Universul, aprilie 1936 (Anul 53, nr. 103-117)

1936-04-16 / nr. 103

". Anul al 53-lea 14 Vast poştală plătită in immer­ax conform aprobării Dir. G­ le P. Z. Z. No. 120-288/932. LUIGI CAZZAVILLANUNIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA. TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR.BREZOIANU No. 23-25 _________ CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10 . SECRETARIATUL PE REDACTIE: 3.30 IS Colin­ul minii . Am spus-o mereu, dar ne­­vedem siliţi s-o repetăm . Suntem ţara agricolă cu cea mai proastă agricultură din lume şi avem o massă compactă de proprietari agri­coli, cari trăesc în cea mai crâncenă mizerie.­­ Repetăm cuvântul pentru că puţini din factorii noştri de guvernământ îşi dau seama că această situaţie reprezintă punctul cel mai nevralgic al economiei româneşti, care ţine în loc tot procesul de întremare şi de normală des­­voltare a ţării şi pentru că şi mai puţini sunt aceia cari, identificând racila, să fi pus la contribuţie toate energiile naţiunii şi­ toate mijloacele statului, în scopul de a reda agriculturii şi clasei care o reprezintă funcţiunea şi im­portanţa ce li se cuvin, în ie­rarhia producţiunii şi gospo­dăriei naţionale. Ani de ani am trecut pe lângă această problemă fără s’o rezolvăm; ani de ani am lipsit dela obligaţiunile pe care din primul moment ni le impunea reforma agrară, în direcţia pregătirii micii pro­prietăţi pentru noul ei rol economic în producţia ţării, făcând, prin indolenţa noas­tră, să se anuleze aproape toate avantajele şi toate efec­tele bune ale celei mai îndrăs­­neţe reforme agrare din acea epocă. Lăsând pe ţăran la rudi­mentarele lui metode de cul­tură, neajutat, nestimulat, necontrolat, l-am dezarmat dela început în faţa condi­­ţiunilor superioare de pro­ducţie ale celorlalte ţări; iar azi, dacă ne mai putem men­ţine pe pieţele mondiale, o facem cu preţul deprecierii sub ori­’« limită tolerabilă a produsului muncii ţărăneşti, o facem cu preţul sărăcirii şi subalimentării’ păturii de bază a ţării, ceea ce repre­zintă, în ultimă analiză, dum­pingul social, cu ajutorul că­ruia mai putem ţine piept concurenţei celorlalte ţări producătoare. Dar acest dumping reali­zat în dauna vitalităţii pătu­rii de bază a neamului nostru nu poate să dureze la in­finit. Materialul omenesc, su­pus unor condiţiuni de mun­că ce nu-i asigură minimul necesar de întreţinere, fi­reşte că sau se uzează sau îşi părăseşte funcţia. Şi adevărul e acesta : ţără­nimea noastră se uzează, de­generează, iar tineretul ţă­rănesc a început să-şi întoar­că faţa de la pământ. Pe mulţi îi atrage acum mirajul oraşelor, care şi ele duc — şi vor fi condamnate şi mai de­parte să ducă o viaţă arti­ficială, atâta timp cât nu se vor putea rezema pe o ţără­nime prosperă, trăind de pe urma unei agriculturi renta­bile. Trebue, deci, să înlăturăm acest hiatus, acest gol, din organismul vieţii noastre eco­nomice. Datoria cea mai mare a ceasului de faţă este să por­nim cu toate puterile şi cu toată seriozitatea la organi­zarea şi ridicarea agricultu­rii, prin formarea şi discipli­narea factorului de produc­ţie. Nici o sforţare nu va fi prea mare şi niciim sacrificiu de prisos, pentru această uriaşă şi mântuitoare operă naţio­nală. Dar, sa ne înţelegem, fără demagogie şi fără monopol de partid. Iarnă in Franţa Paris, 13 (Rador). — In i­mineaţă, arborii din parcuri toată Franţa, odată cu zilele Paştilor, a revenit iarna. In mai multe regiuni, ter­mometrul a scăzut vertiginos până la trei grade sub zero. Zăpada şi grindina care au urmat acestei scăderi a tem­peraturii au pricinuit pagu­be foarte mari la grădinile de pomi. Cantităţi mari de zăpadă au căzut în regiunile: Calais, Nancy, Besancon, Annecy. La Paris şi în împrejurimi, termometrul a arătat Dumi­nică minus un grad. Luni­­i­erau acoperiţi de o pătură groasă de promoroacă. A NINS ŞI LA LONDRA Londra, 12 (Rador).— Azi după amiază a nins asupra o­­rașului timp de o jumătate de oră. Dimineața fusese o vreme splendidă de primăvară, cu soare strălucitor, astfel că ni­mic nu făcea să se prevadă ninsoarea de după amiază. Pe la ora 15, timpul s’a schimbat însă pe neașteptate, cerul s’a acoperit de nori grei și mai târ­ziu a început să cadă zăpadă abondentă. Viscol in sudul Germaniei In Alpi s’au înregistrat 9 grade sub zero Berlin, 13 (Rador). — In Duminica Paștelui, la Stutt­gart a bântuit un viscol foarte puternic. Cantitatea de zăpadă căzută a fost foarte mare. Peste noapte s’a înregis­trat în acest oraș o tempe­ratură de 4 grade sub zero. In localitatea Boeblingen termometrul a coborît până la 6,5 grade sub zero. Pe înălţimile Alpilor Suabi si în Pădurea Nea­gră frigul a atins intensita­tea maximă. Astfel pe pis­cul Feldberg s’a înregistrat 9 grade sub zero. Deşi este prea curând pentru a se face constatări exacte, se pare că valul de frig a făcut pagube mari în plantaţiile de arbori fructi­feri. INUNDAŢII IN ANATOLIA ISTANBUL, 13. (Telor). — Din­­provincie Kars în Anatolia orientală se anunţă, că din cauza topirii zăpezii, râul Kars a ieşit din albia sa. Puhoaiele au luat cu ele toate morile de apă şi alte oase, situate dea­­lungul răului. Apele continuă să crească. Pagubele cauzate sunt foarte însemnate. Victime omenești până în prezent nu au fost. Paulii EXEMPLARUL Ca BeeriStd­ 8 td­ In străinătate: 8 Ld.n DE PASTI­ ­LENA ANTONI Groaznicul accident de automobil de pe muntele Mateiaşul ...................... .­­ ...... .—II . O maşină de curse se rostogoleşte în prăpastie. — Un mort şi mai mulţi răniţi C.­Lung (Muscel) 12 Aprilie Ein seam s’a întâmplat, pe muntele Mateiaşul, din nordul oraşului, un groaz­nic accident de automobil. Plecată din C.­Lung spre Braşov, maşina de curse nr. 675 B. V., proprietatea d-l­ui Gh. Gociman şi condusă de şoferul Iosif Anton Hasan, originar din Gurghiu (Mu­reş), a căzut în prăpastia Lunca Garii din marginea şoselei ce trece pe lângă mauzoleul de la Dragosla­vele, rostogolindu-­se peste bară, până la 100 metri a­­dâncime. îngroziţi de cele văzute, paz­nicii de vite şi trecătorii care întâmplător se aflau în apro­piere, au alergat în grabă la lo­cul accidentului dând primele ajutoare victimelor şi anun­ţând imediat autorităţile din CJ Lung. In primul moment s’a crezut că este vorba de un accident de proporţii mai mari întrucât se ştie că maşina are 40 de locuri. Au plecat de îndată spre Dragoslavele d-nii prim procu­ror Pleşoianu, It. dr. Roman, I. Hera, şeful polţiei locale, V. Tiliceanu, şeful circulaţiei şi jandarmii şef de secţie plut. major Ivan, plut. Mihai Gri­­gore şi Mitranuş D. Sosiţi la faţa locului, au cons­tatat că, din fericire, accidentul n’a avut proporţiile anunţate, întrucât în maşină nu se găseau decât pasagerii: Ţintea din Dâmbovicioara, I. Pacioiu, din Fundata şi copilul I. D. Fra­­cea din Dragoslavele, şoferul şi ajutorul său Francisc Carol Pi­rim din Râşnov. CE A STABILIT ANCHETA Din primele cercetări fă­cute s’a stabilit că acciden­tul s’a întâmplat din cauza ruperii unei legături din cutia de direcţie, întrucât şoferul declară că la un mo­ment dat n­ ii mai era stăpân pe volan, iar maşina a luat direcţia spre prăpastie, aât de fulgerător, încât n’a pu­tut să-şi dea măcar seama de cele întâmplate şi nici să intervină spre a înlătura nenorocirea.. Maşina a în­ceput să se rostogolească peste cap în prăpastie. VICTIMELE Ajutorul de şofer Pirim înspăimântat, a sărit din maşină şi fiind prins sub ea a fost strivit sub greutatea ei. El este singurul mort. Ceilalţi călători rămaşi în maşină au scăpat de la moar­te sigură alegându-se nu­mai, prin loviturile rosto­golite­, cu răni mai mult sau mai puţin grave- Mai grav răniţi sunt şoferul Io­sif Anton Hasan şi­ copilul Frucea care au fost inter­naţi în spitalul C.­Lung, în afară însă de orice pericol-De remarcat este faptul­ că maşina făcea prima cursă, fiind scoasă numai de câteva zile,din­­tr’un mare atelier din Ploeşti, unde a­­ fost montată. Cercetările continuă. Congresul internaţional al ştiinţelor istorice Preşedintele­ congresului, d. Harold Temperley, rostindu-şi cuvântarea­­Vezi darea de seamă în corpul ziarului) Londra, Aprilie. De pe acum circulă pe sub mână la­­Londra textul imagi­nar al tratatului de pace pe care Etiopia învinsă îl va sem­na mâine cu învingătoarea Ita­lie. Ca prim articol un umorist a înscris obligaţia pentru gu­vernul etiopian să garanteze independenţa Austriei. Fireşte e bine ca oamenii să păstreze puţin „umor“. Totuşi, situaţia care e pe cale de a se creia, nu e de loc de râs. E vorba să se găsească mijlocul de a scoate Liga Naţiunilor din impasul în care a ajuns în urma falimen­tului politicii sancţiunilor. Peste câteva săptămâni poate nu va mai exista guvern la Adis Abeba. Ce va face Geneva atunci? De pe acum se aud gla­suri sfioase ridicăndu-se spre a sfătui acceptarea faptului înde­plinit, cum s’a făcut în mod ta­cit pentru Manciuria declarată independentă de Japonia. Fi­reşte, a te închide într’o tăcere dispreţuitoare şi a pretinde că o situaţie de fapt nu există, e lucru foarte uşor. Dar se va pu­tea scăpa obrazul practicând politica struţului? A continua sancţiunile împotriva Italiei? In teorie, se poate. Dar nu ne ex­punem astfel la o debandată, care în cele din urmă va sfârşi prin a produce o capitulare? Trebuie găsit mijlocul de a eşi din impas. Oamenii îşi frămân­tă creerii spre a-l găsi. Totuşi, nu îndrăznesc încă să facă faţă problemei esenţiale, care e că a sosit momentul de a alege în­tre principiu şi procedură. Spre a salva principiul organizaţiei internaţionale de la Geneva, dacă în adevăr se doreşte în chip sincer să se păstreze principiul acţiunii colective, trebuie sacri­ficată procedura. Căci, ceea ce, potrivit evidenţei, a greşit nu e Liga Naţiunilor ca ideal de co­laborare internaţionale, ci me­canismul existent care s’a ară­tat neputincios să îndeplineas­că rolul ce i se încredinţase. Faptul că regimul sancţiuni­lor nu a putut funcţiona în chip satisfăcător nu dovedeşte de fel că Liga Naţiunilor e pier­dută fără speranţă. Arată nu­mai, după cum am spus, că metodele prevăzute nu convin unei situaţii de fapt. Evident, dacă se insistă a lega existenţa Genevei de triumful sistemului sancţionist, Liga Naţiunilor e condamnată. Poate fi salvată, dimpotrivă, dacă se va mărtu­risi în chip sincer că ne-am în­şelat în privinţa unui punct al procedurei. O astfel de mărtu­risire costă scump. Duce la prăbuşirea câtorva reputaţii personale. Dar calitatea care ni se recomandă ca să o prac­ticăm faţă de aproapele nos­tru, nu trebuie să se reverse a­­supra cazurilor în care intere­sul obştesc e ameninţat. E mai bine să se sacrifice câţiva mi­niştri decât să se piardă posibi­litatea, pentru o generaţie cel puţin, să se întrebuinţeze or­ganizaţia internaţională creiată într-un avânt atât de mare de entuziasm umanitar. Problema pe care o punem priveşte în primul rând Marea Britanie­ Căci reprezentanţii ei au luat iniţiativa unei politici de sancţiuni, care ne-a adus în faţa unui zid ce nu poate fi trecut. In ultima desbatere din Camera comunelor, mai ales în discursul d-lui Neville Cham­berlain, am descoperit indicaţii uşoare că necesitatea de a în­(Continuare in pag 2­a) SCRISORI DIN LONDRA SCRISORI DIN LONDRA Principii sau procedură? ' ‘ ' ' de AUGUR Pagini Accidentul aviatorului Mollison SINGAPORE, 13. (Rador)­. — Aviatorul James Mollisont a avut noaptea trecută un acci­dent din care a scăpat numai printr-o minune. Fumând o ţigară pe când se afla în pat, Mollison a adormit fără să stingă ţigara. Peste noapte așternutul a luat­ foc, iar focul s‘a propagat şi la ce­lelalte mobile din casă. Târziu, Mollison s‘a trezit în mijlocul fumului şi flăcărilor. El a reu­şit să se salveze şi să dea alar­ma, pentru ca pompierii­­ să poată stinge incendiul. Mollison este teafăr. -----------XXX • XXX-------­ D. Macdonald va fi internat intr’o clinică Londra, 13 (Radar). —: D. Ramsay Macdonald Va intra mâine ..într’o clinică, pentru a fi operat. Natura intervenţiei este ţinută ,secretă. Se spune ,însă că nu e vorba de o operaţiune la ochi. Fostul prim ministru şi-a anu­lat Toate angajamentele pe timp de cincisprezece zile. -—:—xxx# XXX--------­ Accident de navigaţie în portul Constanţa Constanţa. 13 Aprilie Azi dim., la dana nr. 3, vapo­rul norvegian „Storsten“, din cauza unei manevre intercep­tata greşit de mecanic, prin telegraf, a ciocnit grav cargobo­­tul român ,,Ing. Vlassopol“. A­­cesta, fiind împins cu viteză, a lovit puternic o canonieră a ma­rinei de război ce se găsea­ a­­costată în apropiere. A­tât vasul norvegian, cano­­niera marinei regale cât și car­­gobotul „Ing. Vlassopol“ au su­ferit grave avarii, ce n’au fost încă evaluate. Până la terminarea anchetei, ce se face de căpitănia portului, aceasta a făcut o notificare că­tre comandantul vasului ,,Stor­sten”, prin care-i face cunoscut că nu poate părăsi portul nos­tru, până nu se va termina an­cheta și se vor stabili pagubele, și responsabilitatea. Nr. 103 Joi 16 Aprilie 1936 DIRECTOR: STELIAN POPESCU Serbarea învierii în Capitală M. S. Regele, Marele Voevod Mihai şi A. S. R. Principele Nicolae asistă la slujba învierii Cu obişnuitul ceremonial a fost sărbătorită Sâmbătă noap­tea învierea Mântuitorului. In întâmpinarea M. S. Rege­lui se aflau de la ora 11,30 noaptea, la biserica Domniţa Bălaşa d-nui Gh. Tătărăscu, preşedintele consiliului de mi­niştri; C. Dimitriu, fost minis­tru, preşedintele Senatului; dr. Angelescu, ministrul instruc­ţiunii; V. P. Sassu, ministrul a­­griculturii şi domeniilor; Incu­­leţ, ministru de interne; Vaier Pop, ministru de justiţie; Sa­vel Rădulescu, subsecretar de stat, la externe; dr. Leon, sub­secretar de stat la indus­trie; Cancicov, subsecretar de stat la domenii; Rătescu, pre­şedinte la înalta Curte de casaţie; Gane, primul preşe­dinte al consiliului legislativ ; Al Donescu primarul general al Capitalei; M. Berceanu, vice­preşedintele Camerei; Al. Săn­­dulescu, preşedinele Sindicatu­lui ziariştilor; general Gellu Petrescu, secretar general al armamentului; D. Vlahide, se­cretar general la preşedinţia consiliului de miniştri; Sergiu Dumitriu, secretar general la interne; Cicero Gordiu, secretar general la domenii; Codin şte­­fănescu, procuror general la Curtea de apel; Cezar Mereuţă, directorul general al C. F. R.; I. Pitulescu, directorul general al poştelor; Eugen Bianu, di­rectorul general al siguranţei Statului ; colonel Solacoglu, prefectul judeţului Ilfov; Pro­­cop Dumitrescu, prim procuror al tribunalului Ilfov; Matac, primarul sectorului IV Verde ; I. Gr. Perieţeanu, fost ministru preşedintele „Uniunii generale a avocaţilor“, Din partea palatului: colonel Urdureanu, vice-mareşal; ge­neral Filimon Ioanichie, prim­­adjutant regal; general N. Con­­deescu, general Grigorescu; lt. col. Const. N. Filitti, colonel Ullea, comandor Fundăţeanu, maior Mihăilescu şi Eugen Buh­­man, directorul secretariatului particular al M. S. Regelui. D-nii generali Samsonovici, N. Condeescu, Ştefănescu Amza Prodan, Mânu, Pârâianu, Pa­­pazoglu, Georgescu, Mihail Io­­nescu, Ilie Partenie, Petrovan, Job, Bădescu, Todirescu, ata­şaţii militari străini, aflători în Capitală, coloneii Milicescu, Băişanu, prim comisar regal ; Stoica, Dombrovsky, chestorii de poliţie V- Parizianu şi Das­­chevici.’ In curtea bisericei luase loc o companie de onoare din reg. 2 vânători nr. 9 cu muzică şi drapel. SOSIREA A. S. R. PRINCIPE­LUI NICOLAE A. S. R. Principele Nicolae, Însoţit de d. comandor Zap­an, a sosit cu automobilul la bise­rica. Domniţa Bălaşa, fiind în­tâmpinat de d. Gh. Tătărăscu, prim- ministru. PLECAREA CORTEGIULUI I REGAL DELA PALAT |] La ora 11 şi 45, cortegiul re­gal a plecat de la palat la bise­rica Domniţa Bălaşa. Cortegiul era astfel format: doi plutonieri din regimentul de gardă călare; trăsura cu d. colonel Gabriel Marinescu, pre­fectul poliţiei Capitalei; un es­­cadron din reg. de gardă căla­re; trăsura cu d. general Ha­­sievici, mareşalul curţii; trăsu­ra­­ la Daumont cu M. S. Re­gele, având în stânga pe Măria Sa Marele Voevod Mihai de Al­­ba-Iulia. Cortegiul a fost închis de un alt escadron al regimentului de de gardă călare. Cortegiul a trecut pe calea Victoriei, pe planşeul Dîmbo­viţei, până la biserica Domni­ţa Bălaşa. M. S. Regele şi Marele Voe­vod Mihai au fost întâmpinaţi de A. S­ R. Principele Nicolae, d. Gh. Tătărăscu, prim-minis­­tru şi I. P. S. Patriarh Miron Cristea. Compania din reg. 2 vânători de gardă nr. 9, a dat onorurile. Suveranul și întreaga asisten­tă au trecut în biserică, unde I. P. S. S. Patriarh înconjurat de înaltul cler, a oficiat servi­ciul divin. A urmat procesiunea până în curtea bisericii. In momentul când I. P. S. S. Patriarhul României a spus: „Hristos a înviat“, compania regimentului­ de­ gardă a dat onorurile, muzica a intonat „Rugăciunea“, iar corul biseri­cei a cântat „Hristos a înviat“, iar o baterie de pe Dealul Spi­rei a tras 101 lovituri de tun. M. S. Regele şi întreaga asis­tenţă au trecut din nou în biserică unde, conform vechi­lor tradiţiuni s’a scris Evanghe­lia Sf. loan, pe care Suveranul a semnat-o învestind-o cu si­giliul statului. La sfârşitul ceremoniei, M. S. Regele a luat sfânta cruce în mână, înaintea căreia s’a închi­nat asistenţa. INAPOEREA CORTEGIULUI­­ REGAL M. S. Regele şi persoanele oficiale au stat la biserica Domniţa Bălaşa până la ora 2 noaptea, după care au plecat cu acelaş ceremonial la palat. Aci membrii guvernului şi ceilalţi invitaţi au ciocnit tra­diţionalul ou de Paşti. , M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai au plecat la Sinaia Duminică, la ora 12 şi 30, au plecat, cu un tren regal, din halta Coltroiceni, la Sinaia M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai. Pe peron se aflau la plecarea trenului d-nii Gh. Tătărăscu, prim-ministru; dr. Anghelescu, ministrul instrucţiunii; Incu­­leţ, ministru de interne; Vaier Pop, ministrul justiţiei; Savel Rădiulescu, subsecretar de sta­t la externe; colonel Gabriel Ma­rinescu, prefectul poliţiei Ca­pitalei; generalii Prodan, Pa­­pazoglu şi chestorul de poliţie Parizianu. * Cu acelaş tren au mai plecat la Sinaia d-nui general Ilasie­­vici, mareşalul Curţii regale, colonel Urdăreanu, vice-mare­şal, general Grigorescu, adju­tant regal şi E. Bianu, direc­torul general al siguranţei sta­tului. S. Regele, Marele Voevod Mihai, A. S. R. Principele Nicolae, membrii­­ guvernului, etc., în curtea bisericei Domniţa Bălaşa

Next