Universul, august 1935 (Anul 52, nr. 209-223)

1935-08-01 / nr. 209

PAitul al 52-lea TÎT. par 4 FONDATORI EXEMPLARUL Im postali ta namenur confom aproPMl Dia. 04. P. P. T. LUIGI CAZZAVILLANUNIVERSUL .........................................rrr CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10 . SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30 ÎS Comerţul se plânge Comitetul central al Sfatu­lui negustoresc, Frontul ne­gustoresc al Unirii, Blocul co­mercial şi industrial, repre-­­ zentanţii a 30 corporaţii co­merciale şi industriale’. Sin­dicatul alimentar au ţinut Duminică adunări în Capita­lă, spre a-şi expune păsurile­­ şi a cere măsuri de îndrepta-­­ re. S’ar părea că chestiunile­­ de felul acesta au ajuns ba­­­­nale pentru sferele obligate să le examineze cu aten­ţiune şi să le rezolve cu dreptate, în marginea posibi­lităţilor şi a spiritului de îm­păciuire a intereselor gene­rale. Altfel, Întrunirile acestor corporaţiuni însemnate în economia generală a ţării, ar fi mai rare. Se presupune că nimeni nu se agită dacă nu se simte năpăstuit, că, mai ales în epoca de odihnă, critica colectivă ar putea să intre şi ea în armistiţiul al­tor mişcări cronice. Conti­nuitatea sforţărilor asocia­­ţiunilor înşirate mai sus, şi a multor altora, care s’au pro­dus mai înainte, dovedeşte că există suferinţe adânci ce cuvine, se impune ca ele să aibă ecou şi rezultate. Sfatul negustoresc, acest organism Întins în ţara în­treagă, se plânge de nesă­buinţa reglementării comer­ţului de import-export. Este o incriminare izolată ? Nu Ea se încadrează în consta­tarea unanimă în teorie şi îi practică. Când se vorbeşte despre „dezastrul creiat comerţulu ţării de diferitele regimur experimentate până acum , care au menţinut un perma­nent haos în viaţa economi­că, au compromis­ creditul­­ care se bucurau negustorii în ţările străine, au aruncat rui­na in cei mai mari importa­tori ai ţârii şi au dus la scumpirea unor articole e primă necesitate“, nu est e locinţă de partid ahtiat d putere, ci suspin al com­er­ţului românesc. Când se afirmă că „expe­rienţa făcută de aceste regi­muri de restrângere a liber­tăţii comerţului, pe lângă că nu şi-a atins scopul pentru care au fost instituite, ci din contră, rezultatele obţinu­te după atâţia ani de la creia­­rea lor sunt tocmai rezultate contrarii scopului urmărit“,­­ nu ne găsim în faţa unor agresiuni de opoziţie la tri­bune publice, presupuse su­biective şi tendenţioase, ci în faţa îngrijorării uneia din cele mai vechi, mai mari şi mai folositoare profesiuni din ţară, având la activul său o tradiţie lăudabilă, un capital material imens, o lipsă sta­tornică de preocupări politice. Când cea de-a doua aso­­ciaţiune dintre cele întru­nite Duminică, motivează critica sa împotriva unor taxe inoportune şi a unor deprin­deri fiscale ce ne ajută scopul cu drept cuvânt urmărit, dacă recurg la jigniri con­damnabile, când propune să i se procedeze la o verificare a­­ raporturilor dintre comer­­­­ciianţi şi consumatori, spre­­ a se stabili dacă este sau nu I speculă, şi în caz afirmativ,­­ cui se datoreşte şi cum poa-­­­te să fie înfrânată sau de- I mascată, spre a nu se con­­­­funda negustorii oneşti cu­­ cei abuzivi, înseamnă că se­­ simte in adevăr nevoia unor , intervenţiuni oficiale, a că­ror lipsă încurajează pe de o parte abuzurile, pe de altă parte nedreptăţile. Facem aceste observaţiuni din două consideraţiuni. Conştienţi de însemnătatea şi de meritele comerţului ro­mânesc, am sprijinit şi vom sprijini totdeauna drepturile , sale nesocotite, cu aceeaşi­­ obiectivitate cu care semna­­­­lăm şi greşelile şi abuzurile,­­ când se produc.­­ Convinşi că organele de I conducere şi de răspundere I n’au dreptul să rămână ne- I păsâtoare faţă de suferinţele i de felul celor expuse, cu ho­­tărlre şi cu moderaţiune, in adunările comerciale, le ce­rem să ţină seamă de ele in măsura temeniciei şi să le re­zolve In marginea posibilită­ţilor. O DECEPȚIE .»-ros­­ începuse lumea să spere­­ îtr’o renaștere morală a vie­­ii noastre publice. Gangste­­ii de toate categoriile ajun- j­eseră la atâta cinism încât evolta opiniei publice a tre­­it din nepăsare și pe acei ani intârziau, pentru motive iferite, să ia măsuri de în­dreptare și să aplice sanc­­iunile. In ultimul timp mai ales, ’au luat unele măsuri cari iu îndreptăţit speranţele în­­r’o redresare morală şi prin­­re acestea, şi de o impor­­tanţă incontestabilă, a fost inuîarea concesiunii peri­­netrilor petrolifere ale sta­«n«î i-«A/i i«onvK nnîti mîî_ uiui i/aix wv.i/H­ ao*4«p pace nepermise ,în mâinile unor speculanţi iară scrupul. Exemplul plin de merite lat de d. Dinu Brătianu, ca­­re a dispus dizolvarea grupu­­ui H., fixând prin aceasta n­otărîrea categorică a condu­cerii partidului liberal de a au tolera ca, sub aparențe de grupări politice, să se pericli­teze pe de o parte unitatea partidului, iar pe de alta să se urmărească realizări de a­­faceri şi de situaţiuni neme­ritate — a fost de asemenea o încurajare a speranţelor o­­piniei publice. Dar ceea ce mai ales a în­tărit aceste speranţe, ceea ce mai ales a întărit încrederea în triumful simţului de echi­tate şi de moralitate, care nu poate fi distrus in această ţară, a fost Încrederea in ju-­­ stiţia ţării, în nepărtinirea­­ ei, în independenţa şi în con­ştiinţa ei. A avut să se pronunţe jus­tiţia in unele cazuri cari au provocat Indignarea gene­rală şi hotărîrile date au satisfăcut în mare parte aş­­­­teptările opiniei publice. Aşa a fost cazul generalu­lui Dimitrescu, când Consi­liul de război al corpului II de armată l-a condamnat la 5 ani recluziune. Aşa a fost hotărirea justiţiei în cazul Seletzki. Aşa a fost acum în urmă cu energica intervenţie a justiţiei în escrocheria cu transferul. Şi opinia publică aştepta ca această superioară şi lip­sită de ori­ce influenţă apă­rare a moralităţii publice şi a dreptăţii să se manifeste şi in cazul recursului genera­lului Dimitrescu, în faţa Curţii superioare de justiţie­­ militară.­­ Dar de data aceasta bunul­­ simţ şi simţimântul de drep-­­­tate al marelui public au­­ fost profund decepţionate prin casarea fără trimitere, pronunţată de Curtea supe­rioară de justiţie militară. Nu voim să facem nici o a­­preciere asupra acestei ho­­tărîri. Dar, mărturisim că nu pu­tem să nu arătăm câtă sur­priză şi câtă amară decep­­ţiune a produs această hotă­­rîre, care Încearcă să reabili­teze pe un om definitiv com­promis şi despre care toată lumea şi-a făcut convin­gerea că e vinovat, în ur­ma dovezilor zdrobitoare pro­duse in­potriva lui. Aceste dovezi au determinat de alt­fel condamnarea lui de către Consiliul de război al corpu­lui II de armată, com­pus din judecători severi dar imparţiali şi cu con­ştiinţa răspunderii lor şi a independenţei lor. Ori cari ar fi consideraţii­le şi motivele de conştiinţă cari au determinat hotărî­­rea de ori a Curţii superioare de justiţie militară, şi ori câte alte hotărîri de acest fel s’ar mai da, ele nu vor putea readuce pe generalul Dimitrescu în rîndul oame­nilor cinstiţi. El rămâne stri­vit sub oprobiul unanim pro­vocat de faptele ce le-a să­vârşit. Opinia publică l-a pece­tluit pentru totdeauna. Hotărîrea Curţii superioa­re de justiţie militară a de­cepţionat pe toţi oamenii cinstiţi şi încrezători în sim­ţul de dreptate al judecăto­rilor noştri — dar n’a rea­bilitat — FIIND­CA NU SE POATE — pe nimeni. Două victime ale vitezei automobilelor pe şoseaua Ploeşti-Sinaia Sinaia, 29 iulie Azi dimineaţă, la ora 7, a fost adus în stare gravă, la spitalul „Dr. Cantacuzino“, din locali­tate, locuitorul Alexandru Ghi­­onoiu, de 36 ani, de fel din Co­marnic, de meserie acar c.f.r., care a fost lovit de un automo­bil din București, al cărui nu­măr ne scapă. Starea lui este foarte gravă, având fractura bazei craniului. Accidentul s-a produs în cen­trul satului Comarnic. Victima venea de la o nuntă şi, pe când se afla pe bordura trotuarului, a fost smuls de ma­şină. Postul de jandarmi Comarnic cercetează. * Aseară, la ora 6, automobilul nr. 3133 B„ proprietatea soc. „Benida" venind spre Sinaia, în dreptul fabricilor „Emil Costi­­nescu", a dat peste tânărul Du­mitru Bănescu, de 16 ani, de fel din Bușteni, lucrător la acea fabrică. Nefericitul copil s’a ales cu piciorul stâng şi o mână ruptă, având şi leziuni grave la cap şi corp. In stare gravă, a fost adus la spitalul ,,Dr Cantacuzino", un­de d. dr. Moisescu, şeful spita­lului, a dispus să i se dea pri­mele îngrijiri. D. comisar Stoian, de la poli­ţia Sinaia, face cercetări. AVIATOAREA BRAESCU VA AVEA UN AVION Londra, 89 (Rador). — D-ra Smaramda Brăescu, eroica a­­viatoare română, așteaptă în capitala Angliei să i se livreze avionul comandat anume pen­tru ea. Intre timp, d-ra Bra­­escu se antrenează zilnic pen­tru sbor. Aviatoarea română a decla­rat că va încerca să bată re­cordul de viteză pe disteaiţele Londra-Roma şi Roma-Bucu­­reşti. Ea a adăugat că va ple­ca probabil în Octombrie spre Capetown. „Trebuie să fac ceva real nu­­penttau mime, ci pentru Româ­nia”, a declarat d-ra Brăescu unui reprezentant al agenţiei I „Reuter”. Oaspeţii americani la Predeal şi Bran Vizitatorii americani, cari se află de câteva zile în auni, s’au oprit Sâmbătă la Predeal, fiind oaspeţii d-nelor şi d-lor Ştefan Popescu şi Al. P. Necşeşti. Apoi au plecat la Bran, unde vor sta până mâine seară, pen­tru a cerceta de aproape arta populară a regiunii. M Sa Regina Maria a arătat vizitatorilor o atenţiune deose­bită, învitându-i la un ceai, la palat, după care i-a condus să viziteze biserica cea veche, din apropierea palatului. Ieri, oas­­peţii au asistat la o serbare câmpenească şi au vizitat peş­tera Dâmbovicioara. La Predeal, la vila d-lui Stelian Popescu N­­­OROCCTOR STELIAN POPESCU Perspectivele internaţionale ale redresării franceze o­e de SAINT BRICE E nevoie să mai demons- j trăm că operaţia de redresare financiară întreprinsă de d. Pierre Laved este un eveni­ment a cărui importanţă de­păşeşte hotarele, îndrăznea­la concepţiei, îndemânarea­­ realizării şi voinţa care a în­vins rezistenţele se combină spre a mări prestigiul şefului guvernului francez. Efectul este cu atât mai e­­vident, cu cât toate aceste ca-­­­lităţi îşi găsesc ocazia de a fi aplicate pe tărâmul politicii externe pentru care succesorul lui Louis Barthou îşi păstrea­ză toată atenţia. Dacă a exis­tat vreodată o solidaritate strânsă, atunci e aceea care leagă organizarea păcii şi re­dresarea franceză. Liniştirea Intervenită nu este oare cea dintâi condiţie a acestei res­tabiliri a încrederii fără care nu poate fi închipuită relua­rea durabilă a afacerilor, sin­gura în stare să răsplătească sacrificiile curei severe impu­se francezilor ? Astfel, situaţia se întoarce. Timp de câteva săptămâni, şeful guvernului francez nu s’a gândit decât la lucrările acelui Brains Trust (Trust al creerelor) compus din d-nii Dautry, reorganizatorul dru­murilor de fier ale statului, Rueff, adjunct al directorului mişcării generale a fonduri­lor din ministerul de finanţe, technician bine cunoscut în­­ cercurile internaţionale şi­­ Gignoux, economist de no­­­­torietate europeană. Acum, când opera acestui remarca­bil trio a întrecut orice aştep- t tare, acum când realizarea depinde, înainte de toate, de disciplina şi abnegaţia fran­cezilor, acţiunea internaţio­nală revine pe primul plan­care nu de ea depinde în spe­cial creditul de răbdare şi în­­­­curajurările necesare, spre a lăsa remediilor timpul de a acţiona şi de a face suportate rigorilor regimului? Acţiune internaţională de­­ urgenţă, căci conflictul etio­pian nu poate să mai aştepte. Va sosi clipa când se va rezol­va problema de a şti dacă e cu putinţă salvarea păcii, dacă poate fi evitată criza, cea mai gravă poate, pe care a străbătut-o Liga Naţiunilor şi dacă poate fi reconstituită altfel decât prin fraze, gru­parea anglo-franco-italiană. E nevoie să mai observăm că soluţia ce va fi dată aces­­tor probleme va avea reper­cusiuni hotărâtoare a­supra evoluţiei tuturor proectelor de organizare europeană ? Ce ar rămâne din planurile dela 7 Ianuarie dela Roma, dela 3 Februarie dela Londra, şi dela 14 Aprilie dela Stresa, dacă Italia ar fi târâtă într’o aventură africană, dacă teme­lia fundamentală a oricărei acţiuni colective ar fi ruina­tă, dacă neînţelegerile dintre Londra şi Roma ar ajunge în­tr’o stare critică şi dacă Franţa s’ar găsi In dilema ) Continuare In pag. 2 a) S’a încercat provocarea deraerii unui tren? Un cantonier rănit grav cu cuţitele de necunoscuţi Piteşti, 29 iulie Cantonierul Dinu Ilie, de fel din Goleşti (Muscel) pe când afla la cantonul nr. 69, între staţiile Leordeni şi Călineşti, la fost atacat cu cuţitele de 8 ne­cunoscuţi. Luptându-se cu el şi dând a­­larma, i-a sosit in ajutor soţia, dar bandiţii au dispărut în di­recţia com. Topoloveni (Mus­cel). Atacul s’a întâmplat la ora­­ II noaptea, Înainte de trecerea­­ trenului accelerat, care era ti­­xit de lume. Staţia respectivă a fost incu­­noştiinţată de soţia cantonieru­lui, deoarece se bănueşte că mobilul atacului a fost încerca­rea de a provoca o deraere a trenului. Cu primul tren, rănitul a fost transportat la spitalul­­ C. Brâ­­tianu, din Piteşti. Starea lui este extrem de gravă. Leproşii din Isaccea fac chefuri şi işi vizitează neamurile — Autorităţile se fac că nu văd şi nu ştiu nimic — Corespondentul nostru din Isaccea ne comunică un fapt, pe cât de extraordinar, pe atât de exact, totuşi. Este vorba de leproşii cari se află internaţi în lagărul lor special, aproape de Isac­cea, şi cari, însă, se plimbă în văzul public, nesupăraţi de nimeni. Am mai vorbit de lipsa de supraveghere din partea au­torităţilor şi suntem nevoiţi să repetăm constatarea noas­tră, subliniind gravele conse­cinţe pe cari ea le poate avea. Ni se arată, anume, că le­proşii fac vizite pe la nea­muri, intră prin diferite pră­vălii, cumpărând mărfuri, ba mai fac încă şi chefuri prin localuri. Pe de altă parte, neamurile lor îi vizitează. Populaţia noastră conştien­tă este îngrozită, cu drept cu­vânt, de câte ori îi vede şi ne­sfârşită este uimirea ei, faţă de faptul că autorităţile au aerul că nu văd şi nu ştiu ni­mic. Situaţia pe care ne-o sem­nalează corespondentul nos­tru este în acelaş timp, o cri­mă şi o ruşine, inadmisibile în nici o altă ţară civilizată. Aşteptăm ca, în urma aces­tei noui alarme pe care o dăm, cel in drept să-şi spu­nă cuvântul imediat și cu e­­nergie, spre a pune capăt u­­nei primejdii sociale cu ur­mări incalculabile. VÂNTURILE FIERBINŢI DIN AMERICA Paris, 29 (Prin Rador). — Se comunică din New-York că din cauza vânturilor fierbinţi de sud care bat fără încetare, via­ţa în oraş a devenit insuporta­bilă. Exodul spre plajele încon­jurătoare a cunoscut un adevă­rat record. Animalele suferă şi ele foar­te mult, mai ales din cauza u­­mezelii pe care o aduc aceste vânturi de sud. Magazin de bijuterii din New-York prădat ziua in amiaza mare New-York, 30 (Rador) — Mai mulţi bandiţi de o îndrăsneală cu totul neobişnuită au prădat ori un magazin cu bijuterii de­­ pe strada cea mai însemnată şi mai populată din New York. Bandiţii au intrat ziua în a­­miaza mare într’o prăvălie de­­ pe Fifth Avenue, unde, dându-se­­ drept cumpărători, au cerut să li se arate câteva piese de va­loare. Imediat ce le-au avut înaintea lor, au atacat şi legat pe patron şi pe un funcţionar din magazin, şi apoi, cu cea mai mare linişte au ales bijuteriile cele mai de valoare din maga­zin. În văzut numeroşilor trecă­tori, şi numai la 50 de paşi de un poliţist, ei au deschis şi vi­trina magazinului, de unde au scos un colier de rubine ce a a­­parţinut Reginei Maria Anto­inette. Bandiţii nu au uitat nici măcar să ia certificatul prin care se dovedea autenticitatea colierului, certificat care era expus alături de colier în vi­trină. Cu o pradă evaluată la peste 250.000 dolari, bandiţii au reuşit să părăsească apoi netulburaţi magazinul. Poliţia n’a reuşit până acum sa dea de urma lor. 1 KT 1038 Un avion militar german a aterisat la Băneasa Avionul a fost sechestrat.­­ Piloţii nu au permis să sboare deasupra teritoriului României Luni la ora 2.30 d. a., a ate­­risat pe aeroportul Băneasa un avion mono-motor cu ins­cripţia D . U. M. A. L., şi svastica. Avionul a sosit din Germa­nia şi este deghizat în avion de turism. In realitate este un avion militar de vânătoa­re prevăzut cu două turele pentru mitralieră, un aparat de cinematografiere şi o ins­talaţie de radio-telegrafie. Din avion au descins trei persoane şi anume căpitan­­inginer Robert Untucht, me­­canicul-şef Iosef Katmarak şi mecanicul Heinrich Pflă­­ging. Imediat după aterisare, d- Mănescu, şeful traficului de la Băneasa a cerut aviatorilor permisul de a sbura de­asu­­pra teritorului ţării noastre şi toate documentele de călă­torie. Aceştia au declarat că nu , le posedă, deoarece au inain-­­ tat forurilor în drept cererea­­ pentru obţinerea permisului, dar că au plecat din Germa-­ nia înainte de a primi auto-­­ rizaţia necesară. Natural, cazul a părut suspect d-lui Mănescu, care a vrut să percheziţioneze a­­vionul,­­ înştiinţând in ace­­laş timp pe d-nii comandor Scarlat Rădulescu, directorul aviaţiei civile şi comandor Mincu, care au sosit de indată la aeroport. Aviatorii s-au opus însă, astfel că avionul a fost se­chestrat şi pus sub pază, pâ­nă la sosirea d-lui subsecre­tar de stat al aerului. Cum d. Caranfil se află la Constan­ţa, unde a fost înştiinţat de cele petrecute, ă­ sa a cerut să i se trimită un avion, cu care va veni azi dimineaţă în Capitală spre a cerceta cazul. Intre timp aviatorii ger­mani au cerut să vorbească cu o persoană anume Carol Blaymaier. Aceasta nu a fost însă găsită. Legaţia germană aflând de cele întâmplate, a trimis un secretar de legaţie la aerodrom care a condus pe cei trei aviatori la legaţie unde îi va găzdui. Şeful echipajului, anume cpt. ing. R. Untucht a decla­rat că este în drum spre Is­tanbul. * Interesăndu-ne la siguran­ţa generală a statului şi la prefectura poliţiei, ni s’a co­municat că nu au cunoştinţă de acest caz. Avionul pus sub pază Căp. ing. R. Untucht şi mecanicii I. Katmarek şi H. Pfläging (cei trei cu ii SS&etelg descoj^ejitAV. ‘

Next