Universul, octombrie 1935 (Anul 52, nr. 285-300)

1935-10-16 / nr. 285

I I­ASi COMBEA .FRANCO-ROMANA­ Fondată 1920 (M. Q. 182/920). Bucureşti, Gri­vitei 2? ISTAXl 13 Octombrie, ora 9:30, se face tragerea, la care participă toate poliţele cu amortisment şi pre­mii• Beneficiază de această tragere numai poliţele la curent cu plata primelor• Căştigurile acestora se vor achita imediaţi acelea ale por­­iţelor, care nu sunt la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica în „UNIVERSUL** pănă _________ la 18 a lunii curente•_________ t-tf ♦ ♦♦♦ ♦ t ♦ ♦ M »»♦♦+ ♦♦■»♦ + ♦♦♦ < ♦ ♦♦♦♦ + ♦♦♦ t ­ Fardatul excesiv e vătămător pentru piele - zice un specialist Oricât de surprinzător sa pară, ştiinţa a dovedit că fardul aplicat într’una timp de mai mulţi ani, produce pe obraz sem­nele bătrâneţei. Astfel se strică frumuseţea naturală a tenului ju­venil. Redându-se insă pielei un element vital­­ şi întineritor, numit “ Biocel, ea recapătă re­pede limpezimea, fră­gezimea şi frumuseţea ei. — Acest preţios Biocel s’a ob-­­­ţinut din anim­ale tinere, după procedeul Profesorului Dr. Stejs­­kal de la Universitatea din Vie-­­ na. E acum conţinut in Crema­­ Tokaion, culoarea roză, celebra cremă de Paris. Aplicată seara înainte de culcare, ea nutreşte­­ şi întinereşte ţesuturile şi strân- j ge muşchi moleşiţi al obrazulu­i In timp ce dormiţi. Dimineaţa aplicaţi Crema Tokaion, culoa­rea albă (ne unsuroasă). Ea albeşte, tonifică şi strânge porii. In modul acesta, pielea cea mai stricată le fard şi tenul ofilit capătă o nouă frumuseţe uimitoare. Se garantează efectul, altfel se destitue banii. — De vânzare la toate farma­­ciile, drogueriile şi parfumerile din ţară. Noi preţuri reduse: Cre­­na Tokaion, culoarea albă, la jd 50.— Crema Tokaion aliment culoarea roză la Lei 60.— Ki CURIERUL PARISULUI grave sau chiar Inofensive,­­ pe care cabinetul britanic o a­grave sau prezentând mai mult o valoa­re simbolică de­cât reală, ceea ce-i destul ca să se salveze re­putaţia Societăţii Naţiunilor şi ca să se evite ruptura cu rega­tul transalpin, insă ceea ce nu-i, poate, îndestulător ca să se satisfacă pe deplin intransi­genţa britanică. Totuşi, d. Ste­phane Lauzanne, care între­prinde la Londra o anchetă pentru „De Matin“, constată că autorităţile engleze şovăesc Încă in această privinţă, ne­­fiind fixate nici măcar asupra naturei sancţiunilor economice, pe care cercurile financiare şi comerciale din City le socot a­­proape imprecizabile şi inapli­cabile. De unde se conchide că ralierea cabinetului britanic la teza, guvernului francez în materie de sancţiuni e plauzi­bilă. In orice caz, d. Laval se va sili, întrebuinţând bogatele re­surse de care dispune diploma­­ţia-i iscusită şi experimentată, să potolească ori să tempereze înverşunarea sancţionistă a An­gliei, în care rezidă momentan dificultăţile şi riscurile situaţiei pentru că altminteri d. Musso­lini nu va mai putea păstra a­­titudinea rezervată pe care preşedintele consiliului francez de miniştri a reuşit să-l facă s’o adopte atât faţă de Liga geneveză, cât tot deosebi faţă de Marea Britanie. Procedându-se la definirea şi aplicarea sancţiunilor in mo­dul pe care d. Laval îl va re­comanda Insistent Angliei şi Ligei, nu numai eventualitatea incidentelor, ce ar antrena la sancţiuni navale şi militare, va fi exclusă, dar însăşi lichidarea conflictului în curs va fi favo­rizată. Căci odată ce Italienii vor fi ocupat zonele limitrofe cu E­­rythrea şi Ogaden şi odată ce vor fi recucerit Adua, ştergând prin victorie amintirea infrân­­gerei suferită odinioară şi con­­solidându-şi in acelaş timp pre­stigiul naţional, regimul inte­rior şi terenul diplomatic, ne­gocierea unui compromis va fi posibilă. De altminteri, In a­­junul ofensivei Italiene, d. Mu­ssolini a adresat cabinetului britanic, prin Intermediul am­basadorului transalpin la Lon­dra, un mesagiu, al cărui text, comunicat deopotrivă guver­nului francez de d. Cerratti, plenipotenţiarul Ducelui la Pa­ris, cuprinde pasagiul caracte­ristic, care a produs aici exce­lentă impresie: „Operaţiile mi­litare, care au început In Afri­ca, nu închid uşa cooperârei cu guvernele din Paris şi din Lon­dra în vederea ajungerei la un acord". O declaraţie identică a făcut astă seară d. Musso­lini trimisului special la Roma al ziarului .paris-SoIr": „Sânt gata in orice moment să pro­bez şi să garantez indiscutabi­lele noastre dispoziţii pacifice şi chiar cordiale“. Or, atare dispoziţii sunt incompatibile cu „sancţiunile serioase şi ener­gice“, preconizate de conducă­torii lui Foreign Office, dim­potrivă, sancţiunile reduse şi treptate, recomandate de titu­larul lui Qual d’Orsay, afir­mând solidaritatea franco-en­­gleză şi franco-geneveză, îi conservă Franţei Încrederea şi amiciţia Italiei, ceea ce-i va permite d-lui Laval să-şi reia şi împlinească rolul natural şi salutar de mediator între Roma şi Londra şi între Roma şi Ge­neva. La Paris se spune că d. Laval a găsit chiar bazele unui acord, prin care i s’ar încre­dinţa Italiei un mandat exclu­siv ’ asupra teritoriilor perife­rice ale Etiopiei, Abisiniei pro­priu zise aplicându-i-se măsu­rile sugerate de comitetul celor cinci membri genevezi. Proec­­tul, ce i se atribue d-lui La­val, şi care ar fi agreat de d. Mussolini, ar fi de natură să mulţumească exigenţele Ligei şi, bine­înţeles, ale Marei Bri­tanii. Referitor la cererea de coo­­perare in marea Mediterană, (Urasare din pag. I-a­­ dresat’o guvernului francez,­­ răspunsul consiliului de miniş­tri, ce s-a întrunit aseară la E­ l­zeu, e că Franţa îşi va înde­plini, fireşte, toate îndatoririle, în caz când flota engleză ar fi obiectul unei agresiuni nepro­vocate. Totuş, fiindcă acest caz e pur hipotetic şi fiindcă nota britanică, relativă la aplicarea pactului genevez în Europa centrală şi orientală, arată că guvernul englez nu se poate pronunţa asupra eventualităţi­lor, rezervându-şi libertatea să examineze în parte pe măsură ce s’ar produce, fiecare caz particular şi concret, consiliul de miniştri ţinut la Elizeu, re­­vendică pentru Franţa o liber­­tate egală şi o conduită ana­­loagă, specificând insă de pe acum că nu consideră drept provocare apărarea la care ar fi constrânsă Italia, dacă i s’ar zădărnici ori împiedeca, bunăoară, comunicaţiile şi transporturile maritime, pe ca­re le necesitează siguranţa sau existenţa armatelor concentra­te in Africa. In schimb, guver­nul francez îi propune cabine­tului britanic ca preţioasa co­laborare franco-engleză să nu se mărginească la marea Medi­­tera­nă ci să se întindă la Eu­ropa întreagă, afirmându-se a­­tât in domeniul naval cât şi’n domeniile aerian şi terestru. Cu alte cuvinte, Franţa vrea ceea ce n’a încetat să urmăreas­că : generalizarea şi permanen­tizarea asistenţei mutuale. Aceste hotărîri, pe care d. La­val le-a formulat şi susţinut în consiliul de la Elizeu, au fost a­­probate de toţi membrii guver­nului. Comunicatul oficial, ce s-a distribuit ziarelor, insistă asupra unanimităţii ministeria­le cu care deciziile propuse au fost adoptate. Au fost, deci, fă­ră rezerve adoptate şi de d-nii Herriot şi Frossard, despre a căror demisie se svonise, şi de d-nii Flandin, Bonnet şi Mau­­poil, despre care se spunea că, partizani, ca d-nii Herriot şi Frossard, al tezei engleze, i-ar face opoziţie, în sânul cabine­tului d-lui Laval, pe care-l sprijină călduros d. Louis Ma­rin şi ceilalţi membri moderaţi ai guvernului. Proclamând ca­tegoric unitatea cabinetului, comunicatul oficial condamnă oportun ştirile tulburătoare ce circulau despre grave diver­genţe ministeriale, pe care le exploatau propagandiştii „fron­tului popular“, m­igrenind şi compromiţând înlăuntrul ţării şi peste hotare, în special la Geneva, acţiunea şi autorita­tea d-lui LavaL Comunicatul oficial, publicat după terminarea consiliului de miniştri, a fost Însoţit de un apel al d-lui Laval la calm şi la unire ! Singur faptul că şeful guvernului s’a simţit dator să adreseze un asemenea apel —­oare, e drept că unora le apare şi ca un fel de aviz preventiv că deliberările Societăţii Naţiu­nilor ar putea aduce surprize neplăcute — subliniază cât de nepotrivite şi de periculoase chiar, s-au dovedit controver­sele tendenţioase şi agitaţiile subversive pe care le-au provo­cat şi întreţinut reprezentanţii extremismului revoluţionar şi internaţionalist, a căror cam­panie a devenit totuşi mult mai discretă de câtva timp, în ur­ma reacţiunilor opiniei publice. Căci populaţia întreagă n’a întârziat să-şi manifeste cu o semnificativă unanimitate, pre­cum am semnalat deja, voinţa ca Franţa să nu fie târîtă în întreprinderi duşmănoase şi’n aventuri sângeroase. Deci ho­­tărîrile consiliului de miniştri de aseară n’au fost divulgate, publicul li acordă d-lui Laval desăvârşită încredere, fiind convins că acest auvergnat te­nace şi abil va şti să apere mai departe cu acelaș succes ca pâ­nă azi interesele franceze, ca­re, după propria-i și justa ex­presie, se confundă intr’adevăr cu interesele gâcei europene. Procesiune religioasă, la moaştele Sf-tei Paraschiva din Iaşi Iaşi, În Octombrie De azi, a început la Iaşi la catedrala mitropoliei, marea procesiune religioasă, cu prile­jul sărbătorii Cuvioasei Paras­chiva. Din toate unghiurile Moldo­vei, Basarabiei şi Bucovinei, au sosit foarte mulţi pelerini din toate straturile societăţii, în special de la ţară, spre a se în­china la moaştele sfintei. DEPUNEREA MOAŞTELOR IN CURTEA CATEDRALEI La ora 10 dim., sfintele moaş­­te au fost scoase din catedrală şi depuse in curtea mitropo­liei. La această solemnitate au participat, afară de Întregul cler metropolitan, nenumăraţi preoţi din oraşele din provin­cie. Procesiunea cu sfintele moaş­te s’a desfăşurat In sunetul tu­turor clopotelor şi in cântul co­rurilor preoţeşti. Cu acest prilej, P. S. vicar Grigore Leu Botoşăneanu a ţi­nut o Interesantă predică, vor­bind despre faptele măreţe pli­ne de pietate şi de sacrificiu ale sfintei. A urmat oficierea sfintei li­turghii, predica fiind ţinută de P. S. arhimandrit Partenie Cle­­prion. Dela ora 6 până la ora 8 sea­ra, s-a făcut privegherea, pre­dicând preotul dr. C. Nonea, referentul mitropoliei. In tot cursul zilei, mii de cre­dincioşi, int­r’o ordine exempla­ră, au defilat in faţa sfintelor moaşte. Pelerinajul va continua şi in cursul nopţii. Mâine, ziua, pelerinajul cre­dincioşilor va continua, la care se vor asocia elevii tuturor şco­lilor primare şi secundare, atât de boeţi cât şi de fete, precum şi detaşamente din toate tru­pele garnizoanei Iaşi. La ora 6 seara, procesiunea religioasă din Iaşi se va sfârşi, iar sfintele moaşte vor fi tran­sportate din nou de Întregul cler in interiorul catedralei. Cu acest prilej, va predica preotul Emil Vasilevschi- ■X »X­ Dela institutul de igienă şi sănătate publică Cursul de specializare în igie­nă şi medicină preventivă dela Institutul de igienă şi sănătate publică din Bucureşti va înce­pe anul acesta la 1 Noembrie şi va dura până la 15 Iunie 1936 Se pot înscrie medicii din ser­viciul ministerului muncii, să­nătăţii şi ocrotirilor sociale, sau orice alţi medici doritori a ob­ţine diploma de medic igienist. Medicii din serviciul ministe­rului vor face cererile de îns­criere prin Inspectoratele sani­tare respective. Ceilalţi se vor înscrie direct. Cursurile de specializare în igienă şcolară se vor face în a­­celaş timp cu cursurile genera­le de igienă şi medicină preven­tivă. Medicii cari doresc să ur­meze numai aceste cursuri vor menţiona aceasta în cererea de înscriere. înscrierile se fac până in ziua de 20 Octombrie 1935. Informaţiuni şi înscrieri la Institutul de igienă și sănătate publică (facultatea de medici­nă) București/VI, b-dul Regele Carol II, nr. 8, în fiecare zi de la orele 15-19. -------Oxo $oxo------­ Conflict intre ministerul instrucţiunii şi universitatea din Iaşi Iaşi, 13 Octombrie Am anunţat, că Senatul uni­versitar şi decanatele facultă­ţilor din Iaşi au refuzat, — in­vocând legea autonomiei uni­versitare — să satisfacă ordinul sosit mai de mult de la minis­ter, în sensul de a se impune un concurs de admitere pentru nouii studenţi, cari se vor în­scrie in universitate. Comunicarea despre acest re­fuz a fost înaintată ministeru­lui. Astăzi, ministerul instruc­ţiunii, trecând peste hotărirea Senatului universitar din Iaşi, a dispus din nou rectoratului că examenul de admitere în uni­versitate sau facultăţi este o­­bligatoriu pentru studenţi, in­diferent de numărul studenţilor înscrişi. Rămâne de văzut cum va reacţiona universitatea din Iaşi faţă de acest nou ordin. -------OXO$oxo------­ Sinuciderea unui funcţionar Făgăraş, 13 Octombrie Azi dimineaţă, la ora 8.30, s'a sinucis la locuinţa sa funcţio­narul poştal Traian Tiberiu Doimescu, trăgându-şi un foc de revolver în dreptul inimii. A fost transportat la spital, dar nu­­ s'a mai putut da niciun ajutor. D-nii Jude instructor Motet și comisar Păun au stabilit că motivul disperatului gest a fost o boală de nervi de care su­ferea Doinescu. ---------xxx *Xxo--------­ întrunirea naţional-liberală de la Locomotiva Duminică, s-a ţinut în sala „Locomotiva“, o întrunire na­ţional-liberală. Au luat cuvântul d-nii: Al. Tihoiu, M. Protopopescu, Andre­­escu-Rigo, ing. Frăţilescu, Gh. Popescu, căpitan Ghidu, avocat Petre Ştefănescu, inginer An­­ghelescu, dr. Popescu, profesor Ghiţescu, Al. Rădulescu, M. Mi­rişte comercianţi, Iordăchescu invalid de război, N. Buleată, Va­sile Nicolae muncitori, Popescu- Ghimpaţi şi alţi fruntaşi. UNIVERSUL Incăerare intre fascişti şi antifascişti la New-York Numeroş» răniţi New-York, 13 (Rador). — O bătăile In toată regula s’a dat ieri Intre 2.500 de antifas­cişti şi 2.000 de fascişti, în timpul unei întruniri ’ ţinută la „Columbus Circle“, încăierarea a început ime­diat după ce d-nii Lehman, guvernatorul statului New- York, şi Laguardia, primarul oraşului New-York, îşi ţinu­seră discursurile. Au fost mai mulţi răniţi. Poliţia călare şi mai mulţi in­spectori de poliţie, chemaţi in grabă, au făcut uz de bas­toane de cauciuc pentru res­tabilirea ordinei. Antifasciştii au cântat „In­ternaționala" și au dat foc u­­nui portret al d-lui Musso­lini, în timp ce fasciștii hui­duiau. Sfârşitul manevrelor regale (Urmare din pagina I-a) au intonat Imnul Regal, iar mulţimea adunată pe tot câm­pul, evaluată cam la 50.000 de spectatori, a aclamat călduros pe Suveran. Defilarea trupelor s-a termi­nat la ora 1 luni. In tot timpul parăzii a dom­nit cea mai perfectă ordine. Trupele și-au reluat canto­namentele, în vederea plecării lor in garnizoanele de reşe­dinţă, cu trenuri militare sau pe jos. Banchetul de la popota ofiţerilor Ca Încheiere a manevrelor regale, azi la ora 2 d. a. s’a dat un banchet la popota ofiţeri­lor. Banchetul a fost prezidat de M. S. Regele. Au participat Marele Voevod Mihai, A. S. R. Principele Nico­­lae, prinţul Friedric de Hohen­­zollern, primul ministru Tătâ­­răscu, miniştrii dr. Angelescu, Lapedatu şi Nistor, gen. Sam­­sonovici, mareşal Basievici, in­spectorii generali de armată, misiunile străine, ofiţerii gene­rali şi superiori din statul ma­jor al direcţiunei manevrelor, etc. Orchestra reg. de gardă a executat diferite arii româneşti La şampanie, cel dintâi a vorbit ministrul apărării naţio­nale, care a mulţumit M. S. Re­gelui pentru stăruinţa şi grija pa care o are pentru armată, pen­tru interesul ce-l poartă de a fi totdeauna in mijlocul ei şi îl asigură de tot devotamentul depus de ofiţeri şi trupă. Cuvântarea d-lui George Tătărăscu, preşedintele consiliului de miniştri Sire. Şi în acest an manevrele desfăşurate în prezenţa Majes­­tăţii Voastre au pus în lumină însuşirile de elită ale armatei noastre. Competinţa, însufleţirea şi iscusinţa ofiţerilor, vrednicia, disciplina şi rezistenţa trupei s’au arătat vii în tot timpul a­­cestor exerciţii şi au vădit oda­tă mai mult prisosul de vir­tuţi ce au constituit totdeauna tăria biruitoare a armatei noastre. Şefii misiunilor speciale, re­prezentând ţări de care ne lea­gă fraternitatea de credinţe şi fraternitatea de arme, vor pu­tea astfel duce armatelor lor ecoul străduinţelor noastre, menite să slujească aceeaş­i­­ cauză şi să facă să triumfe a-­­­celeaşi drepturi şi aceleaşi­­ idealuri. Constatările îmbucurătoare , ce facem ne sunt scumpe astăzi când toate preocupările se în­dreaptă către armata pe care Majestatea Voastră şi ţara în­treagă o voesc oţelită şi pre­gătită, spre a-şi îndeplini în orişice ceas marea ei misiune. Suntem un popor paşnic. Slujim pacea şi niciodată nu ne vom aşeza sub flamura a­­­­gresiunii. Nu mai avem nimic­­ de revendicat, căci prin jertfă­­ şi prin sânge s’au îndeplinit , toate visurile neamului nos­tru. Voim pacea şi nu vom­­ porni cu arme împotriva ni-­­­mânui. Dar pacifismul nostru­­ nu înseamnă slăbiciune şi iubi-­­ rea de pace nu trebue să a­­doarmă vigilenţa noastră. Pacea nu se susţine decât ! prin forţă şi dreptul n’a trium­fat niciodată decât prin pute­rea armelor.­­ Să ne aducem aminte de a­­ceste adevăruri mai ales azi când din depărtări se ridică iarăşi svon de arme. Sire, Guvernul Majestăţii Voastre şi le aminteşte, şi de aceea, ascultând de Îndemnurile de fiecare zi ale Majestăţii Voas­tre, el şi-a făcut din întărirea armatei ţelul de căpetenie al tuturor actelor sale şi a creiat resurse noul pentru înzestra­rea ei. Ritmul înarmărilor generale reclamă insă sforţăm­ noul şi jertfe noul. Nu vom ezita o singură clipă de a le face. Suntem încredinţaţi că în acest sens întărirea armatei trebue să domine orice altă preocupare. Ţara ştie că liniştea şi propă­şirea ei pe toate tărâmurile nu-i pot fi chezăşuite decât prin numărul şi puterea arme­lor ei. Tara ştie că In ziua de pri­mejdie va birui tăria drepturi­lor noastre numai in măsura în care va birui tăria armate­lor noastre. De aceea, executând Îndru­mările Majestăţii Voastre, gu­vernul a luat în ultimele zile noul măsuri spre a accelera o­­pera începută şi vom cere ţării contribuţiuni noul, convinşi că spre a întări armata noastră nu este sforţare prea mare şi nu este jertfă prea împovorâ­­toare. Sire, Slujind fără şovăire aceste credinţe şi îndeplinind cu dâr­zenie aceste hotărîri, putem privi senini­zările viitorului şi, strâns uniţi în jurul Maiestăţii Voastre, putem aştepta vârte­jul vremurilor, încredinţaţi că acolo unde au biruit înaintaşii birue orişicând urmaşii. Cu aceste simţiminte ridic paharul pentru Majestatea Voastră. Să trăiţi Sire. Să trăiască Măria Sa Mihai, Mare Voevod de Alba-Iulia. Să trăiască Augusta Voastră Dinastie. Cuvântarea M. S. Regelui Iubiţi camarazi. Vă rog, ca un prim gest al acestor manevre, la care am a­­vut deosebita bucurie de a pu­tea saluta în mijlocul nostru misiuni ale armatelor prietene şi aliate, să-Mi permiteţi să ri­dic primul Meu pahar pentru armatele aci reprezentate. (Apoi M. S. Regele se adre­sează, în limba franceză, mi­siunilor militare străine spu­nând­ : A fost pentru Mine şi pentru armata Mea ,d-lor, o nemărgi­nită bucurie de a vă avea în mijlocul nostru. Permiteţi-Mi, în numele Meu, al ţării şi armatei Mele, să ri­dic primul pahar în sănătatea armatelor, a şefilor de State ce reprezentaţi şi a domniilor voa­stre. (Urale). Acum patru ani, la manevrele care s’au ţinut In împrejurimile Romanului, am luat faţă de oş­tirea Mea un angajament so­lemn, de a veghia fără odihnă la reîntărirea şi reînarmarea eL Am ştiut, când am pronunţat aceste cuvinte, ce sarcină e­­normă am luat pe umerii Mei. Dar am făcut-o cu deplină con­ştiinţă, am făcut-o mânat de o dragoste neţărmurită pentru oş­tire şi pentru ţara Mea şi sunt hotărît şi astăzi, trecând peste orice piedici şi peste orice greu­tăţi, să duc această făgăduinţă la bun sfârşit. Progresele, ce s’au făcut în această direcţiune, poate că n’aş putea zice că-Mi mulţu­mesc pe deplin sufletul; sunt totuşi foarte fericit de a vedea că începem să păşim pe mi drum sănătos. Am nădejdea că întreaga Mea oştire pricepe sforţările pe care le-am făcut Şi că va şti, în orice clipă, să fie alături de Mine ca să mă ajute pe drumul pe care merg. Manevrele de anul acesta — ca de altfel toate — Mi-au dat plăcutul prilej de a putea fi în mijlocul ofiţerilor şi oştirii Mele. Mărturisesc că, pe an ce trece, mulţumirea Mea creşte şi devine mai intensă, văzând cum vremurile de restrişte ale arma­tei noastre încep să treacă , dis­ciplina se întăreşte, instrucţia creşte şi se perfecţionează. Noi vorbim continuu de înar­mare. Vorbim de cuvântul acela, care ne-a rămas din război, de „scule“. Nu sunt Eu acela care v-aş spune că o oştire poate trăi fără ele, dar vor fi totdeauna aceia care va zice că o armată nu va putea trăi niciodată fără disciplină şi fără instrucţie. Constat cu deosebită bucurie, că aceste două elemente pri­mordiale ale unei oştiri fac pro­grese vădite. Simt, în mijlociul domniilor voastre acum, că încrederea creşte, că legătura sufletească pe care o am de copil se întă­reşte pe zi ce trece intre Mine şi Oştirea Mea şi acest lucru îmi umple sufletul de bucurie. Staţi alături de Mine, staţi in proptea in opera pe care vreau s’o fac pentru oştirea Mea şi vom birui în timp de pace ca şi in timp de război. Cu adâncă dragoste vă asi­gur încă odată de interesul ce port oştirii Mele, şi în acest gând, ridic din nou paharul în sănătatea ofiţerilor şi a trupei oştirii româneşti. (Aplauze, urale, ovaţiuni). * In numele misiunilor străine, care au participat la manevre, a vorbit de general Grejdi, șeful stat-majorului ceh. La ora 4 d. a., M. S. Regele a plecat la mănăstirea Putna, spre a asista la desvelirea monumentului ridicat poetului Mihail Eminescu. fr. Neddi Enul al 52-lea Nr. 285 Miercuri 16 Octombrie 1538 Q cilKyirch­tr1 MARȚI 15 OCTOMBRIE Ortodox: Sf. Martir Lucian Preotul Antiochiei (1 311). Catolic : S-ta Teresia (+ 1582). Protestant: Hediviga. Evreesc : 18 Tisri 5096. (Custii­), Sukoth, ziua IV-a. Mahomedan: 17 Regele 1364. « Răsăritul Soarelui 6,33; Apusul 17,32. CALENDAR ISTORIC $] UTERAS 15 OCTOMBRIE In această zi în anul.­ 1779, a început să se tipărească la tipografia episcopiei de R.­­Vâlcea cartea Mineiul pe Martie, tradusă in româneşte de episcopul Ghesarie. Mineiul mai cuprinde „Stihuri (versuri) 14 asupra co­roanei înălţime! sale Domnului Io Alexandru loan Ipsilant Voevod, stăpânul Ţării Ru­mânieşti“ şi o prefaţă, 1783, guvernul ardelean dă or­din ca şcoala naţională din Blaj să se despartă in două clase şi să fie considerată şcoală primară, conform legilor de atunci. Dascăli simt numiţi loan Pop şi Samală Can­tar, iar catihetul şcoalei să ră­­mâe tot cronicarul Gh. Şimonl (ce fusese numit din Apnffiie), care avea şi funcţia de director al şcoalelor române din Ardeal, fiind dator să se poarte cu respectul gu­­vernăt faţă de episcopul român de Blaj (Ignatie Darabant) şi faţă de inspectorul „şcoalelor naţionale“. Inspector era Wartomffi. Acestuia, Şincai i se plânge in aceeaşi zi, că, abdicând episcopul Grigore Maior, funcţionarii primăriei nu voiesc să mai dea găzduire profe­sorilor catihetului şi nici lemne pentru şcoala din Blaj. Pe lângă ocupaţiile de catihet şi director, Şincai a fost obligat, o­­dată cu numirea sa, să scrie, fie traducând, fie creind, cărţi pentru şcoalele ce le conducea. Spune Şincai: „Din porunca lui Iosif I, pe de o parte am tradus cărţi pentru şcoalele româneşti, pe de alta le-am compus“ Sau: „Alta nu era înapoi, fără numai să mă apuc, să fac şi să tipăresc cărţile cele poruncite pentru folo­sul şi procopseala numitelor şcoa­­le“ Astfel, Şincai a tipărit: Cati­hetul cel mare, A. B. C. sau Al­fa vit, Aritmetica, etc. (din op.­in manuscris: Lucian Predescu, Via­ţa şi opera lui Gh. Şincai). 1849, are loc deschiderea teatru­lui francez din Iaşi, de sub direc­ţia lui V. B Delmary, cu piesa Maurice ou Ie Médécin de la Cam­pagne, care a provocat mult râs şi numeroase aplauze. 1906: M. Dragomirescu a fost numit profesor titular la Facul­tatea de Litere din Bucureşti, a­­preciindu-se astfel următoarele lucrări pe care eminentul profe­sor le publicase până atunci: ar­ticole de critică literară in „Con­vorbiri literare“ şi volumele: An­­tigona de Sofocle (traducere), Critica ştiinţifică şi Eminescu, Carte de cetire, Cinstea ţărăneas­că de Verga (traducere), Critică dramatică, Dramaturgia română și Teoria poeziei cu aplicare la li­teratura română. LUCIAN PREDESCU i­­ilmtea franceză și termini. 23,55. Ultimei« text * Moscova: 500 kw. 1724 m. —Ol. Concert Wagner (Plăci); 22. Emi­sie germană; 23.05. Emisie fran­ceză ; 24. Causerie. Deutschlandsender: 60 kw. 1571 m. — 20,30. Nimicuri muzicale; 21. Inf.; 21,10. Concert de muzică mi­litară europeană; 23. Meteor, Inf., Sport; 23,30. Concert nocturn; 23,45. Inf. locale; 24. Concert de muzică de cameră. Londra: 150 kw. 1500 m. — 19,15. Orchestra de dans B.B.C.; 20. Știri; 20,30. Din muzica de orgă; 22. Concert de muzică de dans; 23. Concert de pian; 23,30. Știri; 030. Concert de serenade; 1,15—2. Dans. Varşovia: 120 kw. 1345 m. — 21,10. Concert de orchestră; 21,30. Muzică clasică (Plăci); 22. „O a­­ventură in Grand-Hotel“, operetă de Abraham; 23,30. Foileton; 23,45. Muzică de dans pe plăci. Luxemburg: 100 kw. 1304 m. — 21,30. Concert de poftl; 21,45. Inf. și revista presei; 22,05. Concert de plăci; 22,45. Concert Chaxpentier; 23. Concert de orchestră; 23,25. Continuarea concertului de orche­stră; 24. Concert de muzică va­riată. 0,30. Concert de serenade și obade; 1,06. Muzică de dans. Budapesta: 120 kw. 550.5 m. — 19,45. Orchestră de Jaz; 20,25. Cau­serie; 20,35. Recital de chitară; 21,20. Recital de canto; 20,06. inf. 22,25. Orchestră de ţigani; 24. Plăci. Viena: 100 kw. 506.8 m. —18,25. Concert vocal1; 19,20. Causerie; 19,45. Ora. Inf. Meteor. Progra­mul pentru mâine; 19,55. „Tann­­häuser şi războiul cântăreţilor pe Wartburg“ operă de Wagner; 24. Inf.; 0,15. Muzică de dans. Praga: 120 kw. 470.2 m. — 20,10. Concert de muzică militară; 21,10. Concert de orchestră; 22. Ora; 22,05. Inf. literare; 22,25. Concert de sonate; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23,15. Plăci. Belgrad: 3 kw. 437.3 m. — 20. Anunţuri, Plăci; 2030. Ora naţiu­nii; 21. Cântece populare; 2130. Plăci; 23,15. Ora, Inf. de presă; 23,30. Concertul orchestrei Radio. MIERCURI, 16 OCTOMBRIE BUCURESTI, 12 kw. 364,5 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 1875 m. 13. Ora, Calendar comemorativ, Faptele zilei, Cota Dunării. 13:05. Concert de prânz (discuri) Uvertură la opera „Măștile“ de Mascagni (auch. Covent Garden, dirij. de Bellezza); Scenă pastorală, de Elinescu (arch. reg. de jandarmi Buc.); Fantazie din „Tosea" de Puccini (orch. Marek Weber); Vals de concert de Glazunow (or­chestra simf. din San Francisco, dirij. de Hertz). 13,40—13,50: Sport, Ştiri artistice, Bursa. 13,55: Muzică uşoară românească (discuri): Sârba lui Hie şi Hora lul Dobrică (arch. Gr. Dinh­uj; Toată lumea­ ar vrea să mor, de Barbu şi Pentru o sută şi cincizeci, de Drăgoi (canto: Oliţlu); Doini Oltului (arch. Jean Marcu) • Omule cu caii buni (Zavaidoc) 14,15: Ora, Mersul vremii, Radio- Jurnal IIL30;, Continuarea concertului: Sârba lăutarilor şi Hora boldeilor (arch. Ioniţă Bădiţă); Pe unde treci, de Leon şi La noi, de Pă­dureanu (canto: Natalia Zăvoia­nu); Răhiteana pe sub mână şi învârtită .Îmi Liu (orch Lia din Câlnic); Haţegana din ’sălişte şi Silişteanca (arch. reg. &o ini. Si­­biu). 15. Ultimele ştiri, 18. Concert de muzică naţională populară (Taraful Fănică Luca) ; Arii naţionale; Romanţe şi arii populare; F. Luca, voce: 1. Inimă pribeagă. 2. De ţi-am greşit. 3. Pa­tru­ boi cu lanţu'n coarne; Brâu­­leţu şi Căluşăreasa; Arii naţionale (ţambal: Mitică Mutu). 19. Regimul juridic a! canalului de Suez de prof. Andrei Rădulescu. 19,20: Continuarea concertului: Doina şi Ciocârlia. F. Luca, voce: 1. De ziua nunţii tale. 2. In sat la Aninoasa. 3. Frusinica. Arii naţio­nale (nai. F. Luca). 20. Ora, Mersul vremii, Radio­jurnal, Bursa cerealelor, Actuali­tăţi .. 20,15: Muzică executată de ar­tişti români (discuri); Arii din „Flautul fermecat“ de Mozart şi „Carmen“ de Bizet, (canto: T. Grozăvescu); Menuet de Fugnant- Kreisler (vioară: G. Enescu); Arii din „Cavaleria rusticană“ de Mas­cagni şi „Martha“ de Flotow, (can­to: Omofrei). 2038: Răspunsuri tehnice. 20,43: Continuarea concertului; Poem de Chausson (vioară: George Enescu). 21: Octavian Goga: Regalitatea noastră. 21,15: Concert de muzică româ­nească; Soc. corală „Cântul nos­tru“, cond. de Gh. Niculescu: Im­nul regal; Imn către Rege, de V. Jianu; Peste deal, de I. Vidu (solo: Haşegamu); Cuculeţ, drăguţul meu, de Popescu- Brăneşti; Cărărue de Gh. Niculescu (solo: Sutescu); Foaie verde şi-o răsură, de Anas­­tasescu; Lasă-mă măicuţă şi pace, de Gh. Niculescu. 21,40; Orchestra Radio: Uvertu­ră la „Ecuba" de C. C. Nottara, dirij. de autor; Dansul din poemul: „România în cântec şi joc“ de Iz­­beriu Bredăceanu. 22:10: George Ştefanovici, canto: Şase cântece armonizate de Mihăi­­lescu-Tescani: 1. Arzămi­te de drum lung; 2. Şi mi-e dor; 3. Ga­­rofiţa; 4. Foictică smeură; 5. Sma­­randa; 6. Măi ciobane. 22:30: Radio-jurnal, Ştiri spor­tive.22,45: Continuarea concertului orchestrei Radio; Poema romanti­că (I-a parte) de Bohoci; Bucată pentru orchestră (I-a audiţie) de Th. Rogalski; Colinde, de Cuclin; Doină şi Dans de Monţia; Dans ţârănesc, de C. Dimitrescu. 23,45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană, 23:55. Ultimele știri. MARŢI, 15 OCTOMBRIE 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 384.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 13. Ora. Calendar comemorativ. Faptele zilei. Cota Dunării. 13:05. Concert de prânz. Orche­stra Sibiceanu. Romanţe şi arii naţionale. Suvenir din „Carmen- Sylva“ vals de Th. Sibiceanu; Vei reveni, tango de Rudolf; A­m În­tâlnit o fată pe vaipor, foxtrot de Vit'Dnov; Arii naţionale. 13,40—13,50: Sport. Ştiri artis­tice. Bursa. 13,55: Continuarea concertului. Cântec de leagăn de Grecianinow; Iubito, asta-i romanţa noastră, tango de Vitimov; Jocuri din Ar­deal. 14,15: Ora. Mersul vremii. Ra­dio jurnal. 14:30: Continuarea concertului: Potpuriu de melodii moderne, de Borchert; Arii naţionale. 15: Ultimele ştiri. 18: Concert de muzică variată (discuri): Uvertură la­­Fra Dia­­vale“ de Auber (orch. simf. din Milano, dirij. de Mol­a­jol­); Sere­nadă de Ceaikowsky (orch. simf. din Amsterdam, dirij. de Mengel­­berg); Fantezie din Aida de Verdi (orch. simf. din Berlin dirij. de Büskötter); Kol Nidrel de Max Bruch (violoncel: Gáspár Cassa­­do); Balet egiptean de Lulgini (orch. simf. dir. de Fletcher); Is­­lamey, fantazie de B­alak­treff (or­chestra simf. dir. de Goosens). 19: Premergători tehnici in Ro­mânia, de ing. L Arapu. 19.20: Muzică uşoară (discuri): Prnnavara şi In curtea păsărilor valsuri de Folk Tune; Rumba de Hernandez şi Cântec, de Lecuona; Slowfox şi Foxtrot din filmul „Pe­tre, Paul şi Nanette“; Ai gri­je de Amelia şi Ora dragostei de Ouvat- Ber (canto: Yma şi Oaurat); Te iubesc, foxtrot de Gordon şi Stra­niu, foxtrot de Carr. Şi acum să cânte lăutarii şi Doamna mea spu­ne-mi da sau nul de Eug. Seno, cântate de autor. 20: Ora. Mersul vremi. Radio Jurnal. Bursa cerealelor. Actuali­tăţi.20,15: Muzică Inspirată de Sha­kespeare (discuri); Uvertură, fan­tazie din „Romeo şi Julietta“ de CeaikowElky (orch. simf. din Am­sterdam, dir. de Mengelberg; Ca­vatina din „Romeo şi Julietta“ de Gounod (canto: Georges Thill) ; Romeo şi Julietta la ţară, de De­lius (orch. filarm. din Londra, dir. de Beecham). 20,50: Programul nostru. 20,55: Continuarea muzicii Ins­pirate de Shakespeare (discuri); Uvertură la „Nevestele vesele din Windsor“ de Nicolai, (orch. simf. uşoară); Uvertura la „Visul unei nopţi de vară“ de Mendelsohn (or­chestra Operei din Berlin, dir. de Blech). 21,17: Corespondenţa oamenilor mari, de Dan Petraşincu. 21,32: Concert simfonic al orche­strei Radio, dir. de Alfred Ales­sandrescu; Simfonia „Reforma“ de Mendelssohn; Concert în re mi­nor pentru pian şi orchestră de Carl-Filip; Em. Bach. I-a audiţie (solistă d-na Grete Mileticeanu). 2230 : Radio-Jurnal. Ştiri spor­tive.22,50: Continuarea concertului simfonic: Preludiu şi Moartea Isol­­dei din „Tristan şi Isolda“ de Wagner; Uvertura „Oberon“ de C. M. v. Weber. 23,15: Concert nocturn retrans­mis de la Bonboneri» Lafayette Jazzul Corologos. 2330: Radio-jurnal. Știri sportive 23,45: Jurnal pentru străinătate Salonul de automobile de la Paris Expoziţia din fiecare toamnă de la Grand Palais se pare că anul acesta se bucură de un succes încă mai mare ca în anii­­ trecuţi, atât prin calitatea­­ lucrurilor expuse, cât şi prin numărul vizitatorilor. La salonul de la Paris se ex­pun noile modele 1936 ale fa­bricilor de automobile din Eu­ropa, după cum la salonul de la New-York, care se va ţine la sfârşitul anului, vor apărea noile modele 1936 ale automobi­lelor americane. Cu toată criza economică şi cu toate complicaţiile politice, industria automobilă este în plin progres. Se oferă clientu­lui mai multă calitate şi prin aceasta creşte şi cantitatea. Vom căuta să redăm în linii generale tendinţele constructo­rilor pentru anul 1936. Motorul de patru cilindri îşi recapătă favoarea cumpărăto­rilor de maşini economice. Se întrebuinţează culase de aluminium mărindu-se com-­­ presiunea şi se realizează astfel­­ motoare mai nervoase la o ace-­i­­aşi capacitate cilindrică. Fran­cezul este econom prin exce­lenţă, aşa că la cumpărarea unui automobil chestiunea consumaţiei este pentru el un factor determinant; de aceia vedem constructorii de carbu­ratoare anunţând diapozitive noi pentru economizarea ben­zinei, vedem aparatul „Costri“, care împiedică evaporarea ben­zinei din rezervor prin gaura buşonului, etc. Şasiul rigid capătă din ce în ce mai mulţi adepţi. Motorul montat elastic plasat mai în faţă, şasiul fiind astfel mal bine echilibrat şi dând posibili­tate carosierului să plaseze pa­­sagerii între axe. In acest fel s’au putut realiza caroserii mai comode prin faptul că fiind mai apropiate de pământ,­­ s’a putut da o mai mare înăl­ţime Interioară. Aerodinamis­­mul capătă forme mai puţin urâte şi se împacă, anul acesta, mai bine, cu confortul Caro­seriile sunt mai largi, căci dis­par aripile din spate. Manetele schimbătorului de viteze şi frâ­na de mână caută să nu mai împiedice bancheta din faţă. Din acest motiv şi pentru a­­grementul conducerii, apar di­verse sisteme de schimbător de viteze automat sau semiauto­mat: Bendix, Wilson, Cotai etc-Frânele hidraulice câştigă te­ren. Westinghouse încearcă sa lanseze un sistem de frânare prin motor. Roţile disc sau cu spiţe meta­lice dispar lăsând locul roţilor găurite ca fiind mai solide, mai uşoare şi mai elegante. Unii constructori mai puţin conservatori lansează modele foarte Îndrăzneţe, caroserii In format avion, motor la spate, patru roţi Independente, trans­misiune electrică, etc. Spre exemplu dăm aci schiţa maşinii André Dubonnet. -------oo o : r • ooo-—•— Piaţa peştelui la Galaţi 13 Octombrie La halele pescăriei statului a sosit spre vânzare 32.564 kg. peşte din regiunile: Tulcea, Brăila şi Brateş. S’a vândut: cegă cu 30— 48 lei kg.; nisetrul cu 29—45 kg.; morunul cu 35—40 lei kg.; păstiu­­ga cu 30—38 lei kg.; şalăul cu 32—40 lei kg.; crapul cu 28—35 lei kg.; clortocrap 25—32 lei kg.; ciortan 14—22 lei kg.; pană de somn 36—46 lei kg. ; larma 25— 32 lei kg.; iaprac 18—30 lei kg.; somatei 12—14 lei ; știucă 10—25 lei kg.; babușcă 8—12 lei kg.; lin 18—21 lei kg.; caras 13—­16 lei kg.; scrumbie de Dunăre 20—28 lei kg.; rizofeă 14—16 lei kg.; chefali 28— 36 lei kg.; vaci bucata 50—90 bani. Radio Universul ZiO. 52 a apărut astăzi, cu un sumar extrem de Interesant, din care spicuim: Radiofonia franceză se PERFECȚIONEAZĂ CRITICA ASCULTĂTORILOR — Revizuiri necesare — In marginea unei scrisori UNDELE MICRO — FARA MISTERE Amănunte teoretice asupra unul subiect de actualitate n "BS Crimi Un aparat remarcabil con- SW0 •*• «Jau­strukt din piese vechi Numeroase pagini de articole tehnice CONSULTAȚII RADIOFONICE: PE SCURT î Ce e nou în radio Victima dozei electro-magnetice. — închisoare, muzică și radiofonie. — Radiofonia în Abisinia. — Microfonul sportiv, etc. Muzica săptămânii In plus: Programul posturilor europene dela 13—19 Oct. 1935. — UN EXEMPLAR 5 LEI r *1—

Next