Universul, decembrie 1934 (Anul 51, nr. 344-356)
1934-12-16 / nr. 344
. - Anul al 51-lea 14 Pagini EXEMPLARULgM Pactal Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G le P. T. T. No. 120.288/932 LUIGI CAZZAVILLANUNIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOEANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10 SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 FONDATORI nr. 344 Duminică 16 Decembrie 1934 p 1111 DIRECTORI STELAN POPESCU Ieşirea la Marea Neagră Sub fostele dominaţiuni străine, atât teritoriile de peste Carpaţi, cât şi cele de peste Prut, au suferit economiceşte, atât din cauza poziţiei lor excentrice în imperiile austro-ungar şi rus, cât şi din cauza unor căi de comunicaţie, insuficiente, defectuoase şi rău dirijate. Aceste teritorii au fost considerate drept „colonii” bune de exploatat de către stăpânitorii lor din trecut. In politica sa economică, Ungaria dinainte de 1918, n’a voit să ţină niciodată seamă de interesele speciale ale Ardealului şi Banatului. S’a dovedit aceasta în 1886, când sub presiunea agrarienilor maghiari, Austro-Ungaria a denunţat convenţia comercială cu România, provocând războiul vamal, care a durat până în anul 1902. Consecinţele economice ale acelui război vamal au fost dezastruoase pentru Ardeal şi Banat, deoarece, produsele acestor provincii n’au mai putut să fie trimise în România, singurul lor debuşeu. Cei care au protestat mai tare, în acea epocă, împotriva politicii economice a Ungariei, au fost maghiarii şi saşii din Ardeal, deoarece ei dirijau, ca şi azi, întreprinderile industriale şi comerciale. După unire situaţia s’a modificat. Echilibrul a fost restabilit. Ardealul, Banatul şi Basarabia, reintegrate în statul românesc, prin legâtu ţ rile fireşti cu vechiul regat, şi prin ieşirea la Marea Neagră, au putut să se dezvolte economiceşte. In Ardeal şi Banat, numărul întreprinderilor industriale şi comerciale, de toate categoriile, a sporit simţitor. Până la 1927, adică după nouă anii dela unire, s’a putut Înfiinţa in aceste teritorii 676 de întreprinderi noi industriale. Apoi, industrii noi au fost create. Trebuia Insă să asigurăm teritoriilor alipite căi de comunicaţie bune in legături directe spre porturile principale dunărene şi maritime ■ Brăila, Galaţi, Sulina şi Constanţa, ca şi cu diferite regiuni din interior. In primul rând, s’a impus construcţia căii ferate Braşov—Teliu—Nehoiaş—Buzău, de o importanţă covârşitoare economică, prin asigurarea legăturii directe a Ardealului cu porturile dunărene şi maritime. Această nouă linie mai prezintă şi alt avantaj : descongestionarea liniei ferate Braşov—Bucureşti. Lucrările executate pe linia aceasta , între care şi tunelul Teliu, au fost întrerupte de câţiva ani. S’a invocat lipsa de fonduri. Totuşi, s’au angajat alte lucrări. Linii proectate, dar care nu erau printre cele dintâi prevăzute în planul întocmit de ministerul comunicaţiilor şi de lucrări publice, au început să fie executate. Zilele trecute s-a pus din discuţia Camerei această chestiune, cerânduse explicaţiile cuvenite ministerului comunicaţiilor şi lucrărilor publice, care urmează să le formuleze. Sistemul proectat până acum nu a fost şi nu este bun. El dovedeşte lipsa de continuitate în marile lucrări publice ce interesează foarte de aproape dezvoltarea noastră economică prin completarea reţelei noastre de căi ferate principale. S’a discutat, la Belgrad, construirea unui pod peste Dunăre, care să asigure o ieşire la Marea Adriatică, printr’o cale ferată ce va trece prin Iugoslavia. Să nu uităm însă, că interesele noastre economice ne impun, mai întâi, asigurarea legăturilor statelor de la Nord şi ale provinciilor noastre alipite, cu porturile dunărene şi ale Mării Negre, pentru care am făcut atâtea sacrificii. Ieșirea noastră directă și naturală este Marea Neagră, spre Orient, iar nu Marea Adriatică, ce interesează mai mult Europa centrală. O sărbătoare naţională Această sărbătoare a fost la Geneva. Poporul, care acum o sută de ani era încă un număr de crâmpee, al cărui grumaz era încă strâns sub apăsarea supuşeniei, poporul care de-abia deschisese ochii la 1821 şi nu se ridicase pe amândouă picioarele la 1848, astăzi trăeşte zile triumfale. La Geneva, reprezentantul neamului românesc, omul pe care-l numim Nicolae Titulescu, a scos fulgere din mintea lui luminată, iar Ungaria a înţeles, în sfârşit, că o zi a dreptăţii a venit pe această lume. Cuvântarea, rostită de Nicolae Titulescu la Adunarea reprezentanţilor tuturor popoarelor, n’a fost numai o podoabă oratorică, căci atât nu ar fi fost prea mult ; dar ceeace a însemnat faptul glorios, este că arta a reprezentat geniul. Nicolae Titulescu n’a fost, de astă dată, la Geneva, numai împuternicitul unui popor, el n’a fost numai dibaciul ministru de externe al unei ţări, dar el a fost un sol al unui neam care şi-a luat locul în rândul celor dintâi popoare ale lumii. La Geneva, reprezentantul Ungariei o luase de sus. Uitând că a fost în Europa un război, de la 1914 până la 1918, uitând că regimentele româneşti au intrat in Budapesta, la 1919, uitând că se află sub universala osândă după atentatul de la Marsilia, acest delegat a vorbit ca şi pe vremurile când pintenul maghiar sângera popoarele supuse încă. Dar a venit repede deşteptarea. Nicolae Titulescu, împuternicitul nu numai al regatului român, dar imputernicitul neamului românesc, se urcă la tribună. Un fior născut din marea taină, cutremură toate trupurile. Toate minţile sunt aţintite, toate privirile sunt asupra lui. Şi el începe să vorbească. A fost o măestrie ! Cât timp a vorbit Nicolae Titulescu, toată lumea, care asculta, a stat îngenunchiată sub farmec, iar reprezentantul ungar a simţit durerea înfrângerii definitive. Omorul de pe câmpia Turdei şi uciderile de pe roatele unde şi-au dat sufletul Horia, Cloşca şi Crişan, au avut marea răzbunare. Patru veacuri de suferinţe ale neamului românesc au fost răzbunate. A vorbit Nicolae Titulescu, pentru ca toată omenirea să fie răzbunată, iar a doua zi, undele electrice răspândeau pretutindeni marea victorie de la Geneva. Fără cuvinte otrăvitoare împotriva neamului maghiar, fără simţire de ură, fără a aminti măcar veacurile care au sângerat sufletul neamului românesc, Nicolae Titulescu a răsturnat victorios toate îndrăznelile delegatului budapestan şi a cules aprobarea întregii lumi. Un popor, care se mândreşte cu un astfel de fiu, are dreptul la viaţă. Origina lui nobilă şi-a făcut loc în vălmăşagul ceasurilor de faţă şi cauza lui dreaptă a biruit. Nicolae Titulescu şi-a cucerit locul pe linia întâia a tuturor marilor români cari nu mai sunt, iar numele său va fi rostit cu veneraţie, cu admirare şi cu recunoştinţă, totdeauna astăzi, totdeauna în scurgerea veacurilor şi în vecii vecilor. Aşa se slujeşte un neam. Câţi nu au căutat să pună piedici în calea, tot mereu în urcare, a marelui om, dar geniul este o putere care birue fără măcar să lupte. El sboară, el flutură în nevăzut deasupra tuturor capetelor, el biruie şi el este totdeauna stăpânul tuturor înfăptuirilor. Iar neamul românesc întreg n’are astăzi pentru el decât un strigăt : Să trăiască ! CONSTANTIN BACALBAŞA TRAGICA SINUCIDERE DIN CONSTANTA Constanţa, 14 Dec. Eri, la ora 8 dim., s’a sinucis tânărul Nicolae Pătărău din str. General Berthelot 3, trăgându-şi un glonţ de revolver in tâmplă. Moartea i-a fost fulgerătoarea. Sinucigaşul şi-a pus capăt zilelor in camera în care locuia. Nicolae Pătărău, — după câte s’a aflat. — s’a sinucis din xttfft neurasteniei, ivită dir* cauza mizeriei în care se găsea. Corpul sinucisului a fost transportat la morgă. ---------ooo:*: Qco---------H FIGURI MILITARE Revista italiana „Orizzonti“, nr. 29 din 21 Octombrie-21 Noembrie, anul Xvn, publică, sub titlul „Siguri militare din toate ţările“, următorul articol semnat de d. T. Venturini: „Şeful statului major român, Ioan Antonescu, aparţine unei îndelungate generaţiuni de militari. Mulţi dintre înaintaşii săi au luptat şi s’au distins în diferitele războaie române. loan Antonescu a făcut strălucite studii şi azi este unul din ofiţerii cei mai apreciaţi din armata română. In timpul răscoalelor din 1907, el s’a remarcat prin tactul şi abilitatea sa. Şef al celei de a III-a secţiune de operaţiuni a înaltului comandament in marele război, a dovedit din 1916 până în 1920, alesele sale calităţi de strateg şi destoinic organizator. A luat parte la toate operaţiunile războiului românesc. Autor a diferite publicaţiuni militare, a dat la iveală, mai cu seamă studii şi directive prin care se precizează doctrina tactică şi strategică, care ţine seama de condiţiile în cari s’au desvoltat operaţiunile române in, timpul marelui război. Comandant al şcoalei de război, s’a relevat nu numai ca un minunat profesor ci şi ca un creator şi animator al actualei doctrine de război română. După război, a fost trimes de comanda supremă pentru preliminariile de pace. A fost apoi însărcinat cu importante misiuni la Petrograd, Varşovia, Constantinopol şi Paris. Ataşat militar la Londra, Paris, Bruxelles, el a condus şcoala de război română timp de 4 ani. General de brigadă, apoi de divizie, el a fost trimes la Geneva ca şef al delegaţiei de dezarmare în 1924, întovărăşind pe A. S. R. Principele Nicolae al României la funerariile ducelui de Aosta, avu ocazie, graţie relaţiilor făcute atunci, să constate şi să afirme completa renovare a armatei italiene sub regimul fascist. Decorat cu „Virtutea militară“ cl. l-a, cu .JMihai Viteazul", „Medalia de aur de război“ şi cu numeroase ordine române şi streine, Ioan Antonescu se consacră reorganizării totale a naţiunii şi teritoriului românesc, aşa ca să-i dea organizaţia maximă pentru apărarea ţării. El completează azi, ca şef al statului major, organizarea armatei române pe baza experienţei câştigate în război şi in strălucita sa carieră“. .Hi Conflictul italo-abisinian la Societatea Naţiunilor Londra, 14 (Rador). — Ziarul „Daily Herald” anunţă că Abisinia are intenţia de a supune Societăţii Naţiunilor conflictul său cu Italia, în urma incidentului de frontieră de la Valua. In cazul când Italia ar refuza să primească un arbitraj, Abisinia ar insista ca incidentul să fie lichidat in fata forului international din Geneva. I ------ooO&Ooo------- CONSPIRAŢIE COMUNISTĂ , LA VRAŢA Sofia, 14 (Rador). — Poliţia a descoperit la Vraţa o conspiraţie comunistă. Au fost arestate 32 de persoane. -------oox: : xoo——— Portul ilicit de uniforme sau insigne naţional-socialiste aspru pedepsit Berlin, 14 (Rador). — Un decret al consiliului de miniştri hotărăşte pedepse severe pentru portul ilicit de insigne sau uniforme ale partidului naţional-socialist. Pedeapsa merge până la închisoare pe viaţă sau condamnare la moarte în cazul când vinovatul va fi comis infracţiuni cu intenţia de a provoca răscoală sau de a fi tulburat populaţia. Aceleaşi pedepse sunt prevăzute pentru faptele comise de un german în străinătate. Vaporul „Vasile Lupu“ cu 100 pasageri pe bord a stat toată noaptea in ceaţă A fost o noapte de groază. — Mare panică printre pasageri. — S’a consumat tot bufetul. — Vaporul n’a avut păcură Galaţi, 13 Decembrie/ Azi a. a. s’au primit veşti cu privire la pericolul prin care au trecut cei peste 100 de pasageri de cl. I şi II, aflaţi pe bordul vaporului „Vasile Lupu“ al N. F. R., care părăsind portul Galaţi, a stat toată noaptea in ceaţă. Vaporul „Vasile Lupu“ a părăsit portul Galaţi la ora 6 jumătate seara, având pe bord pasagerii din Tulcea, Ismail, Valcov, in tranzit, pentru Brăila şi 50 pasageri îmbarcaţi din portul Galaţi. Vasul a continuat călătoria cu oarecare greutate din pricina cetii ce se lăsase pe întregul litoral al Dunărei. La un moment dat, nu se mai vedeau nici malurile şi căpitanul făcea toate sforţările spre a aduce vasul in portul Brăila, unde urmau să debarce pasagerii Iată însă, că la o depărtare de numai 3 km. de portul Brăila, vasul „Vasile Lupu“ n’a mai putut înainta și a fost nevoit să stopeze chiar in mijlocul Dunărei, unde a fost nevoit să stea toată noaptea, într’o ceață de nepătruns fără să poată înainta nici o sută de metri. Spre a se evita o ciocnire, căpitanul a ordonat pilotului ca din 3 în 3 minute, sirena să fluere prelung şi au fost puse în funcţie toate luminile de pe bord. PANICA PRINTRE PASAGERI îşi poate oricine închipui ce noapte de groază au trăit cei peste 100 de pasageri, cari au stat tot timişul în nesiguranţă. Vaporul ,Vasile Lupu” fiind un vas mici lipsit de cabine, , pasagerii au dormit, parte cu capul pe mese, iar parte pe jos. Timp de 12 ore, până a doua zi la ora 7 dimineaţa, vaporul a stat in largul Dunări şi in ceaţă. Tot ce se găsia la bufet a consumat. S’A CONSUMAT ŞI PĂCURĂ Din ordinul comandantului vaporului, maşinile au stat toată noaptea sub presiune. Din aceatsă cauză, s’a consumat întreaga cantitate de păcură. Dimineaţa când ceaţa s'a ridicat şi vaporul a vrut să pornească spre Brăila, s’a constatat că nu mai este păcură. A trebuit ca vasul să treacă in locuri, să ia păcura necesară şi apoi să pornească spre Brăila. Cu ocazia acestui accident se pune din nou în discuţiune amenajarea vapoarelor de pasageri ale C. F. R. cu reflectoare, mai multe bărci de salvare, iar cele cari fac cursa spre Turnu Severin, ce durează 3 zile, să fie înzestrat şi cu aparate de T. F. F. Desigur, dacă vaporul „Vasile Lupu“ ar fi avut la comandă un mic reflector, ar fi atras atenţia organelor de port din Brăila şi ar fi trimis imediat ajutoare, scutind astfel 100 de pasageri, printre cari femei și copii, să se chinuiască o noapte întreagă pe bord. Essa Confiscarea averii partidelor politice dizolvate din Bulgaria Sofia, 13 Radio-Central). — „Monitorul Oficial” publică un decret al guvernului, care prevede confiscarea averii mobilă și imobilă a partidelor politice dizolvate în luna Iunie, în favoarea statului. Toate persoanele cari posedă părţi din această avere sau ştiu unde se află, sunt obligate să denunţe imediat acest lucru; contrar, vor fi pedepsite. Averea confiscată va fi secasă la licitaţie, iar din sumele obţinute vor fi achitaţi mai întâi creditorii, cari trebue să I se prezinte în termen de trei luni, iar restul va reveni statului. Senatul cehoslovac aduce elogii miniştrilor de externe ai Micii înţelegeri Fraga, 13 (Radio-Central). — Senatul a început azi dim discuţia asupra proectrului de buget. Desbateriile vor diurn trei zile. Discuţiile au fost începute printr’o desbatere politică. Primul a luat cuvântul detod.ora, raportor general al Senatului. D-sa a declarat printre altele că revizionismul a suferit o loviitură gravă, dar că Mica înţelegere a întins mâna poporului ungar pentru prietenie şi colaborare. D. Beneş, şi prietenii săi, d-nii Oratorul a rostit cuvinte călduroase pentru Franţa şi d. Laval, pentru audaita România şi Suveranul ei precum şi pentru blocul balcanic şi reprezentanţii lui. Tuturor acestora, precum şi d-Ior Eden şi Litvinov, le revine mulţumirea şi recunoştinţa Cehoslovaciei. A vorbit şi d. Nisner, social, democrat german,, care a deziterat următoarele : .Statul nostru, Cehoslovacia, este o oază a păcii şi în special a umanităţii şi a dreptăţii. Noi suntem gata să-l apărăm atât timp cât va fi un stat al militar Hii. Joi s’a deschis la Cercul Militar bazarul anual al soc. ...Principele Mircea“, de sub preşedinţia M. Sale Regina Maria. Solemnitatea oficială a inaugurării a fost amânată pentru o zi când va puntea participa şi M. S. Regina Măria, probabil Duminică. In sala de sus unde este organizat bazarul, se găsesc, numeroase compartimente cu daruri practice şi artistice- căsători şti obiecte româneşte. Jucării, etc., ete. La alcătuirea lui, sub directa supraveghere a d-nei Lia V. Brătianu, şi-au dat concursul d-nele Cantacuzino, Costescu, Penescu, Gordiu, Nicoleanu, Opran, Vişoiariu, Burileanu, Golfineanu, Voinescu, Marinescu, Berindei, Zissu, Sâveanu, Cerchez, Iacobescu etc. Printre vizitatorii de eri ai bazarului soc. „Principele Mir. Mircea” notăm pe d. Victor Slăvescu, ministr de finanţe, cu d-na, d-na Titulescu; d-na Stelien Popescu; d-na Attsczisewschi, soţia d-lui ministru al Poloniei la Bucureşti; d-na Hanenschield, soţia d-lui ministru al Austriei; d-na Guillaume, soţia d-lui ministru al Belgiei, d. Gojciu de la ministerul de agricultură, etc., etc. Publicul este rugat a vizita bazarul, venind astfel in ajutorul copiilor din România. D-na şi d. Victor Slăvescu, ministru de finanţe, organizator în mijlocul comitetului IMPRESIONANTA SINUCIDERE A UNUI COMERCIANT — DUPĂ CE-ŞI UNGE CORPUL CU PETROL IŞI DA FOC — Cernăuţi 13 Decembrie O impresionantă dramă s'-i petrecut ori in comuna Dracineţi din judeţul nostru... Comerciantul Iossel Henfelrt din acea comună, trăind in ultimul timp într’o neagră mizerie şi ajungând în situaţia ce a nu-şi mai putea agonisi existenţa, a hotărît a-şi pune capăt zilelor. In acest scop, el a recurs, in disperarea sa, la un mijloc de sinucidere neobişnuit. Retrân gându-se in camera sa, s’a des-i brâcat de haine, iar, după ce I şi-a uns corpul cu petrol, şi-a , dat foc. La ţipetele groaznice , de durere ale sinucigaşului au alergat membrii familiei în ajutorul nefericitului, încercând să înăbuşe flăcările. Comerciantul Hellfeld a fost transportat in agonie la spitalul central din Cernăuţi. ------------xorox------------ ( Jefuirea unui mare magazin din Constanţa Constanţa, 14 Dec. Bii noapte s-a săvârşit o spargere îndrăzneaţă la magazinul „Horen“ din str. General Cernat 10, proprietatea d-lui Calust Marghisian. Cu ajutorul unor topoare, hoţii au spart un zid, strecurându-se în magazin, de unde au furat cantităţi mari de articole de coloniale, saci cu cafea, ceai etc. şi o sumă de bani. Comisarul P. Mânescu a întreprins cercetări. XX «g* XX----------— Un mare crah financiar —--------Cossex-----------Paris, 13 (Radar). — Ieri a fost arestat în apropiere de Cannes, supusul danez Jean Moeller, zis Johannes Lykkedal, animatorul a mai multor societăţi financiare, cea mai mare parte în faliment sau lichidare judiciară. Expertiza evaluiază la 175 milioane de franci totalul pasivului firmelor conduse de Moeller, care sunt subt cercetarea justiţiei incă din 1933. in Franţa S'a prăbuşit un balcon cu 8 persoane Varşovia, 13 (Radio-Central). —Din Zawiercie se anunţă : Un balcon dela etajul doi al unei clădiri nou construite, s’a prăbuşit azi. Pe balcon se aflau opt persoane dintre cari trei au fost ucise, iar cinci grav rănite. Sechestrarea averii vinovaţilor in răscoala din Catalonia Barcelona, 14 (Rador). — Autorităţile au început sechestrarea provizorie a bunurilor principalilor inculpaţi în mişcarea insurecţională din Octombrie. Astfel a fost ordonată sechestrarea bunurilor d-lui Companys şi ale membrilor guvernului său, averea fostului primar din Barcelona, precum şi m vrí T'wrimír kií—i -t-i 53 Accident grav de automobil în Capitală Un ofiţer, un preot şi soţia sa, grav răniţi , r " - - • «Vii rn'i-iw. Joi noapte, la ora 1 un grav accident de automobil s'a întâmplat pe d-dul Pache. Un automobil condus de soldatul şofer Petruş Petre, care trecea spre Obor, din cauza unui viraj brusc, s’a lovit de un stâlp ce susţinea firele electrice ale tramvaiului, sfârâmăndu-se. Cele trei persoane cari se aflau in maşină au fost grav rănite. Cu ambulanţa Salvării, răniţii au fost duşi la spitalul Colţea. Ei sunt : căpitan Georgescu de la Arsenalul aeronautic, preotul Ionescu ,de la biserica Amza şi soţia sa Virginia. In puterea nopţii organele anchetatoare au făcut cercetări, spre a stabili cauzele accidentului. Şoferul Petruş Petre, care a scăpat cu câteva sgârieturi la faţă şi mâini, a fost interogat. El a declarat că vrând sa ocolească o căruţă a virat brusc și din cauză că pavajul era ud mașina a derapat lovindu-se puternic de stâlp. Necesitatea creerei de urgenţă a unei societăţi de ereditate şi eugenică de G. MARINESCU membru al Academiei române Niciodată problema ereditaţei şi eugenicei nu s’a pus cu o urgenţă atât de impresionantă ca astăzi când România, mai mult ca altădată, este bântuită de atâtea plăgi sociale şi mai cu seamă când educaţia maternă, a primei copilării, a tinereţei şi a unei căsătorii sănătoase devine un imperativ care, ca şi in alte ţări, a intrat în conştiinţa oamenilor îngrijaţi de soarta poporului lor. Acesta este motivul care m’a îndemnat să iau iniţiativa creerei unei societăţi de ereditate şi eugenică după ce propusesem la congresul de neurologie, psihiatrie şi endocrinologie din Septembrie anul trecut să aibă ca subiect principal pentru anul acesta ereditatea, ceia ce s’a şi întâmplat. Cum societatea noastră de ereditate şi eugenică va fi constituită in curând să mi se permită să dau câteva date asupra cunoştinţelor noastre despre ereditate şi eugenică. Ereditatea este expresia unei legi generale, a unei legi a universului, care asigură conservarea fiinţelor vii in timp şi spaţiu şi permite transformarea energiei din cosmos în energie superioară. Ereditatea se impune minţei noastre cu evidenţa unei axiome, pentru că nu suferă nici o excepţiune. Din punct de vedere fizic ca şi din punctul de vedere moral o fiinţă vie, animal sau vegetal, moşteneşte fatal caracterul speţei sale. La animale se transmit prin ereditate şi fenomenele activităţii mintale: instincte, memorie, obiceiuri, imaginaţie, aptitudini pentru ştiinţe sau pentru alte discipline, sentimente, pasiuni, energia caracterului, dar din nenorocire şi stări morbide: alienaţie mintală, epilepsie, idioţia, alcoolismul, sinucidere, tendinţe asociale şi boale ale diferitelor organe, stări pathologice care, uneori, apar cu o fatalitate îngrozitoare. In privinţa moştenirea caracterelor fizice şi fiziologice anticii (Platon, Aristot) aveau oarecare noţiuni destul de corecte dar doctrina eredităţei 120 s Iuţioniştii veacului trecut (Darwin, Spencer, Haeckel) şi mecanismul ei se precizează cu cercetările stareţului de la Altj brün, Mendel. Acesta a stabilit nişte reguli care domină ereditatea normală şi cercetările lui fură confirmate de Vriess, Tschermak Corens etc. Din cercetările călugărului Mendel a eşit o ştiinţă nouă, genetica, care are reprezentanţi iluştri printre cari trebue să numărăm in prima linie pe Morgan care a luat de curând premiul Nobel. Nu e locul de a face aci istorii cui cunoştinţelor noastre asu- I pra diferitelor teorii propuse pentru a explica mecanismul intim al eredităţei şi a preciza rolul lui Lamarck, Darwin, Spencer în această privinţă. Nu putem însă trece cu vederea că ideile lui Weissman (teoria continuitatei plasmei germinative) care a distins in organism soma, adică corpul, destinat să se transforme şi să dispară şi partea esenţială, germenul, (plasma germinativă) fix şi nemuritor, conţinut în glandele sexuale; plasma germinativă reprezintă in stare potenţială generaţiile viitoare. Prin această continuitategerminală toate organismele sunt strâns legate cu strămoşii cei mai depărtaţi. Există un adevărat lanţ germinal care transmite făclia vieţei de la o generaţie la alta. Era natural ca ereditatea să conducă la aplicaţii practice adică la îmbunătăţirea rasei omeneşti, după ce omul ameliorase rasa animalelor, mărindu-le randamentul, sau,in domeniul plantelor, creind varietăţi atât de numeroase şi atât de folositoare şi încântând simţurile noastre. Două probleme mari trebue să preocupe mintea oamenilor de bine din România: pe deoparte mortalitatea îngrozitoare a copiilor, iar pe de altă parte înmulţirea elementelor care au nevoie de asistenţa socială. In adevăr numărul celor sănătoşi ca ereditate, al acelor bine înzestraţi, talentaţi, superiori din punct de vedere etic, des