Universul, aprilie 1936 (Anul 53, nr. 103-117)
1936-04-16 / nr. 103
". Anul al 53-lea 14 Vast poştală plătită in immerax conform aprobării Dir. G le P. Z. Z. No. 120-288/932. LUIGI CAZZAVILLANUNIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA. TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR.BREZOIANU No. 23-25 _________ CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10 . SECRETARIATUL PE REDACTIE: 3.30 IS Colinul minii . Am spus-o mereu, dar nevedem siliţi s-o repetăm . Suntem ţara agricolă cu cea mai proastă agricultură din lume şi avem o massă compactă de proprietari agricoli, cari trăesc în cea mai crâncenă mizerie. Repetăm cuvântul pentru că puţini din factorii noştri de guvernământ îşi dau seama că această situaţie reprezintă punctul cel mai nevralgic al economiei româneşti, care ţine în loc tot procesul de întremare şi de normală desvoltare a ţării şi pentru că şi mai puţini sunt aceia cari, identificând racila, să fi pus la contribuţie toate energiile naţiunii şi toate mijloacele statului, în scopul de a reda agriculturii şi clasei care o reprezintă funcţiunea şi importanţa ce li se cuvin, în ierarhia producţiunii şi gospodăriei naţionale. Ani de ani am trecut pe lângă această problemă fără s’o rezolvăm; ani de ani am lipsit dela obligaţiunile pe care din primul moment ni le impunea reforma agrară, în direcţia pregătirii micii proprietăţi pentru noul ei rol economic în producţia ţării, făcând, prin indolenţa noastră, să se anuleze aproape toate avantajele şi toate efectele bune ale celei mai îndrăsneţe reforme agrare din acea epocă. Lăsând pe ţăran la rudimentarele lui metode de cultură, neajutat, nestimulat, necontrolat, l-am dezarmat dela început în faţa condiţiunilor superioare de producţie ale celorlalte ţări; iar azi, dacă ne mai putem menţine pe pieţele mondiale, o facem cu preţul deprecierii sub ori’« limită tolerabilă a produsului muncii ţărăneşti, o facem cu preţul sărăcirii şi subalimentării’ păturii de bază a ţării, ceea ce reprezintă, în ultimă analiză, dumpingul social, cu ajutorul căruia mai putem ţine piept concurenţei celorlalte ţări producătoare. Dar acest dumping realizat în dauna vitalităţii păturii de bază a neamului nostru nu poate să dureze la infinit. Materialul omenesc, supus unor condiţiuni de muncă ce nu-i asigură minimul necesar de întreţinere, fireşte că sau se uzează sau îşi părăseşte funcţia. Şi adevărul e acesta : ţărănimea noastră se uzează, degenerează, iar tineretul ţărănesc a început să-şi întoarcă faţa de la pământ. Pe mulţi îi atrage acum mirajul oraşelor, care şi ele duc — şi vor fi condamnate şi mai departe să ducă o viaţă artificială, atâta timp cât nu se vor putea rezema pe o ţărănime prosperă, trăind de pe urma unei agriculturi rentabile. Trebue, deci, să înlăturăm acest hiatus, acest gol, din organismul vieţii noastre economice. Datoria cea mai mare a ceasului de faţă este să pornim cu toate puterile şi cu toată seriozitatea la organizarea şi ridicarea agriculturii, prin formarea şi disciplinarea factorului de producţie. Nici o sforţare nu va fi prea mare şi niciim sacrificiu de prisos, pentru această uriaşă şi mântuitoare operă naţională. Dar, sa ne înţelegem, fără demagogie şi fără monopol de partid. Iarnă in Franţa Paris, 13 (Rador). — In imineaţă, arborii din parcuri toată Franţa, odată cu zilele Paştilor, a revenit iarna. In mai multe regiuni, termometrul a scăzut vertiginos până la trei grade sub zero. Zăpada şi grindina care au urmat acestei scăderi a temperaturii au pricinuit pagube foarte mari la grădinile de pomi. Cantităţi mari de zăpadă au căzut în regiunile: Calais, Nancy, Besancon, Annecy. La Paris şi în împrejurimi, termometrul a arătat Duminică minus un grad. Luniierau acoperiţi de o pătură groasă de promoroacă. A NINS ŞI LA LONDRA Londra, 12 (Rador).— Azi după amiază a nins asupra orașului timp de o jumătate de oră. Dimineața fusese o vreme splendidă de primăvară, cu soare strălucitor, astfel că nimic nu făcea să se prevadă ninsoarea de după amiază. Pe la ora 15, timpul s’a schimbat însă pe neașteptate, cerul s’a acoperit de nori grei și mai târziu a început să cadă zăpadă abondentă. Viscol in sudul Germaniei In Alpi s’au înregistrat 9 grade sub zero Berlin, 13 (Rador). — In Duminica Paștelui, la Stuttgart a bântuit un viscol foarte puternic. Cantitatea de zăpadă căzută a fost foarte mare. Peste noapte s’a înregistrat în acest oraș o temperatură de 4 grade sub zero. In localitatea Boeblingen termometrul a coborît până la 6,5 grade sub zero. Pe înălţimile Alpilor Suabi si în Pădurea Neagră frigul a atins intensitatea maximă. Astfel pe piscul Feldberg s’a înregistrat 9 grade sub zero. Deşi este prea curând pentru a se face constatări exacte, se pare că valul de frig a făcut pagube mari în plantaţiile de arbori fructiferi. INUNDAŢII IN ANATOLIA ISTANBUL, 13. (Telor). — Dinprovincie Kars în Anatolia orientală se anunţă, că din cauza topirii zăpezii, râul Kars a ieşit din albia sa. Puhoaiele au luat cu ele toate morile de apă şi alte oase, situate dealungul răului. Apele continuă să crească. Pagubele cauzate sunt foarte însemnate. Victime omenești până în prezent nu au fost. Paulii EXEMPLARUL Ca BeeriStd 8 td In străinătate: 8 Ld.n DE PASTI LENA ANTONI Groaznicul accident de automobil de pe muntele Mateiaşul ...................... . ...... .—II . O maşină de curse se rostogoleşte în prăpastie. — Un mort şi mai mulţi răniţi C.Lung (Muscel) 12 Aprilie Ein seam s’a întâmplat, pe muntele Mateiaşul, din nordul oraşului, un groaznic accident de automobil. Plecată din C.Lung spre Braşov, maşina de curse nr. 675 B. V., proprietatea d-lui Gh. Gociman şi condusă de şoferul Iosif Anton Hasan, originar din Gurghiu (Mureş), a căzut în prăpastia Lunca Garii din marginea şoselei ce trece pe lângă mauzoleul de la Dragoslavele, rostogolindu-se peste bară, până la 100 metri adâncime. îngroziţi de cele văzute, paznicii de vite şi trecătorii care întâmplător se aflau în apropiere, au alergat în grabă la locul accidentului dând primele ajutoare victimelor şi anunţând imediat autorităţile din CJ Lung. In primul moment s’a crezut că este vorba de un accident de proporţii mai mari întrucât se ştie că maşina are 40 de locuri. Au plecat de îndată spre Dragoslavele d-nii prim procuror Pleşoianu, It. dr. Roman, I. Hera, şeful polţiei locale, V. Tiliceanu, şeful circulaţiei şi jandarmii şef de secţie plut. major Ivan, plut. Mihai Grigore şi Mitranuş D. Sosiţi la faţa locului, au constatat că, din fericire, accidentul n’a avut proporţiile anunţate, întrucât în maşină nu se găseau decât pasagerii: Ţintea din Dâmbovicioara, I. Pacioiu, din Fundata şi copilul I. D. Fracea din Dragoslavele, şoferul şi ajutorul său Francisc Carol Pirim din Râşnov. CE A STABILIT ANCHETA Din primele cercetări făcute s’a stabilit că accidentul s’a întâmplat din cauza ruperii unei legături din cutia de direcţie, întrucât şoferul declară că la un moment dat n ii mai era stăpân pe volan, iar maşina a luat direcţia spre prăpastie, aât de fulgerător, încât n’a putut să-şi dea măcar seama de cele întâmplate şi nici să intervină spre a înlătura nenorocirea.. Maşina a început să se rostogolească peste cap în prăpastie. VICTIMELE Ajutorul de şofer Pirim înspăimântat, a sărit din maşină şi fiind prins sub ea a fost strivit sub greutatea ei. El este singurul mort. Ceilalţi călători rămaşi în maşină au scăpat de la moarte sigură alegându-se numai, prin loviturile rostogolite, cu răni mai mult sau mai puţin grave- Mai grav răniţi sunt şoferul Iosif Anton Hasan şi copilul Frucea care au fost internaţi în spitalul C.Lung, în afară însă de orice pericol-De remarcat este faptul că maşina făcea prima cursă, fiind scoasă numai de câteva zile,dintr’un mare atelier din Ploeşti, unde a fost montată. Cercetările continuă. Congresul internaţional al ştiinţelor istorice Preşedintele congresului, d. Harold Temperley, rostindu-şi cuvântareaVezi darea de seamă în corpul ziarului) Londra, Aprilie. De pe acum circulă pe sub mână laLondra textul imaginar al tratatului de pace pe care Etiopia învinsă îl va semna mâine cu învingătoarea Italie. Ca prim articol un umorist a înscris obligaţia pentru guvernul etiopian să garanteze independenţa Austriei. Fireşte e bine ca oamenii să păstreze puţin „umor“. Totuşi, situaţia care e pe cale de a se creia, nu e de loc de râs. E vorba să se găsească mijlocul de a scoate Liga Naţiunilor din impasul în care a ajuns în urma falimentului politicii sancţiunilor. Peste câteva săptămâni poate nu va mai exista guvern la Adis Abeba. Ce va face Geneva atunci? De pe acum se aud glasuri sfioase ridicăndu-se spre a sfătui acceptarea faptului îndeplinit, cum s’a făcut în mod tacit pentru Manciuria declarată independentă de Japonia. Fireşte, a te închide într’o tăcere dispreţuitoare şi a pretinde că o situaţie de fapt nu există, e lucru foarte uşor. Dar se va putea scăpa obrazul practicând politica struţului? A continua sancţiunile împotriva Italiei? In teorie, se poate. Dar nu ne expunem astfel la o debandată, care în cele din urmă va sfârşi prin a produce o capitulare? Trebuie găsit mijlocul de a eşi din impas. Oamenii îşi frământă creerii spre a-l găsi. Totuşi, nu îndrăznesc încă să facă faţă problemei esenţiale, care e că a sosit momentul de a alege între principiu şi procedură. Spre a salva principiul organizaţiei internaţionale de la Geneva, dacă în adevăr se doreşte în chip sincer să se păstreze principiul acţiunii colective, trebuie sacrificată procedura. Căci, ceea ce, potrivit evidenţei, a greşit nu e Liga Naţiunilor ca ideal de colaborare internaţionale, ci mecanismul existent care s’a arătat neputincios să îndeplinească rolul ce i se încredinţase. Faptul că regimul sancţiunilor nu a putut funcţiona în chip satisfăcător nu dovedeşte de fel că Liga Naţiunilor e pierdută fără speranţă. Arată numai, după cum am spus, că metodele prevăzute nu convin unei situaţii de fapt. Evident, dacă se insistă a lega existenţa Genevei de triumful sistemului sancţionist, Liga Naţiunilor e condamnată. Poate fi salvată, dimpotrivă, dacă se va mărturisi în chip sincer că ne-am înşelat în privinţa unui punct al procedurei. O astfel de mărturisire costă scump. Duce la prăbuşirea câtorva reputaţii personale. Dar calitatea care ni se recomandă ca să o practicăm faţă de aproapele nostru, nu trebuie să se reverse asupra cazurilor în care interesul obştesc e ameninţat. E mai bine să se sacrifice câţiva miniştri decât să se piardă posibilitatea, pentru o generaţie cel puţin, să se întrebuinţeze organizaţia internaţională creiată într-un avânt atât de mare de entuziasm umanitar. Problema pe care o punem priveşte în primul rând Marea Britanie Căci reprezentanţii ei au luat iniţiativa unei politici de sancţiuni, care ne-a adus în faţa unui zid ce nu poate fi trecut. In ultima desbatere din Camera comunelor, mai ales în discursul d-lui Neville Chamberlain, am descoperit indicaţii uşoare că necesitatea de a în(Continuare in pag 2a) SCRISORI DIN LONDRA SCRISORI DIN LONDRA Principii sau procedură? ' ‘ ' ' de AUGUR Pagini Accidentul aviatorului Mollison SINGAPORE, 13. (Rador). — Aviatorul James Mollisont a avut noaptea trecută un accident din care a scăpat numai printr-o minune. Fumând o ţigară pe când se afla în pat, Mollison a adormit fără să stingă ţigara. Peste noapte așternutul a luat foc, iar focul s‘a propagat şi la celelalte mobile din casă. Târziu, Mollison s‘a trezit în mijlocul fumului şi flăcărilor. El a reuşit să se salveze şi să dea alarma, pentru ca pompierii să poată stinge incendiul. Mollison este teafăr. -----------XXX • XXX------- D. Macdonald va fi internat intr’o clinică Londra, 13 (Radar). —: D. Ramsay Macdonald Va intra mâine ..într’o clinică, pentru a fi operat. Natura intervenţiei este ţinută ,secretă. Se spune ,însă că nu e vorba de o operaţiune la ochi. Fostul prim ministru şi-a anulat Toate angajamentele pe timp de cincisprezece zile. -—:—xxx# XXX-------- Accident de navigaţie în portul Constanţa Constanţa. 13 Aprilie Azi dim., la dana nr. 3, vaporul norvegian „Storsten“, din cauza unei manevre interceptata greşit de mecanic, prin telegraf, a ciocnit grav cargobotul român ,,Ing. Vlassopol“. Acesta, fiind împins cu viteză, a lovit puternic o canonieră a marinei de război ce se găsea acostată în apropiere. Atât vasul norvegian, canoniera marinei regale cât și cargobotul „Ing. Vlassopol“ au suferit grave avarii, ce n’au fost încă evaluate. Până la terminarea anchetei, ce se face de căpitănia portului, aceasta a făcut o notificare către comandantul vasului ,,Storsten”, prin care-i face cunoscut că nu poate părăsi portul nostru, până nu se va termina ancheta și se vor stabili pagubele, și responsabilitatea. Nr. 103 Joi 16 Aprilie 1936 DIRECTOR: STELIAN POPESCU Serbarea învierii în Capitală M. S. Regele, Marele Voevod Mihai şi A. S. R. Principele Nicolae asistă la slujba învierii Cu obişnuitul ceremonial a fost sărbătorită Sâmbătă noaptea învierea Mântuitorului. In întâmpinarea M. S. Regelui se aflau de la ora 11,30 noaptea, la biserica Domniţa Bălaşa d-nui Gh. Tătărăscu, preşedintele consiliului de miniştri; C. Dimitriu, fost ministru, preşedintele Senatului; dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii; V. P. Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor; Inculeţ, ministru de interne; Vaier Pop, ministru de justiţie; Savel Rădulescu, subsecretar de stat, la externe; dr. Leon, subsecretar de stat la industrie; Cancicov, subsecretar de stat la domenii; Rătescu, preşedinte la înalta Curte de casaţie; Gane, primul preşedinte al consiliului legislativ ; Al Donescu primarul general al Capitalei; M. Berceanu, vicepreşedintele Camerei; Al. Săndulescu, preşedinele Sindicatului ziariştilor; general Gellu Petrescu, secretar general al armamentului; D. Vlahide, secretar general la preşedinţia consiliului de miniştri; Sergiu Dumitriu, secretar general la interne; Cicero Gordiu, secretar general la domenii; Codin ştefănescu, procuror general la Curtea de apel; Cezar Mereuţă, directorul general al C. F. R.; I. Pitulescu, directorul general al poştelor; Eugen Bianu, directorul general al siguranţei Statului ; colonel Solacoglu, prefectul judeţului Ilfov; Procop Dumitrescu, prim procuror al tribunalului Ilfov; Matac, primarul sectorului IV Verde ; I. Gr. Perieţeanu, fost ministru preşedintele „Uniunii generale a avocaţilor“, Din partea palatului: colonel Urdureanu, vice-mareşal; general Filimon Ioanichie, primadjutant regal; general N. Condeescu, general Grigorescu; lt. col. Const. N. Filitti, colonel Ullea, comandor Fundăţeanu, maior Mihăilescu şi Eugen Buhman, directorul secretariatului particular al M. S. Regelui. D-nii generali Samsonovici, N. Condeescu, Ştefănescu Amza Prodan, Mânu, Pârâianu, Papazoglu, Georgescu, Mihail Ionescu, Ilie Partenie, Petrovan, Job, Bădescu, Todirescu, ataşaţii militari străini, aflători în Capitală, coloneii Milicescu, Băişanu, prim comisar regal ; Stoica, Dombrovsky, chestorii de poliţie V- Parizianu şi Daschevici.’ In curtea bisericei luase loc o companie de onoare din reg. 2 vânători nr. 9 cu muzică şi drapel. SOSIREA A. S. R. PRINCIPELUI NICOLAE A. S. R. Principele Nicolae, Însoţit de d. comandor Zapan, a sosit cu automobilul la biserica. Domniţa Bălaşa, fiind întâmpinat de d. Gh. Tătărăscu, prim- ministru. PLECAREA CORTEGIULUI I REGAL DELA PALAT |] La ora 11 şi 45, cortegiul regal a plecat de la palat la biserica Domniţa Bălaşa. Cortegiul era astfel format: doi plutonieri din regimentul de gardă călare; trăsura cu d. colonel Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei Capitalei; un escadron din reg. de gardă călare; trăsura cu d. general Hasievici, mareşalul curţii; trăsura la Daumont cu M. S. Regele, având în stânga pe Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba-Iulia. Cortegiul a fost închis de un alt escadron al regimentului de de gardă călare. Cortegiul a trecut pe calea Victoriei, pe planşeul Dîmboviţei, până la biserica Domniţa Bălaşa. M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai au fost întâmpinaţi de A. S R. Principele Nicolae, d. Gh. Tătărăscu, prim-ministru şi I. P. S. Patriarh Miron Cristea. Compania din reg. 2 vânători de gardă nr. 9, a dat onorurile. Suveranul și întreaga asistentă au trecut în biserică, unde I. P. S. S. Patriarh înconjurat de înaltul cler, a oficiat serviciul divin. A urmat procesiunea până în curtea bisericii. In momentul când I. P. S. S. Patriarhul României a spus: „Hristos a înviat“, compania regimentului de gardă a dat onorurile, muzica a intonat „Rugăciunea“, iar corul bisericei a cântat „Hristos a înviat“, iar o baterie de pe Dealul Spirei a tras 101 lovituri de tun. M. S. Regele şi întreaga asistenţă au trecut din nou în biserică unde, conform vechilor tradiţiuni s’a scris Evanghelia Sf. loan, pe care Suveranul a semnat-o învestind-o cu sigiliul statului. La sfârşitul ceremoniei, M. S. Regele a luat sfânta cruce în mână, înaintea căreia s’a închinat asistenţa. INAPOEREA CORTEGIULUI REGAL M. S. Regele şi persoanele oficiale au stat la biserica Domniţa Bălaşa până la ora 2 noaptea, după care au plecat cu acelaş ceremonial la palat. Aci membrii guvernului şi ceilalţi invitaţi au ciocnit tradiţionalul ou de Paşti. , M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai au plecat la Sinaia Duminică, la ora 12 şi 30, au plecat, cu un tren regal, din halta Coltroiceni, la Sinaia M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai. Pe peron se aflau la plecarea trenului d-nii Gh. Tătărăscu, prim-ministru; dr. Anghelescu, ministrul instrucţiunii; Inculeţ, ministru de interne; Vaier Pop, ministrul justiţiei; Savel Rădiulescu, subsecretar de stat la externe; colonel Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei Capitalei; generalii Prodan, Papazoglu şi chestorul de poliţie Parizianu. * Cu acelaş tren au mai plecat la Sinaia d-nui general Ilasievici, mareşalul Curţii regale, colonel Urdăreanu, vice-mareşal, general Grigorescu, adjutant regal şi E. Bianu, directorul general al siguranţei statului. S. Regele, Marele Voevod Mihai, A. S. R. Principele Nicolae, membrii guvernului, etc., în curtea bisericei Domniţa Bălaşa