Universul, octombrie 1935 (Anul 52, nr. 285-300)
1935-10-16 / nr. 285
I IASi COMBEA .FRANCO-ROMANA Fondată 1920 (M. Q. 182/920). Bucureşti, Grivitei 2? ISTAXl 13 Octombrie, ora 9:30, se face tragerea, la care participă toate poliţele cu amortisment şi premii• Beneficiază de această tragere numai poliţele la curent cu plata primelor• Căştigurile acestora se vor achita imediaţi acelea ale poriţelor, care nu sunt la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica în „UNIVERSUL** pănă _________ la 18 a lunii curente•_________ t-tf ♦ ♦♦♦ ♦ t ♦ ♦ M »»♦♦+ ♦♦■»♦ + ♦♦♦ < ♦ ♦♦♦♦ + ♦♦♦ t Fardatul excesiv e vătămător pentru piele - zice un specialist Oricât de surprinzător sa pară, ştiinţa a dovedit că fardul aplicat într’una timp de mai mulţi ani, produce pe obraz semnele bătrâneţei. Astfel se strică frumuseţea naturală a tenului juvenil. Redându-se insă pielei un element vital şi întineritor, numit “ Biocel, ea recapătă repede limpezimea, frăgezimea şi frumuseţea ei. — Acest preţios Biocel s’a ob-ţinut din animale tinere, după procedeul Profesorului Dr. Stejskal de la Universitatea din Vie- na. E acum conţinut in Crema Tokaion, culoarea roză, celebra cremă de Paris. Aplicată seara înainte de culcare, ea nutreşte şi întinereşte ţesuturile şi strân- j ge muşchi moleşiţi al obrazului In timp ce dormiţi. Dimineaţa aplicaţi Crema Tokaion, culoarea albă (ne unsuroasă). Ea albeşte, tonifică şi strânge porii. In modul acesta, pielea cea mai stricată le fard şi tenul ofilit capătă o nouă frumuseţe uimitoare. Se garantează efectul, altfel se destitue banii. — De vânzare la toate farmaciile, drogueriile şi parfumerile din ţară. Noi preţuri reduse: Crena Tokaion, culoarea albă, la jd 50.— Crema Tokaion aliment culoarea roză la Lei 60.— Ki CURIERUL PARISULUI grave sau chiar Inofensive, pe care cabinetul britanic o agrave sau prezentând mai mult o valoare simbolică decât reală, ceea ce-i destul ca să se salveze reputaţia Societăţii Naţiunilor şi ca să se evite ruptura cu regatul transalpin, insă ceea ce nu-i, poate, îndestulător ca să se satisfacă pe deplin intransigenţa britanică. Totuşi, d. Stephane Lauzanne, care întreprinde la Londra o anchetă pentru „De Matin“, constată că autorităţile engleze şovăesc Încă in această privinţă, nefiind fixate nici măcar asupra naturei sancţiunilor economice, pe care cercurile financiare şi comerciale din City le socot aproape imprecizabile şi inaplicabile. De unde se conchide că ralierea cabinetului britanic la teza, guvernului francez în materie de sancţiuni e plauzibilă. In orice caz, d. Laval se va sili, întrebuinţând bogatele resurse de care dispune diplomaţia-i iscusită şi experimentată, să potolească ori să tempereze înverşunarea sancţionistă a Angliei, în care rezidă momentan dificultăţile şi riscurile situaţiei pentru că altminteri d. Mussolini nu va mai putea păstra atitudinea rezervată pe care preşedintele consiliului francez de miniştri a reuşit să-l facă s’o adopte atât faţă de Liga geneveză, cât tot deosebi faţă de Marea Britanie. Procedându-se la definirea şi aplicarea sancţiunilor in modul pe care d. Laval îl va recomanda Insistent Angliei şi Ligei, nu numai eventualitatea incidentelor, ce ar antrena la sancţiuni navale şi militare, va fi exclusă, dar însăşi lichidarea conflictului în curs va fi favorizată. Căci odată ce Italienii vor fi ocupat zonele limitrofe cu Erythrea şi Ogaden şi odată ce vor fi recucerit Adua, ştergând prin victorie amintirea infrângerei suferită odinioară şi consolidându-şi in acelaş timp prestigiul naţional, regimul interior şi terenul diplomatic, negocierea unui compromis va fi posibilă. De altminteri, In ajunul ofensivei Italiene, d. Mussolini a adresat cabinetului britanic, prin Intermediul ambasadorului transalpin la Londra, un mesagiu, al cărui text, comunicat deopotrivă guvernului francez de d. Cerratti, plenipotenţiarul Ducelui la Paris, cuprinde pasagiul caracteristic, care a produs aici excelentă impresie: „Operaţiile militare, care au început In Africa, nu închid uşa cooperârei cu guvernele din Paris şi din Londra în vederea ajungerei la un acord". O declaraţie identică a făcut astă seară d. Mussolini trimisului special la Roma al ziarului .paris-SoIr": „Sânt gata in orice moment să probez şi să garantez indiscutabilele noastre dispoziţii pacifice şi chiar cordiale“. Or, atare dispoziţii sunt incompatibile cu „sancţiunile serioase şi energice“, preconizate de conducătorii lui Foreign Office, dimpotrivă, sancţiunile reduse şi treptate, recomandate de titularul lui Qual d’Orsay, afirmând solidaritatea franco-engleză şi franco-geneveză, îi conservă Franţei Încrederea şi amiciţia Italiei, ceea ce-i va permite d-lui Laval să-şi reia şi împlinească rolul natural şi salutar de mediator între Roma şi Londra şi între Roma şi Geneva. La Paris se spune că d. Laval a găsit chiar bazele unui acord, prin care i s’ar încredinţa Italiei un mandat exclusiv ’ asupra teritoriilor periferice ale Etiopiei, Abisiniei propriu zise aplicându-i-se măsurile sugerate de comitetul celor cinci membri genevezi. Proectul, ce i se atribue d-lui Laval, şi care ar fi agreat de d. Mussolini, ar fi de natură să mulţumească exigenţele Ligei şi, bineînţeles, ale Marei Britanii. Referitor la cererea de cooperare in marea Mediterană, (Urasare din pag. I-a dresat’o guvernului francez, răspunsul consiliului de miniştri, ce s-a întrunit aseară la E lzeu, e că Franţa îşi va îndeplini, fireşte, toate îndatoririle, în caz când flota engleză ar fi obiectul unei agresiuni neprovocate. Totuş, fiindcă acest caz e pur hipotetic şi fiindcă nota britanică, relativă la aplicarea pactului genevez în Europa centrală şi orientală, arată că guvernul englez nu se poate pronunţa asupra eventualităţilor, rezervându-şi libertatea să examineze în parte pe măsură ce s’ar produce, fiecare caz particular şi concret, consiliul de miniştri ţinut la Elizeu, revendică pentru Franţa o libertate egală şi o conduită analoagă, specificând insă de pe acum că nu consideră drept provocare apărarea la care ar fi constrânsă Italia, dacă i s’ar zădărnici ori împiedeca, bunăoară, comunicaţiile şi transporturile maritime, pe care le necesitează siguranţa sau existenţa armatelor concentrate in Africa. In schimb, guvernul francez îi propune cabinetului britanic ca preţioasa colaborare franco-engleză să nu se mărginească la marea Mediterană ci să se întindă la Europa întreagă, afirmându-se atât in domeniul naval cât şi’n domeniile aerian şi terestru. Cu alte cuvinte, Franţa vrea ceea ce n’a încetat să urmărească : generalizarea şi permanentizarea asistenţei mutuale. Aceste hotărîri, pe care d. Laval le-a formulat şi susţinut în consiliul de la Elizeu, au fost aprobate de toţi membrii guvernului. Comunicatul oficial, ce s-a distribuit ziarelor, insistă asupra unanimităţii ministeriale cu care deciziile propuse au fost adoptate. Au fost, deci, fără rezerve adoptate şi de d-nii Herriot şi Frossard, despre a căror demisie se svonise, şi de d-nii Flandin, Bonnet şi Maupoil, despre care se spunea că, partizani, ca d-nii Herriot şi Frossard, al tezei engleze, i-ar face opoziţie, în sânul cabinetului d-lui Laval, pe care-l sprijină călduros d. Louis Marin şi ceilalţi membri moderaţi ai guvernului. Proclamând categoric unitatea cabinetului, comunicatul oficial condamnă oportun ştirile tulburătoare ce circulau despre grave divergenţe ministeriale, pe care le exploatau propagandiştii „frontului popular“, migrenind şi compromiţând înlăuntrul ţării şi peste hotare, în special la Geneva, acţiunea şi autoritatea d-lui LavaL Comunicatul oficial, publicat după terminarea consiliului de miniştri, a fost Însoţit de un apel al d-lui Laval la calm şi la unire ! Singur faptul că şeful guvernului s’a simţit dator să adreseze un asemenea apel —oare, e drept că unora le apare şi ca un fel de aviz preventiv că deliberările Societăţii Naţiunilor ar putea aduce surprize neplăcute — subliniază cât de nepotrivite şi de periculoase chiar, s-au dovedit controversele tendenţioase şi agitaţiile subversive pe care le-au provocat şi întreţinut reprezentanţii extremismului revoluţionar şi internaţionalist, a căror campanie a devenit totuşi mult mai discretă de câtva timp, în urma reacţiunilor opiniei publice. Căci populaţia întreagă n’a întârziat să-şi manifeste cu o semnificativă unanimitate, precum am semnalat deja, voinţa ca Franţa să nu fie târîtă în întreprinderi duşmănoase şi’n aventuri sângeroase. Deci hotărîrile consiliului de miniştri de aseară n’au fost divulgate, publicul li acordă d-lui Laval desăvârşită încredere, fiind convins că acest auvergnat tenace şi abil va şti să apere mai departe cu acelaș succes ca până azi interesele franceze, care, după propria-i și justa expresie, se confundă intr’adevăr cu interesele gâcei europene. Procesiune religioasă, la moaştele Sf-tei Paraschiva din Iaşi Iaşi, În Octombrie De azi, a început la Iaşi la catedrala mitropoliei, marea procesiune religioasă, cu prilejul sărbătorii Cuvioasei Paraschiva. Din toate unghiurile Moldovei, Basarabiei şi Bucovinei, au sosit foarte mulţi pelerini din toate straturile societăţii, în special de la ţară, spre a se închina la moaştele sfintei. DEPUNEREA MOAŞTELOR IN CURTEA CATEDRALEI La ora 10 dim., sfintele moaşte au fost scoase din catedrală şi depuse in curtea mitropoliei. La această solemnitate au participat, afară de Întregul cler metropolitan, nenumăraţi preoţi din oraşele din provincie. Procesiunea cu sfintele moaşte s’a desfăşurat In sunetul tuturor clopotelor şi in cântul corurilor preoţeşti. Cu acest prilej, P. S. vicar Grigore Leu Botoşăneanu a ţinut o Interesantă predică, vorbind despre faptele măreţe pline de pietate şi de sacrificiu ale sfintei. A urmat oficierea sfintei liturghii, predica fiind ţinută de P. S. arhimandrit Partenie Cleprion. Dela ora 6 până la ora 8 seara, s-a făcut privegherea, predicând preotul dr. C. Nonea, referentul mitropoliei. In tot cursul zilei, mii de credincioşi, intr’o ordine exemplară, au defilat in faţa sfintelor moaşte. Pelerinajul va continua şi in cursul nopţii. Mâine, ziua, pelerinajul credincioşilor va continua, la care se vor asocia elevii tuturor şcolilor primare şi secundare, atât de boeţi cât şi de fete, precum şi detaşamente din toate trupele garnizoanei Iaşi. La ora 6 seara, procesiunea religioasă din Iaşi se va sfârşi, iar sfintele moaşte vor fi transportate din nou de Întregul cler in interiorul catedralei. Cu acest prilej, va predica preotul Emil Vasilevschi- ■X »X Dela institutul de igienă şi sănătate publică Cursul de specializare în igienă şi medicină preventivă dela Institutul de igienă şi sănătate publică din Bucureşti va începe anul acesta la 1 Noembrie şi va dura până la 15 Iunie 1936 Se pot înscrie medicii din serviciul ministerului muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, sau orice alţi medici doritori a obţine diploma de medic igienist. Medicii din serviciul ministerului vor face cererile de înscriere prin Inspectoratele sanitare respective. Ceilalţi se vor înscrie direct. Cursurile de specializare în igienă şcolară se vor face în acelaş timp cu cursurile generale de igienă şi medicină preventivă. Medicii cari doresc să urmeze numai aceste cursuri vor menţiona aceasta în cererea de înscriere. înscrierile se fac până in ziua de 20 Octombrie 1935. Informaţiuni şi înscrieri la Institutul de igienă și sănătate publică (facultatea de medicină) București/VI, b-dul Regele Carol II, nr. 8, în fiecare zi de la orele 15-19. -------Oxo $oxo------ Conflict intre ministerul instrucţiunii şi universitatea din Iaşi Iaşi, 13 Octombrie Am anunţat, că Senatul universitar şi decanatele facultăţilor din Iaşi au refuzat, — invocând legea autonomiei universitare — să satisfacă ordinul sosit mai de mult de la minister, în sensul de a se impune un concurs de admitere pentru nouii studenţi, cari se vor înscrie in universitate. Comunicarea despre acest refuz a fost înaintată ministerului. Astăzi, ministerul instrucţiunii, trecând peste hotărirea Senatului universitar din Iaşi, a dispus din nou rectoratului că examenul de admitere în universitate sau facultăţi este obligatoriu pentru studenţi, indiferent de numărul studenţilor înscrişi. Rămâne de văzut cum va reacţiona universitatea din Iaşi faţă de acest nou ordin. -------OXO$oxo------ Sinuciderea unui funcţionar Făgăraş, 13 Octombrie Azi dimineaţă, la ora 8.30, s'a sinucis la locuinţa sa funcţionarul poştal Traian Tiberiu Doimescu, trăgându-şi un foc de revolver în dreptul inimii. A fost transportat la spital, dar nu s'a mai putut da niciun ajutor. D-nii Jude instructor Motet și comisar Păun au stabilit că motivul disperatului gest a fost o boală de nervi de care suferea Doinescu. ---------xxx *Xxo-------- întrunirea naţional-liberală de la Locomotiva Duminică, s-a ţinut în sala „Locomotiva“, o întrunire naţional-liberală. Au luat cuvântul d-nii: Al. Tihoiu, M. Protopopescu, Andreescu-Rigo, ing. Frăţilescu, Gh. Popescu, căpitan Ghidu, avocat Petre Ştefănescu, inginer Anghelescu, dr. Popescu, profesor Ghiţescu, Al. Rădulescu, M. Mirişte comercianţi, Iordăchescu invalid de război, N. Buleată, Vasile Nicolae muncitori, Popescu- Ghimpaţi şi alţi fruntaşi. UNIVERSUL Incăerare intre fascişti şi antifascişti la New-York Numeroş» răniţi New-York, 13 (Rador). — O bătăile In toată regula s’a dat ieri Intre 2.500 de antifascişti şi 2.000 de fascişti, în timpul unei întruniri ’ ţinută la „Columbus Circle“, încăierarea a început imediat după ce d-nii Lehman, guvernatorul statului New- York, şi Laguardia, primarul oraşului New-York, îşi ţinuseră discursurile. Au fost mai mulţi răniţi. Poliţia călare şi mai mulţi inspectori de poliţie, chemaţi in grabă, au făcut uz de bastoane de cauciuc pentru restabilirea ordinei. Antifasciştii au cântat „Internaționala" și au dat foc unui portret al d-lui Mussolini, în timp ce fasciștii huiduiau. Sfârşitul manevrelor regale (Urmare din pagina I-a) au intonat Imnul Regal, iar mulţimea adunată pe tot câmpul, evaluată cam la 50.000 de spectatori, a aclamat călduros pe Suveran. Defilarea trupelor s-a terminat la ora 1 luni. In tot timpul parăzii a domnit cea mai perfectă ordine. Trupele și-au reluat cantonamentele, în vederea plecării lor in garnizoanele de reşedinţă, cu trenuri militare sau pe jos. Banchetul de la popota ofiţerilor Ca Încheiere a manevrelor regale, azi la ora 2 d. a. s’a dat un banchet la popota ofiţerilor. Banchetul a fost prezidat de M. S. Regele. Au participat Marele Voevod Mihai, A. S. R. Principele Nicolae, prinţul Friedric de Hohenzollern, primul ministru Tătârăscu, miniştrii dr. Angelescu, Lapedatu şi Nistor, gen. Samsonovici, mareşal Basievici, inspectorii generali de armată, misiunile străine, ofiţerii generali şi superiori din statul major al direcţiunei manevrelor, etc. Orchestra reg. de gardă a executat diferite arii româneşti La şampanie, cel dintâi a vorbit ministrul apărării naţionale, care a mulţumit M. S. Regelui pentru stăruinţa şi grija pa care o are pentru armată, pentru interesul ce-l poartă de a fi totdeauna in mijlocul ei şi îl asigură de tot devotamentul depus de ofiţeri şi trupă. Cuvântarea d-lui George Tătărăscu, preşedintele consiliului de miniştri Sire. Şi în acest an manevrele desfăşurate în prezenţa Majestăţii Voastre au pus în lumină însuşirile de elită ale armatei noastre. Competinţa, însufleţirea şi iscusinţa ofiţerilor, vrednicia, disciplina şi rezistenţa trupei s’au arătat vii în tot timpul acestor exerciţii şi au vădit odată mai mult prisosul de virtuţi ce au constituit totdeauna tăria biruitoare a armatei noastre. Şefii misiunilor speciale, reprezentând ţări de care ne leagă fraternitatea de credinţe şi fraternitatea de arme, vor putea astfel duce armatelor lor ecoul străduinţelor noastre, menite să slujească aceeaşi cauză şi să facă să triumfe a-celeaşi drepturi şi aceleaşi idealuri. Constatările îmbucurătoare , ce facem ne sunt scumpe astăzi când toate preocupările se îndreaptă către armata pe care Majestatea Voastră şi ţara întreagă o voesc oţelită şi pregătită, spre a-şi îndeplini în orişice ceas marea ei misiune. Suntem un popor paşnic. Slujim pacea şi niciodată nu ne vom aşeza sub flamura agresiunii. Nu mai avem nimic de revendicat, căci prin jertfă şi prin sânge s’au îndeplinit , toate visurile neamului nostru. Voim pacea şi nu vom porni cu arme împotriva ni-mânui. Dar pacifismul nostru nu înseamnă slăbiciune şi iubi- rea de pace nu trebue să adoarmă vigilenţa noastră. Pacea nu se susţine decât ! prin forţă şi dreptul n’a triumfat niciodată decât prin puterea armelor. Să ne aducem aminte de aceste adevăruri mai ales azi când din depărtări se ridică iarăşi svon de arme. Sire, Guvernul Majestăţii Voastre şi le aminteşte, şi de aceea, ascultând de Îndemnurile de fiecare zi ale Majestăţii Voastre, el şi-a făcut din întărirea armatei ţelul de căpetenie al tuturor actelor sale şi a creiat resurse noul pentru înzestrarea ei. Ritmul înarmărilor generale reclamă insă sforţăm noul şi jertfe noul. Nu vom ezita o singură clipă de a le face. Suntem încredinţaţi că în acest sens întărirea armatei trebue să domine orice altă preocupare. Ţara ştie că liniştea şi propăşirea ei pe toate tărâmurile nu-i pot fi chezăşuite decât prin numărul şi puterea armelor ei. Tara ştie că In ziua de primejdie va birui tăria drepturilor noastre numai in măsura în care va birui tăria armatelor noastre. De aceea, executând Îndrumările Majestăţii Voastre, guvernul a luat în ultimele zile noul măsuri spre a accelera opera începută şi vom cere ţării contribuţiuni noul, convinşi că spre a întări armata noastră nu este sforţare prea mare şi nu este jertfă prea împovorâtoare. Sire, Slujind fără şovăire aceste credinţe şi îndeplinind cu dârzenie aceste hotărîri, putem privi seninizările viitorului şi, strâns uniţi în jurul Maiestăţii Voastre, putem aştepta vârtejul vremurilor, încredinţaţi că acolo unde au biruit înaintaşii birue orişicând urmaşii. Cu aceste simţiminte ridic paharul pentru Majestatea Voastră. Să trăiţi Sire. Să trăiască Măria Sa Mihai, Mare Voevod de Alba-Iulia. Să trăiască Augusta Voastră Dinastie. Cuvântarea M. S. Regelui Iubiţi camarazi. Vă rog, ca un prim gest al acestor manevre, la care am avut deosebita bucurie de a putea saluta în mijlocul nostru misiuni ale armatelor prietene şi aliate, să-Mi permiteţi să ridic primul Meu pahar pentru armatele aci reprezentate. (Apoi M. S. Regele se adresează, în limba franceză, misiunilor militare străine spunând : A fost pentru Mine şi pentru armata Mea ,d-lor, o nemărginită bucurie de a vă avea în mijlocul nostru. Permiteţi-Mi, în numele Meu, al ţării şi armatei Mele, să ridic primul pahar în sănătatea armatelor, a şefilor de State ce reprezentaţi şi a domniilor voastre. (Urale). Acum patru ani, la manevrele care s’au ţinut In împrejurimile Romanului, am luat faţă de oştirea Mea un angajament solemn, de a veghia fără odihnă la reîntărirea şi reînarmarea eL Am ştiut, când am pronunţat aceste cuvinte, ce sarcină enormă am luat pe umerii Mei. Dar am făcut-o cu deplină conştiinţă, am făcut-o mânat de o dragoste neţărmurită pentru oştire şi pentru ţara Mea şi sunt hotărît şi astăzi, trecând peste orice piedici şi peste orice greutăţi, să duc această făgăduinţă la bun sfârşit. Progresele, ce s’au făcut în această direcţiune, poate că n’aş putea zice că-Mi mulţumesc pe deplin sufletul; sunt totuşi foarte fericit de a vedea că începem să păşim pe mi drum sănătos. Am nădejdea că întreaga Mea oştire pricepe sforţările pe care le-am făcut Şi că va şti, în orice clipă, să fie alături de Mine ca să mă ajute pe drumul pe care merg. Manevrele de anul acesta — ca de altfel toate — Mi-au dat plăcutul prilej de a putea fi în mijlocul ofiţerilor şi oştirii Mele. Mărturisesc că, pe an ce trece, mulţumirea Mea creşte şi devine mai intensă, văzând cum vremurile de restrişte ale armatei noastre încep să treacă , disciplina se întăreşte, instrucţia creşte şi se perfecţionează. Noi vorbim continuu de înarmare. Vorbim de cuvântul acela, care ne-a rămas din război, de „scule“. Nu sunt Eu acela care v-aş spune că o oştire poate trăi fără ele, dar vor fi totdeauna aceia care va zice că o armată nu va putea trăi niciodată fără disciplină şi fără instrucţie. Constat cu deosebită bucurie, că aceste două elemente primordiale ale unei oştiri fac progrese vădite. Simt, în mijlociul domniilor voastre acum, că încrederea creşte, că legătura sufletească pe care o am de copil se întăreşte pe zi ce trece intre Mine şi Oştirea Mea şi acest lucru îmi umple sufletul de bucurie. Staţi alături de Mine, staţi in proptea in opera pe care vreau s’o fac pentru oştirea Mea şi vom birui în timp de pace ca şi in timp de război. Cu adâncă dragoste vă asigur încă odată de interesul ce port oştirii Mele, şi în acest gând, ridic din nou paharul în sănătatea ofiţerilor şi a trupei oştirii româneşti. (Aplauze, urale, ovaţiuni). * In numele misiunilor străine, care au participat la manevre, a vorbit de general Grejdi, șeful stat-majorului ceh. La ora 4 d. a., M. S. Regele a plecat la mănăstirea Putna, spre a asista la desvelirea monumentului ridicat poetului Mihail Eminescu. fr. Neddi Enul al 52-lea Nr. 285 Miercuri 16 Octombrie 1538 Q cilKyirchtr1 MARȚI 15 OCTOMBRIE Ortodox: Sf. Martir Lucian Preotul Antiochiei (1 311). Catolic : S-ta Teresia (+ 1582). Protestant: Hediviga. Evreesc : 18 Tisri 5096. (Custii), Sukoth, ziua IV-a. Mahomedan: 17 Regele 1364. « Răsăritul Soarelui 6,33; Apusul 17,32. CALENDAR ISTORIC $] UTERAS 15 OCTOMBRIE In această zi în anul. 1779, a început să se tipărească la tipografia episcopiei de R.Vâlcea cartea Mineiul pe Martie, tradusă in româneşte de episcopul Ghesarie. Mineiul mai cuprinde „Stihuri (versuri) 14 asupra coroanei înălţime! sale Domnului Io Alexandru loan Ipsilant Voevod, stăpânul Ţării Rumânieşti“ şi o prefaţă, 1783, guvernul ardelean dă ordin ca şcoala naţională din Blaj să se despartă in două clase şi să fie considerată şcoală primară, conform legilor de atunci. Dascăli simt numiţi loan Pop şi Samală Cantar, iar catihetul şcoalei să rămâe tot cronicarul Gh. Şimonl (ce fusese numit din Apnffiie), care avea şi funcţia de director al şcoalelor române din Ardeal, fiind dator să se poarte cu respectul guvernăt faţă de episcopul român de Blaj (Ignatie Darabant) şi faţă de inspectorul „şcoalelor naţionale“. Inspector era Wartomffi. Acestuia, Şincai i se plânge in aceeaşi zi, că, abdicând episcopul Grigore Maior, funcţionarii primăriei nu voiesc să mai dea găzduire profesorilor catihetului şi nici lemne pentru şcoala din Blaj. Pe lângă ocupaţiile de catihet şi director, Şincai a fost obligat, odată cu numirea sa, să scrie, fie traducând, fie creind, cărţi pentru şcoalele ce le conducea. Spune Şincai: „Din porunca lui Iosif I, pe de o parte am tradus cărţi pentru şcoalele româneşti, pe de alta le-am compus“ Sau: „Alta nu era înapoi, fără numai să mă apuc, să fac şi să tipăresc cărţile cele poruncite pentru folosul şi procopseala numitelor şcoale“ Astfel, Şincai a tipărit: Catihetul cel mare, A. B. C. sau Alfa vit, Aritmetica, etc. (din op.in manuscris: Lucian Predescu, Viaţa şi opera lui Gh. Şincai). 1849, are loc deschiderea teatrului francez din Iaşi, de sub direcţia lui V. B Delmary, cu piesa Maurice ou Ie Médécin de la Campagne, care a provocat mult râs şi numeroase aplauze. 1906: M. Dragomirescu a fost numit profesor titular la Facultatea de Litere din Bucureşti, apreciindu-se astfel următoarele lucrări pe care eminentul profesor le publicase până atunci: articole de critică literară in „Convorbiri literare“ şi volumele: Antigona de Sofocle (traducere), Critica ştiinţifică şi Eminescu, Carte de cetire, Cinstea ţărănească de Verga (traducere), Critică dramatică, Dramaturgia română și Teoria poeziei cu aplicare la literatura română. LUCIAN PREDESCU iilmtea franceză și termini. 23,55. Ultimei« text * Moscova: 500 kw. 1724 m. —Ol. Concert Wagner (Plăci); 22. Emisie germană; 23.05. Emisie franceză ; 24. Causerie. Deutschlandsender: 60 kw. 1571 m. — 20,30. Nimicuri muzicale; 21. Inf.; 21,10. Concert de muzică militară europeană; 23. Meteor, Inf., Sport; 23,30. Concert nocturn; 23,45. Inf. locale; 24. Concert de muzică de cameră. Londra: 150 kw. 1500 m. — 19,15. Orchestra de dans B.B.C.; 20. Știri; 20,30. Din muzica de orgă; 22. Concert de muzică de dans; 23. Concert de pian; 23,30. Știri; 030. Concert de serenade; 1,15—2. Dans. Varşovia: 120 kw. 1345 m. — 21,10. Concert de orchestră; 21,30. Muzică clasică (Plăci); 22. „O aventură in Grand-Hotel“, operetă de Abraham; 23,30. Foileton; 23,45. Muzică de dans pe plăci. Luxemburg: 100 kw. 1304 m. — 21,30. Concert de poftl; 21,45. Inf. și revista presei; 22,05. Concert de plăci; 22,45. Concert Chaxpentier; 23. Concert de orchestră; 23,25. Continuarea concertului de orchestră; 24. Concert de muzică variată. 0,30. Concert de serenade și obade; 1,06. Muzică de dans. Budapesta: 120 kw. 550.5 m. — 19,45. Orchestră de Jaz; 20,25. Causerie; 20,35. Recital de chitară; 21,20. Recital de canto; 20,06. inf. 22,25. Orchestră de ţigani; 24. Plăci. Viena: 100 kw. 506.8 m. —18,25. Concert vocal1; 19,20. Causerie; 19,45. Ora. Inf. Meteor. Programul pentru mâine; 19,55. „Tannhäuser şi războiul cântăreţilor pe Wartburg“ operă de Wagner; 24. Inf.; 0,15. Muzică de dans. Praga: 120 kw. 470.2 m. — 20,10. Concert de muzică militară; 21,10. Concert de orchestră; 22. Ora; 22,05. Inf. literare; 22,25. Concert de sonate; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23,15. Plăci. Belgrad: 3 kw. 437.3 m. — 20. Anunţuri, Plăci; 2030. Ora naţiunii; 21. Cântece populare; 2130. Plăci; 23,15. Ora, Inf. de presă; 23,30. Concertul orchestrei Radio. MIERCURI, 16 OCTOMBRIE BUCURESTI, 12 kw. 364,5 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 1875 m. 13. Ora, Calendar comemorativ, Faptele zilei, Cota Dunării. 13:05. Concert de prânz (discuri) Uvertură la opera „Măștile“ de Mascagni (auch. Covent Garden, dirij. de Bellezza); Scenă pastorală, de Elinescu (arch. reg. de jandarmi Buc.); Fantazie din „Tosea" de Puccini (orch. Marek Weber); Vals de concert de Glazunow (orchestra simf. din San Francisco, dirij. de Hertz). 13,40—13,50: Sport, Ştiri artistice, Bursa. 13,55: Muzică uşoară românească (discuri): Sârba lui Hie şi Hora lul Dobrică (arch. Gr. Dinhuj; Toată lumea ar vrea să mor, de Barbu şi Pentru o sută şi cincizeci, de Drăgoi (canto: Oliţlu); Doini Oltului (arch. Jean Marcu) • Omule cu caii buni (Zavaidoc) 14,15: Ora, Mersul vremii, Radio- Jurnal IIL30;, Continuarea concertului: Sârba lăutarilor şi Hora boldeilor (arch. Ioniţă Bădiţă); Pe unde treci, de Leon şi La noi, de Pădureanu (canto: Natalia Zăvoianu); Răhiteana pe sub mână şi învârtită .Îmi Liu (orch Lia din Câlnic); Haţegana din ’sălişte şi Silişteanca (arch. reg. &o ini. Sibiu). 15. Ultimele ştiri, 18. Concert de muzică naţională populară (Taraful Fănică Luca) ; Arii naţionale; Romanţe şi arii populare; F. Luca, voce: 1. Inimă pribeagă. 2. De ţi-am greşit. 3. Patru boi cu lanţu'n coarne; Brâuleţu şi Căluşăreasa; Arii naţionale (ţambal: Mitică Mutu). 19. Regimul juridic a! canalului de Suez de prof. Andrei Rădulescu. 19,20: Continuarea concertului: Doina şi Ciocârlia. F. Luca, voce: 1. De ziua nunţii tale. 2. In sat la Aninoasa. 3. Frusinica. Arii naţionale (nai. F. Luca). 20. Ora, Mersul vremii, Radiojurnal, Bursa cerealelor, Actualităţi .. 20,15: Muzică executată de artişti români (discuri); Arii din „Flautul fermecat“ de Mozart şi „Carmen“ de Bizet, (canto: T. Grozăvescu); Menuet de Fugnant- Kreisler (vioară: G. Enescu); Arii din „Cavaleria rusticană“ de Mascagni şi „Martha“ de Flotow, (canto: Omofrei). 2038: Răspunsuri tehnice. 20,43: Continuarea concertului; Poem de Chausson (vioară: George Enescu). 21: Octavian Goga: Regalitatea noastră. 21,15: Concert de muzică românească; Soc. corală „Cântul nostru“, cond. de Gh. Niculescu: Imnul regal; Imn către Rege, de V. Jianu; Peste deal, de I. Vidu (solo: Haşegamu); Cuculeţ, drăguţul meu, de Popescu- Brăneşti; Cărărue de Gh. Niculescu (solo: Sutescu); Foaie verde şi-o răsură, de Anastasescu; Lasă-mă măicuţă şi pace, de Gh. Niculescu. 21,40; Orchestra Radio: Uvertură la „Ecuba" de C. C. Nottara, dirij. de autor; Dansul din poemul: „România în cântec şi joc“ de Izberiu Bredăceanu. 22:10: George Ştefanovici, canto: Şase cântece armonizate de Mihăilescu-Tescani: 1. Arzămite de drum lung; 2. Şi mi-e dor; 3. Garofiţa; 4. Foictică smeură; 5. Smaranda; 6. Măi ciobane. 22:30: Radio-jurnal, Ştiri sportive.22,45: Continuarea concertului orchestrei Radio; Poema romantică (I-a parte) de Bohoci; Bucată pentru orchestră (I-a audiţie) de Th. Rogalski; Colinde, de Cuclin; Doină şi Dans de Monţia; Dans ţârănesc, de C. Dimitrescu. 23,45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană, 23:55. Ultimele știri. MARŢI, 15 OCTOMBRIE 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 384.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 13. Ora. Calendar comemorativ. Faptele zilei. Cota Dunării. 13:05. Concert de prânz. Orchestra Sibiceanu. Romanţe şi arii naţionale. Suvenir din „Carmen- Sylva“ vals de Th. Sibiceanu; Vei reveni, tango de Rudolf; Am Întâlnit o fată pe vaipor, foxtrot de Vit'Dnov; Arii naţionale. 13,40—13,50: Sport. Ştiri artistice. Bursa. 13,55: Continuarea concertului. Cântec de leagăn de Grecianinow; Iubito, asta-i romanţa noastră, tango de Vitimov; Jocuri din Ardeal. 14,15: Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. 14:30: Continuarea concertului: Potpuriu de melodii moderne, de Borchert; Arii naţionale. 15: Ultimele ştiri. 18: Concert de muzică variată (discuri): Uvertură laFra Diavale“ de Auber (orch. simf. din Milano, dirij. de Molajol); Serenadă de Ceaikowsky (orch. simf. din Amsterdam, dirij. de Mengelberg); Fantezie din Aida de Verdi (orch. simf. din Berlin dirij. de Büskötter); Kol Nidrel de Max Bruch (violoncel: Gáspár Cassado); Balet egiptean de Lulgini (orch. simf. dir. de Fletcher); Islamey, fantazie de Balaktreff (orchestra simf. dir. de Goosens). 19: Premergători tehnici in România, de ing. L Arapu. 19.20: Muzică uşoară (discuri): Prnnavara şi In curtea păsărilor valsuri de Folk Tune; Rumba de Hernandez şi Cântec, de Lecuona; Slowfox şi Foxtrot din filmul „Petre, Paul şi Nanette“; Ai grije de Amelia şi Ora dragostei de Ouvat- Ber (canto: Yma şi Oaurat); Te iubesc, foxtrot de Gordon şi Straniu, foxtrot de Carr. Şi acum să cânte lăutarii şi Doamna mea spune-mi da sau nul de Eug. Seno, cântate de autor. 20: Ora. Mersul vremi. Radio Jurnal. Bursa cerealelor. Actualităţi.20,15: Muzică Inspirată de Shakespeare (discuri); Uvertură, fantazie din „Romeo şi Julietta“ de CeaikowElky (orch. simf. din Amsterdam, dir. de Mengelberg; Cavatina din „Romeo şi Julietta“ de Gounod (canto: Georges Thill) ; Romeo şi Julietta la ţară, de Delius (orch. filarm. din Londra, dir. de Beecham). 20,50: Programul nostru. 20,55: Continuarea muzicii Inspirate de Shakespeare (discuri); Uvertură la „Nevestele vesele din Windsor“ de Nicolai, (orch. simf. uşoară); Uvertura la „Visul unei nopţi de vară“ de Mendelsohn (orchestra Operei din Berlin, dir. de Blech). 21,17: Corespondenţa oamenilor mari, de Dan Petraşincu. 21,32: Concert simfonic al orchestrei Radio, dir. de Alfred Alessandrescu; Simfonia „Reforma“ de Mendelssohn; Concert în re minor pentru pian şi orchestră de Carl-Filip; Em. Bach. I-a audiţie (solistă d-na Grete Mileticeanu). 2230 : Radio-Jurnal. Ştiri sportive.22,50: Continuarea concertului simfonic: Preludiu şi Moartea Isoldei din „Tristan şi Isolda“ de Wagner; Uvertura „Oberon“ de C. M. v. Weber. 23,15: Concert nocturn retransmis de la Bonboneri» Lafayette Jazzul Corologos. 2330: Radio-jurnal. Știri sportive 23,45: Jurnal pentru străinătate Salonul de automobile de la Paris Expoziţia din fiecare toamnă de la Grand Palais se pare că anul acesta se bucură de un succes încă mai mare ca în anii trecuţi, atât prin calitatea lucrurilor expuse, cât şi prin numărul vizitatorilor. La salonul de la Paris se expun noile modele 1936 ale fabricilor de automobile din Europa, după cum la salonul de la New-York, care se va ţine la sfârşitul anului, vor apărea noile modele 1936 ale automobilelor americane. Cu toată criza economică şi cu toate complicaţiile politice, industria automobilă este în plin progres. Se oferă clientului mai multă calitate şi prin aceasta creşte şi cantitatea. Vom căuta să redăm în linii generale tendinţele constructorilor pentru anul 1936. Motorul de patru cilindri îşi recapătă favoarea cumpărătorilor de maşini economice. Se întrebuinţează culase de aluminium mărindu-se com- presiunea şi se realizează astfel motoare mai nervoase la o ace-iaşi capacitate cilindrică. Francezul este econom prin excelenţă, aşa că la cumpărarea unui automobil chestiunea consumaţiei este pentru el un factor determinant; de aceia vedem constructorii de carburatoare anunţând diapozitive noi pentru economizarea benzinei, vedem aparatul „Costri“, care împiedică evaporarea benzinei din rezervor prin gaura buşonului, etc. Şasiul rigid capătă din ce în ce mai mulţi adepţi. Motorul montat elastic plasat mai în faţă, şasiul fiind astfel mal bine echilibrat şi dând posibilitate carosierului să plaseze pasagerii între axe. In acest fel s’au putut realiza caroserii mai comode prin faptul că fiind mai apropiate de pământ, s’a putut da o mai mare înălţime Interioară. Aerodinamismul capătă forme mai puţin urâte şi se împacă, anul acesta, mai bine, cu confortul Caroseriile sunt mai largi, căci dispar aripile din spate. Manetele schimbătorului de viteze şi frâna de mână caută să nu mai împiedice bancheta din faţă. Din acest motiv şi pentru agrementul conducerii, apar diverse sisteme de schimbător de viteze automat sau semiautomat: Bendix, Wilson, Cotai etc-Frânele hidraulice câştigă teren. Westinghouse încearcă sa lanseze un sistem de frânare prin motor. Roţile disc sau cu spiţe metalice dispar lăsând locul roţilor găurite ca fiind mai solide, mai uşoare şi mai elegante. Unii constructori mai puţin conservatori lansează modele foarte Îndrăzneţe, caroserii In format avion, motor la spate, patru roţi Independente, transmisiune electrică, etc. Spre exemplu dăm aci schiţa maşinii André Dubonnet. -------oo o : r • ooo-—•— Piaţa peştelui la Galaţi 13 Octombrie La halele pescăriei statului a sosit spre vânzare 32.564 kg. peşte din regiunile: Tulcea, Brăila şi Brateş. S’a vândut: cegă cu 30— 48 lei kg.; nisetrul cu 29—45 kg.; morunul cu 35—40 lei kg.; păstiuga cu 30—38 lei kg.; şalăul cu 32—40 lei kg.; crapul cu 28—35 lei kg.; clortocrap 25—32 lei kg.; ciortan 14—22 lei kg.; pană de somn 36—46 lei kg. ; larma 25— 32 lei kg.; iaprac 18—30 lei kg.; somatei 12—14 lei ; știucă 10—25 lei kg.; babușcă 8—12 lei kg.; lin 18—21 lei kg.; caras 13—16 lei kg.; scrumbie de Dunăre 20—28 lei kg.; rizofeă 14—16 lei kg.; chefali 28— 36 lei kg.; vaci bucata 50—90 bani. Radio Universul ZiO. 52 a apărut astăzi, cu un sumar extrem de Interesant, din care spicuim: Radiofonia franceză se PERFECȚIONEAZĂ CRITICA ASCULTĂTORILOR — Revizuiri necesare — In marginea unei scrisori UNDELE MICRO — FARA MISTERE Amănunte teoretice asupra unul subiect de actualitate n "BS Crimi Un aparat remarcabil con- SW0 •*• «Jaustrukt din piese vechi Numeroase pagini de articole tehnice CONSULTAȚII RADIOFONICE: PE SCURT î Ce e nou în radio Victima dozei electro-magnetice. — închisoare, muzică și radiofonie. — Radiofonia în Abisinia. — Microfonul sportiv, etc. Muzica săptămânii In plus: Programul posturilor europene dela 13—19 Oct. 1935. — UN EXEMPLAR 5 LEI r *1—