Universul, decembrie 1934 (Anul 51, nr. 344-356)

1934-12-16 / nr. 344

. ­- Anul al 51-lea 14 Pagini EXEMPLARUL­­gM Pactal Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G­ le P. T. T. No. 120.288/932 LUIGI CAZZAVILLANUNIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOEANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10 SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 FONDATORI nr. 344 Duminică 16 Decembrie 1934 p 1111 DI­RECTORI STEL­AN POPESCU Ieşirea la Marea Neagră Sub fostele dominaţiuni străine, atât teritoriile de pe­ste Carpaţi, cât şi cele de peste Prut, au suferit econo­­miceşte, atât din cauza pozi­ţiei lor excentrice în impe­riile austro-ungar şi rus, cât şi din cauza unor căi de co­municaţie, insuficiente, de­fectuoase şi rău dirijate. A­­ceste teritorii au fost consi­derate drept „colonii” bune de exploatat de către stăpâ­­nitorii lor din trecut. In politica sa economică, Ungaria dinainte de 1918, n’a voit să ţină niciodată seamă de interesele speciale ale Ardealului şi Banatului. S’a dovedit aceasta în 1886, când sub presiunea agrarie­nilor maghiari, Austro-Un­­garia a denunţat convenţia comercială cu România, pro­vocând războiul vamal, care a durat până în anul 1902. Consecinţele economice ale acelui război vamal au fost dezastruoase pentru Ardeal şi Banat, deoarece, produse­le acestor provincii n’au mai putut să fie trimise în Ro­mânia,­­ singurul lor de­buşeu. Cei care au protestat mai tare, în acea epocă, îm­­potriva politicii economice a Ungariei, au fost maghiarii şi saşii din Ardeal, deoarece ei dirijau, ca şi azi, întreprin­derile industriale şi comer­ciale. După unire situaţia s’a modificat. Echilibrul a fost­­ restabilit. Ardealul, Banatul­­ şi Basarabia, reintegrate în­­ statul românesc, prin legâtu­ ţ rile fireşti cu vechiul regat, şi prin ieşirea la Marea Nea­gră, au putut să se dezvolte economiceşte. In Ardeal şi Banat, numă­rul întreprinderilor indu­striale şi comerciale, de toate categoriile, a sporit simţitor. Până la 1927, adică după nouă anii dela unire, s’a pu­tut Înfiinţa in aceste teri­torii 676 de întreprinderi noi industriale. Apoi, industrii noi au fost create. Trebuia Insă să asigurăm teritoriilor alipite căi de co­municaţie bune in legături directe spre porturile princi­pale dunărene şi maritime ■ Brăila, Galaţi, Su­lina şi Cons­tanţa, ca şi cu diferite re­giuni din interior. In primul rând, s’a impus construcţia căii ferate Bra­şov—Teliu—Nehoiaş—Buzău, de o importanţă covârşitoare economică, prin asigurarea legăturii directe a Ardealului cu porturile dunărene şi ma­ritime. Această nouă linie mai prezintă şi alt avantaj : descongestionarea liniei fera­te Braşov—Bucureşti. Lucrările executate pe linia aceasta , între care şi tu­nelul Teliu, au fost întrerup­te de câţiva ani. S’a invocat lipsa de fonduri. Totuşi, s’au angajat alte lucrări.­ Linii proectate, dar care nu erau printre cele dintâi prevăzute în planul întocmit de minis­terul comunicaţiilor şi de lu­crări publice, au început să fie executate. Zilele trecute s-a pus d­in discuţia Camerei această chestiune, cerându­­se explicaţiile cuvenite mi­nisterului comunicaţiilor şi lucrărilor publice, care ur­mează să le formuleze. Sistemul proectat până a­­cum nu a fost şi nu este bun. El dovedeşte lipsa de conti­nuitate în marile lucrări pu­blice ce interesează foarte de aproape dezvoltarea noastră economică prin completarea reţelei noastre de căi ferate principale. S’a discutat, la Belgrad, construirea unui pod peste Dunăre, care să asigure o ieşire la Marea Adriatică, printr’o cale ferată ce va tre­ce prin Iugoslavia. Să nu uităm însă, că inte­resele noastre economice ne impun, mai întâi, asigurarea legăturilor statelor de la Nord şi ale provinciilor noastre a­­lipite, cu porturile dunărene şi ale Mării Negre, pentru care am făcut atâtea sacri­ficii. Ieșirea noastră directă și naturală este Marea Nea­gră, spre Orient, iar nu Ma­rea Adriatică, ce interesează mai mult Europa centrală. O sărbătoare naţională Această sărbătoare a fost la Geneva. Poporul, care acum o sută de ani era încă un număr de crâm­­pee, al cărui grumaz era încă strâns sub apăsarea supuşe­­niei, poporul care de-abia des­chisese ochii la 1821 şi nu se ridicase pe amândouă picioa­rele la 1848, astăzi trăeşte zile triumfale. La Geneva, reprezentantul neamului românesc, omul pe care-l numim Nicolae Titules­­cu, a scos fulgere din mintea lui luminată, iar Ungaria a în­ţeles, în sfârşit, că o zi a drep­tăţii a venit pe această lume. Cuvântarea, rostită de Nico­lae Titulescu la Adunarea re­prezentanţilor tuturor popoa­relor, n’a fost numai o podoabă oratorică, căci atât nu ar fi fost prea mult ; dar ceeace a în­semnat faptul glorios, este că arta a reprezentat geniul. Nicolae Titulescu n’a fost, de astă dată, la Geneva, numai împuternicitul unui popor, el n’a fost numai dibaciul minis­tru de externe al unei ţări, dar el a fost un sol al unui neam care şi-a luat locul în rândul celor dintâi popoare ale lumii. La Geneva, reprezentantul Ungariei o luase de sus. Uitând că a fost în Europa un război, de la 1914 până la 1918, uitând că regimentele româneşti au intrat in Budapesta, la 1919, ui­tând că se află sub universala osândă după atentatul de la Marsilia, acest delegat a vorbit ca şi pe vremurile când pinte­nul maghiar sângera popoare­le supuse încă. Dar a venit re­pede deşteptarea. Nicolae Titulescu, împuterni­citul nu numai al regatului ro­mân, dar imputernicitul nea­mului românesc, se urcă la tri­bună. Un fior născut din marea taină, cutremură toate trupuri­le. Toate minţile sunt aţintite, toate privirile sunt asupra lui. Şi el începe să vorbească. A fost o măestrie ! Cât timp a vorbit Nicolae Ti­tulescu, toată lumea, care as­culta, a stat îngenunchiată sub farmec, iar reprezentantul un­gar a simţit durerea înfrângerii definitive. Omorul de pe câm­pia Turdei şi uciderile de pe roatele unde şi-au dat sufletul Horia, Cloşca şi Crişan, au a­­vut marea răzbunare. Patru veacuri de suferinţe ale neamului românesc au fost răzbunate. A vorbit Nicolae Ti­tulescu, pentru ca toată ome­nirea să fie răzbunată, iar a doua zi, undele electrice răs­pândeau pretutindeni marea victorie de la Geneva. Fără cuvinte otrăvitoare îm­potriva neamului maghiar, fără simţire de ură, fără a aminti măcar veacurile care au sân­gerat sufletul neamului româ­nesc, Nicolae Titulescu a răs­turnat victorios toate îndrăz­nelile delegatului budapestan şi a cules aprobarea întregii lumi. Un popor, care se mândreşte cu un astfel de fiu, are drep­tul la viaţă. Origina lui nobilă şi-a făcut loc în vălmăşagul ceasurilor de faţă şi cauza lui dreaptă a biruit. Nicolae Titulescu şi-a cucerit­­ locul pe linia întâia a tuturor­­ marilor români cari nu mai­­ sunt, iar numele său va fi rostit­­ cu veneraţie, cu admirare şi cu­­ recunoştinţă, totdeauna astăzi, totdeauna în scurgerea veacu­rilor şi în vecii vecilor. Aşa se slujeşte un neam. Câţi nu au căutat să pună piedici în calea, tot mereu în urcare, a marelui om, dar ge­niul este o putere care birue fără măcar să lupte. El sboară, el flutură în nevăzut deasupra tuturor capetelor, el biruie şi el este totdeauna stăpânul tu­turor înfăptuirilor. Iar neamul românesc întreg n’are astăzi pentru el decât un strigăt : Să trăiască ! CONSTANTIN BACALBAŞA TRAGICA SINUCIDERE DIN CONSTANTA Constanţa, 14 Dec. Eri, la ora 8 dim., s’a sinu­cis tânărul Nicolae Pătărău din str. General Berthelot 3, trăgându-şi un glonţ de revol­ver in tâmplă. Moartea i-a fost fulgerătoarea. Sinucigaşul şi-a pus capăt zilelor in came­ra în care locuia. Nicolae Pătărău, — după câte s’a­ aflat. — s’a sinucis din xttfft neurasteniei, ivită dir* cauza mizeriei în care se găsea. Corpul sinucisului a fost transportat la morgă. ---------ooo:*: Qco---------­H FIGURI MILITARE Revista italiana „Orizzonti“, nr. 29 din 21 Octombrie-21 No­­embrie, anul Xvn, publică, sub titlul „Siguri militare din toa­te ţările“, următorul articol semnat de d. T. Venturini: „Şeful statului major român, Ioan Antonescu, aparţine unei îndelungate generaţiuni de mi­litari. Mulţi dintre înaintaşii săi au luptat şi s’au distins în diferitele războaie române. loan Antonescu a făcut stră­lucite studii şi azi este unul din ofiţerii cei mai apreciaţi din armata română. In timpul răscoalelor din 1907, el s’a remarcat prin tac­tul şi abilitatea sa. Şef al celei de a III-a secţiune de operaţi­uni a înaltului comandament in marele război, a dovedit din 1916 până în 1920, alesele sale calităţi de strateg şi destoinic organizator. A luat parte la toate opera­ţiunile războiului românesc. Autor a diferite publicaţiuni militare, a dat la iveală, mai cu seamă studii şi directive prin care se precizează doctri­na tactică şi strategică, care ţine seama de condiţiile în cari s’au desvoltat operaţiunile române in, timpul marelui răz­boi. Comandant al şcoalei de răz­boi, s’a relevat nu numai ca un minunat profesor ci şi ca un creator şi animator al actualei doctrine de război română. După război, a fost trimes de­­ comanda supremă pentru pre­liminariile de pace. A fost apoi însărcinat cu importante misi­uni la Petrograd, Varşovia, Constantinopol şi Paris. Ataşat militar la Londra, Paris, Bruxelles, el a condus şcoala de război română timp de 4 ani. General de brigadă, apoi de divizie, el a fost trimes la Ge­neva ca şef al delegaţiei de de­zarmare în 1924, întovărăşind pe A. S. R. Principele Nicolae al României la funerariile ducelui de Aosta, avu ocazie, graţie relaţiilor fă­cute atunci, să constate şi să afirme completa renovare a armatei italiene sub regimul fascist. Decorat cu „Virtutea milita­ră“ cl. l-a, cu .JMihai Viteazul", „Medalia de aur de război“ şi cu numeroase ordine române şi streine, Ioan Antonescu se consacră reorganizării totale a naţiunii şi teritoriului româ­nesc, aşa ca să-i dea organiza­ţia maximă pentru apărarea ţării. El completează azi, ca şef al statului major, organizarea ar­matei române pe baza experi­enţei câştigate în război şi in strălucita sa carieră“. .Hi Conflictul italo-abisinian la Societatea Naţiunilor Londra, 14 (Rador). — Ziarul „Daily Herald” anunţă că A­­bisinia are intenţia de a su­pune Societăţii Naţiunilor con­flictul său cu Italia, în urma incidentului de frontieră de la Valua­. In cazul când Italia ar re­fuza să primească un arbitraj, Abisinia ar insista ca inciden­tul să fie lichidat in fata fo­­­­rului international din Geneva. I ------ooO&Ooo-------­ CONSPIRAŢIE COMUNISTĂ , LA VRAŢA Sofia, 14 (Rador). — Poliţia a descoperit la Vraţa o conspira­ţie comunistă. Au fost arestate 32 de persoane. -------oox: : xoo———­ Portul ilicit de uniforme sau insigne naţional-socialiste aspru pedepsit Berlin, 14 (Rador). — Un de­cret al consiliului de miniştri hotărăşte pedepse severe pen­tru portul ilicit de insigne sau­ uniforme ale partidului naţio­­­nal-socialist. Pedeapsa merge până la închisoare pe viaţă sau condamnare la moarte în ca­zul când vinovatul va fi comis infracţiuni cu intenţia de a provoca răscoală sau de a fi tulburat populaţia. Aceleaşi pedepse sunt prevă­zute pentru faptele comise de un german în străinătate. Vaporul „Vasile Lupu“ cu 100 pasageri pe bord a stat toată noaptea in ceaţă A fost o noapte de groază. — Mare panică printre pasageri. — S’a consumat tot bufetul. — Vaporul n’a avut păcură­ ­ Galaţi, 13 Decembrie/ Azi a. a. s’au primit veşti cu privire la pericolul prin care au trecut cei peste 100 de pasageri de cl. I şi II, aflaţi pe bordul vaporului „Vasile Lupu“ al N. F. R., care părăsind portul Ga­­laţi, a stat toată noaptea in ceaţă. Vaporul „Vasile Lupu“ a pă­răsit portul Galaţi la ora 6 ju­mătate seara, având pe bord pasagerii din Tulcea, Ismail, Valcov, in tranzit, pentru Brăi­la şi 50 pasageri îmbarcaţi din portul Galaţi. Vasul a conti­nuat călătoria cu oarecare greutate din pricina cetii ce se lăsase pe întregul litoral al Dunărei. La un moment dat, nu se mai vedeau nici malurile şi căpitanul făcea toate sfor­ţările spre a aduce vasul in portul Brăila, unde urmau să debarce pasagerii Iată însă, că la o depărtare de numai 3 km. de portul Brăi­la, vasul „Vasile Lupu“ n’a mai putut înainta și a fost nevoit să stopeze chiar in mijlocul Dunărei, unde a fost nevoit să stea toată noaptea, într’o cea­ță de nepătruns fără să poată înainta nici o sută de metri. Spre a se evita o ciocnire, că­­­pitanul a ordonat pilotului ca din 3 în 3 minute, sirena să fluere prelung şi au fost puse în funcţie toate luminile de pe bord. PANICA PRINTRE PASAGERI îşi poate oricine închipui ce noapte de groază au trăit cei peste 100 de pasageri, cari au stat tot timişul în nesiguranţă. Vaporul ,­Vasile Lupu” fiind un vas mici lipsit de cabine, , pasagerii au dormit, parte cu­­ capul pe mese, iar parte pe jos.­­ Timp de 12 ore, până a doua zi la ora 7 dimineaţa, vaporul a stat in largul Dunări şi in ceaţă. Tot ce se găsia la bufet a con­sumat. S’A CONSUMAT ŞI PĂCURĂ Din ordinul comandantului vaporului, maşinile au stat toată noaptea sub presiune. Din aceatsă cauză, s’a consu­mat întreaga cantitate de păcură. Dimineaţa când ceaţa s'a ri­dicat şi vaporul a vrut să por­nească spre Brăila, s’a consta­tat că nu mai este păcură. A trebuit ca vasul să treacă in locuri, să ia păcura nece­sară şi apoi să pornească spre Brăila. Cu ocazia acestui accident se pune din nou în discuţiune a­­menajarea vapoarelor de pasa­geri ale C. F. R. cu reflectoare, mai multe bărci de salvare, iar cele cari fac cursa spre Turnu Severin, ce durează 3 zile, să fie înzestrat şi cu aparate de T. F. F. Desigur, dacă vaporul „Vasile Lupu“ ar fi avut la comandă un mic reflector, ar fi atras a­­tenţia organelor de port din Brăila şi ar fi trimis imediat ajutoare, scutind astfel 100 de pasageri, printre cari femei și copii, să se chinuiască o noap­te întreagă pe bord. Essa Confiscarea averii partidelor politice dizolvate din Bulgaria Sofia, 13 Radio-Central). — „Monitorul Oficial” publică un decret al guvernului, care pre­vede confiscarea averii mobilă și imobilă a partidelor politice dizolvate în luna Iunie, în fa­voarea statului. Toate persoanele cari posedă părţi din această avere sau ştiu unde se află, sunt obligate să­­ denunţe imediat acest lucru;­­ contrar, vor fi pedepsite.­­ Averea confiscată va fi seca­­­­să la licitaţie, iar din sumele obţinute vor fi achitaţi mai­­ întâi creditorii, cari trebue să I se prezinte în termen de trei­­ luni, iar restul va reveni sta­­­­tului. Senatul cehoslovac aduce elogii miniştrilor de externe ai Micii înţelegeri Fraga, 13 (Radio-Central). — Senatul a început azi dim­ dis­cuţia asupra proectrului de bu­get. Desbateriile vor diurn trei zile. Discuţiile au fost începute print­r’o desbatere politică. Primul a luat cuvântul d­etod.ora, raportor general al Senatului. D-sa a declarat printre altele că revizionismul a suferit o lo­­viitură gravă, dar că Mica în­ţelegere a întins mâna poporu­lui ungar pentru prietenie şi colaborare. D. Beneş, şi prietenii săi, d-nii Oratorul a rostit cuvinte căldu­roase pentru Franţa şi d. La­val, pentru audaita România şi Suveranul ei precum şi pentru blocul balcan­i­c şi reprezentanţii lui. Tuturor acestora, precum şi d-Ior Eden şi Litvinov, le re­vine mulţumirea şi recunoştin­ţa Cehoslovaciei. A vorbit şi d. Nisner, social­­, democrat german,, care a dez­i­­terat următoarele : .Statul nostru, Cehoslovacia, este o oază a păcii şi în special­­ a umanităţii şi a dreptăţii. Noi suntem gata să-l apărăm atât timp cât va fi un stat al m­ilitar Hii­­. Joi s’a deschis la Cercul Mili­­tar bazarul anual al soc. ...Prin­cipele Mircea“, de sub preşe­dinţia M. Sale Regina Maria. Solemnitatea oficială a inau­gurării a fost­ amânată pen­tru o zi când va puntea par­­ticipa şi M. S. Regina Măria, probabil Duminică. In sala de sus unde este or­ganizat bazarul, se găsesc, nu­­meroa­se compartimente cu da­­ruri practice şi artistice- căsă­tori şti obiecte româneşte. Jucă­rii, etc., ete. La alcătuirea lui, sub directa­­ supraveghere a d-nei Lia V. Brătianu, şi-au dat concursul d-nele Cantacuzino, Costescu, Penescu, Gordiu, Nicoleanu, O­­pran, Vişoiariu, Burileanu, Gol­­fineanu, Voinescu, Marinescu, Berindei, Zissu, Sâveanu, Cer­chez, Iacobescu etc. Printre vizitat­orii de eri ai bazarului soc. „Principele Mir. Mircea” notăm pe d. Victor Slă­­vescu, ministr de finanţe, cu d-na, d-na Titulescu; d-na Ste­lien Popescu; d-na Attsczisew­­schi, soţia d-lui ministru al Po­­loniei la Bucureşti; d-na Ha­­nenschield, soţia d-lui­ ministru al Austriei; d-na Guillaume, so­­ţia d-lui­ ministru al Belgiei, d. Gojciu de la ministerul de agri­­c­ul­tură, etc., etc. Publicul este rugat a vi­zit­a bazarul, venind astfel in ajuto­rul copiilor din România. D-na şi d. Victor Slăvescu, ministru de finanţe, organizator în mijlocul comitetului IMPRESIONANTA SINUCIDERE A UNUI COMERCIANT — DUPĂ CE-ŞI UNGE CORPUL CU PETROL IŞI DA FOC — Cernăuţi 13 Decembrie O impresionantă dramă s'-i petrecut ori in comuna Draci­­neţi din judeţul nostru... Comerciantul Iossel Hen­felrt din acea comună­, trăind in ul­timul timp într’o neagră mize­rie şi ajungând în situaţia ce a nu-şi mai putea agonisi exi­stenţa, a hotărît a-şi pune ca­păt zilelor. In acest scop, el a recurs, in disperarea sa, la un mijloc de sinucidere neobişnuit. Ret­râ­­n gându-se in camera sa, s’a des-­i brâcat de haine, iar, după ce­­ I şi-a uns corpul cu petrol, şi-a ,­­ dat foc. La­ ţipetele groaznice ,­­ de durere ale sinucigaşului au alergat membrii familiei în a­­­­jutorul nefericitului, încercând­­ să înăbuşe flăcările.­­ Comerciantul Hellfeld a fost­­ transportat in agonie la spi­talul central din Cernăuţi. ------------xorox------------ ( Jefuirea unui mare magazin din Constanţa Constanţa, 14 Dec. Bii noapte s-a săvârşit o spar­gere îndrăzneaţă la magazinul „Horen“ din str. General Cer­nat 10, proprietatea d-lui Ca­­lust Marghisian. Cu ajutorul unor topoare, hoţii au spart­ un zid, strecu­­rându-se în magazin, de unde au furat cantităţi mari de ar­ticole de coloniale, saci cu ca­fea, ceai etc. şi o sumă de bani. Comisarul P. Mânescu a în­treprins cercetări. XX «g* XX----------— Un mare crah financiar —--------Cossex-----------­Paris, 13 (Radar). — Ieri a fost arestat în apropiere de Cannes, supusul danez Jean Moeller, zis Johannes Lykkedal, animatorul a mai multor socie­tăţi financiare, cea mai mare parte în faliment sau lichidare judiciară. Expertiza evaluiază la 175 mi­lioane de franci totalul pasivu­lui firmelor conduse de Moel­­ler, care sunt subt cercetarea justiţiei incă din 1933. in Franţa S'a prăbuşit un balcon cu 8 persoane Varşovia, 13 (Radio-Central). —Din Zawiercie se anunţă : Un balcon dela etajul doi al unei clădiri nou construite, s’a pră­buşit azi. Pe balcon se aflau opt persoane dintre cari trei au fost ucise, iar cinci grav ră­nite. Sechestrarea averii vinovaţilor in răscoala din Catalonia Barcelona, 14 (Rador). — Autorităţile au început seche­strarea provizorie a bunurilor principalilor inculpaţi în miş­carea insurecţională din Oc­tombrie. Astfel a fost ordonată se­chestrarea bunurilor d-lui Com­panys şi ale membrilor guver­nului său, averea fostului pri­mar din Barcelona, precum şi m­ vrí T­'wrimír k­ií—­i -­t-i 53 Accident grav de automobil în Capitală Un ofiţer, un preot şi soţia sa, grav răniţi , r " - - • «Vii rn'i-iw.­ Joi noapte, la ora 1 un grav accident de automobil s'a întâmplat pe d-dul Pache. Un automobil condus de sol­datul şofer Petruş Petre, care trecea spre Obor, din cauza u­­nui viraj brusc, s’a lovit de un stâlp ce susţinea firele elec­trice ale tramvaiului, sfârâ­­măndu-se. Cele trei persoane cari se aflau in maşină au fost grav­ rănite. Cu ambulanţa Salvării, răni­ţii au fost duşi la spitalul Col­­ţea. Ei sunt : căpitan Georgescu de la Arsenalul aeronautic, preotul Ionescu ,de la biserica Amza şi soţia sa Virginia. In puterea nopţii organele anchetatoare au făcut cerce­tări, spre a stabili cauzele ac­cidentului. Şoferul Petruş Pe­tre, care a scăpat cu câteva sgârieturi la faţă şi mâini, a fost interogat. El a declarat că vrând sa ocolească o căruţă a virat brusc și din cauză că pavajul era ud mașina a derapat lovindu-se­ puternic de stâlp. Necesitatea creerei de urgenţă a unei societăţi de ereditate şi eugenică de G. MARINESCU membru al Academiei române Niciodată problema ereditaţei şi eugenicei nu s’a pus cu o ur­genţă atât de impresionantă ca astăzi când România, mai mult ca altădată, este bântuită de atâtea plăgi sociale şi mai cu seamă când educaţia ma­ternă, a primei copilării, a tine­­reţei şi a unei căsătorii sănă­toase devine un imperativ ca­re, ca şi in alte ţări, a intrat în conştiinţa oamenilor îngrijaţi de soarta poporului lor. Ace­sta este motivul care m’a înde­mnat să iau iniţiativa creerei unei societăţi de ereditate şi eugenică după ce propusesem la congresul de neurologie, psihiatrie şi­ endocrinologie din Septembrie anul trecut să aibă ca subiect principal pentru a­­nul acesta ereditatea, ceia ce s’a şi întâmplat. Cum societatea noastră de e­­reditate şi eugenică va fi con­stituită in curând să mi se per­mită să dau câteva date asupra cunoştinţelor noastre despre e­­reditate şi eugenică. Ereditatea este expresia unei legi generale, a unei legi a uni­versului, care asigură conser­varea fiinţelor vii in timp şi spaţiu şi permite transformarea energiei din cosmos în energie superioară. Ereditatea se impune minţei noastre cu evidenţa unei axio­me, pentru că nu suferă nici o excepţiune. Din punct de vede­re fizic ca şi din punctul de ve­dere moral o fiinţă vie, animal sau vegetal, moşteneşte fatal caracterul speţei sale. La animale se transmit prin e­­reditate şi fenomenele activită­­ţii mintale: instincte, memorie, obiceiuri, imaginaţie, aptitudini pentru ştiinţe sau pentru alte discipline, sentimente, pasiuni, energia caracterului, dar din nenorocire şi stări morbide: a­­lienaţie mintală, epilepsie, i­­dioţia, alcoolismul, sinucidere, tendinţe asociale şi boale ale diferitelor organe, stări patho­­logice care, uneori, apar cu o fatalitate îngrozitoare. In privinţa moştenirea carac­terelor fizice şi fiziologice an­ticii (Platon, Aristot) aveau oarecare noţiuni destul de co­recte dar doctrina eredităţei 120 s Iuţioniştii veacului trecut (Dar­win, Spencer, Haeckel) şi me­canismul ei se precizează cu cercetările stareţului de la­ Alt­­j brün, Mendel. Acesta a stabilit­­ nişte reguli care domină eredi­­t­­atea normală şi cercetările lui fură confirmate de Vriess, Tschermak Corens etc. Din cercetările călugărului Mendel a eşit o ştiinţă nouă, genetica, care are reprezentanţi iluştri printre cari trebue să numărăm in prima linie pe Morgan care a luat de curând premiul Nobel.­­ Nu e locul de a face aci istori­­i cui cunoştinţelor noastre asu- I pra diferitelor teorii propuse­­ pentru a explica mecanismul intim al eredităţei şi a preciza rolul lui Lamarck, Darwin, Spencer în această privinţă. Nu putem însă trece cu vede­rea că ideile lui Weissman (te­oria continuitatei plasmei ger­minative) care a distins in or­ganism soma, adică corpul, de­stinat să se transforme şi să dispară şi partea esenţială, ger­menul, (plasma germinativă) fix şi nemuritor, conţinut în glandele sexuale; plasma ger­minativă reprezintă in stare potenţială generaţiile viitoare. Prin această continuitate­­ger­­minală toate organismele sunt strâns legate cu strămoşii cei mai depărtaţi. Există un ade­vărat lanţ germinal care trans­mite făclia vieţei de la o gene­raţie la alta. Era natural ca ereditatea să conducă la aplicaţii practice adică la îmbunătăţirea rasei o­­meneşti, după ce omul amelio­rase rasa animalelor, mărin­­du-le randamentul, sau,­in do­­m­eniul plantelor, creind va­rietăţi atât de numeroase şi a­­tât de folositoare şi încântând simţurile noastre. Două probleme mari trebue să preocupe mintea oamenilor de bine din România: pe deo­parte mortalitatea îngrozitoare a copiilor, iar pe de altă parte înmulţirea elementelor care au nevoie de asistenţa socială. In adevăr numărul celor sănă­toşi ca ereditate, al acelor bine înzestraţi, talentaţi, superiori din punct de vedere etic, des­

Next