Universul, ianuarie 1936 (Anul 53, nr. 16-30)

1936-01-17 / nr. 16

re.1 Anul al 53-lea Nr. 16 Vineri 17 Ianuarie 1936 Kipling Un mare scriitor al omenirei, a fost sărbătorit de întreg Im­periul Britanic, iar acum într’o boală rea a trecut poate spre împărăţia gândului, unde ta­lentul îi făgădueşte viaţă de veacuri. A fost o ciudată apariţie a­­cest talent apărut în colonii cu o sprinteneală, o frăgezime a­­proape sălbatică. Izbutea cum numai fabula mare a ştiut pe vremuri, să dea suflet grăitor tuturor jivinelor din codrul fier­binte, câte îşi agonisesc în şire­tenie sau vicleşug hrana, se a­­pără de­ vrăjmaşi, pândesc sau îşi apără puii, învăţând cumin­ţenie străbună din acea Carte a Firei, pe care scriitorul a nu­mit-o legea din junglă. Talentul de a însufleţi trecut şi închipuire, îi dădea putinţa să făurească neîntrecute po­veşti adevărate. O locomotivă hodorogită pufăind pe o linie din Indii, trăia sub condeiul lui, cât înţelepciunea elefantu­lui şi viclenia panterei, iar scrisul se înălţa din ţara fachi­rilor cu o măreţie de epopee. Astfel Kipling a făcut să fie cunoscută şi iubită India. însemnările noastre privesc de obicei fapte şi gânduri ro­mâneşti, ne-ar fi însă greu să ocolim clipele când reculegerea aţinteşte toate privirile spre marile genii ale lumei. Şi azi vom înţelege în măruntele noa­stre puteri lipsuri şi dorinţe în­tristate. Când oare se va naşte la noi cel ce va şti să destăinuiască viaţa din codrii Carpaţilor şi din bălţile Dunărei, aşa ca voi­nicul pe care îl pomeneşte de atâtea ori basmul pentru că ştia limba fiarelor şi a păsări­lor? ADRIAN MANIU Dispariţia racilor ” După părerea profesorului Raphael Duboi­s, de la faculta­tea de ştiinţe din Lyon, meii au tendinţa să dispară de pe continentul nostru. Micşorarea numărului lor s’ar datori cură­ţirii lacurilor şi carnal­urilor cum şi folosirii foarte mari a cursurilor şi căderilor de apă de urinele electrice. Pe de altă parte, numeroase între­prinderi industriale au contri­buit la alterarea apelor în care trăiesc racii. In ultimul timp, pretinde sa­vantul specialist, un fel de fu­runculoză a decimat racii în­­tr’un mare număr de ţări; a­­ceatstă boală le-a fost trams­­mi­isă de uimii peştişori cu care se hrănesc, dar pentru care fu­runculoza nu pare să fie atât de periculoasă ca pentru racul diri Europa. In căutarea lui Redferry ! Se anunţă din Panama că au fost terminate acolo toate pregătirile unei expediţii care trebue să se afunde în jungla Guyianei olandeze, spre a căuta pe aviatorul american Red­­fern, dispărut acum opt ani şi ale cărui urme ar fi fost regă­site de curând. Expediţia, deşi foarte modern­­echipată, nu va folosi avionul, ci simple bărci indiene. Jungla este foarte bogată în cursuri de apă, dar nu totdeauna pot aterisa hidroavioanele pe su­prafaţa lar. Drept daruri pentru indienii sălbateci pe care îi vor întâlni în cale, exploratorii duc cu ei cuţite, mărgele şi tuburi cu pastă de dinți. Un menu secular ! O veche şi tradiţionalistă a­­sociaţie profesională din An­glia, numită „Clubul bunilor măcelari“ respectă cu stricteţă, de 107 ani, aceiaşi listă de bu­cate la toate întrunirile mem­brilor. De peste un secol se serveşte la mesele prevăzute în statutul asociaţiei: stridii, supă de broască ţestoasă, rasol de calcan­, friptură de berbec şi îngheţată. Nici odată, nici un membru nu s’a plâns de aceas­tă m­aidiiţională monotonie. a O­ra de teorie Echipa naţională de foot-ball a Franţei pune la punct câteva amănunte înainte de întâl­nirea cu echipa Olandei. | cu memoria ideeu Of­ din . Citim în „UNIVERSUL” 16 Ianuarie 1887 : — Creditul de cinci milioane ce­rut de ministerul de război va fi astfel împărţit: trei milioane pentru echipamente şi două mili­oane pentru material de război. · S’a hotărât să se lumineze cu gaz şi cheiurile Dâmboviţei din Capitală.­­ ROMA. — Se anunţă că su­puşii germani care se află în Italia au fost avizaţi să stea gata de ple­care pentru că în tot momentul pot fi chemaţi în cadrele lor militare. r= BELGRAD. — Di întrunirile militare din urmă, care au avut loc la Belgrad sub preşedinţia mi­nistrului de război, s-a constatat că armata sârbească e toată pre­văzută cu puşca nouă adoptată de curând. Se lucrează cu activi­tate la sfârşirea noilor fortificaţii de la Kladova. Aceste lucrări sunt făcute în ve­derea unui război posibil în care Rusia va fi angajată şi pentru a împiedica pe români să ocupe po­ziția aceasta. SFATURI PENTRU GOSPODINE Dejun. Menu: şuncă; civet de vlecei gratinaţi; brânză ; pră­jitură Malakoff; fructe. Prăjitură Malakoff: Se ames­tecă 125 gr. unt proaspăt cu 125 gr. zahăr pisat şi 250 gr. picro­­migdale, pisate mărunt; se bat apoi ca zăpada 3 albuşuri de ouă şi se amestecă uşor în pas­ta de mai sus. Se garniseşte o formă cu pişcaturi de şampa­nie, tăiate în jumătăţi, şi îm­bibate cu un sirop vaniliat, bine legat. Preparaţia prăji­turii se răstoarnă în forma garnisită şi se pune la rece până a doua zi, când se ser­veşte prăjitura MoTjakaff; a­­ceasta trebue acoperită cu o omletă cu, cremă de vanilie rece şi lichi­­ie pure , do­ 1­dă, la care se întrebuinţează cele 3 gălbenuşuri rămase. Şerbet de zahăr ars : Se ru­meneşte în­tr’o tingire foarte curbaită 500 gr. zahăr, se stinge cu 1/2 litru de apă şi se to­peşte apoi, în preparia,ţiie 1 kg. de zahăr pisat şi o bucată de vanilie. Se pune la fiert, la foc domol, se lasă apoi să fiarbă mai tare în clocote şi se leagă ca la şerbet. După ce s’a legat suficient, se scoate dela foc şi se lasă să se răcească; apoi se ia şerbetul la frecat; către sfârşit, după ce s’a bătut, se adaugă o picătură de zeamă de lămâie, ca să nu se zahari­sească. Concurs de bridge la New- York In timp ce şampionii joacă, spe­ctatorii urmăresc partida obser­vând cărţile de joc enorme care reproduc fazele jocului Modernizare pe toată linia ,iar din Brighton, cu frac și juban, se cîuce la lucru pe icletă. Cercul alb, cusut pe spate, servește drept semnul pentru vechiculele care vin în urma lui. DECAZIPO-HÂIN£ Intr’un magazin Inltr’umul diin elegantele ma­gazine de pe calea Victoriei­­ şi-a făcut apariţia o droammă , nostimă, tânără şi extrem de I nervoasă. I s’au etalat în­ faţă toate stofele din toate rafturile. Cli­enta însă asvântea priviri sfi­dătoare, deb­b­orânidu-se nemul­ţumită. Vân­zătoarea suporta totul, cu o răbdare demnă de invi­diat. La un moment dat, clienta apune ceva care scoate din să­rite pe vânzătoa­re şi începe să apostrofeze pe frumoasa clien­tă. Aceasta însă, suffiriiind şi ea epitetele obişnuite, a părăsi­t este citativ magazinul. Domnul Gogoriţă, patronul magazinului, exasperat că o vânzătoare răspunde pe un ton obraznic unei cliente, i se adre­sează imperativ: _— Dctmmişciairă, oare nu ştii, că înainte de orice, trebue să fii politicoasă cu toate cliente­le? Deviza magazinului meu a fost întotdeauna şi este­ poli­teţea. Te rog foarte mult ca de acum înainte să ştii să te com­porţi. — Domnule Gogoriţă, a răs­puns vânzătoarea, dar doamna aceea ne-a adresat cuvinte­­ ex­trem de tari. — Ce anume ?­­— A spus că suntem o cloa­că de escroci şi-o bandă de bandiţi!... — Bandă de bandiţi? — Desigur! — Şi ce dorea doamna aceea să cumpere ? — U­n sfert de metru de ca­tifea. — A, da. Este o insultă și bine ai făcut că i-ai răspuns. De la un metru in sus însă, nu există insultă pentru noi. REQFS. Bursa politică Alegerile prezidenţiale se a­­propie din nou la orizontul po­liticii americane. Bursa prin­­sorilor a şi început să funcţio­neze. După câte se comunică, pre­şedintele Roosevelt — care îşi va pune candidatura spre a fi reales — cotează destul de ri­dicat : 10 la 1. Hoover nu stă prea strălucit: doar 3 la 1, iar senatorul Borah 4 la 1. In sfârșit, ultimul candidat este deputatul Hamilton Fish. El cotează 100 la 1. Oceanul salvator Tony Zybosko, unul din ul­timii locotenenţi ai vestitului­­ gangster Al. Capone, rătăceşte de câţiva ani fără rest pe ocea­nul Pacific, dealungul coaste­lor apusene ale Mexicului. Dela arestarea lui Capone, Zybosko trăia într’o veşnică groază, astfel că s’a hotărî­t într’o bună zi, în 1933, să-și cumpere un I yacht, spre a fi la adăpostul I gloanţelor dușmane. Dela a­­ceastă dată prietenul lui Ca­pone n’a mai călcat pe uscat; spre a se re­aproviziona el an­corează din când în când in­­tr’un punct părăsit al coastei mexicane, unde cei trei mari­nari ai echipaj­ului debarcă în căutare de alimente şi de apă. îndată ce aprovizionarea s’a făcut, Zybosko pleacă din nou în larg; marinarii din jurul lui n’au voe să fie înarmaţi, şi singur gangsterul rătăcitor po­sedă o mitralieră de care nu se desparte nici ziua, nici noaptea. Aţi ştiut? Unele sate din Elveţia, din cantonul Tibcino, îşi mai comu­nică şi astăzi veştile cu ajuto­rul­ clopotelor de biserică, trase după un cod special. Pomul de care Gristofor Co­­lumb şi-a legat vasul la Santo Domingo, în Ah­ile, cu ocazia uneia­ din călătoriile sale de descoperire, mai trăeşte şi as­tăzi ; cu toate că era de mai multe ori centenar pe timpul lui Columb, giganticul arbore rodeşte încă. Este vorba de o esenţă tropicală care dă un fruct asemănător unui bob de fasole uriaş. Vestitul parlamentar englez, William Hamilton, din secolul al 18-lea, era cunoscut pentru mutismul pe care-l păstra luni de zile. Hamilton a ținut însă odată un discurs de nu mai puțin 15 ore, discurs considerat ca una din cele mai logice și elocvente cuvântări rostite vreodată în parlamentul englez.­­tf- Geizerii parcului Yellowstone Geizerii sunt, după cum se ştie, vulcani de apă. Ei nu se găsesc decât în unele regiuni­­ ale globului: Islanda, Noua Ze­­e­landa şi Statele­ Unite. Aci, pe o întindere relativ redusă, in parcul naţional Yellowstone, sunt concentrate 3500 de iz­voare de apă fierbinte, din care 80 dau naştere la geizeri. Din­tre aceştia unul erupe în mod exact, la 65 de minute odată ; altul, denumit „Marele geizeer" intră în activitate la 32 de ore odată, aruncând la o înălţime­­ de 60 de metri o coloană de apă de 2 metri diametru, pe când­­ vaporii de apă se ridică până la 300 de metri. „Excelsior“, cu un crater de 100 de metri, dă naş­tere la o trombă gigantică de 90 metri înălţime şi 20 metri lăr­gime. Geizerii constituesc una din curiozităţile cele mai im­presionante ale renumitului parc Yellowstone din Statele­ Unite. UNIVERSUL Mi-am uşurat bătrâneţea, mi-am recăpătat sănătatea, ne scrie d. C. Georgescu, co­merciant din Turnu-Măgurele, str. Căp. Stănciulescu No. 12, apoi continuă: Sunt în vârstă de 71 ani. Am suferit ani de zile de stomac şi de ameţeli, cari mă reţineau la pat, cât şi de arsuri sufo­cante şi necontenite gaze sub piept. După 2 flacoane de Ga­stro D., m’am restabilit com­plect. Drept recunoştinţă, l-am recomandat tuturor acelora, cari mă întrebau cum de sunt azi sănătos tun, când înainte, eram atât de grav bolnav? A- ‘ poi scrisoarea se termină cu cuvinte de mulţumiri şi de re­­cunoştinţă. De aci poate vedea oricine cauza pentru care Gastro D. a prins printre suferinzi ră­dăcini atât de adânci. Pentru că efectul curativ e atât de mare, încât şi un om bătrân poate spune că „Gastro D.“ i-a uşurat bătrâneţea. Ramburs lei 130 la Repr. G-rală Farmacia Thou­ss Bucu­rești, Calea Victoriei 124. De vânzare la farmacii: 2300 44-4 4 4 4444 4 4 444 4 4 444­ 4+44 4 ANTEPROECTUL VALER ROMAN ŞI MEŞTEŞUGARII Ministerul muncii anunţă printr’un comunicat, că d. Va­ler Roman primind observaţiu­­nile făcute anteproectului d-sale de către „organizaţiile profesionale“ va proceda zilele acestea — azi, mâine, poimâine — la redactarea definitivă a proectului de lege al meseriilor. Liber este ministerul muncii să dea oricâte comunicate. Li­ber este d. Vaier Roman să pe­­regrineze în căutarea de spri­jinitori ai anteproectului său. De aci însă şi până la a pretin­de că „organizaţiile profesio­nale cele mai proeminente“ i-au acceptat anteproectul fă­când unele observaţiuni de de­talii, este cel puţin neserios, ca să nu spunem altfel. Când Uniunea Camerelor de comerţ şi indus­trie — acest înalt for profesional — de ale cărui observaţiuni guvernele sunt obligate să ţină seamă, a făcut un aspru rechizitoriu an­teproectului Vaier Roman, res­­pingându-l ca inacceptabil; când Uniunea generală a industria­şilor din România (U. G. I. R.) s’a declarat potrivnică „operei“ d-lui subsecretar de la muncă; când Sfatul negustoresc cen­tral, Casa negustorilor, „Gene­rala“ a funcţionarilor comer­ciali şi Uniunea generală a funcţionarilor particulari, s-au alăturat puternicei formaţiuni de Front Comun, care cuprinde Uniunea generală a micilor in­dustriaşi; Liga generală a me­seriaşilor din România; Asoc. generală a salariaţilor indus­triali asiguraţi; Asoc. profesio­nală a lucrătorilor şi lucrătoa­relor specialişti în Lucru mili­tar; Asoc. comercianţilor mă­celari; Uniunea generală a me­seriaşilor patroni din România; Asoc. micilor industriaşi şi me­seriaşi cooperatori; Asoc. patro­nilor zugravi şi vopsitori; Asoc. meseriaşilor de încălţăminte; Sindicatul electricienilor; Asoc. generală a patronilor instala­tori autorizaţi; Sindicatul tâm­plarilor; Asoc. tapiţerilor; Sin-­­­dicatul spălători, călcători şi borangii; Sindicatul patronilor frizeri;­­ Uniunea fotografilor; Asoc. carosierilor şi caretaşilor; Sindicatul profesional al pro­prietarilor de auto-tx-autobu­­ze; Sindicatul patronilor pictori de firme; Sindicatul patronilor croitori; Federaţia meseriaşilor şi Cercul micilor tipografi, — au declarat în meetingul ce a avut loc în seara de 17 Decembrie 1935 în sala „Roxi“ că resping „de plano“ anteproectul Vaier Roman, este, credem, neserios să se afirme şi încă de către un reprezentant al guvernului, că „organizaţiile profesionale“ şi-au dat asentimentul lor an­teproectului care a stârnit a­­tâta agitaţie în rândul masse­­lor de meşteşugari şi că prin urmare în virtutea acestui aviz se va proceda la redactarea de­finitivă a proectului de lege a­­ meseriilor.­­ Biroul frontului comun al­­ meseriaşilor ţine la dispoziţia tuturor celor cari au un cuvânt­­ de spus în problema meşteşu­gărească, protestele pe cari toate organizaţiile de meşteşu­gari, funcţionari particulari şi comercianţi din Ardeal, Buco­vina şi Basarabia le-au ridicat împotriva anteproectului de lege al profesiunilor. Meşteşugarii nu se vor lăsa intimidaţi de ameninţări Res­pectuoşi cu conducătorii, înţe­legători ai nevoilor, ei sunt dârji şi gata de orice jertfă , când este vorba de apărat drep­­­­t­uri dobândite. Manevra de a ni se arunca­­ între picioare plevuşcă politi- e cianistă constituită în organi- f zaţii profesionale de circum­stanţă, ca şi ridicarea comisii- I lor interimare ale Camerelor de­­ muncă la rangul de organizaţii autorizate să-şi dea avize în tot ce priveşte viaţa meşteşugărea­scă, poate cel mult dovedi slă­biciuni, în nici un caz lipsa te­meiniciei susţinerilor noastre. Congresul ce va avea loc în zilele de 26 şi 27 ianuarie a. c. la Bucureşti în sala cinemato­grafului „Tomis“ va arăta pâ­nă şi celor mai neîncrezători de partea cui se găseşte ţara muncitoare. Al. Samoil senator Un răspuns al „Rimmei“ D. ing. Ion Cătuneanu, pre­şedintele consiliului de direcţie al „Rimmei“, ne trimite spre publicare, următoarea întâmpi­nare : „In articolul „Statul şi spe­cula produselor industriale” pu­blicat de ziarul dv. din 14 Ian. cr., comentând articolul meu „Desvoltarea activităţii între­prinderilor „R.I.M.M.A.”, auto­rul articolului trage unele con­cluzii ce nu concordă cu reali­tatea, făcând un proces de in­tenţii. Interpretând cuvântul „coor­donare” în sensul unei cârdă­şii intervenite între „R.I.M.M.A.” şi industria particulară, cu scopul unic de a specula cot la cot întreaga activitate econo­mică a ţărei, face o mare eroare. Prin coordonarea intervenită s-a fixat activitatea industrială a „R.I.MM­­.A.-ei” în această epocă de desvoltare industrială, arătând ce va lucra, spre a feri în viitor diferiţi capitalişti ce ar dori să facă investiţiuni ce s’ar baza pe utilizarea materii­lor prime ale „R.I.M.M.A.-ei” să nu-şi rişte capitalurile, „R.I.M.M.A.” înţelegând să-şi industrializeze singură, cea mai mare parte din materiile pri­me ce posedă. In acelaş timp „R.IM.M.A.” fiind o industrie de stat şi po­sedând întreaga gamă de ma­terii prime necesare Apărărei naţionale a ţinut să-şi arate ferma hotărîre de a contribui într’un mod cât mai larg la această operă de înzestrare a armatei, în investiţiunile ce se vor face ţinându-se în special seama de acest deziderat. Deci, această coordonare, ce a îngrijorat atât de mult pe autorul articolului mai sus in­dicat, s’a rezumat în a se arăta de către „R.I.M.M.A.” ce inten­ţionează să facă,­­ urmând ca celelalte industrii să-şi orga­nizeze programul ţinând seama de activitatea ce o va avea „R.I.M.M.A.” In ce priveşte afirmaţiunea mea „că preţurile medii ce se obţin azi pentru produsele lu­­i minate, dând o rentabilitate­­ îndestulătoare chiar în ţările industriale ce au un standard de viaţă ridicat, cu atât mai­­ mult fac posibilă în ţara noa-­­ stră o asemenea investiţie fără I risc, asigurându-ne în mod larg o rentabilitate ce va sa-­­ tisface şi pe cei mai aprigi apă- , rători ai banului public etc.”, socotesc că iarăşi s’a grăbit­­ trăgând concluzia că „mai­­ ştiam că Statul e un rău ad- . ministrator, un prost comer- j ciant şi un nepriceput indu- ‘ striaş, care nu ştie să-şi gos- j podărească avutul. Totuşi, dacă­­ face sacrificii cu întreţinerea­­ unei industrii de Stat, este toc-­­ mai pentru ca să pună frână­­ speculei, etc.“... Rentabilitatea unei industrii este în funcţiune de preţul de cost şi cel de vânzare — ori, poate avea un preţ de cost mai redus şi ca atare reducând şi preţul de vânzare, beneficiul va fi acelaş. Condiţiile speciale în care va lucra „R.I.M.M.A” la oţelăriile din Hunedoara va­­ putea obţine un preţ mai re-­­­dus de cost şi pe de altă parte având independenţa completă în vânzarea produselor, va pu­tea fixa preţul de vânzare ast­ ,­fel, ca având totuşi o rentabi­litate largă, consumatorul să­­ beneficieze de o scădere a pre­­ţului. O dovadă o constitue tocmai scăderea preţului pe piaţă la tuburile de fontă de la 14 lei kg. la lei 9,50 kg. şi a saboţilor la C.F.R. de la lei 7 kg. la lei 5,10 pro kg, „R.I.M.M.A.” având totuşi rentabilitatea necesară, fapt pe care autorul articolu­lui nu l-a cunoscut. In ce priveşte afirmaţiunea­­ „că Statul este un nepriceput­­ industriaş, care nu ştie să-şi­ gospodărească avutu!“, rezulta-­­ tele obţinute la „R.I.M.MA.”­­ fac iarăşi dovada contrarie. Mărirea producţiunei în pro­porţie de 400% faţă de 1931, dovedirea practică a utilităţei diferitelor investiţiuni făcute, excedentele obţinute în 1934 şi în special în 1935, excedent ce se va cifra la cca. 45 milioane lei, dovedeşte că, chiar la o în­treprindere de stat, când există dorinţa de înfăptuire, dorinţa de muncă, cinste şi entuziasm, Statul industrial poate fi tot aşa de bun gospodar ca şi orice particular. Vă rog, domnule director, de­­ a da publicităţii acest răspuns spre a feri opinia publică de a ni se atribui intenţiuni ce nu avem. Cu deosebită stimă Ing. I. Cătuneanu N. R. Alarma dată de noi este îndreptăţită, fiindcă peri­colul cartelurilor, cari au mo­nopolizat toată viaţa economi­că, este foarte mare.­­ Am semnalat primejdia „co­ordonării“, tocmai spre a feri o instituţie de stat, care are me­nirea să vină în ajutorul publi­cului consumator prin concu­renţa preţurilor,­­ să cadă în mrejele ademenitoare ale car­telului şi împreună să specule­ze mai departe publicul. Aşteptăm ca asigurările date să devină fapte, astfel ca, prin­­­­tr-o bună organizare, raţionali- i zarea cheltuelilor de producţie şi o politică economică naţio­nală de protejare a consumato­rului, industria de stat cu o conducere înţeleaptă, să justi-­­ fice speranţele noastre şi sa- j orificiile făcute de contribua- I bili.­­ Totuş, vom urmări pe viitor această activitate, astfel ca, da­că se va abate de la angaja­mentele luate şi ,,Rimma“ va face un cartel cu industria par­ticulară, să-l prevenim, spre a putea împiedeca la vreme o to­vărăşie primejdioasă pentru viaţa economică a ţării. t s in* Tratamentul impotenţei „A biciui organismul, nu­­ înseamnă­­a-l­­vindeca”, a spus odată marele Char­cot şi acest adevăr nu se a­­plică nicăeri mai bine ca la tratamentul impotenţei. De­­aceea se recomandă cura cu tabletele Reton, care redau persoanei slăbite vigoarea tinereţei. Efectul Retonului se ob­servă deabia în ziua a treia a tratamentului, ceea ce do­vedeşte că betonul nu este un simplu excitant, ci un medicament, care acţionează puternic asupra cauzelor im­potenţei. Acest efect însă se menţine puternic în tot timpul tratamentului şi stărue 8—10 zile după întreruperea acestuia. De aceea persoana, care vrea să fie în permanenţă în de­plina posesie a forţelor sale, trebue să facă un tratament cu Beton, care să dureze 21 zile, iar după o pauză de nouă zile să reînceapă tratamen­tul, şi aşa mai departe. Preţul unui tub cu 25 pas­tile Lei 88. De vânzare nu­mai la farmacii si drogherii. Reprezentant general E. & L. Cioară, str. Stelea 23. 1152 +44 4 4444+4+4+44+4+444+44444444 ♦ M M M ♦ ♦ ♦ 44 44 44+4- DUOQDi 44444444444444+++44+444- •♦♦»44t4444t444tf«t»444t CITIȚI Biblioteca agricolă ziarului Universul A A A a A A * A * AAAAAAAAAAAAAj TTtTTTtTTtTttttTTTTTTT Un preot armeano-catolic trece ia ortodoxism Gherla, 14 Ianuarie Tânărul preot armeano-ca­­tolic I. Lubai, din localitate, S­onţindu-se jicnit de unele a­­cuzaţii aduse de credincioşii armeni, a trecut la cultul orto­dox. Cu toate sforţările depuse de parte din arrmeni, de a reveni asupra hotăririi luate, fostul preot a rămas neînduplecat. Spre a rupe definitiv cu preo­ţia, fostul preot s’a căsătorit cu d-ra Scurtu, profesoară, cu­­nunându-se la biserica orto­doxă. Acest fapt a produs o vie ne­linişte în rândul armenilor, care se văd astfel părăsiţi chiar de conducătorii lor sufleteşti. Impotenţa ??SDr.LUPULOVER Specializat la Viena şi Praga^Raze X Diaterm­ie,inalla frequenta. analize I Consult 10­2 si 5­8.Duminică 1012 54.Calea Victoriei.54 vis-a-vis de Teatrul National W. A.22.44 mm&JWmsmamMBBB Dr. I. MITULESCU PECIALIST IN BOALE DE PIEPT Dă consultaţiuni şi face examinări cu Razele Röntgen în Strada Oituz 19, Et. I, între orele 10-12 (afară de Duminică). 115 Dr. Em. DORNA Medic de spital, Str Sfinților 1­­NTERNE $I SEXUALE vindecă : IMPOTENTA NEURAS­TENIA SEXUALA, SIFILISUL etc. Consult. 10—11 si 4—7. 17 4-4-44-44 44-44-4-4-4-44444-4-44-44­ La cabinetul medical „SALVA­TOR“ vechii specialişti din 1906 vindecă radical şi fără durere u hmmMm CRONICA prostatite, metrite, ovarite, prin d’Arsenvalizare (metoda dr. Roucayrol din Paris) Electroliză pentru stricturi de Piele şi SISills Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI teacfi­ls Viassermann şi lYleinxire ULTRAMIUROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului s.filitîe Cons. 11-I şi 6—9 tel 3.20..15 9. PASAG1UL ROMAN, 9 aproape Palatul Regal Bucureşti Intrare discretă 1 ♦444444»»44444*44444«44« D/DTJ2UGE&EA BÂTÂTU&k­ojZ ESTE OxteMsei ^ LA DEOOMERII ysi FARMACII* a FABRICA ROMÂNA DE CLOPOTE POLICANDRE SI SFEŞNICE BISERICEŞTI NICOLAE EGNESCU&FIU Furnizorul Curţii Regale şi al Sf. Patriar­hai Bucureşti Splaiul Unirii 73 — Telefon 394.64 Sucursale: Craiova, Chişinău Rădăuţi, R. Vâlcea, Bălţi. Numai vizitând cea mai mare expoziție din ţară, de clopote, policandre şi sfeşnice veţi putea obţine o calitate superioară şi la un preţ rezonabil 65 Blenoragia sifilis, boli de piele Catolicism şi revizionism univ. Onisifor Ghibu Conferinţa d-lui prof. Luni d. a., d. prof. Cnisifor Ghi­bu, de la universitatea din Cluj, a vorbit în amfiteatrul „Spiru Ha­­ret” al facultăţii de ştiinţe des­pre „Catolicism şi revizionism“ în cadrul ciclului de conferinţe or­­ganizat de secţia studenţească a Ligii Antirevizioniste. D-sa îşi începe prelegerea ară­tând că în Ungaria catolicismul nu este numai o religie, ci o for­ţă întrebuinţată în scopuri poli­tice. In lupta noastră împotriva revi­zionismului, înţelegem să comba­tem orice tendinţă îndreptată împotriva României — spune d-sa — chiar când intenţiile maghiare sunt ascunse în ospitaliera cre­dinţă a catolicismului. Faţă de atitudinea constantă a catolicismului de la noi şi din alte părţi, ungurii au înteţit o propagandă sistematică în sânul religiei lor, pe care vor s-o trans­forme din operă de cult interior în instrument de propagandă re­vizionistă. Catolicismul din Ungaria are în fruntea sa pe cardinalul Justinian Serédy, supranumit „Benjaminul Papei”. Şeful bisericii maghiare este socotit ca un conducător al destinelor naţionale ungureşti de refacere a vechei Ungarii mile­nare. El se înfăţişează, în mod oficial, ca şef al catolicismului de pe întreg teritoriul Ungariei an­tebelice. In almanahul catolic maghiar, care apare la Budapes­ta, ca publicaţie oficioasă a bise­ricii catolice, se găsesc înşirate, alături de eparhiile catolice din Ungaria, nu numai eparhiile ro­­mano-catolice din Transilvania (Alba Iulia, Timişoara, Satul Ma­re şi Oradea), ci şi mitropolia greco-catolică română a Blajului şi episcopiile greco-catolice de Gherla, Oradea şi Lugoj. Societăţile catolice din Unga­ria caută să facă propagandă în toată România, lucrând prin emi­sari veniţi de la Budapesta. Cato­licismul din Ungaria s-a conturat, în timpurile din urmă, în forme naţionale deosebit de curioase. Isus Christos, în teologia politică a Ungariei, nu este înfăţişat ca fiul lui Dumnezeu şi mântuitorul lumii, ci ca fiul patroanei Unga- I riei şi ca salvator şi restaurator al Ungariei milenare. In onoarea acestui Christos, ei organizează grandioase „marşuri triumfale" pe Dunăre, câştigând pentru a­­semenea exibiţii o serie de repre­zentanţi ai catolicismului univer­sal, pe cari încearcă să-l mobili­zeze, astfel, pentru scopurile po­litice ungureşti. Dacă mişcarea revizionistă ma­ghiară a avut răsunet în unele ţări acest fapt se datoreşte într-o mare măsură presei ca­tolice ungureşti, care a reu­şit să facă simpatică, prin exponenţii ei, problema re­facerii Ungariei, pe care o pre­zintă ca pe o problemă a cato­­l­icisimului.­­ însuşi sf. Scaun de­ Roma a fost pus în cumpănă de mirajul catolic unguresc, prezentat cu multă dibăcie de revizioniştii de la Budapesta.­­ De aceea ar trebui întotdeauna­­ ea, privind problema catolicis­mului Ungariei de azi, să ştim să deosebim virusul şovinist care­­ caută să-l pătrundă, pentru a în­şela popoarele şi pentru a-l face în loc de propovăduire a binelui­­ un veşnic îndemn la rău şi ne­dreptate.­­ D Mircea Pătărlăgeanu, în nu­mele secţiei studenţeşti a „Ligii", mulţumeşte d-lui prof. Onisifor Ghibu, pentru că a înţeles să răs­pundă tocmai de la Cluj, invitaţiei făcute, pentru mult documentata conferinţă şi pentru că d-sa, ca , profesor, a înţeles să facă din catedră un apostolat. Asigură pe d. prof că îşi însuşeşte progra­mul expus de d-sa și-l va aduce la îndeplinire cu orice risc. ^♦♦4-4-4 A/WWS. Vânători, silvicultori şi brigadieri Procuraţi-vă broşura de Elr. R. I. Câtinescu în Biblioteca agricolă a ziarului Universul 20. 311 Ea va îndrumează la cunoaşterea vânatului şi a ur­melor lui. Cereţ-o pretutindeni. Preţul II Idi.

Next