Universul, noiembrie 1934 (Anul 51, nr. 299-313)

1934-11-01 / nr. 299

A Cadrul gării de Nord Capitala este carta de vi­zită a unei ţări. Se repetă mereu aceasta şi toate statele fac sforţări şi sacrificii continue, ca să ţină oraşele principale la înălţi­mea marilor centre europene. Dar este tot atât de ade­vărat că primul loc cu care străinii fac cunoştinţă la in­trarea într’un oraş, este gara principală şi diferitele sale căi de comunicaţie în toate direcţiile. O impresiune bună din pri­mul moment al descinderii predispune la impresiuni tot mai bune pentru restul ora­şului, după cum o ideie me­diocră de la început riscă să continue tot aşa până la sfârşit. Din nefericire, pentru mo­numentala gară de Nord, nu s‘a ţinut seamă de acest a­­devâr­ elementar şi nu i s‘a dat încă acel cadru indispen­sabil pentru ca impresiunea pe care ar putea şi ar trebui s'o facă vizitatorilor şi locui­torilor Capitalei să fie la înălţimea adevăratei sale va­lori. Este sigur că a­ceastă lu­crare s‘a bucurat de o mare atenţiune în elaborarea şi realizarea sa. Este tot atât de adevărat că nu s‘au continuat lucră­rile menite să desăvârşească această atenţiune recunos­cută. Este ştiut că o mare cons­­trucţiune nu se judecă nu­mai din punct de vedere ab­solut, ci şi din punct de ve­dere relativ, în sensul că am­bianţa adaugă sau scade la valoarea sa estetică, după cum se găseşte sau nu la a­­celaş nivel. • Un monument înconjurat prost pierde în a­­ceeaş măsură în care câştigă într'un ansamblu demn. Din acest punct de vedere, eşirea cea mai căutată din Os­ia de Nord este de o in­­­lavusarie convenabilă numai departe spre locul unde se pătrunde în oraş, dar suferă până aci o tranziţie lungă şi sub mediocră, ce Stoprine î­şi contrariază primele iluzii ale călătorilor. Este vorba de terenul foar­te mare, măidan fără rost, locul viran rămas după dă­râmarea vechilor ateliere de pe bulevardul Dinicu Goles­­cu.­­ S‘ar presupune că dacă­­ s‘au distrus construcţiuni de o valoare enormă, deşi ar fi putut să fie întrebuinţate în alte scopuri de utilitate pu­blică in cazul când nu mai corespundeau celor anterioa­re, s-a avut în vedere ori a­­­­menajarea în mod civilizat a­­ unui teren atât de întins, ori­­ întreprinderea unor cons- I trucţiuni publice sau parti­­­­culare capabile să îmbrace Gara de Nord in cadrul in­dispensabil înfăţişărei sale, într'un decor, dacă nu excep­ţional, cel puţin frumos. S’au emis diferite idei în a- I ceasta privinţă. S'a pomenit­­ de diferite proecte.­­ Fapt este că nu se vede­­ nici un început de executa- I re, ci, dimpotrivă, se perindă­­ aspecte tot mai necompatibi­le cu ceeace ar trebui să fie. Se afirmă că o comisiune mixtă a C.F.R. şi a Munici­piului ar fi avizat la o mare grădină şi la artere elegante de comunicaţie între calea Griviţei şi bulevardul Dinicu Golescu. Se mai afirmă că s'ar fi stabilit o convenţie între am­bele administraţiuni, care n'a dus însă la rezultate practice şi că Municipiul şi-ar fi luat însărcinarea să pro­cedeze singur în acest scop. Cetăţenii Capitalei şi res­tul ţării au dreptul să cu­noască ce soartă aşteaptă monumentala gară, care i-a costat atâtea sacrificii şi al cărei cadru trebue să fie de­săvârşit cât mai repede şi cât mai bine, pentru ca să ofere şi Capitalei şi ţărei sa­­­­tisfacţiiunea echivalentă a­­ sicu'vainor t­acute pentru a- i ceastă operă, deosebit de tal­i’ portantă, nu numai sub ra­­l port urbanistic, ci şi sub ra­­l portul ' enormelor servicii ce I este chemată să facă. Consiliul de miniştri s’a în­trunit Luni d. a., la ora 5 sub preşedenţia d-lui prim-ministru Gh. Tătărăscu. Primul ministru a făcut o expunere a proecturii înzes­trării armatei, elaborat îm­preună cu d. ministru al a­­părării naţionale. Consiliul a aprobat proec­tul şi a autorizat ministerul­­ de finanţe să constitue pe­­ cale de decret fondul extra-­­ ordinar de înzestrare al af­­r­matei, care va fi alimentat­­ din venituri fixe ce se vor de­falca din bugetul ordinar și­­ alte venituri. D. prim-ministru a comunicat apoi legile cari vor fi anunțate prin mesagiul regal de deschi­derea parlamentului. * Problemele referitoare la im­port și export, cum și cele refe­ritoare la măsurile împotriva cartelurilor industriale, se vor discuta în consiliul de miniştri ce se va ţine în cursul acestei săptămâni. înzestrarea armatei :0.­ Hotărârile consiliului de miniștri de Luni * tarnstMEmsxmitmmemmaaBEs. svsib. -:gr! WMPM il'A... JÜ1 A'ţiCHWBBBBiBmtmMR Doi ofiţeri superiori şi un fost ministru bulgari, arestaţi pentru legături cu organizaţia macedoneană Sofia, 29 (Radio-Central). G­a­nizaţia macedoneană revoluţia-După ştiri neconfirmate încă oficial, doi ofiţeri superiori în rezervă au fost arestaţi, în ul­­timile zile, şi internaţi. Este vorba de generalul Zdra­­vo Gheorghieff, fostul coman­dant al garnizoanei Sofia şi lt.­­colonelul Porcoff, fostul şef al biroului de informaţiuni din ministerul de război. Despre aceşti ofiţeri se ştie că în timpul activităţii lor au avut legături strânse cu orga­nară a lui Mihailoff. Cei doi ofiţeri au fost scoşi la pensie în ziua când guvernul Gheorghieff a venit la putere.­­ Se mai afirmă că fostul de­­j­putat şi ministru social-demo­­o­crat Dzidroff, care este de o­ o­rigine macedoneană şi a fost­­ consilierul juridic al comitetu-­­­lui naţional macedonean, a­­ fost deasemenea interna şi pus sub supravegeherea poli­ţiei. _______________ _ îngrozitoare dramă, provocată de un muncitor german Berlin, 29 (Radio-Central). — Din Saalfeld, în Turin­gia, se anunţă : La Gorndorf s’a întâmplat ori o dramă impresionantă. Muncitorul Herman Pabst, tată a şase copii, avea relaţiuni intime cu Irmgard John, în vâr­stă de 14 ani, care locuia în aceiaşi clădire. Pabst a fost denunţat poliţiei şi trimis in judecată pentru at­tentat la bunele moravuri. Pabst bănuind că a fost de­nunţat de o vecină, s-a hotărit să se răzbune chemând-o la el. Aceasta a venit fără să bă­nuiască nimic şi a fost primită de Pabst cu câteva focuri de armă. Femeia a fost grav ră­nită. Pabst s’a refugiat intr’o piv­­l­iţă, s’a ba­cadat acolo şi a primit pe poliţişti, cari veniseră sa-1 aresteze, cu focuri de armă. In timpul luptei, Pabst a ră­nit cu un foc de revolver şi pe soţia lui. In fine, poliţia a reu­şit să pătrundă în pivniţă, unde a găsit morţi pe Pabst, pe doi copii ai lui şi pe Irmgard John. Cum s'a produs groaznicul accident de avion, din Iaşi O presimţire. — Ce a stabilit ancheta. — Impresia în oraş Iaşi, 29 Octombrie Accidentul nenorocit întâm­plat pe aerodromul de la Aba­tor, care a costat viaţa magis­tratului Horia Kogălniceanu şi a sublocat. Perial, a produs o adâncă consternare în popu­laţia oraşului nostru. Ambii erau cunoscuţi şi apreciaţi , primul, ca tânăr magistrat, că­ruia i se întrevedea o carieră strălucită, iar secundul, recu­noscut ca unul dintre cei mai buni şi încercaţi piloţi din a­­viaţia română. Horia Kogălniceanu,­­,procuror la tribunalul local, era sport­­man desăvârşit. Iubea cu pre­ferinţă tenisul şi sborul cu a­­vionul, luând chiar lecţii de pi­lotaj. Perial fusese nu de mult înaintat la gradul de sublocote­nent, cu toate că provenea din gradele inferioare. Era un pilot excelent, dotat cu un calm de­săvârşit şi totodată plin de im­­­­­petuozitate. In ultimul timp el­­ fusese detaşat la Cernăuţi, ca de instructor , la aviaţia civilă. In­­ această calitate a promovat o serie de buni piloţi.­­ Venise de la Cernăuţi acum 10 zile, cu o avionetă a aviaţiei ci­­­­­­vile „Messerschmidt“ spre a­­d­­ lua parte la manevrele regale­­ împreună cu flotila I Iaşi, din lo­t care făcea parte. Acum câteva de­­ zile, echipa s’a întors, iar sub- J* locol. Perial urma să-şi reia ia activitatea la Cernăuţi. De Luni dimineaţa însă destinul d a vrut­ ca cei doi prieteni — ■ ambii fiind originari din loca­­­­itate — să se întâlnească.­ La ora 9 luni, procurorul H. Ko­gălniceanu se îndrepta din Ta­­t­­araşi cu tramvaiul spre cen-­­­trul oraşului, când zări pe sub- 1 locat. Perial, în tramvaiul ce se­­ îndrepta spre flotila de aviaţie. Bucuros de revederea prietenu­lui, a coborit din tramvai în­­soţindu-l la aerodrom. CUM S’A PRODUS NENORO­CIREA Magistratul Kogălniceanu o­­bişnuia adesea să se ducă la aeroport, unde juca tenis cu ofiţerii. De astădatâ însă el a insistat pe lângă sublocat. Pe­rial să facă un zbor împreună, cu avioneta „Messerschmidt”, înduplecat, acesta a consimţit. Martorii oculari precizează că Perial suindu-se în carlinga a­­vionetei, a spus: „Nu ştiu de ce tremur ! Mi se pare că are să mi se întâmple ceva". To­tuşi, mina jovială a pilotului nu justifica această presimţire. Colegii au râs şi avionul a de­colat în bune condiţiuni.­­ îndrăzneţul pilot s’a angajat m câteva „looping“-uri pericu­loase si îngrijorătoare pentru spectatori. 1 Nimeni .-ti­­m. • -••S.eput .atu,, dc­snCcuTaâttt J? vat a.e tragic, fiind convinşi cu dibăcia celui care conducea apa­­ratul însă, pe când se aflau la o înălţime de circa 50 m., din motive ce nu se cunosc, avio­­­­neta a pierdut din viteză şi a început să se prăbuşească. Ofi­ţerii, care urmăreau toate miş­cările, au rămas înmărmuriţi. Ei au declarat că sublocot. Pe­rial, dându-şi seama de pericol, şi-a păstrat sângele rece, încer­când în cele din urmă să ate­rizeze cu motorul stins. Dis­tanţa până la pământ devenind prea mică, aterizarea n’a fost posibilă; avioneta a făcut un bond în jos la 20 m. şi s’a pră­buşit, sfărâmându-se. Cele două victime au fost imediat scoase de sub dărâmă­turi şi transportate cu ambu­lanţa flotilei la spitalul ,,Sf. Spiridon“. Sublocat. Perial avea picioarele fracturate, maxilarul inferior zdrobit și grave contu­­ziuni pe întreg corpul. Până la spital, a încetat din viață în chinuri groaznice. ■ Procurorul Kogălniceanu avea umărul drept fracturat, torace­le, bazinul­­ și picioarele zdro­bite. Orice intervenţie chirurgi­cală a fost zadarnică. ANCHETA D. comandor Argeşanu, co­mandantul flotilei I Iaşi, a în­treprins o anchetă spre a stabili precis cauzele nenorocitului ac­cident. După toate probabili­tăţile nu poate fi vorba de o ■ e *­­ . ■» i » i. obiij. sg Cvct i-orc 3 Cf. instabilităţii şi defectuozitaţii aparatului, cu toate că avione­­ta era o construcţie nouă. Sublocot. Perial lasă o soţie şi un copil, nemângâiaţi, pre­cum şi un mare gol în rându­rile aviatoriior români, iar pro-» curorul Kogălniceanu o soţie neconsolată. :Q.­ HORIA KOCAT­NICEA­NU - Nefericitul procuror fotografiat­­ câteva minute înainte ca avio- I nul să decoleze. iMiliichBin—mirwnii­ —hm­mb —num­mm­a—mtk ATAC CU frAZE LACRIMOGENE LA O NUNTĂ DIN CERNAVODA Constanţa, 29 Oct Duminică noaptea s’a întăm­­plat în oraşul Cernavoda un fapt puţin obişnuit Pe când Veta Druda, croito­reasă din str. Seimeni,­ îşi sar­­bătorea nunta, au pătruns în casă pe la orele 23, trei inşi cari au aruncat două fiole cu gaze lacrinogene. Printre nuntaşi s'a produs panică. Poliţia şi comenduirea pieţii, fiind avizate, au deschis an­chetă. S’a dovedit că autorii sunt trei militari din serviciul de gaze al garnizoanei cari au fost arestaţi. Cercetările sunt în curs. ----------xx xx------­ All­raid Londra-Melbourne FITZMAURICE SI-A INTRE­­RUPT RECORDUL Londra. 29 (Radar). — Colo­nelul Fitzmaurice, care plecase azi dimineață cu avionul dela aerodromul Lympne spre a bate recordul echipagiului Scott­ Black, a fost nevoit să se îna­poieze dela Bruxelles la Lympne din cauza unui defect al trenu­lui de aterisaj. Avionul va fi reparat la Croydon. ----------xx «|» xx---------­ Accidentul de cale ferată de lângă Alba lulia Locomotiva trenului de persoane, răsturnată de pe linie— inventatorul dirijabilului a murit in mizerie Berlin, 29 (Radio-Central).— In cea mai mare mizerie a mu­­rit inventatorul dirijabilului, Herman Ganzwindt. El era în vârstă de 78 ani şi acum 41 ani a obţinut breve­tul de invenţie pentru dirijabil. Ganzwindt a avut 21 copii şi a murit la Schöneberg. ------—ooO: O: coo——---­ Crima din Ghindăreşti Constanţa, 29 Oct. Postul de jandarmi Ghindă­­reşi-Constanţa a raportat legiu­nii Constanţa, că în acea comu­nă s’a întâmplat aseară la ora 19 o crimă. Din motive încă necunoscute, flăcăul Luca Nichifor Cozana, de 18 ani, a Înjunghiat cu un cuţit pe flăcăul Bartolomei B. Simion care a încetat din viață. Criminalul, după comiterea cri­mei, a dispărut. «0*0»­ FILME In sala paşilor perduţi din­­tr’un palat de justiţie din pro­­­­vincie. I — Nu ştiu ce are Icsulescu ' cu mine. Dacă mă duc la ea- 1 binetul de instrucţie să mă in­formez despre mersul cercetă­rilor contra unui client, mă ţine în­ picioare, deşi este mai tânăr de­cât mine, şi-mi răs­punde că secretul profesional n­ui interzice orice lămuriri. A doua zi, un coleg de barou îmi spune că pe el l-a poftit pe scaun şi i-a dat explicaţiuni despre situaţia unui client pus sub acuzare. Dacă eu mă inte­resez de un reclamant, îl tra­tează aspru; dacă apăr un in­culpat, prevenţia e sigură. Are contra mea o idiosincrazie cum au unii pentru raci, gogoşari, căpşune cu mustăţi, etc. Nu ştiu ce-aş putea să fac, ca să mă trateze altfel. — Pune mâna pe creion şi scrie. Eu am procedat aşa şi am avut un succes nec plus ultra. Colegul de barou dictează: „Când un avocat este anti­patic pe drept sau nedrept unui judecător de instrucţie, se re­comandă următorul duş eco­sez : „Dacă avocatul voeşte să vadă liber pe un prevenit, de a cărui nevinovăţie este convins de motive juste, nu de onorarii mari, să se prezinte judelui­­instructor anost ca angajat de partea civilă şi să-l roage să fie cât­­mai sever cu inculpa­tul. A doua zi, acesta va fi pus în libertate, pentru că instruc­ţia nu mai are nevoe de deţi­nerea lui. „Dacă, dinpotrivă, ţine mor­ţiş să servească pe un recla­­­­mant la parchet, care nu gă­seşte ascultarea ce doreşte şi este amânat de mai multe ori când cere să fie ascultat, spre a dovedi definitiv vinovăţia in­dividului care l-a escrocat, a­­vocatul indezirabil pentru jude­cătorul de instrucţie să facă aşa, încât să fie ascultat măcar o singură dată de acesta şi să-i spună: Vă rog să nu daţi nicio atenţie reclamantului, de­oare­ce are sticleţi din cauza para­liziei generale. A doua zi, aces­ta va fi chemat la cabinet, pof­tit pe scaun, ascultat cu aten­­­­ţie şi condus până la uşă.­­ Avocatul, care dictase, încheiă , bătând pe umăr pe colegul său de bară. — Cu acest sistem mi-am sporit clientela vârtos, iar osti­­­litatea judelui şi mai vârtos, fiindcă până astăzi n’a înţeles reţeta mea l­a CSft Jflfe Conferinţa guvernatorilor băncilor Micii Înţelegeri Luni, la ora 1.30 d. G. Dimi­­trescu, guvernatorul B. N. R­ a, oferit un dejun in cins­tea distinşilor oaspeţi K. Englis,­­ M. Cingrija, M. Prob­ei şi Fr. Pe­­i­rutka, şi la care au participat­­ d-nii: Victor Slăvescu, minis­trul finanţelor I. Manolescu- Strunga, ministrul industriei şi comerţului, Jean Şeba, minis­trul Cehoslovaciei, Ciolac An­­tici, ministrul Iugoslaviei, Dinu Brâtianu, C. Argetoianu şi I. Răducanu, foşti miniştri, Sa­vel Rădule­cu, subsecretar de­­ stat la externe, Mitiţă Con-­ stantinescu subsecretar de stat­­ la finanţe şi N. N. Leon, sub­secretar de stat la industrie, M. Oromoiu şi D. Burilianu, foşti guvernatori ai B.N.R., N. Taba­­covici, Chr. Penescu-Kertch, Ion Christu şi Victor Rădulescu, din consiliul economic al Meii în­ţelegeri, N. Iovanovici şi I. Spa­­eek, dela secretariatul Micii In. | £ n Tţeţ*,. .. ., ! % ~ ~ . 'V • • r • ^ • V a­l­t­ernator­iu B.N.R., I. Lapedatu. • 1 C. Staicesau şi G. Cessna, ad­­ministratori delegaţi ai BN.R.,­­ C. I. Băicoianuu, N. Bălănescu, C. I. Teodorescu, A. Oţoiu şi M.­­ Demetrescu, administratori: Chr . Grece...u, Gr. Eremie, G. Geor­­gescu și I. Ciocârlie, cenzori si Mircea Solacolu, Al. Neagu, Ali Tomoroveanu, X. Netta, V. Di­mitri­ue și D. Iordan, din serv. de studii al B. N. R.­ CUVÂNTAREA D-LUI GUVERNATOR GR. DIMI­­TRESCU Cu prilejul acestui dejun, d. guvernator al institutului nos­­tmi de emisiune, prof. Gr. Di­­mitrescu, a ţinut următoarea cuvântare : „Consiliul economic al Micei înţelegeri, în cursul întrunirii sale de la Prag­a, exprimase do­r­inţa de a urmări în mod activ în toate domeniile, acţiunea sa de strânsă colaborare. Intere­sele noastre comune ne-o im­­pun. Convorbirile periodice intre guvernatorii, băncilor de emisi­une sunt cel mai bun mijloc de a întări legăturile care unesc ţările noastre în multe alte pri­­­vinţe. In acest scop, am avut plă­­cerea de a solicita vizita d.v. la­ Bucureşti. Simţim atât cinstea cât şi în­semnătatea prezenţei d­v. prin­tre noi. Ne va fi posibil de a cerceta, cu cea mai bună dorin­ţă de colaborare, tot ceea­ ce ne aproprie, de a întreprinde o po­litică financiară comună de în­­dreptare şi de a aduce contri­buţia noastră acţiunii guver­nelor. Nu ascundem greutăţile de a­­mănunt care pot fi ridicate de probleme pe care le vom av­ea de cercetat. Dar este un carac­ter de neînlăturat al tuturor chestiunior economice, acela de a ridica greutăţi şi tocmai de aceea întrunirile noastre sunt şi mai indispensabile. Succesul întrevederilor noastre dep­inde şi de spiritul de care suntem însufleţiţi. Acest spirit s-a arătat de mult prin priete­nia care leagă ţările noastre. Am simţit puterea acestei prie­­tenii de curând, când eveni­mentele tragice au lovit, în chiar inima sa, aliata noastră, Iugoslavia. Poporul nostru a participat la doliul dv., domni­lor, cu atât mai mult cu căt păstrează Reginei dv., princi­­pesă de sânge român, o duioa­să amintire. Simţămintele de care suntem animaţi, precum şi scopurile e­­conomice comune, ne vor per­­mite să desăvârşim o operă de permanentă colaborare, căreia viitorul nu va întârzia să-i sub­­linieze toată vigoarea şi toată însemnătatea. In acest moment, care con­stitue o nouă afirmare a vitali­tăţii Micii înţelegeri, toate găn­­durii e­mite «« fariseta acei ce prezidează cu o înaltă înţelepciune destinele ţărilor noastre. Ridic paharul meu în sănă­tatea lor şi pentru prosperarea scumpelor lor ţâri. Trăiască M. S. Regele Petru al 11-lea ! Trăiască înalta Regenţă ! La ora 5 d. a., s’a deschis, în sala de consiliu a Băncii Naţio­nale, lucrările conferinţei, sub preşidenţia d-lui guvernator al institutului nostru de emisiune, prof. Gr. Dimitrescu. Institutul nostru de emisiune a prezentat cu acest prilej un documentat material privind : Regimul restricţiunilor în Ro­mânia, noul regim de comerţ exterior român, situaţia econo­mică c. Cehoslovacii nalitica monetar­ă şi politica de devize, situaţia economică a Iugoslaviei, politica monetară şi politica de devize, comerţul exterior al Ro­mâniei cu Cehoslovacia şi Iugo­slavia, regimul plăţilor între România şi Iugoslavia, clearin­­gul cu Cehoslovacia, acordurile de plăţi multilaterale, comuni­carea Lamoureux, referatul tv­Trăiască Excelenţa Sa- Preşe­dintele Masaryk!“ * . A răspuns, d. guvernator al Băncii Naţionale a Cehoslova­ciei, K. Englis, toastând pentru M. S. Regele Carol II şi ară­­tând importanţa acestei confer­­inţe. rismului, raportul delegaţiei Belgrad şi protocolul, casa de e­­conomii, propuneri pentru cola­borarea serviciilor de studii­­ şi schimb de vederi asupra schim­bului (pieţii). '■ ' La începutul conferinţei, d. guvernator Gr. Dimitrescu a făcut o amplă expunere asupra situaţiei economice în legătură cu regimul devizelor, precum normele reglementând comer­­ţ­­ul nostr­u cu s­­răinăt­atea. Chestiunea aceasta, care fi­gura la locul de frunte în or­dinea de zi a conferinţei, a fost ridicată şi de d. Englis, guver­natorul Băncii Naţionale a Ce­hoslovaciei, d-sa examinând si­tuaţia din ţările partizane eta- I­lonului-aur faţă de celelalte. 1 ' . „ . • # ' ••.V * ' k.J­ Lucrările conferinţei Creşterea constantă a armatei germane Declaraţiile mareşalului Retain Paris, 29 (Ra­dor). — Mareşalul Petain, minis­trul apărării naţionale, a făcut azi o dare de seamă în faţa comisiei de finan­ţe a Camerei, precizând modul cum se întrebuin­ţează creditele destinate apărării naţionale. Oratorul a semnalat — dând preciziuni----creşte­r­ea constantă a efective­lor şi a posibilităţilor o­fensive ale armatei ger­mane, subliniind ne­cesi­ta­tea ca Franţa să menţi­nă puternică armătura sa defensivă. România şi Germania Al doilea răspuns d-lui Theil In primul articol în care ne-am ocupat de paginile pu­blicate de d. K. H Theil în „Erwachendes Europa” cu pri­vire la relaţiile româno-germa­­ne — după ce am făcut un scurt rezumat al cuprinsului, ne-am.- ocupat, de, „problema —, pentru prima dată d­ar şi onest pusă în străinătate — a rolului ideilor revizioniste ungare în îndepărtarea României de Re­ich. In articolul d-lui Theil au rămas însă necomentate o serie de alte afirmaţii, privitoare la influenţa politicii franceze în producerea răcelii, dintre ţara noastră şi Germania. Chestiu­nea este cu atât mai intere­santă, cu cât ea nu este spe­cială relaţiilor dintre aceste două state, ci­ se poate generali­za şi discuta pe planul rapor­turilor dintre Germania şi toate celelalte ţări, europene şi extra­­europene, care au adoptat ori­entarea politicii externe fran­ceze. Autorul articolului de care ne ocupăm crede că una din cauzele cele mai importante cari au produs îndepărtarea României de Germania a „fost legătura noastră s­pirituală şi culturală cu Franţa, legătură care nu a influenţat numai po­zitiv, adică în sensul luării de poziţie pentru Franţa, dar şi negativ, adică într’o complet greşită înţelegere a Germaniei“. Cităm în continuare „Cât de ades un Român, altfel cu o în­­naltă situaţie spirituală, o pune într’o conversaţie, fără să se gândească, fraza importată probabil din Franţa: îmi place Q*mmfcgft nu imperialistă , şi brutală a lui , Wilhelm II şi Hitler, ci Germa­­­­nia lui Schiller şi Goethe, ţara­­ poeţilor şi a gândirilor”. Fraza ’ aceasta,, care nu e caracteristi­­­ ca României ci se aude azi în toată lumea, nu este chiar aşa „nejudecatâ şi lipsită de­ sens” cum crede d. TheSL.Justificarea ei este mult mai adâncă şi per­­fect întemeiată. Reproşul ,că ea ar fi importată din Franţa este tot atât de puţin fundat. Ve­nirea lui Hitler la putere a pro­dus Instantaneu o întoarcere generală de la Germania — îna­­inte ca activitatea diplomatică franceză să fi putut avea vre­un efect. Cauza acestei „volte­­faee” o poate găsi d. Thedl foar­te uşor, dacă analizează obiec­tiv, aşa cum d-sa ştie să pro­cedeze când vrea­­ mentalita­tea, atmosfera, pe care naţio­­nal-socialismul a adus-o cu el şi a întronat-o, odată cu noul regim, la Berlin Este inutil să ne ascundem după deget: acea­stă mentalitate nu era încăr­­cată numai de ura împotriva Franţei; implicaţiile ei mergeau ma­i departe, la trezirea dorin­­ţii de revanţă, alimentată de cultul mistec al „destinelor po­porului german” şi al realizării acestui destin. Cât de necugetate au fost măsurile luate de noul regim in primele luni de guvernare au recunoscut-o şefii naţional-so­­cialişti însăşi, după aceea, cât de grea este însă moştenirea a­­nlor de propagandă,’ de Între­ţinere a urii între popoare şi de excitare în numele unor i-Certtinuare in pag. 2-a

Next