Universul, iunie 1935 (Anul 52, nr. 163-177)

1935-06-16 / nr. 163

ASIGURAREA .FRANCO-ROMANA, Fondată 1920 (M. Q. 18?1920), Bucureşti, Griviței 23 1 Astăzi 15 Munte 1935, orele 9,30 a. m. are loc tragerea Societăţii. Partici­pă toţi abonaţii şi cetitorii zia­rului „UNIVERSUL”, la cu­rent cu plata ratelor, cum şi acei ce se bucură de gratuitatea lunii Iunie 1935. Rezultatul definitiv al tragerilor se va publica In ,,Universul“ pănă la 18 Munte crt. UN ACCIDENT I PREMATUR I Acidul urie *e îngrămădeşte I In corpul sedentarului lip­sit de exerciţiu fizic şi SI predestinează la artritism, împreună cu obicinuitul său cortegiu de maladii: reu­matisme, guta, nevralgii, co-­­Hei nefritice şi chiar teri­bila arterioscleroză şi apo- I ploaie. Pentru a înlătura I pericolul, este indispensa- I oil de a lua Urodonal care disolvă acidul uric șl h­­eli- I­mină, ajutând natura In r­­fortul său curativ. URODONAL Evită arterioscleroză Marea de b­eiedere * feste un produs Chatelain f­­,a Farmacii și Droguerfi OREZ Raugou kg. 18 R nr ajrGLACE Bullout f\ VlxCă. bobu mare kg *-\f VANILIE 4 UNTDELEMN A 22 Aprovizionaţi-vă p.Băi mai eftin ca oriunde CONSUMUL POPULAR Str. CAROL 59. Telefon 317/647 MUNICIPIUL BUCUREŞTI Primăria comunei suburbane Dudeşti-Ciople» Publicaţiune No. 1036 Se publică spre cunoştinţa generală, că In ziua de 12 Iulie 1935, ora 10 a. m., se va ţine in pretoriul acestei Primării, lici­taţia publică cu oferte Închise şi sigilate pentru darea în an­trepriză a lucrărilor de pavaje ce urmează a se executa pe unele străzi din comună şi a că­ror valoare după deviz este ur­mătoarea: 1. Strada Primăverei, Lei 420.000. 2. Strada Revoltei, Lei 420.000. Domnii concurenţi vor depune şi garanţia de 6% din valoarea ofertei, în numerar, urmând ca după adjudecare să se consem­neze la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni complectându-se pănă la 10%. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu dispoziţiunile art. 88- 110 din legea Contabilităţii şi normele Oficiului Central de Li­citaţii. Devizele şi cartele de sarcini­­ pot vedea In fiecare zi la cancelaria Primăriei dela 8—1 .6 m. şi 4—6 p. m. Supra oferte nu se primesc. Preşedintele Comisiunei Interimare, Q. Ștefănescu Notar, Indescifrabil18 I % ONOUĂ PUDRĂ DE OREZ CU LUSTRU MAT PREPARATA CU SPUMA DUBLA Revoluţie în Pudrele de orez prin descoperirea unui mare chimist Problema feminină­, veche cât lumea, a „luciului pielei” s’a rezolvat acum de către ştiinţă. După im nou procedeu — rezultatul cercetărilor înde­lungate ale eh liniştitor fran­cezi —u pudra cea mai fină, trecută de 7 ori prin sită die mătase, se amestecă cu dublă „Spumă de Cremă”. Flama To­kaion a dobândit, brevetul la cestui procedeu. Această nouă Pudră Tokaion, celebra Pudră de Paris, este singura care, aplicată diminea­ţa, vă va scăpa de nas lucios pentru ziua Întreagă, ori­ce aţi face, singura pudră care dă te­­nulul un „lustru mat” şi frage­da frumuseţe a tinereţei. Faceţi chiar astăzi o încercare cu o cutie şi vedeţi frumuseţea fer­mecătoare ce vă poate sta. Veţi constata că pudra Tokaion e cu totul diferită de toate celelalte pudre, fiindcă e singura pudră cu secretul „lustrului mat”. De vânzare la toate farmaciile, drogheriile şi parfumeriile din ţară­ Noi preţuri reduse la Lei 45. r­o . iiiiiiiiniti;nnniiii!!iiiiiiiiiiii iiiiiiiii!;i!iiiiii­ ii!iiiiiiii PUBLICAŢIUNE In ziua de 28 Iunie 1935, orele 16, şcoala profesională de fete din Câmpina, va ţine licitaţie publică In cancelaria şcoalei din str. Carol nr. 31, pentru darea In Întreprindere a unei anex. Valoarea estimativă a acestei lucrări este de Lei 1.170.000. D-nii concurenţi vor depune odată cu oferta şi în plic separat o garanţie de 5% din valoarea totală, 58.500 lei In numerar sau efecte garanta­te de stat, depuse la Casa de Depuneri şl Consemnaţiuni. Li­citaţia se va ţine In conformi­tate cu L. C. P. şi normele O. C L. publicată In Monitorul Oficial nr. 127 din 1931, iar lu­crarea va trebui să fie termi­nată cât mai repede. Devizele, planurile şi cartele de sarcini şi orice alte informa­­ţiuni, stau la dispoziţia intere­saţilor, in cancelaria şcoalei, in toate zilele de lucru. 27 «+» + ♦♦♦■»+« ♦«♦!♦♦»♦ ♦♦ + »+♦ Domnii abonaţi sunt ru­gaţi ca la orice reclantaţie sau schimbare de adresă, să binevoiască a nu tri­mite eticheta cu care pri­mesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoi­­rea abonamentului să li­pească pe cuponul man­­diatului poştal eticheta a- Curierul înaltei Curţi de conturi DEFICITUL BEI,A REGIMEN­TUL 39 INFANTERIE D-nii locat. colonel I. Mitroe­­şan şi maior Victor Piperescu fuseseră condamnaţi de minis­terul apărării naţionale In so­lidar cu principalii vinovaţi, la plata deficitului de lei 300.781 constatat la reg. 39 infanterie. Făcând apel contra deriziunii dată în cauză înalta Curte de conturi l-a respins. Numiţii au atacat deriziunea cu recurs pe care înalta Curte de casaţie a casat-o de­oarece nu prevedea considerentele a­­supra unor motive de apel ce nu au fost ţinute in seamă şi a retrimis-o Curţii de conturi spre a fi luată din nou în dis­­cuţiune. înalta Curte de conturi cons­tituită In secţiuni unite, având în vedere că aceste apeluri nu sunt Întemeiate le-a respins ca atare, numiţii ofiţeri rămânând astfel condamnaţi la plata su­melor la cari fiecare a fost condamnat. DEFICITUL DE LA STAŢIA MOGOŞOAIA Ministerul lucrărilor publice condamnase pe d. Paraschiv Negoescu în calitate de gestio­nar­as, Casa de mărfuri din sta­ţia Mogoşoaia la plata sumei de lei 169.754, cu dobânda le­gală, deficit constatat la acea casă. D. Negoescu făcând apel con­tra acestei deriziuni, a arătat înaltei Curţi că d-sa ‘ a taxat mărfuri în conformitate cu ta­rifele In vigoare la acea dată șl că după constatarea erorilor din cauza cărora s’a produs de­ficitul d-sa a dat sumele în de­bitul administraţiei financiare respective, înalta Curte s. n-a cerând relaţiuni direcţiei C. F. R. a­­ceasta a răspuns că toate e­­rorile atribuite d-lui Negoescu au fost anulate, d-sa mai ră­mânând răspunzător numai pentru suma de 111 lei. In con­secință d. Negoescu a fost apă­rat de plata sumei la care fu­sese condamnat, afară de cea comunicată de c. f. r. ca fiind bine pusă în sarcina d-sale. Fiul unui general rus, arestat la Galaţi 13 iunie Cu ocazia unei razii făcute de agenţii comenduirii pieţii, a fost arestat tânărul muzicant Ser­­ghei Aschdler, urmărit cu man­dat de arestare de Cercul de re­crutare Lăpuşna, pentru nesu­punere la încorporare. Verificându-i-se actele ce le avea asupra sa, s’a stabilit că tânărul este unul dintre fiii fostului general ţarist Aschder din Petrograd. La isbucnirea re­voluţiei în Rusia, tânărul Ser­­ghei s’a refugiat în România Îmbrăţişând cariera de muzi­cant. El a declarat că fusese e­­liminat dela cursurile şcoalei militare din Petrograd Împreu­nă cu frații săi. Fiul fostului general rus a fost trimis sub escortă la Chișinău. UNIVERSUM Când muştele năpădesc în casa Dv. Uit insecticid inferior, nu dă rezultatul dorit* Cea mai mara parte dintre Insecticide, chiar cele mai slabe, fac s3 cadă muştele. Insă anele le ameţesc numai, in loc de a o distrage şi nu cărând ele shoari din nou. Pentru siguranţa Dv. cere fi FLIT. FLIT distrage sigur insectele şi pentru totdeauna I­on pSteasl. Cereţi bidonul galben cu soldat şi feanda neagra. Pulverizaţi FLIT PRAF Praful Insec­ticid PUT dis­truge sigur toate Insec­tele : furnici, gândaci, ploş­niţe, păduchi, stârpeşte pu­ricii câinilor. Turnee oficiale ale teatrelor naţionale Direcţiunea generală a tea­trelor şi operelor, de comun a­­cord cu direcţiunile teatrelor naţionale din Bucreşti, Iaşi şi Cluj, a luat hotârîrea ca în cursul viitoarei stagiuni, înce­pând de la 5 octombrie, teatrele naţionale existente să între­prindă turnee oficiale in ora­şele lipsite de teatre perma­nente, precum şi în cele care au avut teatre de Stat, dar au fost recent desfiinţate din mo­tive bugetare. Aceste turnee sunt menite să înlocuiască şi activitatea celor 3 teatre suspendate de la Cra­iova, Chişinău şi Cernăuţi. In legătură cu aceste turnee oficiale, direcţiunea generală a teatrelor a trimis circulari mu­nicipiilor respective, prin care le aduce la cunoştinţă datele când oraşul va fi vizitat, spe­cificând între altele că publicul va fi anunţat cu o lună inain­­te de fiecare spectacol, iar pre­țurile locurilor vor fi calculate pentru a fi accesibile tutror. . Tragica sinucidere a unei doamne din Piteşti 13 iunie Astă noapte, la ora 12, d-na Otilia Penescu, soţia comercian­tului Rică Penescu din piaţa Episcopiei, a fost găsită moartă în locuinţa din str. Brânco­­veanu. Lângă cadavru s-a găsit un lighean plin cu mangal dela care se aprinseseră preşurile şi scândurile. Dintr-o scrisoare şi testamen­tul lăsat se Înţelege că numita şi-a pus capăt zilelor. Cauza sinucidere! se crede că ar fi o cearta pe care a avut-o azi dimineaţă, pe la ora 11, cu soţul său, care i-a reproşat că nu-i dă ajutor In prăvălie, fi­ind plină de clienţi. Enervată, a plecat acasă şi din acel moment n’a mai fost văzută de nimeni. Se presupune că imediat ce a serit acasă, a dat foc manga- Mul au o priză electrică de fieri apă, care a fost găsită în cărbuni A scris apoi o scrisoare prin care spune că-i iartă pe toţi cei ce i-au cauzat neplăceri, să n’o plângă şi dacă se poate să o înmormânteze la Viena, de unde era­ originară. S’a mai găsit şi un testament , prin care lasă soţului ei o mo- r­şie din jud. Argeş şi câteva sute mii lei, iar restul averii fiicei sale Otilia, care este stu­dentă. Sinuciderea a fost descoperită de soţ, când s’a înapoiat târ-­­ ziu acasă. D. C. Z. Papazolu, care se o­­cupă de aproape de endocri­nologie, în raporturile ei cu zoo­tehnia şi medicina umană, a dat la lumină o nouă şi foarte interesantă lucrare sub titlul care face obiectul acestei cro­nici. Servindu-se de scheme gra­fice şi de o bibliografie bogată, autona, diuipă ce descrie meca­nismul aparatului glandular la om şi la animale, încheie spu­nând că zootehnia, aşezată în cadrul endocrinologiei, este che­mată să aducă servicii nepre­ţuite şi ştiinţei şi economiei, prin adâncirea secretelor feno­menelor vitale, care, sub o for­mă sau alta, nu interesează nu­mai pe crescători, ci şi pe toţi aceia cari se preocupă de ma­rea problemă a îmbunătăţirii speciei umane constituita în na­ţiuni. Eugenia care, în alte ţări re­prezintă deja o activitate efec­tivă, va constitui în curând şi la noi în ţară o iniţiativă con­cretă, da,tocită prof. G. Marine­­scu, şi de­sigur că endocrinolo­gia va figura ca factor călău­zitor. In adevăr, problema tineretu­­lui prezintă o importanţă ex­traordinară în desvoltarea nor­mală a unei naţiuni, căci tine­retul este ţara de mâine. Or, s’a dovedit că majoritatea tinere­tului şcolar prezintă tulburări glandulare mai mult sau mai puţin grave, cu repercusiuni inerente fizice, morale şi psihi­ce, ce terebite prevenite cu orice preţ. Problema este covârşitor de serioasă prin amploarea ce tre­­bue să ia acţiunea de îndrep­tare a acestei­­stări de lucruri. Viitorul ne va arăta dacă ge­neraţiile actuale au fost la înălţimea datoriei ce au de a face faţă acestei situaţii, plină de primejdie pentru neam. lata un strigăt de alarmă ca­re e bine să fie auzit de cei în drept, dar mai ales înţeles, fiind acum timpul de a se înfiinţa şi la noi — cum în străinătate există de multă vreme — un institut de studii serioase pe a­­cest târâm, cu aplicaţiuni la viaţa psiho-fizică a tineretului de azi. L Iliescu CĂRŢI NOUI „Probleme endocriniene“ Pentru salvarea tineretului şcolar i Reflexoterapia Terapeutica reflexelor nea’,­voase care are drept scop deş­teptarea forţelor vitale ascunse sau deviate dela scopul lor a­­devărat, a căpătat în timpul din urmă o mare desvoltare, date fiind rezultatele minuna­­t­­e ce s’au înregistrat cât şi m­a­­i putitairea metodei. La noi în­­ ţară, promotorul acestei m­eto­­­­de este de dr. N. Vătămanu , care de curând a scos un vo­­l­­um referitor la „Reflexotera­­pie” volum primat cu mare sa­tisfacţie atât de corpul medi­cal cât şi de marele public. Vo­lumul cuprinde în prima parte o monografie completă a pro­blemei refexoterapiei şi în a doua parte contribuţiile perso­nale ale autorului însoţite de un număr de observaţiuni ale cazurilor de migrenă, urticarie cronică, astm, fobii şi desechi­­libru neurovegetativ toate vin­­­­decate prin reflexoterapie. Scris limpede şi bogat docu­mentat, volumul se citeşte cu plăcere şi este menit unul suc­ces crescând _______ — ______— CIOCNIREA UNOR VAPOARE Galaţi, 13 Iunie Agenţiilor de navigaţie din­­ portul Galaţi se cablează, că­­ vaporul „Themoni“, de 3859 to-­­­ne registru, s-a ciocnit cu va-­­ porul „Honda“, sub pavilion norvegian, de 4301 tone, încăr­cat cu cereale din Rosario pen­tru Madera. Alte amănunte asupra cioc­­e­nirii lipsesc. " é ----------X — X----------­ X ~ X —— Aru­ al 52-lea Nr. 163 Duminica 16 Iunie 1935 SCRISORI DIN LONDRA (Urmare din pagi­n­a) Hitler. Adică au refuzat să ad­mită că la cei 35% din tonajul britanic să se substitue egalita­tea cu marina franceză. Con­solidând acest punct, au mai obţinut ca cei 35% ceruţi de Germania să nu se aplice la to­najul global al Angliei, ci la fie­care categorie de vase de război separat. Aceasta înseamnă că d. Hit­ler primeşte să limiteze dezvol­tarea marinei germane la un nivel la care nu poate nicio­dată să depăşească marina bri­tanică. Dealtminteri, d. von Ribbentrop a consimţit ca limi­tarea de 35% să fie menţinută pentru totdeauna maximum puterei navale germane şi a­­ceasta chiar în cazul când alte state şi-ar spori marina într’o proporţie mai mare. Se vede că succesul obţinut de negociatorii britanici este excelent. E atât de excelent chiar că, dacă ar fi cunoscut în toată în­tinderea sa de publicul german, d. Hitler va trebui să se explice in privinţa unei atari capitu­lări. Nu numai că Germania renunţă la orice egalitate pe mare, dar se leagă într’un chip, care o va menţine mulţi ani intr’o poziţie de infenoritate. Ar fi fost contrariu interese­lor britanice, şi chiar bunului simţ, ca guvernul britanic să refuze darul pe care îl oferă Angliei, în dorinţa lor de a dobândi unele graţii ale aces­tei ţări. Fireşte, atâta timp cât aranjamentul propus calcă stipulaţiile tratatului de la Ver­sailles, care impune limite şi mai severe marinei germane, nimic nu poate fi acordat fără consimţământul celorlalte pu­teri semnatare, şi e sigur că a­­cestea au fost puse în cunoş-­­ tinţa tuturor faptelor pe care­­ le-am citat. Ori­care ar fi rezul-­­ tatul final al acestor tratative,­­ ele constitue un precedent de o­­ importanţă capitală. Germanii­­ n’au găsit oare cu putinţă să­­ primească o stare de inferiori-­­ tate reală în ciuda legalităţii­­ teoretice pe care o cer cu atâta­­ stăruinţă? Acest precedent tre-­­ bue reţinut pentru tratativele­­ unui pact aerian, bunăoară, care într’un fel sau altul tre­­buesc să fie începute într’un viitor foarte apropiat. Diploma­ţia britanică îşi dă seama că a avut în vedere pe toate statele interesate făcând pe d. van Ribbentrop să accepte condi­ţiile pe care le-am enumerat. Fireşte, aveam dreptate când spuneam mai acum câtva timp că d. Hitler a priceput imposi­bilitatea în care se găseşte Ger­mania de a întreprinde o goa­nă nelimitată a armamentelor. Partida adversă are acum da­torie să folosească tot mai bine această înţelegere a realităţii la care a ajuns Berlinul chiar şi mai târziu. AUGUR O familie din Galaţi moşteneşte 50 milioane lei 13 iunie In Galaţi se comentează mult norocul familiei Gutharz din str. Ghica Vodă, care a moşte­nit circa 50 milioane lei lăsate de un unchiu, mort acum câtva timp la Alexandria-Egipt. Sunt 40 ani de când Idei Gut­harz a părăsit Galaţii stabilin­­du-se în Egipt. S-a ocupat cu a­­faceri de bijuterii şi încetul cu încetul a acumulat o avere de milioane. Nefiind căsătorit a testat întreaga avere rudelor sale din România. Idei Gutharz încetând din viaţă, ministerul de externe din Cairo a înştiinţat legaţia Egip­tului din Bucureşti ca să aver­tizeze rudele din Galaţi, Bucu­reşti şi Babadag să îndeplineas­că formalităţile de intrare in posesia averii. Familia Gutharz a angajat un avocat din Galaţi, care a plecat la Bucureşti spre a se prezenta la legaţia Egiptului. lââiia’iiWimi'ihTiimimiitgaw tni» «rm» Din activitatea cohortei „Andrei Şaguna“ de pe lângă şcoala sup. de comerţ „Ion I. C. Brătianu“ din Haţeg Cu reînfiinţarea şcoalei supe- e­rioare de comerţ „Ioan I. C.­ Brătianu“ din Haţeg, pe data de X Oct. 1934, a luat fiinţă şi cohorta cercetaţilor „Andrei Şa­­guna” sub comanda d-lui dr. G. Făcăoaru, directorul şcoalei, iar delegat al secţiunii a fost ales d. dr. Ioan Baciu.­­ ) Turteând peste greută­ţile în­ceputului, cohorta­ şi-a organi­zat un program de excursii şi sport de iarnă, a înfiinţat un muzeu etnografic la sediul co­hortei, în localul şcoalei, şi cu­­ ocazia zilei de 14 Aprilie a. c.­ cohorta a defrişat cu cercetaşii, un teren din islazul şi pădurea oraşului, aproximativ un hec-­­­tar, pe care s’au plantat una , mie stejari şi frasini. Acest loc­­ a fost destinat pe viitor „Par-­­ cul Eroina Cercetaşs Ecaterina­­ Teodoroiu" unde cercetaşii vor­­ mări plantaţia în fiecare an.­­ Cu ocazia zilei de 10 Mai a.­­ c„ Cohorta şi-a sfinţit steagul, nou brodat, cu frumoasele in­­­­signe cercetăşeşti. Din modestele fonduri ale co­hortei s’au făcut 20 de costu­me pentru cercetaşii lipsiţi de­­ mijloace şi sârguitori la învă-­­­ţătură. In vederea programului de­­ vară, cohorta are o donaţie de , trei mii lei, din care se vor pro-­­ cura corturi necesare campa­mentului, fără de care viaţa cercetăşească nu-şi poate atin­ge scopul: viaţa in aer liber şi Cu ocazia serbării zilei de 6 Iunie, — Ziua Eroilor — din iniţiativa d-lui comandant al cohortei d. dr. G. Făcăoaru şi cu sprijinul cercetaşilor şi al tuturor intelectualilor din loca­litate, s-a ridicat o troiţă în a­­mintirea „Eroilor neamului Ro­mânesc“ pe un platou din a­­propierea oraşului d,­ unde se poate admira toată Ţara Haţe­gului. Încinsă de munţii Rete­­zatului­ şi Poiana Ruscăi. Pentru cinstirea zilei de 8 iunie, cohorta „Andrei Şaguna“ s-a gândit să ridice o a doua troiţă sculptată frumos din ini­mă de stejar uscat, în aminti­rea a 150 de ani de la tragerea pe roată a martirilor neamului românesc : Horia, Cloşca şi Cri­­şan. Sfinţirea acestei troiţe s’a fă­cut în cadrul serbărilor de 8­âimnie­cu când cercetaşii înce­pători au depus legământul de cercetaşi in faţa P­­S­ Proto­pop Ciocan şi comandantului, lor, faţă fiind: tinerii premili­­tari din subcentrul Haţeg, şcoalele din localitate şi nu­meros public care venise să ia parte la sfinţirea acestui mo­nument de artă şi simbol na­ţional. Acestea sunt realizările, re­date pe scurt, din timpul unei existenţe de abia şapte luni a cohortei cercetaşilor „Andrei Şaguna“ din Haţeg. Călduri caniculare la Galaţi 30 GRADE LA UMBRA Galaţi, 13 Iunie Un val de pădură s’a abătut asupra regiunei Galaţilor. Eri — Miercuri şi astăzi s’au înre­gistrat peste 35 grade la soare şi 30 grade la umbră. La ora 5 după amiază termo­metrul a notat 28 grade la um­bră, iar la ora 6 seara au fost 25 grade. Din cauza valului de căldură, recolta din jud. Covurlui suferă foarte mult. Astfel, ni se spune că, dacă nu va polua până la sfârşitul săptămânii, mare par­te din recoltă este compromisă. Porumbul are de asemenea ne­voie de ploaie. NEVOILE DE PLOAIE IN BASARABIA Din Cahul ni se anunţă, că valul de căldură din ultimele zile a compromis şi mai mult recolta. Este nevoie de ploaie spre a scuti regiunea Basara­biei de sud de a aduce — din alte părţi — cereale pentru hrana populaţiei. CE-A PĂŢIT UN PESCAR Craiova, 13 Iunie Pescarul Dumitru Gaia, din Pleniţa, venind ieri la Craiova, s’a dus aseară să se distreze în­­tr’un local cu reputaţie proastă, unde ştia că găseşte pe o veche cunoştinţă a lui anume Gheor­­ghiţa Dicu, prostituată la hotel Ferdinand. După miezul nopţii, el a ple­cat cu­ femeia la hotel unde a dormit până la ziuă, când, drept plată pentru găzduire şi celelalte, i-a dat o monedă a 100 lei care era falsă. In primul moment, Gheor­­ghiţa nu a observat, dar clien­tul n’a apucat să plece bine şi a şi fost­ chemat înapoi, de fe­meia care a descoperit înșelă­ciunea și care a dat pe Gaia pe mana poliției. Când joci cărţi cu banii altuia... Craiova, 13 Iunie Zilele trecute, Xenofon Cum­­pănaşu din str. P. Ispirescu 54, a primit de la concubina sa, O­­limpia Georgescu, 4000 lei spre a face unele cumpărături din oraş. Ajuns în piaţă, Cumpănaşu s’a întâlnit cu o cunoştinţă a lui, anume C. Ionescu zis Cas­travete cu care s’a dus să se cinstească. După mai multe pahare, Cumpănaşu, cedând insistenţe­lor tovarăşului de băutură, s’a dus în cafeneaua Iul Solomon Schwartz din str. Justiţiei, să joace cărţi, cu gândul să spo­­riască banii. Dar socoteala Iul a dat greş, că el a ieşit din cafenea fără nici un ban. Concubina­jul, reclamând parchetului, s-au ordonat cerce­tări, în urma cărora atât Xe­­nofon Cumpănaşu cât şi C- Io­nescu zis Castravete şi Solo­mon Schwartz, cafegiul, precum şi alt partener de joc, anume Mih. Costăchescu, au fost daţi judecăţii pentru abuz de Încre­dere şi Înşelăciune. Banii, însă s’au evaporat, iar păgubaşa o să mai umble pela procese mult şi bine, până să mai vadă ceva din ei. S’a aruncat din turnul Eiffel Paris, 13 (Radio-Central). — Un decorator rus, anume Tas­­îov, s’a sinucis azi d. a., sărind din vârful­ turnului Eiffel. Tre­cătorii s’au pomenit la picioa­rele lor cu cadavrul mutilat al sinucigașului. Asupra lui s’a gă­sit o scrisoare, în care se a­­rată că recurge la acest gest, din cauza șomajului și a mi­ser­iei. — Cel mai prost serviciu telefonic din ţară, la Cluj Cerem o anchetă direcţiei generale a soc. de telefoane Cluj, 12 Iunie Serviciul telefonic din Cluj devine din zi în zi tot mai prost. Reclamaţile publicului devin tot mai dese, dar lumea constată cu mirare că nu are cui să se plângă, pentru că nu se ia nici­ o măsură de îmbu­nătăţire. Serviciul prost al oficiului de telefoane, indolenţa funcţiona­rilor şi nepăsarea­ condamna­bilă a conducătorilor au făcut ca oficiul telefonic din Cluj să fie astăzi cel mai prost din toa­tă ţara. In special serviciul cu provin­cia este sub orice critică, şi cu toate acestea cei în drept nu se interesează de el, plângerile lumii neavând nici un rezultat. Chiar ziarele au o serie întrea­gă de serioase motive de ne­mulţumire, insă direcţiunea te­lefoanelor din Cluj e lipsită de condescendenţă şi faţă de ele, ca şi faţă de celalt public._____ imetoai­te» In urma nenumăratelor In­tervenţii fără rezultat, pe cari le-au făcut la direcţiunea din Cluj a societăţii de telefoane, şi după o răbdare mai mult de­cât îndelungată, azi suntem convinşi că serviciul telefonic din Cluj nu se va putea îmbu­nătăţi, decât printr’o anchetă din partea direcţiunii generale a societăţii de telefoane, în ur­ma căreia toţi incapabilii să fie Îndepărtaţi de la oficiul telefo­nic din Cluj, dându-se satis­facţie lumii revoltată cu drept cuvânt de ceea ce se petrece azi­ Nădăjduim că direcţiunea generală a Societăţii de tele­foane va face cât mai neîntâr­ziat această anchetă, întreaga vină a acestei si­tuaţii o poartă unii conducători cari nu merită locurile pe cari le deţin, şi cari nu au nici con­ştiinţa datoriei elementare ce le incumbă, în calitatea pe care o au şi pentru care sunt plă­tiți. Interesantă reclamaţie la parchetul din Brăila Ce au stabilit cercetările Brăila, 13 iunie Acum câtva timp, d. Pinath Cohn, din Bucureşti, calea Vă­căreşti 164, a reclamat parche­tului local, că d. M. Thomaide, fost reprezentant al firmei „Sir Wiliam Garthwaite Ltd.“ din Londra, iar actualmente direc­tor al soc. de asigurare „Pru­denţa“ din localitate, b-dulCu­­za 254, deţinându-i suma de 133.895 lei, ce i se cuvenea din­tr-o daună de incendiu, l-a 11-­­­chidat numai o parte din bani,­­ iar restul şi l-a însuşit. Cazul a fost trimis în cerce- t tarea poliţiei judiciare, care a delegat cu ancheta pe comisa­rul Nicu Gavrila. D. Thomaide a recunoscut că in 1929, recla­mantul a avut de primit de la d-sa drept daună de incendiu 532.684 lei, înainte însă de a-i preda d-lui Cohn banii mai - ------------- ~ ~ iiwrfti —și mulți creditori ai acestuia au făcut popriri. In consecință, d. Thomaide a reținut din suma cuvenită re­clamantului, 133.895 lei pentru acoperirea popririlor, iar restul l-a numărat acestuia. Din suma oprită, d. Thomai­de a plătit­ creditorilor lui Pi­nath Cohn, în baza unor cărți de judecată investita cu formu­la executorie, printr-o eroare suma de 175.511 lei, păgubin­­du-se astfel cu 42­ 616 lei. Pârâtul a mai declarat, că Pinath Cohn primind de la el suma de 398.789 lei, nu a plătit creditorilor săi datoria. In ur­ma acestui fapt, reclamantul a fost trimis în judecată pentru bancrută frauduloasă și con­damnat la 2 ani închisoare. Actele încheiate au fost îna­intate parchetului pentru cele de cuviință. ______ Activitatea economică a portului Brăila Mişcarea vaselor de la 1 la 10 Iunie. ■— Situaţia exportului, importului şi tranzitului Brăila, 13 Iunie Activitatea economică a por­tului nostru, in prima decadă a lunii Iunie, a fost ceva mai accentuată decât cea din ul­timele zile ale lunii Mai. Astfel, in palmele 10 zile ale lunii iunie, au sosit în rada portului Brăila, 12 vase de mare tonaj, din care 6 încărca­­te cu mărfuri şi cereale, iar 6 deşerte. Exportul cerealelor româneşti prin portul nostru a scăzut însă atât de mult, încât a în­grijorat chiar pe cei mai opti­mişti negustori. Dela 1 la 10 Iu­nie, s’a exportat prin portul Brăila numai câteva sute de mii kg. porumb pentru Italia şi o cantitate mică de cheres­tea pentru Franţa. Deasemeni, tranzitul de ce­reale din ţările din susul Dună­­rii a sistat complet. In primele 10 zile ale lunei Iunie, s’a tran­zitat prin portul Brăie numai câteva sute de vagoane de grâu­importul se limitează la aici. Bolele necesare industriilor lo­cale şi anume: orezul şi fierul. Redăm mai jos mişcarea va­selor de mare tonaj şi de flu­viu dela 1 la 10 Iunie. VASE DE MARE TONAJ SOSITE Dela 1 la 10 Iunie, au sosit in portul Brăila următoarele sangoboate si anume: „Tilema­­­hos” felen), cu 5 milioane kg grâu din Turcia; „Asin” (ger­man), desert dela SuUna, Quern more” (englez), desert dela Galaţi; „Oituz“ (român), au 95.980 kg, orez cfcn. Egipt, ,Capo Arma” (italian), cu 8000 k­g. diverse mărfuri de la Ga­laţi; „Alba Iulia” (român), de la Galaţi pentru completarea saricului; „Grapos” (efren), de iert de la Constanţa; „Mem­phis” (egiptean), cu 3.302.000 kg. sare din Egipt; „Tisza” (un rar), cu mărfuri generale de la Istambul; „Mira” (italian), cu 151 kg. diverse mărfuri de la Galaţi şi „Maria Louisa” (bul­gar), deşert de la Varna. VASE DE FLUVIU SOSITE In aceiaş perioadă au sosit in portul nostru, următoarel­­e vase de fluviu şi anume : .Musaia” (bulgar), cu 1.30000,­ kg. grâu; „Lom” (bulgar), cu 100.000 kg. grâu din Bulgaria; .Ronergue” (francez), cu 188.670 kg. Stâlpi os telegraf din Iugoslavia; „Suilutscha” (bulgar), cu 1.950 000 kg. grâu în Bulgaria și „Ardă” (bulh­­­ar), cu 900 000 kg. grâu din Bulgaria. CARGOBOATE PLECATE In prima decadă a lunii Iu­­lie, au părăsit portul Brăila următoarele vase de mare tu­rn­­, şi anume: „Oituz” (român) cu 186. 505 kg. porumb spre Săraţi; „Flameration” (elen)c­u 416.600 kg. cereale şi cheres­­ea pentru Franţa; „Andree” german), cu 2.978-673 kg. ce­­eale pentru Anglia şi „Turul( ungar), cu 3.799.119 kg. po­­umb pentru Italia. CASE DE FLUVIU PLECATE De la 1 la 10 Iunie au părăsit (ortul nostru următoarele vase de fluviu și anume: , B. L. 1035” german), cu 200 mii kg. orez S. D. 1" (cehoslovac), cu 166.391 kg. cereale in tranzit pentru Austria; „D. D. S. G. 65169” (austriac), cu 500 mii kg. grâu în tranzit pen­­ru Austria; „Am­­stei” (olandez), cu 400 mii kg. grâu în tranzit pentru Austria; „Haag” (olandez), cu 500 mii kg. fosfat în tranzit pentru Un­garia; „D. D. S. G. 67134 și6743” (austriac), cu un carne total de 988 mii kg. fier vechi in tranzit pentru Ungaria; „D. D. S. G 67180; 67163; 67103; 67220 și 65147” (austriac), cu un carie, total de 2 milioane kg. grâu si 2000 kg. griş de orez in tranzit pentru Austria; „C­­S- D. M. IV” (cehoslovac), cu 400 mii kg. grâu in tranzit pentru Austria; „M. F. T. R. 802” (ungar), cu 218.790 kg. orez si turte oleagi­noase în tranzit pentru Unga­ria; „Almelo” (olandez), cu 550 mii kg. grâu in tranzit pentru Austria și „Rijseen” (olandez), cu 550 mii kg. grâu In tranzit pentru Austria. ■----------X­I X----------­ Numeroase familii greceşti au părăsit Brăila ELE S’AU ÎMBARCAT PE CAR­GOBOTUL „TELEMAKOS“ Brăila, 13 Iunie Se ştie că in oraşul nostru se află numeroşi supuşi greci, cari, in urma aplicării legei pentru proteguirea elementului autoh­­t­ton, sunt nevoiţi să părăsească­­ ţara. Cum majoritatea acestor­­ străini aveau servicii pe vasele I sub pavilion român, sau se ocu- I pau cu negoţul, la revizuirea lor comisiunea a respins cererea de prelungirea şederii lor în ţară. Iar termenul expirând, peste 40 familii greceşti din lo­calitate s’au îmbarcat pe vasul „Telemakos” sub pavilion elen. Proprietarul lui „Telemakos“ d. Draculis, a pus vasul In mod gratuit la dispoziţia acestor fa­milii, cari au părăsit portul nos­tru azi dimineaţă la orele 8 luni Pe chei a venit o mare mul­ţime, să-şi ia rămas bun de la cel cari pleacă, iar alţii să a­­siste la despărţire. In momentul când vasul s'a desprins de chei, batistele flu­turau, iar sirenele din port în­deosebi cele greceşti au salutat pe cei cari plecau din România cu mare părere de rău. ----------X = X----------­----------X = X----------­ Desfiinţarea costumelor religioase in Turcia Istanbul, 13 (Rador). — Con­form nouei legi pentru regle­mentarea cultelor, cu începere de astăzi membrii clerului tu­turor confesiunilor sunt obli­gaţi să-şi părăsească costumele religioase, pe care n’au voe să le îmbrace decât în timpul ofi­cierii serviciilor divine. Preţul abonamentului tr­etanii UNI­VERSUL est« Lei 750 pe un an «* 380 pe 6 luni * •1 200 pe 3 luni

Next