Irmgard John, în vârstă de 14 ani, care locuia în aceiaşi clădire. Pabst a fost denunţat poliţiei şi trimis in judecată pentru attentat la bunele moravuri. Pabst bănuind că a fost denunţat de o vecină, s-a hotărit să se răzbune chemând-o la el. Aceasta a venit fără să bănuiască nimic şi a fost primită de Pabst cu câteva focuri de armă. Femeia a fost grav rănită. Pabst s’a refugiat intr’o pivliţă, s’a bacadat acolo şi a primit pe poliţişti, cari veniseră sa-1 aresteze, cu focuri de armă. In timpul luptei, Pabst a rănit cu un foc de revolver şi pe soţia lui. In fine, poliţia a reuşit să pătrundă în pivniţă, unde a găsit morţi pe Pabst, pe doi copii ai lui şi pe Irmgard John. Cum s'a produs groaznicul accident de avion, din Iaşi O presimţire. — Ce a stabilit ancheta. — Impresia în oraş Iaşi, 29 Octombrie Accidentul nenorocit întâmplat pe aerodromul de la Abator, care a costat viaţa magistratului Horia Kogălniceanu şi a sublocat. Perial, a produs o adâncă consternare în populaţia oraşului nostru. Ambii erau cunoscuţi şi apreciaţi , primul, ca tânăr magistrat, căruia i se întrevedea o carieră strălucită, iar secundul, recunoscut ca unul dintre cei mai buni şi încercaţi piloţi din aviaţia română. Horia Kogălniceanu,,procuror la tribunalul local, era sportman desăvârşit. Iubea cu preferinţă tenisul şi sborul cu avionul, luând chiar lecţii de pilotaj. Perial fusese nu de mult înaintat la gradul de sublocotenent, cu toate că provenea din gradele inferioare. Era un pilot excelent, dotat cu un calm desăvârşit şi totodată plin de impetuozitate. In ultimul timp el fusese detaşat la Cernăuţi, ca de instructor , la aviaţia civilă. In această calitate a promovat o serie de buni piloţi. Venise de la Cernăuţi acum 10 zile, cu o avionetă a aviaţiei civile „Messerschmidt“ spre ad lua parte la manevrele regale împreună cu flotila I Iaşi, din lot care făcea parte. Acum câteva de zile, echipa s’a întors, iar sub- J* locol. Perial urma să-şi reia ia activitatea la Cernăuţi. De Luni dimineaţa însă destinul d a vrut ca cei doi prieteni — ■ ambii fiind originari din locaitate — să se întâlnească. La ora 9 luni, procurorul H. Kogălniceanu se îndrepta din Tataraşi cu tramvaiul spre cen-trul oraşului, când zări pe sub- 1 locat. Perial, în tramvaiul ce se îndrepta spre flotila de aviaţie. Bucuros de revederea prietenului, a coborit din tramvai însoţindu-l la aerodrom. CUM S’A PRODUS NENOROCIREA Magistratul Kogălniceanu obişnuia adesea să se ducă la aeroport, unde juca tenis cu ofiţerii. De astădatâ însă el a insistat pe lângă sublocat. Perial să facă un zbor împreună, cu avioneta „Messerschmidt”, înduplecat, acesta a consimţit. Martorii oculari precizează că Perial suindu-se în carlinga avionetei, a spus: „Nu ştiu de ce tremur ! Mi se pare că are să mi se întâmple ceva". Totuşi, mina jovială a pilotului nu justifica această presimţire. Colegii au râs şi avionul a decolat în bune condiţiuni. îndrăzneţul pilot s’a angajat m câteva „looping“-uri periculoase si îngrijorătoare pentru spectatori. 1 Nimeni .-tim. • -••S.eput .atu,, dcsnCcuTaâttt J? vat a.e tragic, fiind convinşi cu dibăcia celui care conducea aparatul însă, pe când se aflau la o înălţime de circa 50 m., din motive ce nu se cunosc, avioneta a pierdut din viteză şi a început să se prăbuşească. Ofiţerii, care urmăreau toate mişcările, au rămas înmărmuriţi. Ei au declarat că sublocot. Perial, dându-şi seama de pericol, şi-a păstrat sângele rece, încercând în cele din urmă să aterizeze cu motorul stins. Distanţa până la pământ devenind prea mică, aterizarea n’a fost posibilă; avioneta a făcut un bond în jos la 20 m. şi s’a prăbuşit, sfărâmându-se. Cele două victime au fost imediat scoase de sub dărâmături şi transportate cu ambulanţa flotilei la spitalul ,,Sf. Spiridon“. Sublocat. Perial avea picioarele fracturate, maxilarul inferior zdrobit și grave contuziuni pe întreg corpul. Până la spital, a încetat din viață în chinuri groaznice. ■ Procurorul Kogălniceanu avea umărul drept fracturat, toracele, bazinul și picioarele zdrobite. Orice intervenţie chirurgicală a fost zadarnică. ANCHETA D. comandor Argeşanu, comandantul flotilei I Iaşi, a întreprins o anchetă spre a stabili precis cauzele nenorocitului accident. După toate probabilităţile nu poate fi vorba de o ■ e * . ■» i » i. obiij. sg Cvct i-orc 3 Cf. instabilităţii şi defectuozitaţii aparatului, cu toate că avioneta era o construcţie nouă. Sublocot. Perial lasă o soţie şi un copil, nemângâiaţi, precum şi un mare gol în rândurile aviatoriior români, iar pro-» curorul Kogălniceanu o soţie neconsolată. :Q. HORIA KOCATNICEANU - Nefericitul procuror fotografiat câteva minute înainte ca avio- I nul să decoleze. iMiliichBin—mirwnii —hmmb —nummma—mtk ATAC CU frAZE LACRIMOGENE LA O NUNTĂ DIN CERNAVODA Constanţa, 29 Oct Duminică noaptea s’a întămplat în oraşul Cernavoda un fapt puţin obişnuit Pe când Veta Druda, croitoreasă din str. Seimeni, îşi sarbătorea nunta, au pătruns în casă pe la orele 23, trei inşi cari au aruncat două fiole cu gaze lacrinogene. Printre nuntaşi s'a produs panică. Poliţia şi comenduirea pieţii, fiind avizate, au deschis anchetă. S’a dovedit că autorii sunt trei militari din serviciul de gaze al garnizoanei cari au fost arestaţi. Cercetările sunt în curs. ----------xx xx------ Allraid Londra-Melbourne FITZMAURICE SI-A INTRERUPT RECORDUL Londra. 29 (Radar). — Colonelul Fitzmaurice, care plecase azi dimineață cu avionul dela aerodromul Lympne spre a bate recordul echipagiului Scott Black, a fost nevoit să se înapoieze dela Bruxelles la Lympne din cauza unui defect al trenului de aterisaj. Avionul va fi reparat la Croydon. ----------xx «|» xx--------- Accidentul de cale ferată de lângă Alba lulia Locomotiva trenului de persoane, răsturnată de pe linie— inventatorul dirijabilului a murit in mizerie Berlin, 29 (Radio-Central).— In cea mai mare mizerie a murit inventatorul dirijabilului, Herman Ganzwindt. El era în vârstă de 78 ani şi acum 41 ani a obţinut brevetul de invenţie pentru dirijabil. Ganzwindt a avut 21 copii şi a murit la Schöneberg. ------—ooO: O: coo——--- Crima din Ghindăreşti Constanţa, 29 Oct. Postul de jandarmi Ghindăreşi-Constanţa a raportat legiunii Constanţa, că în acea comună s’a întâmplat aseară la ora 19 o crimă. Din motive încă necunoscute, flăcăul Luca Nichifor Cozana, de 18 ani, a Înjunghiat cu un cuţit pe flăcăul Bartolomei B. Simion care a încetat din viață. Criminalul, după comiterea crimei, a dispărut. «0*0» FILME In sala paşilor perduţi dintr’un palat de justiţie din provincie. I — Nu ştiu ce are Icsulescu ' cu mine. Dacă mă duc la ea- 1 binetul de instrucţie să mă informez despre mersul cercetărilor contra unui client, mă ţine în picioare, deşi este mai tânăr decât mine, şi-mi răspunde că secretul profesional nui interzice orice lămuriri. A doua zi, un coleg de barou îmi spune că pe el l-a poftit pe scaun şi i-a dat explicaţiuni despre situaţia unui client pus sub acuzare. Dacă eu mă interesez de un reclamant, îl tratează aspru; dacă apăr un inculpat, prevenţia e sigură. Are contra mea o idiosincrazie cum au unii pentru raci, gogoşari, căpşune cu mustăţi, etc. Nu ştiu ce-aş putea să fac, ca să mă trateze altfel. — Pune mâna pe creion şi scrie. Eu am procedat aşa şi am avut un succes nec plus ultra. Colegul de barou dictează: „Când un avocat este antipatic pe drept sau nedrept unui judecător de instrucţie, se recomandă următorul duş ecosez : „Dacă avocatul voeşte să vadă liber pe un prevenit, de a cărui nevinovăţie este convins de motive juste, nu de onorarii mari, să se prezinte judeluiinstructor anost ca angajat de partea civilă şi să-l roage să fie câtmai sever cu inculpatul. A doua zi, acesta va fi pus în libertate, pentru că instrucţia nu mai are nevoe de deţinerea lui. „Dacă, dinpotrivă, ţine morţiş să servească pe un reclamant la parchet, care nu găseşte ascultarea ce doreşte şi este amânat de mai multe ori când cere să fie ascultat, spre a dovedi definitiv vinovăţia individului care l-a escrocat, avocatul indezirabil pentru judecătorul de instrucţie să facă aşa, încât să fie ascultat măcar o singură dată de acesta şi să-i spună: Vă rog să nu daţi nicio atenţie reclamantului, deoarece are sticleţi din cauza paraliziei generale. A doua zi, acesta va fi chemat la cabinet, poftit pe scaun, ascultat cu atenţie şi condus până la uşă. Avocatul, care dictase, încheiă , bătând pe umăr pe colegul său de bară. — Cu acest sistem mi-am sporit clientela vârtos, iar ostilitatea judelui şi mai vârtos, fiindcă până astăzi n’a înţeles reţeta mea la CSft Jflfe Conferinţa guvernatorilor băncilor Micii Înţelegeri Luni, la ora 1.30 d. G. Dimitrescu, guvernatorul B. N. R a, oferit un dejun in cinstea distinşilor oaspeţi K. Englis, M. Cingrija, M. Probei şi Fr. Peirutka, şi la care au participat d-nii: Victor Slăvescu, ministrul finanţelor I. Manolescu- Strunga, ministrul industriei şi comerţului, Jean Şeba, ministrul Cehoslovaciei, Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei, Dinu Brâtianu, C. Argetoianu şi I. Răducanu, foşti miniştri, Savel Rădulecu, subsecretar de stat la externe, Mitiţă Con- stantinescu subsecretar de stat la finanţe şi N. N. Leon, subsecretar de stat la industrie, M. Oromoiu şi D. Burilianu, foşti guvernatori ai B.N.R., N. Tabacovici, Chr. Penescu-Kertch, Ion Christu şi Victor Rădulescu, din consiliul economic al Meii înţelegeri, N. Iovanovici şi I. Spaeek, dela secretariatul Micii In. | £ n Tţeţ*,. .. ., ! % ~ ~ . 'V • • r • ^ • V alternatoriu B.N.R., I. Lapedatu. • 1 C. Staicesau şi G. Cessna, administratori delegaţi ai BN.R., C. I. Băicoianuu, N. Bălănescu, C. I. Teodorescu, A. Oţoiu şi M. Demetrescu, administratori: Chr . Grece...u, Gr. Eremie, G. Georgescu și I. Ciocârlie, cenzori si Mircea Solacolu, Al. Neagu, Ali Tomoroveanu, X. Netta, V. Dimitriue și D. Iordan, din serv. de studii al B. N. R. CUVÂNTAREA D-LUI GUVERNATOR GR. DIMITRESCU Cu prilejul acestui dejun, d. guvernator al institutului nostmi de emisiune, prof. Gr. Dimitrescu, a ţinut următoarea cuvântare : „Consiliul economic al Micei înţelegeri, în cursul întrunirii sale de la Praga, exprimase dorinţa de a urmări în mod activ în toate domeniile, acţiunea sa de strânsă colaborare. Interesele noastre comune ne-o impun. Convorbirile periodice intre guvernatorii, băncilor de emisiune sunt cel mai bun mijloc de a întări legăturile care unesc ţările noastre în multe alte privinţe. In acest scop, am avut plăcerea de a solicita vizita d.v. la Bucureşti. Simţim atât cinstea cât şi însemnătatea prezenţei dv. printre noi. Ne va fi posibil de a cerceta, cu cea mai bună dorinţă de colaborare, tot ceea ce ne aproprie, de a întreprinde o politică financiară comună de îndreptare şi de a aduce contribuţia noastră acţiunii guvernelor. Nu ascundem greutăţile de amănunt care pot fi ridicate de probleme pe care le vom avea de cercetat. Dar este un caracter de neînlăturat al tuturor chestiunior economice, acela de a ridica greutăţi şi tocmai de aceea întrunirile noastre sunt şi mai indispensabile. Succesul întrevederilor noastre depinde şi de spiritul de care suntem însufleţiţi. Acest spirit s-a arătat de mult prin prietenia care leagă ţările noastre. Am simţit puterea acestei prietenii de curând, când evenimentele tragice au lovit, în chiar inima sa, aliata noastră, Iugoslavia. Poporul nostru a participat la doliul dv., domnilor, cu atât mai mult cu căt păstrează Reginei dv., principesă de sânge român, o duioasă amintire. Simţămintele de care suntem animaţi, precum şi scopurile economice comune, ne vor permite să desăvârşim o operă de permanentă colaborare, căreia viitorul nu va întârzia să-i sublinieze toată vigoarea şi toată însemnătatea. In acest moment, care constitue o nouă afirmare a vitalităţii Micii înţelegeri, toate găndurii emite «« fariseta acei ce prezidează cu o înaltă înţelepciune destinele ţărilor noastre. Ridic paharul meu în sănătatea lor şi pentru prosperarea scumpelor lor ţâri. Trăiască M. S. Regele Petru al 11-lea ! Trăiască înalta Regenţă ! La ora 5 d. a., s’a deschis, în sala de consiliu a Băncii Naţionale, lucrările conferinţei, sub preşidenţia d-lui guvernator al institutului nostru de emisiune, prof. Gr. Dimitrescu. Institutul nostru de emisiune a prezentat cu acest prilej un documentat material privind : Regimul restricţiunilor în România, noul regim de comerţ exterior român, situaţia economică c. Cehoslovacii nalitica monetară şi politica de devize, situaţia economică a Iugoslaviei, politica monetară şi politica de devize, comerţul exterior al României cu Cehoslovacia şi Iugoslavia, regimul plăţilor între România şi Iugoslavia, clearingul cu Cehoslovacia, acordurile de plăţi multilaterale, comunicarea Lamoureux, referatul tvTrăiască Excelenţa Sa- Preşedintele Masaryk!“ * . A răspuns, d. guvernator al Băncii Naţionale a Cehoslovaciei, K. Englis, toastând pentru M. S. Regele Carol II şi arătând importanţa acestei conferinţe. rismului, raportul delegaţiei Belgrad şi protocolul, casa de economii, propuneri pentru colaborarea serviciilor de studii şi schimb de vederi asupra schimbului (pieţii). '■ ' La începutul conferinţei, d. guvernator Gr. Dimitrescu a făcut o amplă expunere asupra situaţiei economice în legătură cu regimul devizelor, precum normele reglementând comerţul nostru cu srăinătatea. Chestiunea aceasta, care figura la locul de frunte în ordinea de zi a conferinţei, a fost ridicată şi de d. Englis, guvernatorul Băncii Naţionale a Cehoslovaciei, d-sa examinând situaţia din ţările partizane eta- Ilonului-aur faţă de celelalte. 1 ' . „ . • # ' ••.V * ' k.J Lucrările conferinţei Creşterea constantă a armatei germane Declaraţiile mareşalului Retain Paris, 29 (Rador). — Mareşalul Petain, ministrul apărării naţionale, a făcut azi o dare de seamă în faţa comisiei de finanţe a Camerei, precizând modul cum se întrebuinţează creditele destinate apărării naţionale. Oratorul a semnalat — dând preciziuni----creşterea constantă a efectivelor şi a posibilităţilor ofensive ale armatei germane, subliniind necesitatea ca Franţa să menţină puternică armătura sa defensivă. România şi Germania Al doilea răspuns d-lui Theil In primul articol în care ne-am ocupat de paginile publicate de d. K. H Theil în „Erwachendes Europa” cu privire la relaţiile româno-germane — după ce am făcut un scurt rezumat al cuprinsului, ne-am.- ocupat, de, „problema —, pentru prima dată dar şi onest pusă în străinătate — a rolului ideilor revizioniste ungare în îndepărtarea României de Reich. In articolul d-lui Theil au rămas însă necomentate o serie de alte afirmaţii, privitoare la influenţa politicii franceze în producerea răcelii, dintre ţara noastră şi Germania. Chestiunea este cu atât mai interesantă, cu cât ea nu este specială relaţiilor dintre aceste două state, ci se poate generaliza şi discuta pe planul raporturilor dintre Germania şi toate celelalte ţări, europene şi extraeuropene, care au adoptat orientarea politicii externe franceze. Autorul articolului de care ne ocupăm crede că una din cauzele cele mai importante cari au produs îndepărtarea României de Germania a „fost legătura noastră spirituală şi culturală cu Franţa, legătură care nu a influenţat numai pozitiv, adică în sensul luării de poziţie pentru Franţa, dar şi negativ, adică într’o complet greşită înţelegere a Germaniei“. Cităm în continuare „Cât de ades un Român, altfel cu o înnaltă situaţie spirituală, o pune într’o conversaţie, fără să se gândească, fraza importată probabil din Franţa: îmi place Q*mmfcgft nu imperialistă , şi brutală a lui , Wilhelm II şi Hitler, ci Germania lui Schiller şi Goethe, ţara poeţilor şi a gândirilor”. Fraza ’ aceasta,, care nu e caracteristi ca României ci se aude azi în toată lumea, nu este chiar aşa „nejudecatâ şi lipsită de sens” cum crede d. TheSL.Justificarea ei este mult mai adâncă şi perfect întemeiată. Reproşul ,că ea ar fi importată din Franţa este tot atât de puţin fundat. Venirea lui Hitler la putere a produs Instantaneu o întoarcere generală de la Germania — înainte ca activitatea diplomatică franceză să fi putut avea vreun efect. Cauza acestei „voltefaee” o poate găsi d. Thedl foarte uşor, dacă analizează obiectiv, aşa cum d-sa ştie să procedeze când vrea mentalitatea, atmosfera, pe care naţional-socialismul a adus-o cu el şi a întronat-o, odată cu noul regim, la Berlin Este inutil să ne ascundem după deget: această mentalitate nu era încărcată numai de ura împotriva Franţei; implicaţiile ei mergeau mai departe, la trezirea dorinţii de revanţă, alimentată de cultul mistec al „destinelor poporului german” şi al realizării acestui destin. Cât de necugetate au fost măsurile luate de noul regim in primele luni de guvernare au recunoscut-o şefii naţional-socialişti însăşi, după aceea, cât de grea este însă moştenirea anlor de propagandă,’ de Întreţinere a urii între popoare şi de excitare în numele unor i-Certtinuare in pag. 2-a