Universul, februarie 1935 (Anul 52, nr. 46-58)

1935-02-16 / nr. 46

r&nul al §24ca tagiul EXEMPLARUL f OND­ATORI LUIGI CAZZAVILLAN fu Tară : 3 Lei ~ In străinătate : 6 Lei Pagini nr. 16 Sâmbătă 16 Februarîe 19S§ i m taxa poștală plătită In numerar conform aprobări! Dir. Q-re P. T. T. No. 120.288/932 UNIVERSUL ! CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI* STR. BREZOIANU NR. 23-25 i­ ■um I» ■"-» ■ ■ ■ .........■■ 1 .... " " 11 ...­..".............."i 1 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10 SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.3.9. »I STELIAN POPESCU Frământările politice din Ungaria In Ungaria se desfășoară, interesante evenimente poli­tice. In ultimele săptămâni, s’au înregistrat câteva conflicte de opiniuni, în jurul politi­cii externe și interne a gu­vernului maghiar, care au provocat o criză politică , cu tm­p caracter destul de grav, din punctul de vedere in­tern şi cu un aspect intere­sant din punctul de vedere extern. Evenimentul politic capital este atitudinea ce a luat-o contele Ştefan Bethlen îm­potriva guvernului Gömbös şi în special, punctul său de vedere deosebit în chestiu­nea revizuirii tratatului de la Trianon şi a obiectivelor ce urmează să fie urmărite în politica externă a Ungariei, faţă de ultimele aranjamen­te şi acorduri internaţionale. Ce vrea şi ce propune fostul preşedinte al consiliului ma­ghiar? Ce critici aduce el po­­liticii guvernului actual, pe care l-a suţinut şi sprijinit de la August 1931 — data in­stalării sale — şi până ori? Contele Bethlen spune că, in împrejurările actuale şi după încheerea acordului de la Roma, — între Franţa şi Italia, — Ungaria trebue să fie prudentă şi abilă, să nu­mai agite chestia revizuirii tratatului de la Trianon, în aceleaşi condiţii ca până a­­cum şi să caute stabilirea de relaţiuni mai bune cu ve­cinii săi din Mica înţelegere. Acest nou punct de vede­re al contelui Bethlen ar pu­tea constitui o surpriză pen­tru toţi cei cari cunosc acti­vitatea sa politică din trecut şi în special rolul ce şi l-a a­­sumat de misionar extern propagandist al revizionis­mului. N’a fost contele Bethlen partizanul hotărît al revizui­rii tratatului dela Trianon, în vederea restabilirii juste­lor frontiere ale Ungariei milenare? N’a ţinut d-sa un ciclu de conferinţe, cu su­biect revizionist, la Berlin şi la Londra, în care s'a mani­festat, ca cel mai înfocat şi convins dârâmător al fron­tierelor Trianonului ? Contele Bethlen este ace­la, care a scris şi declarat, în repetate rânduri, în articole­le şi in discursurile ce le-a pronunţat, că politica exter­nă a Ungariei nu trebue să se abată niciodată de la o­­biectivul său principal cu­noscut, de­oarece Europa nu va putea rămâne in cadrul „şubred“ ce i l-au fixat „dic­tatele“ de la Paris. In realitate, bărbatul de stat maghiar n’a renunţat la ideia revizuirii, ci, din spi­rit oportunist şi din conside­­raţiuni strâns legate de va­­riaţiurnile politicii interne, propune astăzi o schimbare de tactică. Nu trebue să pierdem din vedere faptul că, în Ungaria, chestia revizuirii serveşte politicianilor de toate grade­le şi nuanţele, nu numai­­ drept un obiectiv principal şi, unic al politicii externe, de ordin superior naţional, dar şi ca o temă de manevră in politica internă. Cum pri­mul ministru, d. Gömbös, s’a compromis în afacerea asa­sinatului dela Marsilia, dar nu putea fi aruncat peste bord din această cauză, au intervenit apoi reforma e­­lectorală şi acordul de la Ro­ma, care au provocat şi în­lesnit opoziţiei şi­­ în special contelui Bethlen, să prepare atacul. Magnaţilor maghiari nu le convin, de­sigur, o refor­mă electorală democratică, ce i-ar pune în inferiori­tate. Ei vor să beneficieze de privilegiile lor şi să exploa­teze politiceşte şi economi­­ceşte, ţara. Tactician abil, contele Be­thlen — exponentul acestei clase privilegiate — nu agită î­ is& ctc.. -- 1­1 rale, ci chestia revizionismu­lui temaferat şi cu rezerve, cu unicul scop de a răsturna pe rivalul său şi a reveni la putere. Manevra contelui Bethlen poate să reuşească, dar — ceia ce este de reţinut — po­litica externă a Ungariei­­ va fi tot revizionistă şi aventu­roasă. Ea nu-şi va schimba orientarea şi obiectivul,­­ fie că va veni iarăşi la putere contele Bethlen, fie că va ră­mâne guvernul Gömbös. Avem prea multe şcoli ? în numărul său de ori, ziarul ,Argus" a publicat un articol anecdotic, dar cu concluzii ce privesc politica noastră şcolară. Ocupăndu-se de întocmirea bu­getului, autorul acelui arti­col crede că ar fi de folos să i se spună d-lui dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii, de­m. Victor Antonescu, ministrul fi­nanţelor, următoarele cuvinte: — „Mai las-o,­ doctore, cu şcoalele, că dai gata învăţă­mântul, dai gata bugetul statu­lui, mă dai gata şi pe mine Avem noi oare atâtea loca­luri de şcoli primare rurale, şi şcoli practice şi de toate gra­dele, în raport cu populaţia şcolară, în­cât să ne plângem că bugetul ministerului instruc­ţiei publice este împovărat din cauza întreţinerii de şcoli inu­tile, peste nevoile noastre cul­turale ? A scăzut oare numărul anal­fabeţilor dacă nu la zero, dar măcar la 30 la sută, în­cât să nu ne mai preocupe atât de mult problema şcolară şi aşa zisa „culturalizare a satelor ?” ■ Din nefericire, răspunsurile la aceste întrebări sunt negati­ve. Statisticile ministerului in­strucţiei publice fac dovada că n’avem nici şcoli primare rura­le, în toate comunele, nici nu­mărul normal de învăţători în raport cu populaţia şcolară , iar în ce priveşte numărul a­­nalfabeţilor stăm în fruntea tuturor ţărilor. Iată ce citim în ziarul „Ecoul Maramureşului”, din Sighet, numărul cu data de 9 Februa­rie a. c.: „Vrem să infăţişem aci, cât spaţiul ne va permite, un du­reros adevăr. Comuna Rona de jos, comună cu o populaţie ro­mânească majoritară, nu are astăzi nici şcoală, nici biserică. Zidirea bisericii începută încă de pe timpul erei maghiare, ri­dicată până la coţpetriş, este lă­sată în părăsire, în descompu­nere, întru­cât terminarea ei necesită bani, cari nu s’au gâ­­siit în punga statului din dife­rite motive. De asemenea, şcoa­la care lipseşte cu desăvârşire, localul în care funcţionează este al confesiunii, vechi şi prăpădit, care dă impresia unei magherniţe. Ori câtă bună vo­inţă ar avea cineva să îndrepte aceste dureroase lucruri, nu es­­te posibil fără ajutorul statu­lui, şi mai ales al acelora cari au promis acest ajutor de a interveni locului în drept. O comună fără şcoală şi bi­serică ! Fără aceste focare de lumină, care cot la cot au păs­trat neştirbită credinţa şi lim­ba acestui neam oropsit în de­cursul vremii Pulsul vieţii se opreşte sau dacă nu, este pro­fund stânjenit. Viaţa satului este stearpă de nădejdea unei ameliorări, propriile-i forţe sunt minuscule şi iată cum se irosesc credinţele“. Şi ca Rona de jos, din Mara­mureşul lui Dragoş, mai sunt şi alte numeroase comune, populate de români, lipsite de şcoli şi de biserici ! Iată realitatea. Şi atunci, pen­tru ce se dă alarma ci am a­­vea prea multe şcoli? incendiul din schela Gura Ocniței Pagube de 500 mi­ lei Târgovişte, 13 Febr. In noaptea de 12 Februarie, ■un violent incendiu s-a produs în schela Gura Ocniţei, la bi­roul soc. petrolifere „Van Sie­­kle“. Un butoiaş cu gazolină din camera paznicului a făcut ex­plozie, din cauză că a fost lă­sat în apropierea sobei. Atât camera paznicului, cât şi o magazie, au fost cuprinse de flăcări. Ambele au ars până la pă­mânt, împreună cu mobilierul dinăuntru, scriptele şi materia­lele diverse, depozitate în ma­gazie. Focul, care tindea să ia pro­porţii, a fost stins cu ajutorul lucrătorilor, sătenilor și a unei echipe de lucrători de la soc. „Columbia", cari au intervenit la timp. Pagubele se cifrează la suma de o jumătate milion lei. S-a deschis anchetă. Ce este eugenia de prof. G. MARINESCU Eugenia, ştiinţa de o impor­tanţă colosală, urmăreşte stu­diul teoretic şi practic al tutur­ror mijloacelor capable, care pot mări numărul elemente­lor cele mai bine înzestrate ale rasei omeneşti, iar p­e de altă parte să restrângă numărul co­piilor indivizilor inferiori, bol­navi, purtători de anomalii, care se pot transmite pe cale here­­ditară, indivizii disgenetici şi anti-sociali. Pentru a atinge aceste scopuri, eugenia se serveşte de mijloace educative persuasive şi coerci­tive. Cu ajutorul mijloacelor educative, care au un rol mai însemnat, se răspândesc cu­noştinţele de higiena corpului şi sufletului în toate perioadele vieţii; se­ arată tinerilor respon­sabilitatea ce şi-o iau căsăto­­rindu-se şi pericolul care ame­ninţă pe urmaşi când căsătoria are loc cu un partener degene­rat; selecţionarea sexuală tre­buie să fie deci conştientă, con­sideraţiile de ordin biologic şi moral să predomine pe cele de ordin sentimental, social. Să se lărgească dispoziţiile legale re­­lative la asistenţa maternităţii şi ale primei copilării. Educaţia sexuală să fie supusă unei pe­dagogii mai ştiinţifice. Mijloa­cele coercitive se prezintă sub diferite aspecte: legi restrictive pentru căsătorie, certificatul medical prenuipţial, iar în cazul grav, când e ameninţat indivi­dul ca şi societatea, reglemen­tarea avortului şi sterilizarea,­ Poporul trebue lămurit şi etiucat în ceeace priveşte poli­tica şi eugenia. In Germania s’a crei­at im birou de politica populaţiei şi , de eugenică, sub direcţia d-rului Gross, depin­zând de ministerul propagan­dei şi de cel de interne. Scopul biuroului este de a face să pătrundă în popor nouile idei biologice cu ajuto­rul conferinţelor, cu şi fără proecţii,­­apoi cu ajutorul fil­melor, cu radio, reviste ilus­trate, af­işe, lecţii, în şcoală de diferite grade. In Germania, prima lege eu­genică din 14 iulie 1933 preve­de că oricine este atins de o boală care se transmite la ur­maşi trebue­ să fie făcut inca­pabil să procreeze (sterilizat) cu ajutorul intervenţiei chirurgi­cale. După această lege suscepti­bili de a fi sterilizaţi sunt in­divizii atinşi de boalele urmă­toare : 1) idioţia congenitală ; 2)­­schizofrenie; 3) psihoza cir­culară (maniaco-depresivă) ; 4) epilepsia hereditară; 5) cho­­reea hereditară (chorea IIII Huntington); 6) orbirea here­ditară; 7) surditatea heredita­ră; 8) malformaţii corporale hereditare grave; 9) indivizii care suferă de alcoolism grav. In Franţa un comitet de oa­meni iluştri, unii din ei de o valoare mondială, s’a transfor­mat într’o societate permanen­tă. In Danemarca, o secțiune a comitetului antropologic se ocupă cu problemele eugeniei. Oribila crimă din str. Precupeţii Vechi *— m • — Menajera fostului magistrat C. Fastia, găsită asasinată Atestarea lui C. Fastia Găsirea corpurilor delicte D. prim-procuror al tribuna* j tuiul li fot' .Procev Pr imitrescu, st mtltit Miercuri, p su \tw i ain partea d-lui C. Pastia, fost cp«* ,­silier la tribunalul din Timi­şoara, actualmente cu dornici­­i Irul din Bucureşti, str. Precupe­ţii Vechi 67, în care arată că­­ şi e bolnav la sanatoriul Dia­­coneselor, din şoseaua Ştefan cel Mare 49, denunţând în ace­eaşi scrisoare că menajera lui, Anna Voicu, de 32 ani, zisă Vic­toria, s’a sinucis la locuinţa lui din str. Precupeţii Vechi. D. prim-procuror Procop Du-­­ mitrescu a dat imediat cazul in cercetarea d-lui C. Simionescu, judecător de instrucţie. Scri-­­ soarea s’a primit la tribunal Miercuri după amiază. CERCETĂRILE AUTORITĂŢI­LOR D-nii: judecător de instruc­ţie C. Simionescu, procuror D.­­ Alevra, medicul legist dr. Va­­­­lentin Sava şi subinspectorul Stan Vrănceanu, de la siguran­ţa Capitalei ,s-au dus aseară pe la ora 10 în str. Precupeţii Ve­chi 67, la proprietatea denun­ţătorului. Casa fostului magistrat C. Pa­stig, are în faţă o grădiniţă şi trei bucătării de vară, iar­ clă­direa propriu zisă, compusă din parter, etaj şi mansardă, co­respunde în fundătura Precu­peţii Vechi. Reprezentanţii parchetului au chemat un lăcătuş, care a for­ţat uşa de la intrare. MENAJERA GĂSITĂ ASASI­NATA Când reprezentanţii parche­tului au trecut prin odăile­ dela parter şi etaj şi n’au găsit ni­mic, au crezut că e vorba de o farsă. Dar urcând scările la man­sardă, au găsit cadavrul me­najerei într’o baltă de sânge închegat, în sufragerie. La gât, în partea dreaptă, cadavrul avea o rană profun­dă, făcută cu un corp tăios. D. judecător de instrucţie I. Simionescu intrigat de acest fapt a făcut o minuţioasă cer­cetare în camerile de la man­sardă. In bucătărie, a găsit o cârpă plină de sânge, iar pe fundul unei căldări, trei pică­turi de sânge. Organele anchetatoare au dedus ei,’ erimtazî"' .»­OMwtoea femeii a ere­cut ei.­Reprezentanţii parchetului şi ai poliţiei au plecat imediat la Sanatoriul Diaconeselor, unde l-au găsit la pat pe C. Pastia, care intrase în sanatoriu Marţi la ora 111 dim., fiind gripat. Pastia a fost urcat în auto­mobil şi dus cu valiza sa şi două pachete, la prefectura po­liţiei Capitalei, unde a fost su­pus unui lung interogatoriu. Fostul magistrat spus că menajera lui s’a „împuşcat“ Duminică dimineaţa şi că el fi­ind bolnav, n’a putut să anun­ţe autorităţile. Când­­s’a dus la Sanatoriu a scris d-lui prim­­procuror. Din declaraţiile unor mar­tori reese că Pastia a băut Du­minică şi Luni dimineaţa în cârciuma la „Măgura Oltului“ din str. Orzari, aşa că nu co­respunde cu declaraţia lui cum că el n’a eşit din casă decât Marţi dim. IN DOT ANT an RECT. AM ATU LA CIRCUMSCRIPŢIE CON­TRA MENAJEREI La circumscripţia V-a din str. General Doda, C. Pastia este în deajuns cunoscut. Intr’un interval de 2 ani a cătărie unde s’a şters de sânge fc­.vţârpa, spâlându-se apoi la făcut peste 30 reclamaţii împo­triva menajerei sale. In nenumărate rânduri o ba­tea şi o alunga din casă, ca după câteva zile să se ducă în şoseaua Colentina, la mama ei, şi s’o roage să se înapoieze. VICTIMA, MAMA A DOI COPII Ana Voicu zisă şi Victoria este soţia unui şofer, arestat pentru propagandă comunistă. Tot umblând să-şi scape so­­ţul, ea l-a cunoscu­t pe C. Pas­tia şi de atunci s’au împriete­nit.Ana Voicu locuia cu cele două fetiţe ale ei de 8 şi 11 ani, la mama ei Didina Mercov, din şoseaua Colentina 23. . Locatarii din curtea caselor, unde locueşte Didina Mercov, spuneau că Pastia şi-a maltra­tat în numeroase rânduri me­najera şi chiar în curtea case­lor, în faţa vecinilor a amenin­ţat-o că o va omori. Pastia a împuşcat acum un an şi jumătate, la moşia sa din Fierbinţi pe un sătean, cu un revolver „Steyer“. Procesul e pendinte la tribu­nalul Ilfov. Greitatea istuni magistrat Pastia neagă crima In cursul declaraţiilor luate de d. judecător de instrucţie C. Simionescu, C. Pastia a negat că el ar fi asasinul, susţinând că e vorba de o sinucidere, de­oarece menajera era geloasă. Or din declaraţiile martorilor reese­­tocmai contrarul că Pas­tia a ameninţat-o cu moartea, trimeţându-i şi scrisori, cari au fost reţinute de d. jude instruc­tor. Corpuri delicte La ora 1 şi jumătate noaptea d. judecător de instrucţie C. Si­mionescu a luat o nouă decla­raţie lui Pastia. In timpul declaraţiei, d. sub­­inspector Stan Vrănceanu, a desfăcut cele două pachete şi valiza aduse dela sanatoriul Diaconeselor. Pe mâneca dreaptă a pijama­lei s’au găsit câteva pete de sânge închegat, iar alte pete spălate. Pe pantofii lui de casă au fost găsite de asemenea urme de sânge. Pus în fața acestor lucruri, Pastia spune că a călcat în balta de sânge a menajerei. Cât despre petele de sânge fie pe mâneca hainei, nu poa­te să le justifice. Rămâne să se facă analiza chimică a petelor. O FIRE IMPULSIVA Toţi locatorii din cartierul Precupeţii Vechi spun că C. Pastia e o fire impulsivă şi me­reu ameninţa lumea. El avea şi darul beţiei. * Organele anchetatoare îşi dau seama că au în faţa lor pe asa­sinul Anei Voicu, dar el refuza pentru moment să-şi recunoas­că vina. Case­dia Precupeţii Vechi, unde s’a săvârşit criz­a ­xix- Furtună mare in California New-York, 13, (Radio-Cen­tral). — Furtuna, care a pro­vocat prăbuşirea dirijabilului „Macon“, a făcut şi pagube imense în California, în special în localitatea Pasadena. Numeroase case s-au prăbuşit şi un număr mare de persoa­ne au fost rănite de cărămi­zile aruncate de furtună. 15 persoane fiind mai grav rănite au fost internate la spital. Pe munţii înzăpeziţi la­voia de sus Aprovizionarea cu cărbuni a cabanelor Asasinul ameninţat cu linşarea Flemington, 13 (Rador).­­ In timpul şedinţei de eri a procesului Hauptmann, peste 5000 persoane, adunate în jur­rul tribunalului, strigau fără încetare: „Spânzuraţi-1! Lim­­sati-11“. Judecătorul a fost extrem de enerva­t de această mani­festaţie şi a dispus ca în tim­pul şedinţelor viitoare ale a­­cestui proces, tribunalul să fie înconjurat de un puter­nic cordon de poliţişti. Hauptmann a fost condamnat la moarte prin electrocutare ..................... p­u întrebările formulate de preşedintele Curţii Fiem­inington, 13 (Rador). Preşedintele Curţii a făcut un rezumat al desbateriior, care a durat 40 de minute. In rezumatul desbateriior, preşedintele Tranchard, a­­dresându-se juraţilor, a spus între altele: Va trebui să observaţi că mărturia lui Condon este întărită de mai mulţi »V .?c . • * .i,ni d.. toată încrederea. în ce priveşte banii pro­veniţi din suma de răs­cumpărare, şi găsiţi asu­pra lui Hauptmann, pre­­şedintee a spus: Credeţi că aceşti bani i-au fost daţi într’o cutie Fish ? Credeţi că banii i-au fost daţi într’o cutie de ghete, care a rămas pe un raft al dulapului, timp de mai multe luni, fără ca altcineva, afară de acu­­­­zat, să-i fi văzut ? ! In ce priveşte scara,­­ judecătorul a declarat: Mărturiile aduse nu vă vor convinge că cel puţin o parte din lemnul din care era construită scara provenea din scândurile de la podul casei lui­­ Hauptmann? Preşedintele a încheiat în modul următor: Dacă veţi stabili că cri­ma a fost comisă de acu­zat, cu gândul furtului, crima este o crimă de gradul I, chiar dacă a fost săvârşită fără voie. Dacă aveţi motive puternice să vă îndoiţi de acest lucru, achitaţi pe acuzat. Dacă veţi găsi că acuzatul este vinovat de o crimă de gra­dul I, puteţi, dacă veţi crede de cuviinţă, să re­comandaţi munca silnică pe viaţă, în loc de execu­tarea prin scaunul electric. Numeroşi ziarişti din cei cari se află la proces, cred că modul cum preşe­dintele Tranchard a făcut rezumatul desbateriior, const­iue o recomandaţie pentru juraţi de a recu­noaşte culpabilitatea acu­zatului. « Juriul s’a retras apoi, pentru a delibera asupra verdictului. In primele cinci ore de deliberare ale juriului, discuţiile au continuat cu aprindere. După toate probabilităţile, delibera­rea va mai dura câteva ore, deoarece juraţii nu s’au putut pune încă de­­ acord asupra răspunsuri­­­­lor pe cari le-au de dat la întrebările Curţii. După primele trei ore de deliberare, cei opt băr­baţi şi cele patru femei, care alcătuiesc juriul, au cerut să li se aducă deju­nul După patru ore de deli­berări, juraţii au cerut o lupă, cu care au examinat apoi mai multe piese de la dosar. Juriul deliberează de şapte ore şi nu sunt încă semne că va da verdictul. Preşedintele Curţii, Tren­chard, a declarat că va ră­mâne la Flemington până la miezul nopţii (ora opt Bucureşti). La această o­­ră, el va pleca la Trenton, unde locuieşte. Dacă verdictul va fi dat după plecarea preşedin­telui, el nu va fi publicat, rfeefit mâiia diminuată. * VERDICTUL Flemington, 14 (Ra­­j­dor). — La ora 22 şi 30­­ jur ap au adus un verdict afirmativ, prin care cons­tatau că Hauptmann s-a făcut vinovat de răpirea şi uciderea copl­ului lui Lindberg. Pe baza aceasta, pre­­şedintele Curţii a citit sentinţa prin care Haupt­mann este condamnat la moarte prin electrocutare. Execuţia urmează să se facă în săptămâna care începe la 18 Martie. Hauptmann a primit verdictul cu calm. Soţia sa a izbucnit însă în ho­hote şi a trebuit să fie în­depărtată din sală, în timp ce striga, fără înce­tare, „nu ne-a mai rămas nimic de făcut“. Verdictul a fost adus la cunoştinţă prin radio, aş­teptat find de milioane de americani. Primul supleant al P­'°­­curoului genarail, d. Pea­cock, a declarat că verdic­tul corespunde dorinţei poporului american ca toţi cei cari chinuesc copiii să fie pedepsiţi. Un alt membru al parchetului l­ declarat că verdictul este pe deplin justificat și vi­novăția lui Hauptmann este evidentă. Hauptmann declarând că va face apel, executa­rea sa va fi amânată prin aceasta în mod automat. Cercurile juridice cred că, din motive de proce­dură, este probabil că a­­pelul lui Hauptmann nu va putea fi judecat îna­inte de luna Mai. Ger aspru Centrul frigului in România 34 grade sub zero in Ardeal După viscolul de zilele trecute, temperaturile au în­ceput să scadă, atingând ori valoarea record din acest an. Un ger intens s’a abătut a­­supra întregului regat afi­şând asprimea iernei, toc­mai acum la sfârşitul ei. Să fie un capriciu ? Statisticile meteorologice vorbesc de o perioadă netă de răcire la începutul decadei a doua din luna Februarie, aşa încât ceea ce se petrece actualmen­te în atmosferă nu reprezin­tă decât o confirmare în plus a fenomenului observat de mai multă vreme, nu nu­mai pe continent, dar şi in ţara noastră. Aşa a fost şi în iarna anului 1928—929, şi în a celui următor şi în a celui trecut. CATEVA CIFRE Buletinul Institutului meteo­rologic semnalează că pe ziua de eri cele mai scoborîte tem­peraturi de pe continent s’au în­registrat în România. Centrul frigului a fost In Ardeal şi a­­nume în localitatea Topli­ţa, unde s’au înregistrat 34 de gra­de sub zero. La Cluj, au fost —32 gr., iar la Timişoara — lo­calitate cu o temperatură de o­­bicei mult mai ridicată — 29 grade 3 sub zero. In Moldova, valorile minime din cursul nopţii, au oscilat în­tre —23 gr. şi —27 gr. Curios e faptul că în Carpaţii Munteniei, la o altitudine de peste o mie de metri, temperaturile au fost mai moderate şi anume — 21 gr­­la Predeal şi Sinaia, — 19 gr. la Dobreşti. Faptul se explică prin tendinţa aerului rece de a stag­na în părţile cele mai joase ale atmosferei, straturile superioare având o temperatură mai ridi­cată ca cele de la sol. Fenome­nul acesta de inversiune a tem­peraturii — căci de obicei ea scade cu altitudinea — se în­tâlneşte destul de des în ano­timpul de iarnă. In Capitală, am avut ori di­mineaţă —17 gr., minima sco­­borînd în cursul nopţii cu încă un grad. Pe litoral, gerul a fost tot atât de aspru. După prevederea Institutului meteorologic, frigul se va men­­ţine azi persistent, dar mâine el va începe să cedeze mai ales în Ardeal, unde se anunţă din nou zăpadă- -------­

Next