Universul, februarie 1935 (Anul 52, nr. 46-58)
1935-02-16 / nr. 46
r&nul al §24ca tagiul EXEMPLARUL f ONDATORI LUIGI CAZZAVILLAN fu Tară : 3 Lei ~ In străinătate : 6 Lei Pagini nr. 16 Sâmbătă 16 Februarîe 19S§ i m taxa poștală plătită In numerar conform aprobări! Dir. Q-re P. T. T. No. 120.288/932 UNIVERSUL ! CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI* STR. BREZOIANU NR. 23-25 i ■um I» ■"-» ■ ■ ■ .........■■ 1 .... " " 11 .....".............."i 1 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10 SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.3.9. »I STELIAN POPESCU Frământările politice din Ungaria In Ungaria se desfășoară, interesante evenimente politice. In ultimele săptămâni, s’au înregistrat câteva conflicte de opiniuni, în jurul politicii externe și interne a guvernului maghiar, care au provocat o criză politică , cu tmp caracter destul de grav, din punctul de vedere intern şi cu un aspect interesant din punctul de vedere extern. Evenimentul politic capital este atitudinea ce a luat-o contele Ştefan Bethlen împotriva guvernului Gömbös şi în special, punctul său de vedere deosebit în chestiunea revizuirii tratatului de la Trianon şi a obiectivelor ce urmează să fie urmărite în politica externă a Ungariei, faţă de ultimele aranjamente şi acorduri internaţionale. Ce vrea şi ce propune fostul preşedinte al consiliului maghiar? Ce critici aduce el politicii guvernului actual, pe care l-a suţinut şi sprijinit de la August 1931 — data instalării sale — şi până ori? Contele Bethlen spune că, in împrejurările actuale şi după încheerea acordului de la Roma, — între Franţa şi Italia, — Ungaria trebue să fie prudentă şi abilă, să numai agite chestia revizuirii tratatului de la Trianon, în aceleaşi condiţii ca până acum şi să caute stabilirea de relaţiuni mai bune cu vecinii săi din Mica înţelegere. Acest nou punct de vedere al contelui Bethlen ar putea constitui o surpriză pentru toţi cei cari cunosc activitatea sa politică din trecut şi în special rolul ce şi l-a asumat de misionar extern propagandist al revizionismului. N’a fost contele Bethlen partizanul hotărît al revizuirii tratatului dela Trianon, în vederea restabilirii justelor frontiere ale Ungariei milenare? N’a ţinut d-sa un ciclu de conferinţe, cu subiect revizionist, la Berlin şi la Londra, în care s'a manifestat, ca cel mai înfocat şi convins dârâmător al frontierelor Trianonului ? Contele Bethlen este acela, care a scris şi declarat, în repetate rânduri, în articolele şi in discursurile ce le-a pronunţat, că politica externă a Ungariei nu trebue să se abată niciodată de la obiectivul său principal cunoscut, deoarece Europa nu va putea rămâne in cadrul „şubred“ ce i l-au fixat „dictatele“ de la Paris. In realitate, bărbatul de stat maghiar n’a renunţat la ideia revizuirii, ci, din spirit oportunist şi din consideraţiuni strâns legate de variaţiurnile politicii interne, propune astăzi o schimbare de tactică. Nu trebue să pierdem din vedere faptul că, în Ungaria, chestia revizuirii serveşte politicianilor de toate gradele şi nuanţele, nu numai drept un obiectiv principal şi, unic al politicii externe, de ordin superior naţional, dar şi ca o temă de manevră in politica internă. Cum primul ministru, d. Gömbös, s’a compromis în afacerea asasinatului dela Marsilia, dar nu putea fi aruncat peste bord din această cauză, au intervenit apoi reforma electorală şi acordul de la Roma, care au provocat şi înlesnit opoziţiei şi în special contelui Bethlen, să prepare atacul. Magnaţilor maghiari nu le convin, desigur, o reformă electorală democratică, ce i-ar pune în inferioritate. Ei vor să beneficieze de privilegiile lor şi să exploateze politiceşte şi economiceşte, ţara. Tactician abil, contele Bethlen — exponentul acestei clase privilegiate — nu agită î is& ctc.. -- 11 rale, ci chestia revizionismului temaferat şi cu rezerve, cu unicul scop de a răsturna pe rivalul său şi a reveni la putere. Manevra contelui Bethlen poate să reuşească, dar — ceia ce este de reţinut — politica externă a Ungariei va fi tot revizionistă şi aventuroasă. Ea nu-şi va schimba orientarea şi obiectivul, fie că va veni iarăşi la putere contele Bethlen, fie că va rămâne guvernul Gömbös. Avem prea multe şcoli ? în numărul său de ori, ziarul ,Argus" a publicat un articol anecdotic, dar cu concluzii ce privesc politica noastră şcolară. Ocupăndu-se de întocmirea bugetului, autorul acelui articol crede că ar fi de folos să i se spună d-lui dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii, dem. Victor Antonescu, ministrul finanţelor, următoarele cuvinte: — „Mai las-o, doctore, cu şcoalele, că dai gata învăţământul, dai gata bugetul statului, mă dai gata şi pe mine Avem noi oare atâtea localuri de şcoli primare rurale, şi şcoli practice şi de toate gradele, în raport cu populaţia şcolară, încât să ne plângem că bugetul ministerului instrucţiei publice este împovărat din cauza întreţinerii de şcoli inutile, peste nevoile noastre culturale ? A scăzut oare numărul analfabeţilor dacă nu la zero, dar măcar la 30 la sută, încât să nu ne mai preocupe atât de mult problema şcolară şi aşa zisa „culturalizare a satelor ?” ■ Din nefericire, răspunsurile la aceste întrebări sunt negative. Statisticile ministerului instrucţiei publice fac dovada că n’avem nici şcoli primare rurale, în toate comunele, nici numărul normal de învăţători în raport cu populaţia şcolară , iar în ce priveşte numărul analfabeţilor stăm în fruntea tuturor ţărilor. Iată ce citim în ziarul „Ecoul Maramureşului”, din Sighet, numărul cu data de 9 Februarie a. c.: „Vrem să infăţişem aci, cât spaţiul ne va permite, un dureros adevăr. Comuna Rona de jos, comună cu o populaţie românească majoritară, nu are astăzi nici şcoală, nici biserică. Zidirea bisericii începută încă de pe timpul erei maghiare, ridicată până la coţpetriş, este lăsată în părăsire, în descompunere, întrucât terminarea ei necesită bani, cari nu s’au gâsiit în punga statului din diferite motive. De asemenea, şcoala care lipseşte cu desăvârşire, localul în care funcţionează este al confesiunii, vechi şi prăpădit, care dă impresia unei magherniţe. Ori câtă bună voinţă ar avea cineva să îndrepte aceste dureroase lucruri, nu este posibil fără ajutorul statului, şi mai ales al acelora cari au promis acest ajutor de a interveni locului în drept. O comună fără şcoală şi biserică ! Fără aceste focare de lumină, care cot la cot au păstrat neştirbită credinţa şi limba acestui neam oropsit în decursul vremii Pulsul vieţii se opreşte sau dacă nu, este profund stânjenit. Viaţa satului este stearpă de nădejdea unei ameliorări, propriile-i forţe sunt minuscule şi iată cum se irosesc credinţele“. Şi ca Rona de jos, din Maramureşul lui Dragoş, mai sunt şi alte numeroase comune, populate de români, lipsite de şcoli şi de biserici ! Iată realitatea. Şi atunci, pentru ce se dă alarma ci am avea prea multe şcoli? incendiul din schela Gura Ocniței Pagube de 500 mi lei Târgovişte, 13 Febr. In noaptea de 12 Februarie, ■un violent incendiu s-a produs în schela Gura Ocniţei, la biroul soc. petrolifere „Van Siekle“. Un butoiaş cu gazolină din camera paznicului a făcut explozie, din cauză că a fost lăsat în apropierea sobei. Atât camera paznicului, cât şi o magazie, au fost cuprinse de flăcări. Ambele au ars până la pământ, împreună cu mobilierul dinăuntru, scriptele şi materialele diverse, depozitate în magazie. Focul, care tindea să ia proporţii, a fost stins cu ajutorul lucrătorilor, sătenilor și a unei echipe de lucrători de la soc. „Columbia", cari au intervenit la timp. Pagubele se cifrează la suma de o jumătate milion lei. S-a deschis anchetă. Ce este eugenia de prof. G. MARINESCU Eugenia, ştiinţa de o importanţă colosală, urmăreşte studiul teoretic şi practic al tuturror mijloacelor capable, care pot mări numărul elementelor cele mai bine înzestrate ale rasei omeneşti, iar pe de altă parte să restrângă numărul copiilor indivizilor inferiori, bolnavi, purtători de anomalii, care se pot transmite pe cale hereditară, indivizii disgenetici şi anti-sociali. Pentru a atinge aceste scopuri, eugenia se serveşte de mijloace educative persuasive şi coercitive. Cu ajutorul mijloacelor educative, care au un rol mai însemnat, se răspândesc cunoştinţele de higiena corpului şi sufletului în toate perioadele vieţii; se arată tinerilor responsabilitatea ce şi-o iau căsătorindu-se şi pericolul care ameninţă pe urmaşi când căsătoria are loc cu un partener degenerat; selecţionarea sexuală trebuie să fie deci conştientă, consideraţiile de ordin biologic şi moral să predomine pe cele de ordin sentimental, social. Să se lărgească dispoziţiile legale relative la asistenţa maternităţii şi ale primei copilării. Educaţia sexuală să fie supusă unei pedagogii mai ştiinţifice. Mijloacele coercitive se prezintă sub diferite aspecte: legi restrictive pentru căsătorie, certificatul medical prenuipţial, iar în cazul grav, când e ameninţat individul ca şi societatea, reglementarea avortului şi sterilizarea, Poporul trebue lămurit şi etiucat în ceeace priveşte politica şi eugenia. In Germania s’a creiat im birou de politica populaţiei şi , de eugenică, sub direcţia d-rului Gross, depinzând de ministerul propagandei şi de cel de interne. Scopul biuroului este de a face să pătrundă în popor nouile idei biologice cu ajutorul conferinţelor, cu şi fără proecţii,apoi cu ajutorul filmelor, cu radio, reviste ilustrate, afişe, lecţii, în şcoală de diferite grade. In Germania, prima lege eugenică din 14 iulie 1933 prevede că oricine este atins de o boală care se transmite la urmaşi trebue să fie făcut incapabil să procreeze (sterilizat) cu ajutorul intervenţiei chirurgicale. După această lege susceptibili de a fi sterilizaţi sunt indivizii atinşi de boalele următoare : 1) idioţia congenitală ; 2)schizofrenie; 3) psihoza circulară (maniaco-depresivă) ; 4) epilepsia hereditară; 5) choreea hereditară (chorea IIII Huntington); 6) orbirea hereditară; 7) surditatea hereditară; 8) malformaţii corporale hereditare grave; 9) indivizii care suferă de alcoolism grav. In Franţa un comitet de oameni iluştri, unii din ei de o valoare mondială, s’a transformat într’o societate permanentă. In Danemarca, o secțiune a comitetului antropologic se ocupă cu problemele eugeniei. Oribila crimă din str. Precupeţii Vechi *— m • — Menajera fostului magistrat C. Fastia, găsită asasinată Atestarea lui C. Fastia Găsirea corpurilor delicte D. prim-procuror al tribuna* j tuiul li fot' .Procev Pr imitrescu, st mtltit Miercuri, p su \tw i ain partea d-lui C. Pastia, fost cp«* ,silier la tribunalul din Timişoara, actualmente cu dornicii Irul din Bucureşti, str. Precupeţii Vechi 67, în care arată că şi e bolnav la sanatoriul Diaconeselor, din şoseaua Ştefan cel Mare 49, denunţând în aceeaşi scrisoare că menajera lui, Anna Voicu, de 32 ani, zisă Victoria, s’a sinucis la locuinţa lui din str. Precupeţii Vechi. D. prim-procuror Procop Du- mitrescu a dat imediat cazul in cercetarea d-lui C. Simionescu, judecător de instrucţie. Scri- soarea s’a primit la tribunal Miercuri după amiază. CERCETĂRILE AUTORITĂŢILOR D-nii: judecător de instrucţie C. Simionescu, procuror D. Alevra, medicul legist dr. Valentin Sava şi subinspectorul Stan Vrănceanu, de la siguranţa Capitalei ,s-au dus aseară pe la ora 10 în str. Precupeţii Vechi 67, la proprietatea denunţătorului. Casa fostului magistrat C. Pastig, are în faţă o grădiniţă şi trei bucătării de vară, iar clădirea propriu zisă, compusă din parter, etaj şi mansardă, corespunde în fundătura Precupeţii Vechi. Reprezentanţii parchetului au chemat un lăcătuş, care a forţat uşa de la intrare. MENAJERA GĂSITĂ ASASINATA Când reprezentanţii parchetului au trecut prin odăile dela parter şi etaj şi n’au găsit nimic, au crezut că e vorba de o farsă. Dar urcând scările la mansardă, au găsit cadavrul menajerei într’o baltă de sânge închegat, în sufragerie. La gât, în partea dreaptă, cadavrul avea o rană profundă, făcută cu un corp tăios. D. judecător de instrucţie I. Simionescu intrigat de acest fapt a făcut o minuţioasă cercetare în camerile de la mansardă. In bucătărie, a găsit o cârpă plină de sânge, iar pe fundul unei căldări, trei picături de sânge. Organele anchetatoare au dedus ei,’ erimtazî"' .»OMwtoea femeii a erecut ei.Reprezentanţii parchetului şi ai poliţiei au plecat imediat la Sanatoriul Diaconeselor, unde l-au găsit la pat pe C. Pastia, care intrase în sanatoriu Marţi la ora 111 dim., fiind gripat. Pastia a fost urcat în automobil şi dus cu valiza sa şi două pachete, la prefectura poliţiei Capitalei, unde a fost supus unui lung interogatoriu. Fostul magistrat spus că menajera lui s’a „împuşcat“ Duminică dimineaţa şi că el fiind bolnav, n’a putut să anunţe autorităţile. Cânds’a dus la Sanatoriu a scris d-lui primprocuror. Din declaraţiile unor martori reese că Pastia a băut Duminică şi Luni dimineaţa în cârciuma la „Măgura Oltului“ din str. Orzari, aşa că nu corespunde cu declaraţia lui cum că el n’a eşit din casă decât Marţi dim. IN DOT ANT an RECT. AM ATU LA CIRCUMSCRIPŢIE CONTRA MENAJEREI La circumscripţia V-a din str. General Doda, C. Pastia este în deajuns cunoscut. Intr’un interval de 2 ani a cătărie unde s’a şters de sânge fc.vţârpa, spâlându-se apoi la făcut peste 30 reclamaţii împotriva menajerei sale. In nenumărate rânduri o batea şi o alunga din casă, ca după câteva zile să se ducă în şoseaua Colentina, la mama ei, şi s’o roage să se înapoieze. VICTIMA, MAMA A DOI COPII Ana Voicu zisă şi Victoria este soţia unui şofer, arestat pentru propagandă comunistă. Tot umblând să-şi scape soţul, ea l-a cunoscut pe C. Pastia şi de atunci s’au împrietenit.Ana Voicu locuia cu cele două fetiţe ale ei de 8 şi 11 ani, la mama ei Didina Mercov, din şoseaua Colentina 23. . Locatarii din curtea caselor, unde locueşte Didina Mercov, spuneau că Pastia şi-a maltratat în numeroase rânduri menajera şi chiar în curtea caselor, în faţa vecinilor a ameninţat-o că o va omori. Pastia a împuşcat acum un an şi jumătate, la moşia sa din Fierbinţi pe un sătean, cu un revolver „Steyer“. Procesul e pendinte la tribunalul Ilfov. Greitatea istuni magistrat Pastia neagă crima In cursul declaraţiilor luate de d. judecător de instrucţie C. Simionescu, C. Pastia a negat că el ar fi asasinul, susţinând că e vorba de o sinucidere, deoarece menajera era geloasă. Or din declaraţiile martorilor reesetocmai contrarul că Pastia a ameninţat-o cu moartea, trimeţându-i şi scrisori, cari au fost reţinute de d. jude instructor. Corpuri delicte La ora 1 şi jumătate noaptea d. judecător de instrucţie C. Simionescu a luat o nouă declaraţie lui Pastia. In timpul declaraţiei, d. subinspector Stan Vrănceanu, a desfăcut cele două pachete şi valiza aduse dela sanatoriul Diaconeselor. Pe mâneca dreaptă a pijamalei s’au găsit câteva pete de sânge închegat, iar alte pete spălate. Pe pantofii lui de casă au fost găsite de asemenea urme de sânge. Pus în fața acestor lucruri, Pastia spune că a călcat în balta de sânge a menajerei. Cât despre petele de sânge fie pe mâneca hainei, nu poate să le justifice. Rămâne să se facă analiza chimică a petelor. O FIRE IMPULSIVA Toţi locatorii din cartierul Precupeţii Vechi spun că C. Pastia e o fire impulsivă şi mereu ameninţa lumea. El avea şi darul beţiei. * Organele anchetatoare îşi dau seama că au în faţa lor pe asasinul Anei Voicu, dar el refuza pentru moment să-şi recunoască vina. Casedia Precupeţii Vechi, unde s’a săvârşit criza xix- Furtună mare in California New-York, 13, (Radio-Central). — Furtuna, care a provocat prăbuşirea dirijabilului „Macon“, a făcut şi pagube imense în California, în special în localitatea Pasadena. Numeroase case s-au prăbuşit şi un număr mare de persoane au fost rănite de cărămizile aruncate de furtună. 15 persoane fiind mai grav rănite au fost internate la spital. Pe munţii înzăpeziţi lavoia de sus Aprovizionarea cu cărbuni a cabanelor Asasinul ameninţat cu linşarea Flemington, 13 (Rador). In timpul şedinţei de eri a procesului Hauptmann, peste 5000 persoane, adunate în jurrul tribunalului, strigau fără încetare: „Spânzuraţi-1! Limsati-11“. Judecătorul a fost extrem de enervat de această manifestaţie şi a dispus ca în timpul şedinţelor viitoare ale acestui proces, tribunalul să fie înconjurat de un puternic cordon de poliţişti. Hauptmann a fost condamnat la moarte prin electrocutare ..................... pu întrebările formulate de preşedintele Curţii Fieminington, 13 (Rador). Preşedintele Curţii a făcut un rezumat al desbateriior, care a durat 40 de minute. In rezumatul desbateriior, preşedintele Tranchard, adresându-se juraţilor, a spus între altele: Va trebui să observaţi că mărturia lui Condon este întărită de mai mulţi »V .?c . • * .i,ni d.. toată încrederea. în ce priveşte banii proveniţi din suma de răscumpărare, şi găsiţi asupra lui Hauptmann, preşedintee a spus: Credeţi că aceşti bani i-au fost daţi într’o cutie Fish ? Credeţi că banii i-au fost daţi într’o cutie de ghete, care a rămas pe un raft al dulapului, timp de mai multe luni, fără ca altcineva, afară de acuzat, să-i fi văzut ? ! In ce priveşte scara, judecătorul a declarat: Mărturiile aduse nu vă vor convinge că cel puţin o parte din lemnul din care era construită scara provenea din scândurile de la podul casei lui Hauptmann? Preşedintele a încheiat în modul următor: Dacă veţi stabili că crima a fost comisă de acuzat, cu gândul furtului, crima este o crimă de gradul I, chiar dacă a fost săvârşită fără voie. Dacă aveţi motive puternice să vă îndoiţi de acest lucru, achitaţi pe acuzat. Dacă veţi găsi că acuzatul este vinovat de o crimă de gradul I, puteţi, dacă veţi crede de cuviinţă, să recomandaţi munca silnică pe viaţă, în loc de executarea prin scaunul electric. Numeroşi ziarişti din cei cari se află la proces, cred că modul cum preşedintele Tranchard a făcut rezumatul desbateriior, constiue o recomandaţie pentru juraţi de a recunoaşte culpabilitatea acuzatului. « Juriul s’a retras apoi, pentru a delibera asupra verdictului. In primele cinci ore de deliberare ale juriului, discuţiile au continuat cu aprindere. După toate probabilităţile, deliberarea va mai dura câteva ore, deoarece juraţii nu s’au putut pune încă de acord asupra răspunsurilor pe cari le-au de dat la întrebările Curţii. După primele trei ore de deliberare, cei opt bărbaţi şi cele patru femei, care alcătuiesc juriul, au cerut să li se aducă dejunul După patru ore de deliberări, juraţii au cerut o lupă, cu care au examinat apoi mai multe piese de la dosar. Juriul deliberează de şapte ore şi nu sunt încă semne că va da verdictul. Preşedintele Curţii, Trenchard, a declarat că va rămâne la Flemington până la miezul nopţii (ora opt Bucureşti). La această oră, el va pleca la Trenton, unde locuieşte. Dacă verdictul va fi dat după plecarea preşedintelui, el nu va fi publicat, rfeefit mâiia diminuată. * VERDICTUL Flemington, 14 (Rajdor). — La ora 22 şi 30 jur ap au adus un verdict afirmativ, prin care constatau că Hauptmann s-a făcut vinovat de răpirea şi uciderea coplului lui Lindberg. Pe baza aceasta, preşedintele Curţii a citit sentinţa prin care Hauptmann este condamnat la moarte prin electrocutare. Execuţia urmează să se facă în săptămâna care începe la 18 Martie. Hauptmann a primit verdictul cu calm. Soţia sa a izbucnit însă în hohote şi a trebuit să fie îndepărtată din sală, în timp ce striga, fără încetare, „nu ne-a mai rămas nimic de făcut“. Verdictul a fost adus la cunoştinţă prin radio, aşteptat find de milioane de americani. Primul supleant al P'°curoului genarail, d. Peacock, a declarat că verdictul corespunde dorinţei poporului american ca toţi cei cari chinuesc copiii să fie pedepsiţi. Un alt membru al parchetului l declarat că verdictul este pe deplin justificat și vinovăția lui Hauptmann este evidentă. Hauptmann declarând că va face apel, executarea sa va fi amânată prin aceasta în mod automat. Cercurile juridice cred că, din motive de procedură, este probabil că apelul lui Hauptmann nu va putea fi judecat înainte de luna Mai. Ger aspru Centrul frigului in România 34 grade sub zero in Ardeal După viscolul de zilele trecute, temperaturile au început să scadă, atingând ori valoarea record din acest an. Un ger intens s’a abătut asupra întregului regat afişând asprimea iernei, tocmai acum la sfârşitul ei. Să fie un capriciu ? Statisticile meteorologice vorbesc de o perioadă netă de răcire la începutul decadei a doua din luna Februarie, aşa încât ceea ce se petrece actualmente în atmosferă nu reprezintă decât o confirmare în plus a fenomenului observat de mai multă vreme, nu numai pe continent, dar şi in ţara noastră. Aşa a fost şi în iarna anului 1928—929, şi în a celui următor şi în a celui trecut. CATEVA CIFRE Buletinul Institutului meteorologic semnalează că pe ziua de eri cele mai scoborîte temperaturi de pe continent s’au înregistrat în România. Centrul frigului a fost In Ardeal şi anume în localitatea Topliţa, unde s’au înregistrat 34 de grade sub zero. La Cluj, au fost —32 gr., iar la Timişoara — localitate cu o temperatură de obicei mult mai ridicată — 29 grade 3 sub zero. In Moldova, valorile minime din cursul nopţii, au oscilat între —23 gr. şi —27 gr. Curios e faptul că în Carpaţii Munteniei, la o altitudine de peste o mie de metri, temperaturile au fost mai moderate şi anume — 21 grla Predeal şi Sinaia, — 19 gr. la Dobreşti. Faptul se explică prin tendinţa aerului rece de a stagna în părţile cele mai joase ale atmosferei, straturile superioare având o temperatură mai ridicată ca cele de la sol. Fenomenul acesta de inversiune a temperaturii — căci de obicei ea scade cu altitudinea — se întâlneşte destul de des în anotimpul de iarnă. In Capitală, am avut ori dimineaţă —17 gr., minima scoborînd în cursul nopţii cu încă un grad. Pe litoral, gerul a fost tot atât de aspru. După prevederea Institutului meteorologic, frigul se va menţine azi persistent, dar mâine el va începe să cedeze mai ales în Ardeal, unde se anunţă din nou zăpadă- -------