Universul, august 1935 (Anul 52, nr. 209-223)
1935-08-01 / nr. 209
PAitul al 52-lea TÎT. par 4 FONDATORI EXEMPLARUL Im postali ta namenur confom aproPMl Dia. 04. P. P. T. LUIGI CAZZAVILLANUNIVERSUL .........................................rrr CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10 . SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30 ÎS Comerţul se plânge Comitetul central al Sfatului negustoresc, Frontul negustoresc al Unirii, Blocul comercial şi industrial, repre- zentanţii a 30 corporaţii comerciale şi industriale’. Sindicatul alimentar au ţinut Duminică adunări în Capitală, spre a-şi expune păsurile şi a cere măsuri de îndrepta- re. S’ar părea că chestiunile de felul acesta au ajuns banale pentru sferele obligate să le examineze cu atenţiune şi să le rezolve cu dreptate, în marginea posibilităţilor şi a spiritului de împăciuire a intereselor generale. Altfel, Întrunirile acestor corporaţiuni însemnate în economia generală a ţării, ar fi mai rare. Se presupune că nimeni nu se agită dacă nu se simte năpăstuit, că, mai ales în epoca de odihnă, critica colectivă ar putea să intre şi ea în armistiţiul altor mişcări cronice. Continuitatea sforţărilor asociaţiunilor înşirate mai sus, şi a multor altora, care s’au produs mai înainte, dovedeşte că există suferinţe adânci ce cuvine, se impune ca ele să aibă ecou şi rezultate. Sfatul negustoresc, acest organism Întins în ţara întreagă, se plânge de nesăbuinţa reglementării comerţului de import-export. Este o incriminare izolată ? Nu Ea se încadrează în constatarea unanimă în teorie şi îi practică. Când se vorbeşte despre „dezastrul creiat comerţulu ţării de diferitele regimur experimentate până acum , care au menţinut un permanent haos în viaţa economică, au compromis creditul care se bucurau negustorii în ţările străine, au aruncat ruina in cei mai mari importatori ai ţârii şi au dus la scumpirea unor articole e primă necesitate“, nu est e locinţă de partid ahtiat d putere, ci suspin al comerţului românesc. Când se afirmă că „experienţa făcută de aceste regimuri de restrângere a libertăţii comerţului, pe lângă că nu şi-a atins scopul pentru care au fost instituite, ci din contră, rezultatele obţinute după atâţia ani de la creiarea lor sunt tocmai rezultate contrarii scopului urmărit“, nu ne găsim în faţa unor agresiuni de opoziţie la tribune publice, presupuse subiective şi tendenţioase, ci în faţa îngrijorării uneia din cele mai vechi, mai mari şi mai folositoare profesiuni din ţară, având la activul său o tradiţie lăudabilă, un capital material imens, o lipsă statornică de preocupări politice. Când cea de-a doua asociaţiune dintre cele întrunite Duminică, motivează critica sa împotriva unor taxe inoportune şi a unor deprinderi fiscale ce ne ajută scopul cu drept cuvânt urmărit, dacă recurg la jigniri condamnabile, când propune să i se procedeze la o verificare a raporturilor dintre comerciianţi şi consumatori, spre a se stabili dacă este sau nu I speculă, şi în caz afirmativ, cui se datoreşte şi cum poa-te să fie înfrânată sau de- I mascată, spre a nu se confunda negustorii oneşti cu cei abuzivi, înseamnă că se simte in adevăr nevoia unor , intervenţiuni oficiale, a căror lipsă încurajează pe de o parte abuzurile, pe de altă parte nedreptăţile. Facem aceste observaţiuni din două consideraţiuni. Conştienţi de însemnătatea şi de meritele comerţului românesc, am sprijinit şi vom sprijini totdeauna drepturile , sale nesocotite, cu aceeaşi obiectivitate cu care semnalăm şi greşelile şi abuzurile, când se produc. Convinşi că organele de I conducere şi de răspundere I n’au dreptul să rămână ne- I păsâtoare faţă de suferinţele i de felul celor expuse, cu hotărlre şi cu moderaţiune, in adunările comerciale, le cerem să ţină seamă de ele in măsura temeniciei şi să le rezolve In marginea posibilităţilor. O DECEPȚIE .»-ros începuse lumea să spere îtr’o renaștere morală a vieii noastre publice. Gangsteii de toate categoriile ajun- jeseră la atâta cinism încât evolta opiniei publice a treit din nepăsare și pe acei ani intârziau, pentru motive iferite, să ia măsuri de îndreptare și să aplice sanciunile. In ultimul timp mai ales, ’au luat unele măsuri cari iu îndreptăţit speranţele înr’o redresare morală şi prinre acestea, şi de o importanţă incontestabilă, a fost inuîarea concesiunii perinetrilor petrolifere ale sta«n«î i-«A/i i«onvK nnîti mîî_ uiui i/aix wv.i/H ao*4«p pace nepermise ,în mâinile unor speculanţi iară scrupul. Exemplul plin de merite lat de d. Dinu Brătianu, care a dispus dizolvarea grupuui H., fixând prin aceasta notărîrea categorică a conducerii partidului liberal de a au tolera ca, sub aparențe de grupări politice, să se pericliteze pe de o parte unitatea partidului, iar pe de alta să se urmărească realizări de afaceri şi de situaţiuni nemeritate — a fost de asemenea o încurajare a speranţelor opiniei publice. Dar ceea ce mai ales a întărit aceste speranţe, ceea ce mai ales a întărit încrederea în triumful simţului de echitate şi de moralitate, care nu poate fi distrus in această ţară, a fost Încrederea in ju- stiţia ţării, în nepărtinirea ei, în independenţa şi în conştiinţa ei. A avut să se pronunţe justiţia in unele cazuri cari au provocat Indignarea generală şi hotărîrile date au satisfăcut în mare parte aşteptările opiniei publice. Aşa a fost cazul generalului Dimitrescu, când Consiliul de război al corpului II de armată l-a condamnat la 5 ani recluziune. Aşa a fost hotărirea justiţiei în cazul Seletzki. Aşa a fost acum în urmă cu energica intervenţie a justiţiei în escrocheria cu transferul. Şi opinia publică aştepta ca această superioară şi lipsită de orice influenţă apărare a moralităţii publice şi a dreptăţii să se manifeste şi in cazul recursului generalului Dimitrescu, în faţa Curţii superioare de justiţie militară. Dar de data aceasta bunul simţ şi simţimântul de drep-tate al marelui public au fost profund decepţionate prin casarea fără trimitere, pronunţată de Curtea superioară de justiţie militară. Nu voim să facem nici o apreciere asupra acestei hotărîri. Dar, mărturisim că nu putem să nu arătăm câtă surpriză şi câtă amară decepţiune a produs această hotărîre, care Încearcă să reabiliteze pe un om definitiv compromis şi despre care toată lumea şi-a făcut convingerea că e vinovat, în urma dovezilor zdrobitoare produse inpotriva lui. Aceste dovezi au determinat de altfel condamnarea lui de către Consiliul de război al corpului II de armată, compus din judecători severi dar imparţiali şi cu conştiinţa răspunderii lor şi a independenţei lor. Ori cari ar fi consideraţiile şi motivele de conştiinţă cari au determinat hotărîrea de ori a Curţii superioare de justiţie militară, şi ori câte alte hotărîri de acest fel s’ar mai da, ele nu vor putea readuce pe generalul Dimitrescu în rîndul oamenilor cinstiţi. El rămâne strivit sub oprobiul unanim provocat de faptele ce le-a săvârşit. Opinia publică l-a pecetluit pentru totdeauna. Hotărîrea Curţii superioare de justiţie militară a decepţionat pe toţi oamenii cinstiţi şi încrezători în simţul de dreptate al judecătorilor noştri — dar n’a reabilitat — FIINDCA NU SE POATE — pe nimeni. Două victime ale vitezei automobilelor pe şoseaua Ploeşti-Sinaia Sinaia, 29 iulie Azi dimineaţă, la ora 7, a fost adus în stare gravă, la spitalul „Dr. Cantacuzino“, din localitate, locuitorul Alexandru Ghionoiu, de 36 ani, de fel din Comarnic, de meserie acar c.f.r., care a fost lovit de un automobil din București, al cărui număr ne scapă. Starea lui este foarte gravă, având fractura bazei craniului. Accidentul s-a produs în centrul satului Comarnic. Victima venea de la o nuntă şi, pe când se afla pe bordura trotuarului, a fost smuls de maşină. Postul de jandarmi Comarnic cercetează. * Aseară, la ora 6, automobilul nr. 3133 B„ proprietatea soc. „Benida" venind spre Sinaia, în dreptul fabricilor „Emil Costinescu", a dat peste tânărul Dumitru Bănescu, de 16 ani, de fel din Bușteni, lucrător la acea fabrică. Nefericitul copil s’a ales cu piciorul stâng şi o mână ruptă, având şi leziuni grave la cap şi corp. In stare gravă, a fost adus la spitalul ,,Dr Cantacuzino", unde d. dr. Moisescu, şeful spitalului, a dispus să i se dea primele îngrijiri. D. comisar Stoian, de la poliţia Sinaia, face cercetări. AVIATOAREA BRAESCU VA AVEA UN AVION Londra, 89 (Rador). — D-ra Smaramda Brăescu, eroica aviatoare română, așteaptă în capitala Angliei să i se livreze avionul comandat anume pentru ea. Intre timp, d-ra Braescu se antrenează zilnic pentru sbor. Aviatoarea română a declarat că va încerca să bată recordul de viteză pe disteaiţele Londra-Roma şi Roma-Bucureşti. Ea a adăugat că va pleca probabil în Octombrie spre Capetown. „Trebuie să fac ceva real nupenttau mime, ci pentru România”, a declarat d-ra Brăescu unui reprezentant al agenţiei I „Reuter”. Oaspeţii americani la Predeal şi Bran Vizitatorii americani, cari se află de câteva zile în auni, s’au oprit Sâmbătă la Predeal, fiind oaspeţii d-nelor şi d-lor Ştefan Popescu şi Al. P. Necşeşti. Apoi au plecat la Bran, unde vor sta până mâine seară, pentru a cerceta de aproape arta populară a regiunii. M Sa Regina Maria a arătat vizitatorilor o atenţiune deosebită, învitându-i la un ceai, la palat, după care i-a condus să viziteze biserica cea veche, din apropierea palatului. Ieri, oaspeţii au asistat la o serbare câmpenească şi au vizitat peştera Dâmbovicioara. La Predeal, la vila d-lui Stelian Popescu NOROCCTOR STELIAN POPESCU Perspectivele internaţionale ale redresării franceze oe de SAINT BRICE E nevoie să mai demons- j trăm că operaţia de redresare financiară întreprinsă de d. Pierre Laved este un eveniment a cărui importanţă depăşeşte hotarele, îndrăzneala concepţiei, îndemânarea realizării şi voinţa care a învins rezistenţele se combină spre a mări prestigiul şefului guvernului francez. Efectul este cu atât mai evident, cu cât toate aceste ca-lităţi îşi găsesc ocazia de a fi aplicate pe tărâmul politicii externe pentru care succesorul lui Louis Barthou îşi păstrează toată atenţia. Dacă a existat vreodată o solidaritate strânsă, atunci e aceea care leagă organizarea păcii şi redresarea franceză. Liniştirea Intervenită nu este oare cea dintâi condiţie a acestei restabiliri a încrederii fără care nu poate fi închipuită reluarea durabilă a afacerilor, singura în stare să răsplătească sacrificiile curei severe impuse francezilor ? Astfel, situaţia se întoarce. Timp de câteva săptămâni, şeful guvernului francez nu s’a gândit decât la lucrările acelui Brains Trust (Trust al creerelor) compus din d-nii Dautry, reorganizatorul drumurilor de fier ale statului, Rueff, adjunct al directorului mişcării generale a fondurilor din ministerul de finanţe, technician bine cunoscut în cercurile internaţionale şi Gignoux, economist de notorietate europeană. Acum, când opera acestui remarcabil trio a întrecut orice aştep- t tare, acum când realizarea depinde, înainte de toate, de disciplina şi abnegaţia francezilor, acţiunea internaţională revine pe primul plancare nu de ea depinde în special creditul de răbdare şi încurajurările necesare, spre a lăsa remediilor timpul de a acţiona şi de a face suportate rigorilor regimului? Acţiune internaţională de urgenţă, căci conflictul etiopian nu poate să mai aştepte. Va sosi clipa când se va rezolva problema de a şti dacă e cu putinţă salvarea păcii, dacă poate fi evitată criza, cea mai gravă poate, pe care a străbătut-o Liga Naţiunilor şi dacă poate fi reconstituită altfel decât prin fraze, gruparea anglo-franco-italiană. E nevoie să mai observăm că soluţia ce va fi dată acestor probleme va avea repercusiuni hotărâtoare asupra evoluţiei tuturor proectelor de organizare europeană ? Ce ar rămâne din planurile dela 7 Ianuarie dela Roma, dela 3 Februarie dela Londra, şi dela 14 Aprilie dela Stresa, dacă Italia ar fi târâtă într’o aventură africană, dacă temelia fundamentală a oricărei acţiuni colective ar fi ruinată, dacă neînţelegerile dintre Londra şi Roma ar ajunge într’o stare critică şi dacă Franţa s’ar găsi In dilema ) Continuare In pag. 2 a) S’a încercat provocarea deraerii unui tren? Un cantonier rănit grav cu cuţitele de necunoscuţi Piteşti, 29 iulie Cantonierul Dinu Ilie, de fel din Goleşti (Muscel) pe când afla la cantonul nr. 69, între staţiile Leordeni şi Călineşti, la fost atacat cu cuţitele de 8 necunoscuţi. Luptându-se cu el şi dând alarma, i-a sosit in ajutor soţia, dar bandiţii au dispărut în direcţia com. Topoloveni (Muscel). Atacul s’a întâmplat la ora II noaptea, Înainte de trecerea trenului accelerat, care era tixit de lume. Staţia respectivă a fost incunoştiinţată de soţia cantonierului, deoarece se bănueşte că mobilul atacului a fost încercarea de a provoca o deraere a trenului. Cu primul tren, rănitul a fost transportat la spitalul C. Brâtianu, din Piteşti. Starea lui este extrem de gravă. Leproşii din Isaccea fac chefuri şi işi vizitează neamurile — Autorităţile se fac că nu văd şi nu ştiu nimic — Corespondentul nostru din Isaccea ne comunică un fapt, pe cât de extraordinar, pe atât de exact, totuşi. Este vorba de leproşii cari se află internaţi în lagărul lor special, aproape de Isaccea, şi cari, însă, se plimbă în văzul public, nesupăraţi de nimeni. Am mai vorbit de lipsa de supraveghere din partea autorităţilor şi suntem nevoiţi să repetăm constatarea noastră, subliniind gravele consecinţe pe cari ea le poate avea. Ni se arată, anume, că leproşii fac vizite pe la neamuri, intră prin diferite prăvălii, cumpărând mărfuri, ba mai fac încă şi chefuri prin localuri. Pe de altă parte, neamurile lor îi vizitează. Populaţia noastră conştientă este îngrozită, cu drept cuvânt, de câte ori îi vede şi nesfârşită este uimirea ei, faţă de faptul că autorităţile au aerul că nu văd şi nu ştiu nimic. Situaţia pe care ne-o semnalează corespondentul nostru este în acelaş timp, o crimă şi o ruşine, inadmisibile în nici o altă ţară civilizată. Aşteptăm ca, în urma acestei noui alarme pe care o dăm, cel in drept să-şi spună cuvântul imediat și cu energie, spre a pune capăt unei primejdii sociale cu urmări incalculabile. VÂNTURILE FIERBINŢI DIN AMERICA Paris, 29 (Prin Rador). — Se comunică din New-York că din cauza vânturilor fierbinţi de sud care bat fără încetare, viaţa în oraş a devenit insuportabilă. Exodul spre plajele înconjurătoare a cunoscut un adevărat record. Animalele suferă şi ele foarte mult, mai ales din cauza umezelii pe care o aduc aceste vânturi de sud. Magazin de bijuterii din New-York prădat ziua in amiaza mare New-York, 30 (Rador) — Mai mulţi bandiţi de o îndrăsneală cu totul neobişnuită au prădat ori un magazin cu bijuterii de pe strada cea mai însemnată şi mai populată din New York. Bandiţii au intrat ziua în amiaza mare într’o prăvălie de pe Fifth Avenue, unde, dându-se drept cumpărători, au cerut să li se arate câteva piese de valoare. Imediat ce le-au avut înaintea lor, au atacat şi legat pe patron şi pe un funcţionar din magazin, şi apoi, cu cea mai mare linişte au ales bijuteriile cele mai de valoare din magazin. În văzut numeroşilor trecători, şi numai la 50 de paşi de un poliţist, ei au deschis şi vitrina magazinului, de unde au scos un colier de rubine ce a aparţinut Reginei Maria Antoinette. Bandiţii nu au uitat nici măcar să ia certificatul prin care se dovedea autenticitatea colierului, certificat care era expus alături de colier în vitrină. Cu o pradă evaluată la peste 250.000 dolari, bandiţii au reuşit să părăsească apoi netulburaţi magazinul. Poliţia n’a reuşit până acum sa dea de urma lor. 1 KT 1038 Un avion militar german a aterisat la Băneasa Avionul a fost sechestrat. Piloţii nu au permis să sboare deasupra teritoriului României Luni la ora 2.30 d. a., a aterisat pe aeroportul Băneasa un avion mono-motor cu inscripţia D . U. M. A. L., şi svastica. Avionul a sosit din Germania şi este deghizat în avion de turism. In realitate este un avion militar de vânătoare prevăzut cu două turele pentru mitralieră, un aparat de cinematografiere şi o instalaţie de radio-telegrafie. Din avion au descins trei persoane şi anume căpitaninginer Robert Untucht, mecanicul-şef Iosef Katmarak şi mecanicul Heinrich Pflăging. Imediat după aterisare, d- Mănescu, şeful traficului de la Băneasa a cerut aviatorilor permisul de a sbura deasupra teritorului ţării noastre şi toate documentele de călătorie. Aceştia au declarat că nu , le posedă, deoarece au inain- tat forurilor în drept cererea pentru obţinerea permisului, dar că au plecat din Germa- nia înainte de a primi auto- rizaţia necesară. Natural, cazul a părut suspect d-lui Mănescu, care a vrut să percheziţioneze avionul, înştiinţând in acelaş timp pe d-nii comandor Scarlat Rădulescu, directorul aviaţiei civile şi comandor Mincu, care au sosit de indată la aeroport. Aviatorii s-au opus însă, astfel că avionul a fost sechestrat şi pus sub pază, până la sosirea d-lui subsecretar de stat al aerului. Cum d. Caranfil se află la Constanţa, unde a fost înştiinţat de cele petrecute, ă sa a cerut să i se trimită un avion, cu care va veni azi dimineaţă în Capitală spre a cerceta cazul. Intre timp aviatorii germani au cerut să vorbească cu o persoană anume Carol Blaymaier. Aceasta nu a fost însă găsită. Legaţia germană aflând de cele întâmplate, a trimis un secretar de legaţie la aerodrom care a condus pe cei trei aviatori la legaţie unde îi va găzdui. Şeful echipajului, anume cpt. ing. R. Untucht a declarat că este în drum spre Istanbul. * Interesăndu-ne la siguranţa generală a statului şi la prefectura poliţiei, ni s’a comunicat că nu au cunoştinţă de acest caz. Avionul pus sub pază Căp. ing. R. Untucht şi mecanicii I. Katmarek şi H. Pfläging (cei trei cu ii SS&etelg descoj^ejitAV. ‘