Universul, februarie 1936 (Anul 53, nr. 46-59)
1936-02-16 / nr. 46
Asigurarea „FRANCO-ROMANA“ Fondată 1920 (M. O. 182/920). Bucureşti, Priviter 23 Astâzi Sâmbătă 15 Februarie, orele 9,30, se face tragerea, la care participă toate poliţele cu amortisment şi premii. Beneficiază însă, de această tragere, numai poliţele la curent cu plata primelor. Câştigurile acestora se vor achita imediat acelea ale poliţelor, cari nu sunt la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica în „UNIVERSUL" până la 18 ale lunii curente* ) . © RUBRICA NOUĂ PENTRU TOATĂ LUMEA de vorbă cu cititorii © BON 16 FEBRUARIE 1936 Deoarece cititorii noştri ne adresează zilnic o corespondenţă foarte bogată prin care ne cer sfaturi, îndrumări, lămuriri, informaţii din cele mai felurite, am hotărit înfiinţarea acestei rubrici speciale în care vor găsi răspuns la întrebările puse. Larg deschisă tuturor, această rubrică de corespondenţă va apare zilnic în ziarul nostru. Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care îl frământă, oricine doreşte o lămurire din orice domeniu, oricine are nevoe de un sfat sau de o reţetă practică, se poate adresa cu încredere redactorilor rubricii. Specialiştii noştri vor rezolva Întrebarea în cel mai scurt timp cu putinţă şi răspunsul limpede şi amănunţit, va fi publicat în rubrică sau într’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De vorbă cu cititorii*4 va fi expediată pe adresa ziarului „Universul“, Brezoianu 25, Bucureşti 1, purtând vizibil menţiunea: Pentru rubrica „De vorbă cu cititorii“, întrebările vor fi însoţite de bonul alăturat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă. Aveţi o nedumerire? Adresaţi-vă rubricii „De vorbă cu cititorii“! Răspunsurile noastre D-lui ZAHARIA ROZNOD Neamţ. — Art. 230 din legea meseriilor din 1912, este desfiinţat prin efectul legii de unificare care desfiinţează vechile corporaţii şi în al. IV stabileşte jurisdicţia şi sancţiunile. Art. 57 şi 58 din statut au rămas în vigoare, drepturile la salariu nu se pierd. D-lui RICCARDO ZANARA. _ Echipa Ion Zamfirascu-Petre Cristea a câștigat rallye-ul Monte Carlo pe automobil Ford. Echipa Kozma-Martiaek, prima In clasamentul categoriei sub 1.500 cmc, a condus o trăsură Fiat-Babila. Echipa d-na Marinovitchd-ra Helle Nice, câștigătoare a cupei doamnelor a pilotat un apel Automobil Matford. D-lui D VION — 1). Cel mai complet tratat românesc referitor la motoare este „Tratat elementar de motoare cu explozie” al d-lui comandor Pant?.zi. In limba franceză vă recomandăm: La voiture automobie de H. Maillard, librăria Gaiuthier-Vilars. 55 Quai des Grands Augustins, Cours d’Automobile (2 vol.), de M. Ridelt, librăria de l’enseignement technique, 3 ts rue Tenard, Paris și Cour d’Automobile theorique et pratiaue, de căn. (tarmier și ît. Balliére, librăria Delagrave, 15 rue Sonfflot, Paris. 2). Singura şcoală oficială de conducători de automobile este cea că va funcţionează pe lângă Serviciul circulaţiei din Bucureşti. W Lhd HARIT, Loco. — O. N. E. F, str. Maior Ene, Tirul, str Apolodor 2, A. C. T., str. Luterană 27. D-lui DUTCOVICI-Satu Mare. — Sunt sute de asemenea reviste. Vă rugăm a ne comunica In ce limbă doriţi să citiţi revista spre a vă putea răspunde precis. D-lui VASILE COJOCARU, fabrica de tutun, Sf. Gheorghe. — 1). Altădată, da. Astăzi, nu. 2). Asemenea. 3). Cei din Basarabia şi Bucovina* au, astăzi, nişte alocaţii de reşedinţă, potrivit urmei decizii ministeriale (M. A N.), ofiţerii, subofiţerii, reangajaţii şi maeştrii militând. Asemenea şi cei din grăniceri şi jandarmi cari fac parte din bugetul M. A N. 4) lui. Dîkî MAXIMILIAN TEODO pw^nu. Constanţa., — p) Statisticile poliţiei americane au stabilit că spargerile se produc mai des iarna, iar asasinatele mai des vara. Nu ştim dacă această proporţie e valabilă şi la noi. In alte caz, ea constituiî un punct de referinţă. (b) Alcatraz nu se găseşte în vârful unui munte a este o vilă în largul mării, pe coasta Californiei, insula fortificata şi transformată într’o imensă, puşcărie cu regim sever. Aci îşi face pedeapsa Al. Capone. c) Centrii emoţiilor sunt in creer. Se semnalează cazul unei fetiţe, născută în Anglia, care în a cei zece ani cât a trăit n’a râs, n’a plâns, n’a dat dovadă de frică, de mânie sau bucurie niciodată. Inteligenţa ei era normală, ‘ dar lipseau emoţiile cu desăvârşire După moarte, medicii care i-au examinat creerul au găsit o tumoare la baza lui tumoare ce suprimase probabil centrul emoţiilor. D-lui STUDENT MEDICINIST. Loco. — Desigur este o fermă propr-'ie regională, pitorească in poezie, dar într’o lucrare cu caracter ştiinţific e bine să fie folosită forma literară AMARA. — E bine ca orice medicament să fie luat după sfatul medicului, in uma unui Itconsult, pentrucă oricât de bun ar fi un medicament nu se potriveşte la orice caz. Cât despre pierderea unei anumite calităţi, trebue să vă resemnaţi. Mai multe nu vă putem spune aici. D-lui MIHAI NEGRINI, Cerna Vodă. — Tocmai a furat fiiinti Academia de medicină. Adresați-vă acom. M. A. S. Loco. — Nu e clar. Întrebarea. N. E., Ploeşti. — ,,Sincer s curat”, dacă există, trainşi UN FUNCŢIONAR, LOCO. — 1) Pentru lumbago , fricţionaţi-vă cu: Acid salicilic, Lanolină, Esenţă de terebentină câte 10 gr.; Vaselină 80 gr. 2) Pentru constipaţie consultaţi reclamele din ziar. n. s. C. E. — 1) Pentru mătreaţă frncţionaţi-vă cu olerucatiini 10 gr. calomel 2 gr., vaselină 100 gr 2) Fără un examen medical amănunţit nu se poate prescrie un tratament de ingrăşare. Dezvoltarea în înălţime, nu se mai obţine la vârsta dv., prin medicamente. P. D. Galaţi. — Urmaţi sfatul medicului specialist pentru a evita o operaţie. C. A., Blaj. — 1) Pentru coşuri citiţi răspunsul „Abonat vechi”. 2) Sport, evitaţi lecturile excitante. 3) Nu vă putem indica adresa; de altfel nici nu merită. D-lui DUMITRU GHIŢESCU, Loco. — Cele scrise în articolul pe cari l-aţi citit sunt adevârate. Măsurile se vor lua însă după votarea bugetului. Interesaţi-vă atunci la asoc. decoraţilor cu „Bărbăţie şi credinţă”. D-lui BARBUCEANU, Braşov — N’am înţeles întrebarea dv. Scriţi mai citeţ. PENTRU NUMEROASELE CETITOARE CARI CER UN REMEDIU ÎMPOTRIVA PLOŞNIŢELOR. — luaţi în cantităţi egale xilol, terebentină şi acid fenic concentrat. Amestecaţi totul, şi cu soluţia obţinută distrugeţi ouăle şi insectele. Pentru siguranţa completă se repetă operaţia de două trei ori. Acest lichid poate fi păstrat într’o sticlă bine astupată. Este foarte periculos, deoarece este otrăvitor, arde ştofele şi în caz de atingere cu ochii, orbeşte. Se poate găsi la toate farmaciile, dar nu se eliberează decât cu ordonanţă medicală. D-lui BROSORESCU. — Vâ puteţi achita impunerea prim bonuri de impozite. D-lui COSMA ACRA IGNAT. — N'aveţi nimic de făcut împotriva rigorilor legii. D-lui BOGA CIOCA.— Fixaţi-vă la serviciile avocatului care vi se pare mai întreprinzător şi destoinic. D-lui CORNEL MANESCU, Craiova. — Regretăm foarte mult, dar deşi sunteţi abonatul nostru, nu putem Interveni pentru nimeni la autorităţi. D-lui M. WEBER.—Cercetaţi ziarul cu câteva zile in urmă, deoarece am răspuns la întrebările dv. D-lui V. 89/936. — Persoana de care ne vorbiţi, să se adreseze ministerului de justiţie, secţia naturalizărilor. D-lui COSTICA IONESCU, Loco. — Despăgubirile de război au rămas la un punct mort, in prezent neachitându-se. LAURENŢIA DON, Loco. — Sport moderat şi mai ales in regiunile indicate masaje medicale. D-nei ANETA. — Puteţi să luaţi preparatul fără nici o teamă. --------oOXOo-------- Cctlojrclctr- SAMBATA, 15 FEBRUARIE Se face pomenirea morţilor în biserici şi cimitire. Ortodox : Sâmbăta Morţilor. Sfântul Apostol Onesim (95). Catolic: Sf. Faustia (4 134). Protestant: Formosu. Evreesc: 22 Seva. 5396. Sabath. Mahomedan: 22 Giul-Rade 1354. * Răsăritul Soarelui 7.19. Apusul 17.42. DUMINICA, 16 FEBRUARIE SAMBATA, 15 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 364,5 m. 12 kw. 12:30. Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 12,35: Concert de prânz, muzică uşoară (discuri). Viaţă de artist şi Bomboane vieneze, valsuri de Joh, Strauss; Mii de stele strălucesc, vals de Rust şi Trandafirii albi, ca zăpada, siowfox de Amberg; Noaptea sub poduri, de Flamagan, şi Prin cafenele, de Cazaux (voce Lime Mardys); Vals No. 2 de Chopin şi Klugawnak, de Wieniawsky (balalaică şi pian); Campesina, rumba, de Lucchei, şi Ameriioanil din Sud, rumba de Friend; Micuţă scumpă şi Păcat fetiţo dragă că nu m’ai înţeles, de Vasilescu (voce Moscopol). 13,15—13,25: Sport. Ştiri artistice. 13,30: Muzică variată (discuri) ; Uvertură la „De-aş îi rege“, de Adam (arch. simf. din Beson, dirij. de Bodansky); Farasazie pe motive de Lehar (arch. Marek Weber); Balet din „Hamlet“, de Thomas (orch. Odeon); Dansslav şi Marş vesel, de Chatelier (orchestra simfonică). 14,15: Radio JurnaL 14:30; Muzică uşoară (discuri) ; Două foxtricturi de Hil şi Kol’o; Viaţa reîncepe, fox de Flanagan şi Domnilor! regele, fox de Ray ; Două camionete de Bovio (voce : Rosetta Fernitio); Kati de Busch şi Bună seara, inimoasă doamnă, de Warren. 15. Ultimele ştiri. 17. Ora străjerilor: 1) Cuvânt introductiv, de d. prof. univ. Iuliu Haţegan; 2) Şoimii Carpaţilor, scenetă de I. Gârbiceanu, exec. de şoimii din comuna Jimbor, jud. I Cluj; 3) Cronica Vieţii tineretului, de T. Crudu. 18. Concertul fanfarei r-rimentului 1 transmisiuni, dirijat de Kt. D. Burghiu; Marşul regimentului I 1 transmisiuni, de Kratokwil; Im- I prerii frumoase, vals de Lăzărescu; Uvertura la ,,Ta,i,cred“ de Rcasi-ini; Sinaia, octpatriu naţional de Kratokwil; Muzică românească. I 19: Cărţi noi. I 19,15: Muzică de compozitori români, orchestra Radio, dirijată de Th. Rogalski; Două schiţe româneşti de Emil Petrescu; Cântece de leagăn de Haltmann; Rendeletul de Ion Bohod; Suită de danturi I românești de Sabin Drăgoi: Alle - ■■ __- - -- ’ ■________ 1 ■ .......... *------1 CALENDAR ISTORIC ŞI LITERAR 15 FEBRUARIE In această zi, in anul.» 1804, in calitate de director al „institutului diplomatic - juridic - retoric” — înfiinţat de învăţătorul Kovâchtch In Buda — strângând vastul material docuramtar al Institutului, cronicarul funest 11 publică (cu prefaţa din 15 Februarie 1804) iintr’o bogată colecţie in şapte coaie, bine chibraită, care desigur că ar fi apărut mai târziu fără colaborarea lui şdmncai. Dar, pentrucă Şincai eră numai asistentul lui Kovachich, lucrarea (In latinește) a apărut cu numele ultimului ca autor. 1840, s’a născut In Craiova Titu Maiorescu, fiul directorului de gimnaziu din Ardeal si cărturarului Ion Maiorescu. Obţinând doctorantul In filozofie în Germania, T. Maiorescu a ajuns profesor la Universitatea din Iaşi şi, in mai multe rânduri, deputat şi ministru El e autorul faimoaselor Critice, cari au creat la noi noua şcoala a artei pentru artă, in antagonism cu critica ştiinţifică a lui Gherea. Fondator şi membru marcant al Junimei din Iaşi, T. Maiorescu a fost un devotat sprijiinitor al lui M. Eminescu, X. Creangă, I Slavici, etc., cari — poate — n’ar fi cotat astăzi pentru literaturi românească cu atâta greutate dacă ar fi fost văduviţi de sprijinul material al lui Maioreseu. l’o Maioreseu e autorul acelei „Beţi de cuvinte” şi al vajnicei polemic contra unei părţi din literatura ardeleană .1851. s’a născut în Iaşi profesorul universitar şi ministrul o lungă durată din departamantu reatrucţiei Spiru C. Haret. Absolvind studii superioare de matematici la Paris, Haret a mai ocupat posturile de membru al Academiei Române, inspector şi secretar general al Instrucţiei. Lui haret i se datoreşte o bună part din primele legi şcolare. 1872, apare biluunar la Bucurieşi revista Transacţiuni literare ştiinţifice de sub conducerea lor. A. Laurian şi Ştef. C. Michai Iescu. Revista a sucombat la 187. Ea a publicat mai multe articolestorice decât literare. 1874, se anunţă sosirea in Iaşi unei trupe de operă italiiană, angajată de direcţia teatrului român în care figurant primadona Elisabeta Capozzi, tenorul Ludovic CaroseCII şi alti artişti de seamă. 1876. B. P. Hasdeu şi d-n. Brândza scot în Bucureşti primil număr din Revista literară şi ştiinţifică. In redacţia revistei se mai aflau: Gh. Creţian, Arc Demuştianu, Petre Grădişteanu, I Guşti, M. Kogălniceanu, V. A. Ureche şi M. Zarafirescu. Cu ocazi apariţiei revistei, V. Alecsandri, car era înciudat rău pe Haşdeu pentru păcălelile comise de acest contra Junimei, scrie lui I. Negru, zi că a cetit No. 1 din revist „Ce-a apărut după atâta zgomo atâtea fanfare, atâtea animncații cari promiteau ceva extraordinari am păţit ca la iarmaroaci dinaintea unei barace de sarlatani, cari anunţă publicului minuni şi-i arată cabazlâcuri. L Paris, in una din acele barace, siromitea: Cel mai mare pitic diume, şi când intrai, te săse, fată’n faţă cu însuşi şarlatanii ce era înalt ca toţi oamenii. Pretocul înşelat râdea şi ieşia fâra spline altora mistificatio, ca să păţească şi alţii. Şi altfel Haşde francez făcea treburi bune”. 1882, apare la Bucureşti Revis. ’ Societăţii Tinerimea Roman condusă de Alex. I.Şonţu.Insceaetă revistă vor colabora cu 1 vniril cp TlT X5T^t?0TYlir(6i»C'U)» *• nescul dr. L Gherghel, Ionescu f^ion V. A. Ureche, etc. 1901, vede lumina tiparului primul număr din revistaMesa® Mişcarea literară şi artistică. Rvura aceasta însă n’a, însumat mame cunoscute şi a dispărut dup câteva nume reciANFREDESCU 20: Radio Jurnal. Răspunsuri tehnice, de ing. Em. Pătraşcu. 20,15; Continuarea concertului : Preludiu de Virgil Gheorghiu; Adagio de C. Georgescu; Sunită de cântece, de Monţia. 20,45: Maladiile sângelui, de d. prof. dr. C. Bacaloglu. 21,05: Jazzul Radio vă pofteşte la dans (refrene vocale: Radu Moldovanu, Jenny Boerescu şi Dorel Livianu). Numai a mea, foxtrot de Wruibel; Iutir’o cârchimitoară, foxtrot de Costa; Londra sulb ceaţă, foxtrot de Noel Gay; Cine e mai dulce ca tine, tango de Andraescu; Totul este ritm, foxtrot de Goothard; Spune-mi un cuvânt, foxtrot de Goothard; Obraz la obraz, foxtrot de Berlin; O zi minunată, slow de Berlin; Joc in America de Sud, rumba de Caesar; Plânge o vioară, slow de Benitzer; A fost odată un chinez, rumbă de Richard (refren vocal); Vreau cobaanile să-mi cânţi, tango de Petrovikci (refren vocal); Pe un drumpustiu, foxtrot de Hoffman; Londonoila, foxtrot de Goothard ; Când mă vei iulbi și tu, tango de Manzatti (refren vocal); Iubirea este peste tot foxtrot de Davies . Intr’o Duminică după masă, fox de Brown. 22,30: Radio Jurnal. Sport. 22,45: Concert de seară al orchestrei Ionel Cristea, retransmis de.a restaurantul Bulevard 23,45: Jurnal pentru străinătate in limba francez.. .și germani. 23,55: Ultimele știri. 24—1: Concert al orchestrei Petrică Moțoi, retransmis de la restaurantul Cercul Militar. Moscova, 175 kHz. 1714 m. 500 kw.: 18,30: Concert petrut. 29: Emisie germană. 22,55: Clopotele Kremlinului. 28,05: Emisie franceză. 24: Emisie suedeză. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw.: 21,10; Hamburg. Concert distractiv. 22,30; München. Concert de orchestră. 23: Inf. 23,20: Reportaj olimpic. 28,45: Inf. locale. 24: Orchestră de dame. Londra, 200 kHz. 1500 m. 150 kw.: 11: Program cu plăci de gramofon. 19,30: Retransmitere din America. 20: știri. 20,30; Sportive 20,45: „Welsh Interlude“. 21: Pro- I gram cu surprezie pentru sfârşitul săptămână. 21.45: Concert de muzică militară. 28.30: Mare program de mutichah. 24: Concert de or- Ichestră. 12: Dsns. I Varşovia, 223 kHz. 1343 m. 120 : kw.: 21: Suntă populară. 22: Audi- I ţie pentru polonezii din străinătate. 22,30: „Sirena veselă“. 23: Concert de orchestră. 23,30: Potpur de melodii din filme şi reviste (Eiger). 23,35: Orchestră de dans. Luxemburg, 230 kHz. 1304 m 100 kw.; 20,15: Concert de muzei variată. 21,30: Inf. şi revista presei. 22,10: Ora luxemburgheză. 0,43 Concert variat. 23: Concert Lortrang. 23,15: Muzică de cameră , recital de canto. 1: Muzică de dani pe plăci. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 100 kw. 18: Concert de plăci cerute. 20: Ora, Info Meteor. Programul pentru mâine. Sport. 20,10: Reporta ortg'niai din Garmisch-Partenkirchen. 20.30: Orchestră de jazz 21,30: Carnaval muzical. Concert 23: Inf. Meteor. 23,10: Concert de muzică variată. 23,50: Inf. 0.05 Coratinitarea concertului. 0 50: Budapesta. Mozică de ţiganii. Budapesta, 545 kHz. 550,km. 12 kw. . 18,30: Orchestră de ţigani 20- Recital de votompel. 21,10: Viena. 22,45: Inf. 23,10: Orchestră djazz. 24: Plăci. Stuttgart, 574 kHz. 522,6 m. 10 kw. 20: Concert de orchestră . 21,10: Microfonul nebun. „Seari variată“. 28,40: Concert variat. 24 Deutschland render. Orchestră dans. 1: Concert nocturn „Idomeneo“, operă de Mozart. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. 20,15: Melodii populare. 29,50: M Ostrava. 22,15: Kosice. 23: Ora Inf., Cronica z’Iet, Sport. Inf. del' Olimpiadă. 23,30: Orchestră d jazz. DUMINICA, 16 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA, 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREȘTI, 823 kHz. 364.5 m. 12 kw. 11.30: Clopote. 11.35: Predică de pr. Haralam Rovenţa. 11.50: Muzică religioasă (disc) Agnus Dei de Bizet, (voce: Georges Thill). 11.55: Cronica vieţii religioase . P. S. S. arh. Iuliu Scriban. 12.10: Muzică religioasă. Cont Bisericii „Domniţa Bălaşa“, condus de I. Chirescu; Sfinte Dumnezeule de Adrian Stoicescu; Măriri Unule născut de Kiriac; Heruvi de Gabrielescu-Kiriac; Răspunsurile mari de Ion Chirescu; Concer No. 1 de Gavril Muzicescu. 12.40: Ora. Calendar. Actualităţ Cota Dunării. 12.45: Concert de prânz. Orchestra Grigoraş Dinicu; Arii naţionale; Vals din „Cavalerul Rozelo” de R. Strauss; Allegretto de Bocherini-Kreisler; Am răbdare, targo de Ala Baianova; Arii naţionale. 13.15—13.25. Sport. Ştiri artistic 13 30; Continuarea concertului Cordova de Albeniz; Mi-e dor Două hori; Tu şi tu, vals de Joi »♦♦♦♦♦•♦♦ » ♦♦♦♦♦ ♦»»»♦♦♦♦; Strauss; Menuet de Corpora-Kreisler, (vioară Grigoraş Dinicu); Vreau să uit, slowfox de Dendrino; Nomazii, tango de Ansaldo; Primăvara de Grieg; Pasisepied de Henry Parsons; Romanţe şi Arii naţionale. 14,15: Radio jurnal. 14:30: Continuarea concertului: Amintiri de Schubert; Candid, vals de Tănăsescu; Arii ruseşti; Arii naţionale 17: Cunoştinţe folositoare de dr. Dumitru Russu. 1715: Muzică românească; Petrică Bulzan, clarinet şi Pintile Stan, armonică; Creşti pădure şi te ’ndeasă; Doina Oltului: Hora lui Radu Mamii; învârtită. 17.30: D-na Lucia Ciulei; De vorbă cu sătenii. 17.45: Gazeta sătenilor de Victor Ion Popa. 18: Concert de muzică variată. Orchestra Gică Ionescu-Găină : Romanţe şi Arii naţionale; Arii vieneze, (aranj. de Gică Ionescu); Cântec indian de Rimsky-ICorsakov; Doină bănăţeană. Pasărea şi Rândunica şi Dansuri din Sibiu, (aranj. de Gică Ionescu); Ţigane taci, tango de Mircea Alexe: Doină. Toată lumea ar vrea să mor şi Jocuri din Ardeal. 19: Centenarul naşterii lui Haşdeu de Petre Haneş. 19.15: Muzică de dans. Jazzul Ghindă (Refren vocal: Gică Petrescu; Trio vocal: R. Gheorghiu, G. Petrescu şi M. Florescu: Surorile ritmice); De vreţi să vă amuzaţi. fox de Ted Fio-Rito; Tu eşti visul meu. fox din filmul „Melodia Broadway-ului din 1936“; Dacă vrei să ştii. tango de Dendrino: Sărmane lăutar, tango de Vasilescu; Tu m’ai făcut să Înțeleg iubirea, fox de Kent; In gondola iubirii, tango de Andreescu; Sunt singur, tango de Max Halm; S’a întâmplat intr’o noapte, fox din filmul „Melodia Broadwayului In 1936“; Ascultă inima mea, tango de Dendrino; Când?tanco de Manzatti. 20: Radio jurnal. 20,15: Continuarea muzicii de dans: Margie, fox de Makkenzie; Ce departe, fox de Silver; Şi azi la o,la 8 fox de Warren; Tradiţie, tango aranj. de Ghindă; Murmur de ghitară, paso doble aranj. de Ghindă; Viaţa e un cântec, foxtrot de Warren; Când vrei să ne Întâlnim, fox de Warren. 20,40: „Spătarul Milescu", piesă radiofonică de Alexandru Lohan. Distribuţia: Ştefăniţa Vodă: N. Soreanu; Spătarul Milescu: Dom. Psatta; Hatmanul Şeptelici: N. Atanasiu; Mateeici: N. Savulescu; Milovanov: I. Gheorghiu; Serghie Serghievici: C. Antoniu; Ascaniana: G. Conabie; Interpretul: Ion Frumușan; Povestitoarea: Aglaia Metsea: I-ul demnitar dela curtea împăratului Chinei; Un chinez; Al II-lea demnitar dela curtea împăratului Chinei; Alt chinez; Corul cazacilor de sub conducerea baronului Vladiimirov; Taraful Ion Puceanu execută muzică veche românească; Orchestra Radio sub conducerea d-lui Theodor Rogalsky; Regia artistică: Victor Bumbeşti; Regia technică: Autorul. 21,55: D-ra Madeleine Cocorăscu, pian acomp. de Orchestra Radio. Concert in si bemol pentru pian şi orchestră de Ceaikovsky. 22,30’ Radio.Turnal. Rezultatele Sportive de Virgil Economu. 22,59: Scară de muzică vieneză. Orchestra Radio, d-ra Emilia Guţianu şi Adrian Cirţiu (canto); Potpuriu din Primăvara în Pădurea Vieneză“ de L. Ascher; Arie din „Paganini” de Lehar. (A Cirţiu); Voci de primăvară, vals de Joh. Strauss, (Emilia Guţianu); Vals de Jos. Strauss; Arie din „Giuditta“ de Lehar, (A. Cirţiu); Vals Imperial de Joh. Strauss, (Emilia Guţianu); Arie din Frasquitta de Lehar (Adrian Cirţiu); Perpetuum mobile de Joh. Strauss; Arie din „Ţara surâsului" de Lehar, (A. Cirţiu); Rândunelele satului, vals de Jos. Strauss, (Emilia Guţianu); Vals de „Grunfeld”; Arie din „Frumoasă-i lumea” de Lehar, (Adrian Cirţiu); Potpuriu de melodii vieneze. 0,15. Ultimele ştiri. » Deutschlandscnder, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 21. Expresul muzical. Concert de orchestră. 2330. Concert nocturn. 24. Orchestră de dans. 1. Concert nocturn. Varşovia. 223 JcBz. 1345 m. 120 kw. — 21. Richard Wagner şi dragostea sa. Cinci câtece: „Tristan şi Isolda“. 21,45. Fragmente din operele lui Pilsudsld. 2150. Radiojurnal. 22. Lwow. Audiţie veselă. 22.30. Foileton. 22,45. Sport. 23. Orchestră de dans. 24. Meteor. 0,05. Muzică de dans pe plăci. Viena, 592 kHz. 503,8 m, 100 kw. 19,10. Concert distractiv. Dirijor Max Schönhex. Orchestra Wiener Symphoniker. 20,10. Continuarea concertului. 21. Eterna poezie Heinrich Heine: Tu eşti ca și o floare. 21.05. Seară de carnaval. 23 20. Ciaccona (Vásárhelyi); Allegro (Telmanyi); Largo (Veracini-Corto); La caccia (Chiabrato-Corto); Dansuri românești (Bartók); Rapsodie (Pavel). 24. Concert de carnaval. 1 Muzică de dans Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 19 50. Concert de orchestră. 21,10. Fragmente din operete. 23,10. Orchestră de jazz. 24. Orchestră de țigani. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 few.21,05. Concert de muzică lituaniană. 21,40. Amintiri. 21,55. Bratislava. 23 20. Inf. din Garmisch-Partenkirchen. 23,35. Plăci. 23,40. Inf., Sport in germană. 23,45. Plăci. 23,50. Brno. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 3 kw.19 30. Melodii populare. 2050. Melodii naţionale. 21,20. Concert de orchestră. 23. Recitări. 22,30. Quartet vocal. 23,20. Plăci. 24. Concert de orchestră. Leipzig, 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. 21. Concert de seară. 22. Breslau. Concert Haas. 23,30. Muzică de dans GRUPUL DE NORD: Milano, 814 kHz. 368,6 m. 50 kw.; Torino, 1140 kHz. 304,3 m.; Genova, 986 fcHz. 245 5 m. — 21.05. Concert variat. 21,30. Concursurile litoriale pentru cultură și artă. 22,35. „La danza della fortuna“, operetă de Stolz. Berlin, 841 kHz. 356,7 m. 100 kw. — 19. Concert de muzică variată. 19,45. Om şi motor — bucurie de viață. Piesă radiofonică. 21. Köln. Muzică de dans. 22. Breslau. Concert Haas. 23,30. München. Muzică de dans 1. Concert nocturn. GRUPUL DE NORD: Roma, 713 kHz. 4208 m. 50 kw.; Napoli, 1100 kHz. 271,7 m.; Bari, 1159 kHz. 283,3 m. — 2105. Transmisiune oferită de Soc. Felice Bisteri din I Milano. 21:30. Teatru radiofonic. 23,15. Muzică de dans. Primăria din Galaţi dată în judecatăDECIZIA CURŢII DE APEL— Galaţi. 13 Febr. Brutarii din Galaţi, constituiţi in două societăţi: „Exploatarea morilor“ şi „Moara Isbanda“ au cerut tribunalului, prin două acţiuni, să oblige primăria municipiului la plata sumei de 1.500.000 lei, pentru că a perceput taxă la făină adusă de brutari şi care a fost ilegal încasată. Adăugându-se procentele la banii plătiţi şi daune, brăţării au pretins două milioane lei. Primăria, prin avocaţii ei, a susţinut înaintea tribunalului de Covrirlui legalitatea taxelor încasate şi, in consecinţă, acţiunile brutarilor au fost respinse hotărându-se că pot fi judecate de Curtea de apel, ca instanţă de contencios administrativ. Curtea de apel, s. I, judecând apelurile celor două societăţi de brutari, le-a respins ca nefondabe UNIVERSUL Anul al 53-lea Nr. 46 Duminică 16 Februarie 1936* Cereţi azi pretutindeni 1 COLŢUL FEMEII Cuvinte regale Într’o călătorie recentă, M. S. cioasă alăturea de femeia dela Regele, fiind întrebat de o ziaristă ce crede despre femeia română, a găsit cuvintele cele mai bune pentru aceia care, înzestrată cu atâtea calităţi, nu este încă îndeajuns de cunoscută, încrederea cu care ne priveşte şi recunoaşterea posibilităţilor pe care le ştie mai bine ca oricine, vor da româncei un nou imbold pentru înfăptuirile la care e chemată. Românca nu a fost niciodată mai adevărat şi mai frumos prezentată celor ce nu o cunosc, decât cu această ocazie. Cărţile ce se scriu despre România nu rezervă femeii noastre decât pagini în care o recomandă de cele mai multe ori sub o înfăţişare uşuratecă, aducându-i însă totdeauna neîntrecute laude frumuseţii. Nimeni însă nu a căutat să-i cunoască sufletul, preocupările, realizărle şi aspiraţiile. Numai cine a înţeles şi cunoscut ţăranca harnică şi credinciaş, vie şi dornică de a se afirma în muncă şi dragoste, poate să vorbească aşa cum se cuvine despre femeia română. Şi nu este de mirare că Cel care are datoria să-şi cunoască poporul, a spus aceste adevăruri despre româncă. Străinătatea a verificat de multe ori aceste calităţi la femeile ce s-au făcut cunoscute activând pe toate tărâmurile, de exemplu: Elena Văcărescu, Maria Ventura, d-ra Mărăcineanu. Şi ca un suprem omagiu adus Franţei, Majestatea Sa a subliniat apropierea ce există între femeia franceză şi femeia română. Pentru marea şi frumoasa încredere acordată şi atât de cald împărtăşită celor ce nu ne cunosc, femeia română are datoria să corespundă întocmai celor afirmate şi aceasta printr’o cât mai întinsă afirmare în toate domeniile. RODICA BURILLIANU Apărarea naţională a Belgiei. — ^Consiliul de miniştri belgian a însărcinat o subcomisiune, compusă din trei membri ai săi, ca să pună la punct, proectul destinat să asigure acoperirea armatei şi eficacitatea defensivă a apărării frontierei Belgiei. Aceste lucrări, care trebue să concorde sub aceiaşi unitate de execuţie, vor fi terminate cât mai repede cu putinţă, spre a fi trecute, ulterior, prin parlament. * Apărarea naţională engleză. — Comitetul apărării naţionale engleze a examinat programul alcătuit de experţii technici, privind completarea armamentului şi materialelor pentru marină, armata terstră şî avaţia militară engleză Numărul unităţilor navale va fi sporit dela 50 la 70 unităţi, până în anul 1941. Armata terestră va fi dotată cu materialele trebuitoare, deoarece dela război, până astăzi, nu s’a mai adus nici-o schimbare în material şi personal, iar aviaţia militară nu este la înălţimea celorlalte A.A.A.A . ..... ........ . aviaţii streine. In scurt cuvînt, întreaga armată engleză sufere de oarecare slăbiciune şi de multe lipsuri. In ultima vreme, presa engleză a înregistrat alarma întreprinsă de lordul Beatty, de lordul Tyrrell, de mareşalul lord Mine şi de diferite personalităţi politice, pentru grija ce trebueşte dată întregei armate britanice. ❖ Credite militare italiene. — De curând au fost deschise nouă credite extraordinare militare, la diverse ministere italiene, pentru expediţia africană, pe seama ministerului de interne, 65 milioane lire, pentru ajutorarea faraişiilor care au pe front, în Africa, soţ, tată, sau fiu, pe seama ministerului de războiu, 500 milioane lire, drept credite militare extraordinare, necesare pentru măsuri coloniale, pe seama ministerului marinei, 75 mii. pentru acelaș scop. Dela începutul războiului italo-abisnnian, aceasta este a treia deschidere de credite extraordinare. S’a cheltuit cam un miliard lire, în toal, pentru războiul colonial. Armata teritorială engleză.— Se ştie că armata teritorială engleză se compune din voluntari cari primesc instrucţia militară Duminicile şi sărbătorile, pe care apoi o desăvârşesc, în tabere de antrenament, în anumite epoci de peste an. Această armată, în principiu, e însărcinată, un caz de război, cu apărarea teritoriului metropolitan. Efectivul acestei armate, în prezent, este de 125.000 soldaţi. In curând, va fi complect reorganizată, ca instrument al apărării naţionale, şi armata teritorială , terestră şi aeriană. 1 ■ 1oxogoxo------ Bibliografii . A apărut No. 147 din „Gazeta acţionarilor şi a societăţilor anonime” de sub conducerea d-lui Nic. Constantinescu, cu articole: economice, financiare, politice. — Problema pădurilor de agrement din preajma Capitalei, de ing. Gh. Nicolau-Bârlad, cu o prefaţă de ing. Ath. Nedelcovici. — A apărut: „Legea naţionalităţii”, cuprinzând: legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române (din 24 Februarie 1924) şi regulamentul acestei legi (din 16 Mai 1924), adnotată cu doctrina şi jurisprudenţa la zi, şi însoţită de câteva chestiuni asupra drepturilor străinilor în România, de N. Jac Constantinescu, preşedinte al Camerei de punere sub acuzare a Curţi de apel din Bucureşti.Editura „Curierul Judiciar”-im Bucu NOTE MILITARE Apărarea naţională a diferitelor armate G. NEDOI Scrisori din Londra (Urmare din pagina I-a) lor, chiar unanime, ale guvernelor reunite în conclav la Geneva. Singurul argument pe care pare aptă să-l înţeleagă, e acela al forţei. Timp de peste 15 ani, Marea Britanie a rezistat faţă de acest adevăr totuşi evident. Acum nu mai rezistă. Programul nouilor armamente pe uscat şi mai ales pe mare şi în aer, care va fi publicat în curând, e punctul de plecare al linei acţiuni puternice al cărei scop e de a pune Anglia la adăpostul oricărui atac neaşteptat, şi în acelaş timp, de a-i îngădui în domeniul relaţiilor internaţionale, să-şi sprijine acţiunea diplomatică cu greutatea proectilelor pe care tunurile ei le pot trimite şi pe care avioanele ei le pot transporta. Pacea continuă să fie idealul pe care-l urmăreşte mereu politica britanică. Numai argumentele ce se vor întrebuinţa vor fi diferite de acelea cu care ne-am obişnuit de la încheerea păcii din 1918. RELAŢIILE CU GERMANIA ŞI PROBLEMA COLONIILOR Aceasta nu înseamnă că tactica întrebuinţată în relaţiile noastre cu Berlinul, va fi schimbată deodată. Spiritul practic al englezilor face ca ei să fie încăpăţânaţi în căutarea soluţiilor conflictelor pe calea unui compromis paşnic. Fără îndoială, că lunile viitoare vom vedea în dese rânduri diplomaţia britanică pretăndu-se acuzaţiei de a fi slabă faţă de o provocare germană. Dar Anglia e astfel făcută. Ii place pacea cu adevărat şi această afecţiune adâncă o expune totdeauna la pericolul de a aştepta prea multă vreme, mai mult chiar decât o îngăduie prudenţa, înainte de a recurge la maniera forte. Pentru acest motiv, aşa cum a fost cazul înainte de ultimul război, diplomaţia britanică va şovăi multă vreme înainte de a declara că o criză nu mai poate fi evitată şi, negreşit, în consecinţă, diplomaţia germană va mai obţine câteva succese uşoate. Dar fondul problemei nu se va schimba pentru aceasta nici măcar cu o iotă, tot ca şi voinţa britanică, de a doborî pe adversar şi de data aceasta, pentru multă vreme îndată ce criza se va fi declarat. Le-am întrebat adesea, care e problema faţă de care un compromis nu e cu putinţă între Marea Britanie şi Germania, dacă cele două ţări intră într-un conflict direct ? După o cercetare foarte amănunţită, credem că un compromis e cu putinţă în toate problemele, cu excepţia aceleia a coloniilor. In privinţa acestui punct, dacă Germania stăruie în cererea ei pentru redobândirea vechilor colonii în Africa, nici o soluţie intermediară nu mai e cu putinţă. , Faptul s’a înţeles la Londra. I când s’a luat hotărîrea de a se propune oficial o discuţie pe planul internaţional al chestiiunii redistribuirii materiilor prime. Socotim că nu s’a uitat că în luna Septembrie, sir Samuel Hoare a făcut la Geneva o declaraţie precisă în acest sens. D. Baldwin a subscris la aceasta mai târziu. Sensul declaraţiei, e că Marea Britanie e gata să discute situaţia creată prin distribuirea inegală a materiilor esenţiale în lume, dar că excluă dinainte chestiunea unei schimbări în statul quo teritorial al imperiilor coloniale. Deunăzi, Hitler şi consilierii lui şi-au reafirmat cererea pentru Germania a unei înapoieri a coloniilor africane. Permisiunea de a exploata bogătiile naturale în coloniile altora, nu le ajunge. Prestigiul german cere ca această exploatare să se facă sub drapelul cu crucea încârligată. Astfel pusa problema, nu prezintă nicio soluţie. Dacă Germania stăruie în cererea ei, şi împinge prea departe, va urma un conflict direct cu Marea Britanie, conflict inevitabil fără ca să fie macar necesar de a trece prin formula unui atac pe Rin sau al unei invazii a Belgiei. PRESTIGIUL MAREI BRITAN! Pentru ce nu poate existe compromis în chestiunea comniilor africane ? Pur şi simplu pentru că, dacă prestigiul Germaniei, aşa se spune, cere retrocedarea acestor teritorii prestigiul Marei Britanii se opune, fireşte. Prestigiul şi alt consideraţiuni de un ordiniu practic de asemenea. Cedarea către Germania a posesiuni Tanganika bunăoară, ar avea ca urmare ruptura căii imperiale de la Cairo la Cap. Legături cu Uniunea Sud africană are slăbită ca rezultat al aceste întreruperi, fără a vorbi de dificultatea pe care un atare a traţiei celorlalte colonii, cum 3 Kenya şi Rodezia. Dealtfel, nimeni nu crede că odată instalaţi în Africa, germanii vor sta liniştiţi în hotarele lor. Aşadar, va fi exact ca înainte de 1914. Pacea continentului african va fi ameninţată. E o ameninţare pentru posesiunile portugheze in Mozanbic şi la Angola şi pentru Congo belgian. Marea Britanie e hotărită să evite revenirea complicaţiilor dinainte de război. Ea nu-şi mai poate permite luxul de a-şi vedea prestigiul compromis în lume, unde sunt împrăştiate numeroasele ei posesiuni. Deci nici un compromis cu putinţă în privinţa coloniilor. Anumite persoane sperioase sau cari stăruie într’o concepţie umanitară a relaţiilor internaţionale în Europa, vorbesc de posibilitatea de a găsi compensaţii pentru Germania aiurea decât la Tanganika. Totuşi, experţii, în ciuda unor cercetări serioase, nu găsesc niciuna practic realizabilă. E o nebunie de a crede că e permis să se repete vechea greşală de a făgădui germanilor teritorii, cari aparţin Portugaliei. Când s’a făcut aceasta, a fost o greşală grosolană. Experienţa nu mai trebue repetată. Portugalia ca şi Etiopia, o membră a Ligii Naţiunilor şi la cea mai mică aluzie la o intrigă de acest fel, scandalul la Geneva ar fi imens. Dealtfel, de astă dată, genanii nu vor fi satisfăcuţi cu o făgăduială pentru viitor. Ceea ce cer, e posesiunea imediată şi o suveranitate deplină. Ceea ce nu , se poate face pentru Portugalia, nu se poate face cu atât mai mult pentru Belgia, a cărei Stăpânire pe Congo s’a desvoltat atâta, dela încheerea păcii. Fireşte, germanii aveau planuri de pătrundere în Etiopia. Cândva se va şti că pericolul unei consolidări a influenţei Germaniei la Addis-Abeba a contribuit mult la deslănţuirea ofensivei italiene. Acum Germania nu poate avea nici-o speranţă în privinţa aceasta. Atunci poate că trebue să i se caute compensaţii aiurea, bunăoară în Asia sau în Australia. Dar Japonia nu va consimţi niciodată să lase să i se ia insulele din Pacific pe care le-a ocupat şi care-i sunt necesare pentru apărarea poziţiei sale de mare putere. Intr’un discurs rostit deunăzi, d. Lloyd George a sugerat că germanii ar putea obţine teritorii în insulele Indiilor neerlandeze. Ne îndoim mult că olandezii ar consimţi la un atare târg. Chiar dacă ar accepta, intimidaţi de desfăşurarea armatei germane dealungul graniţei lor, Marea Britanie nu poate permite ca baze navale să poată fi create în apropiere de Singapore, punct central al puterii britanice în Asia. Se vede deci, că a căuta un compromis, nu-i cu putinţă. Marea Britanie deţine coloniile, pentru că e cea mai puternică, nu se poate lipsi de ele, decât dacă e slabă. Cu reînarmarea care se pregăteşte, nu prea vedem semne de slăbiciune.Peste câţiva ani, situaţia se va schimbă şi mai mult în folosul stăpânitorului. Repetăm deci că, dacă Germania stăruie în cererea ei ca să-i fie înapoiate coloniile, se joacă cu focul. AUGUR --------X 00 X------ Expoziţia tinerilor arhitecţi polonezi la Bucureşti Mâine, 16 Februarie, la ora 11 dimineaţa, se va deshide in Bucurarii expoziţia noiulei arhitsaturi polone. Expoziţia este aranjată sub patronajul d-lui ministru al Poloniei, Miroslav Arciszewski, şi al d-lui rector al academiei de arhitectură, d- arh. Petre Antonescu. Frumoasa şi lăudabila iniţiativă de colaborare a academiei de arhitectură din Bucureşti şi din Varşovia îşi arată expresia în aranjarea acestei expoziţii, care, afară de marea importanţă culurală ce o are, este şi o adâncă însemnătate a colaborării tinerii generaţii polone şi române. Intre zidurile ospitaliere ale academiei de arhitectură, se vor putea vedea lucrările studenţilor arhitecturii polone şi prin asta se vor cunoaşte directivele şi curentele din domeniul acesta în Polonia. Expoziţia va fi deschisă până la ultimele zile ale lunii Februarie, în sala academiei de arhitectură, str. Biserica Enel