Universul, aprilie 1936 (Anul 53, nr. 103-117)
1936-04-16 / nr. 103
Asigurarea „FRANCO-ROMANA“ Fondată 1920 (M. O. 182/920) Bucureşt, Griviţei 23 MÂINE Joi 16 Maritie orele, 9,30, se face tragerea, la care participă toate poliţele cu amortisment şi premii. Beneficiază de această tragere numai poliţele la cuvent cu plata plintelor• Căştigurile acestora se vor achita imediat; acelea ale politelor, cari nu sunt la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea urmatoare. Rezultatul se va publica în „UNiVERSUE“ până la 13 a lunii curente. Examenele de definitivat ale învăţătorilor la Galaţi Galaţi, 13 Aprilie La şcoala normală de băieţi din Galaţi au dat examen de definitivat învăţătorii din judeţele : Gahul, Brăila, Covurlui, Ismail, Tecuci şi Tulcsă. La proba scrisă, au reuşit următorii : Din jud. Cahul: Botez Dumitru, Eftimiţă Natala, E. Teologu, Gruescu Petre, Iorga Ioan, Lapteş Mihail, Luca Mihai, Mihai Dumitru, Rebega Teodor, Roşea Niculae, Tarachin Roman, Sebeşanschi N., Ştefan Constantin, Jud. Brăila : Antohi Mihail, Balaban Const., Balaban Victoria, Codârlă Constantin, Epureanu Aurelia, Coman Gheorghe, Ionescu Ortansa, Cavaser loan, Munteanu Maria, Moisoiu Maria, Munteanu loan, Mircioiu Eugenia, Mortu Frăţilă, Mocanu Ştefan, Stan Negrea, Sgârcitu Maria, Popoacă Gheorghiu, Nichifor Alexandru, Voiculeţ loan, Vlad Niculae, Ţigănuş Gheorghe. Din jud. Covurlui: Antohi Constantin, Botez Aristiţa, Blănaru Ana, Codrescu Gh., Cojocaru Melania, Filiuţă Ioan, Donea Ilie, Berescu Grigore, Gociu Ecaterina, Gavrilă Ioan, Niculae Lupu, Mihail Marin, Ştefărescu Maria, Văduvoiu Vasile şi Zelechin Rudolf. Jud. Ismail: Alexandru Gheorghe, Blănaru Agripina, Beda Mihail, Bratu I., Băzeală Atanasie, I Bucurschi Leonida Constantinescu N., Costache Ana, Conachi loan, I Cazacu Aureliu, Ciocnu Maria, Ciujgureanu Olga, Chioară loan, Crejteanu Teodor, Darie Haralambie, I Dumitru loan, Juribenco Timofei, Stăniţă Niculae, Lungu Constantin, Lupea Ioan Mocănaş Teodosia, Modiga Emil, Malaxian Auel, Neagu Traian, Marin M. Voicu, Nanin Rada, Nenişor Leon, Neculai Cristea, Manga Alexandrina, Pascu Sandu, Papadi Avram, Platchin Sacov, Tănăsescu Panait, Rizea Ene, Rizea Zoiţa, Trufaşu Neculai, Tecan Silvestrovici, Tcacenco Pavel, Samacov Gheorghe, Mihai Istrate, Minculescu Panait, Teodorescu Melania, Toma Adelu şi Vasiliu Ana. Din jud. Tecuci: Apostol Ştefan, Apreutesel Gheorghe, Coman Gheorghe, Ciocârlă Niculae, Cetăţeanu Vasile, Ciucă Alexandru, Dinică Maria, Diaconu Sandu, Diaconiţă Oreste, Hâncu Xenia, Ionescu Vasile, Ionescu Natalia, Leaţu loan, Mihăilă Maria, Mardo Ilie, Pascu Georgeta, Palade Dumitru, Rugină Maria Rotaru loan, Tufă Dumitru. Din jud. Tulcea: Scărlătescu Nicolae. Examenul oral în continuare se va da după Duminica Tomei, adică începând de la 20 Aprilie. Procentul celor reuşiţi la proba scrisă este de 60. întâmplări din Capitală Tragica moarte a unei bătrâne In noaptea învierii a murit într’un chip tragic bătrâna Elena Brindeanu, din str. Traian 156. Ea locuia acolo cu fiica ei. Bătrâna avea picioarele paralizate. Când fata ei a voit să plece la biserică, pentru a asista la slujba învierii, bătrâna a cerut şi ea o cutie de chibrituri şi o lumânare, ca s’o poată aprinde atunci când va auzi clopotele. Când fiica ei s’a întors mai târziu, a găsit-o pe bătrână moartă în mijlocul camerei. Pe un cufăr se afla scrumul mai multor ziare ce arseseră. Din situaţia aceasta s’a stabilit că bătrâna, voind să aprindă lumânarea, au luat foc jurnalele. Dela ele s’a aprins și un colț al fustei ei. înspăimântată, că va arde de vie, sărmana femee a mai avut putere să se târască până în mijlocul casei, unde a fost găsită moartă. Trei focuri Sâmbătă, la ora 2 după amiază, a izbucnit un foc în str. Precupeţii Vechi 26, la casa d-lui inginer Caraianopol. Din cauza unui coş defect a luat foc tavanul, la două camere. Intervenind la timp postul de pompieri „Regele Ferdinand“ focul a fost stins. Flăcările au mistuit mobilierul din cele două camere şi tavanul. — In şoseaua Jianu 2, la locuinţa d-lui inginer P. Moccia a isbucnit Duminică dimineaţă un foc din cauza coşului defect de la calorifer. Postul de pompieri „Cometa" a stins focul. Bucătăria imobilului a fost avariată. — Le locuinţa preotului Rătescu, de la Biserica Albă, din cauza unui coş defect, a luat foc. Duminică seara, podul clădirei. Postul „Central" de pompieri a stins focul. O porţiune din acoperiş a fost distrusă de flăcări. Rudele se bat cu pietre Două familii înrudite, din str. Aron Pumnul, luându-se la ceartă în sărbătorile Paştilor, s’au bătut cu pietre. Femeia Tudora Gh. Constantin şi fiul ei Vasile, cari locuesc la nrul 32, s’au ales cu răni şi au trebuit să fie internaţi la spitalul Brâncovenesc. Membrii familiei agresoare, Teodor Constantinescu, locuesc la nr 41. Ei au fost cercetați de poliție. S’a aruncat înaintea unui vagon de tramvai Lucrătoarea Tili User, de 25 ani, din strada Câmpului 5, pe când trecea Luni pe calea Moşilor, în dreptul casei cu nr. 225 s’a aruncat înaintea unui vagon de tramvai. Manipulantul a oprit imediat vagonul, dar a fost prea târziu, căci sinucigaşa şi-a găsit moartea. Din ordinul d-lui procuror de serviciu, cadavrul a fost dus la Institutul medico-legal. 2 Moartea unui zugrav D. Virgil Dotu, din str. Nouă 10, (parcul Labirint), a înştiinţat poliţia că într’o cameră goală a imobilului său a găsit mort pe zugravul Senghel, de 50 ani, fără locuinţă. Autorităţile au dispus transportarea cadavrului la morga. Se fac cercetări, încercări de sinucidere In urma unor certuri familiare, croitorul Iosif Tamasefschi, de 25 ani, din strada Colonel Plesoianu 111 a băut tinctură de iod. A fost dus la spitalul Casei patronale. Femeia Herta Suci, originară din corn. Rupea (Târnava- Mare), in serviciul d-lui Victor Aguletti, din str. General Lahovary 65 bis, fiind suferindă de mai multă vreme, a încercat să se omoare, luând formalin. Ea a primit îngrijiri medicale și a fost lăsată acasă. G Un necunoscut omorât de autobuz Pe calea Şerban-Vodă, în dreptul podului peste Dâmboviţa, s-a întâmplat Duminică un accident mortal de autobuz. Un trecător de 40—42 ani, care trecea strada în dreptul podului, a fost surprins de au- t tobuzul 15.622, de pe linia 8, care l-a omorât pe loc. Identitatea trecătorului omorît n’a putut fi stabilia. Cadavrul a fos dus la Institutul medico-legal. Şoferul Vasile Molea, din str. Eliza Caracas 25 care conducea autobuzul, a fost arestat de ser- viciul circulaţiei. MIERCURI, 15 APRILIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. ORA DIMINEŢII (7-8) 7 : Deschiderea emisiunii. — Radio Jurnalul I. — Gimnastică ritmică. — Concert de dimineaţă. — Sfaturi gospodăreşti. 8 : închiderea emisiunii. 13 : Cota Dunării. — Concert de prânz. — Muzică uşoară (discuri) ; Acul în claia cu fân, fox de Conrad şi Fox de Levinson; Lieduri din operetele „Pajul regelui“ de Goetze şi „La Valliére” de von Mory, (voce : Schmidt). Cânta un bătrân flaşnetar şi Ce vrei să-ţi scriu, de Marcel Wagner (voce : Cristian Vasile). „ . 13.25—13.35 : Sport. Știi artistice. Bursa. 13.40 : Muzică variata (discuri); Uvertură la „Mignon” de Thomas, (orch. Operei din Berlin, dirijată de Bloch); Arie din „Sigurd” de Reyer (voce: Vezzani); Namouna, suită de orchestră de Lalo, (orch. Conservatorului, dirij. de Coppola). 14.15 : Radio-jurnal. 14.30: Muzică distractivă (disc): Mistigri, vals de Gromon şi Tango din viano, (voce : Caurat) ; Când vaporul soseşte, fox de Donaldson şi Zile fericite, fox de Nicholls; Ţara minunilor, slow fox de Ernst şi Ia seama, de Siegel ; M’am născut într’un bordeiu (voce : Zavaidoc) ; Cristalete, potpuriu (Orch. de salon Cristal). 15 . Ultimele ştiri. 18 . Concert de muzică românească şi variată — Orchestra Iancu Constantinescu . (Voce : Mircea) . Din faţa ta nevinovată, romanţă de Manzatti; Arii naţionale ; Valurile Dunării, vals de Ivanovici; Mi-a ghicit aseară o ţigancă, tango de Livia Mecca ; I-auzi Leano; Taci inimă, romanţă de iurea; Zum, Zum ; Ştii ce înseamnă iubirea, tango de Constantinescu; Ş’o pe ea, cântec popular de Popescu Popu; Bucureştiul meu iubit, de Vasilescu ; Arii naţionale. 19. Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.15 : Continuarea concertului : Ah ! amor ce m’ai făcut, vals lent de Stelescu; Ţigane taci şi nu mai plânge, tango de Mircea Alexe ; Hai te fac un tabinet, rumba de Richard; Te iubesc, romanţă de Cavadia; Eşti speranţa mea, slow Citiţi în „ VE :e g 03 3 A u d O ■a & 03 03 2Î *6 de JOI 16 APRILIE Cadavrul era... mort — Interviewul unei artiste — Accidentul d-lui Inculeţ — China şi Bucureştii « Desfiinţarea Jocurilor de noroc * „Generaţia de sacrificii“ — La fântână (poveste chineză) «••• Armele femeilor « Ridendo castigat morii — Marii umorişti: Georges Feydeau — Bizarerii — P’asta o ştii? — Hai să râdem — Fostul primar... în pâine — Asociaţia constănţenilor — Glume-Cocoloaşe de hârtie « Haddi-Haddi (poveste abisiniană) fen w (S’O »5 O *** *c/> ■O g ® § m g îs«« LL S O m* t-t UNIVERSUL ctl&nclasr MIERCURI, 15 APRILIE Ort.: Sf.ţii Aristamoh, Pud şi Profim (67). (Deslegare de post). Cat. Sf. Pateriu. Prot.: Charisiu. Evreesc: 28 Nissan 5696. Mahomedan: 28 Muiharem 1055. # Râs. Soarelui 5.26. Apuisul 18.58. CALENDAR ISTORIC $1 LITERAR 15 APRILIE In această 21, în anul... 1647, s’a terminat de tipărit la mănăstirea Deal Imitaţia lui Hristos, tradusă din latineşte în slavoneşte de cronicarul Udrişte Năsturel, al doilea logofăt. Tipărită cu porunca şi cu cheltuiala Doamnei Elena, sora lui Năsturel şi soţia lui Matei Basarab-Voevod al Munteniei, Imitaţia mai cuprinde o prefaţă adresată mitropolitului Moldovei Varlaam şi 12 versuri slavoneşti închinate Doam- I nei Elena. „ Noi nu posedăm nici un exem- I plar din această carte, dar ea există în multe locuri din Rusia, fiind utilizată mult acolo, după ea făcându-se chiar multe copii. Acest lucru constituia un caz unic pentru atunci. In prefaţă, Udrişte arată cum a învăţat de mic copil limba latină şi că „limba latină e în mod evident originea celei a noastre“, afirmare care se situa printre primele de acest fel din acele vremuri. 1847, se reprezintă la Iaşi, în beneficiul actorului Sandu Bonciu, pentru prima dată, piesa Armura 1 sau Soldatul Moldovan, melodramă in 3 acte, „cu mari privelişti şi tablouri trase din cronica ţărei” compusă de I. Barageni şi cu muzica de Iosef Herfner. 1859, s’a născut în Lunca Frumoasă (jud. Buzău) profesorul Alex. Lupu-Antonescu. Lupu-Antonescu a ocupat posturile de profesor de ciceu şi şcoală normală şi postul de inspector al învăţământului primar şi normal. In afară de cărţile de şcoală, în colaborare cu prof. de la Iaşi, I. Gâvănescu), şi în afară de periodicele pe care le-a întemeiat şi redactat (Curierul Capitalei, Scaiul, Ştiinţe şi arte), Lupu Antonescu a publicat: Tălmăcitorul tablelor intuitive pentru folosinţa învăţătorilor, Veacul XVI (Limba şi literatura Românilor), Exerciţii de gramatică pentru şcoalele primare, Chestiuni de învăţământ, Din viaţa săracă, gramatică (Sintaxa specială p. c. III secundară), Metodica limbii române pentru elevii normalisti (în colaborare), etc.. LUCIAN PREDESCU a sosit UN NOU TRANSPORT DE APARATE DE RADIO R A B I O M E construit de Inginer IGh.eiu Viena. Modele 1936 cu ultimele perfecţionări Reprezentanţa generală LEONIDA & Co. S. A. R. Bucureşti. Bd. Tache Ionescu 32 Telefon 21881 1181 de Constantinescu. Arii naţionale. 19.55: Şoselele noastre de ing. I. Dumitrescu. 20.15: Noutăţi (discuri) : Noaptea, când viorile cântă şi Vino, fă-mă fericit, de Villnov,’ (voce; Kuczkowski); O scrisoare de la tine de Jean Lenoir şi Fericirea1 nu mai e un vis, de Poterat, (voci: Magny, Fred, Maurice Maureil); I Eşti aproape de sufletul meu şi! Când două inimi se înţeleg de Villnov, (voce; Kuczkowski). 20.35: Poşta Radio. 20.55: Paul Jelescu, pian: Sona-ta appassionata de Beethoven; Ba- l ladă un la minor de Chopin. 21.30: D-na Florica Cristofo- I reanu, canto: Invocaţie de Giulia Redi; O bimba, bimbetta de Ga-brielle Sibella; Cântec de leagăn din „Jocelyn” de Godard; Arie din „Mignon” de A. Thomas; către Annie de Marzocchi; Rugăciunea Katiusei din opera „învierea” de [ Franco Afano; Noaptea Mântuitorului de Guido Bianchiini. 22 • Mihail Teodorescu, flaut. Georges Hue: 1) Fantazie; 2) Gică; Concert op. 43 de Verhey. 22.30: Radio Jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn. — Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodora; Bucuria dragostei de Kreisler; Potpuriu de Kroneggager; Mattinata ’ de Leoncavallo; I Cântec de leagăn de Wayne; Iţi cânt un cântec de iubire, tango de May; Poramek, vals intermezzo de Lindsay; O fetiţă şi un băiat, fox de Leux. Potpuriu de Kernbach. Cea mai frumoasă, vals de Waldteufel. 23.45. Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55. Ultimele știri. # Moscova 175 kHz. 1714 m. 500 kw. —• 18.30. Concert din operele compozitorilor sovietici. 19.45. Plăci. 20. Concert Mozart. 22. Emiisie cehă. 23.15. Emisie engleză. Londra 200 kHz. 1500 m. 150 kw. 19.15. Orchestra de dans B. B. c. 20. Știri. 20.30. Sonate pentru vioară de Leclair. 21.30. Concert de orchestră. 22.30. Originile muzicii moderne de dans. 12. Dans si plăci. Varșovia 223 kHz. 1345 m. 120 kw. 18.20. Concert de pian. 19. Quartet de coarde în Domator (Mozart). 20.35. Sport. 21. Muzică de salon. 22. Concert Chopin 23 OS. Concert variat. 23.20. Muzică de dans. * Luxemburg 230 kHz. 1304 m. 100 kw. 20.15. Concert de muzică variată. 21.30. Inf. și revista presei. 22.10. Concert de quintet. 2230. Concert variat. 22.45. Concert de quintet. 23.30. Per mei muzical. 0.50. Plăci. 1. Muzică de dans pe placi. Budapesta 545 kHz. 550.5 m. 120 kw. 18. Recital de vioară. 19. Placi. 20.30. „Sylvia”. Balet de Delibes. 23.30. Inf., apoi orchestră de țigani. 6.20. Orchestră de jazz. 1.05. Ultimele inf Stuttgart 574 kHz. 522,6 m. 100 kw. 19. Concert distractiv. 21. Inf. 21.45. Concert de muzică variată. 28. Ora. Inf. Meteor. Sport. 23.30. Concert Max Fühler. 0.15. Muzică de dans pe plăci. Concert nocturn pe plăci. Viena 592 kHz. 506,8 m. 100 kw. 18. Concert vocal. 20. Ora, Inf., Meteor 23.20. Concert de muzică variată. 0.05. Inf. 0.20. Concert nocturn. Praga 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. 20.10. Plăci. 20.15. Actualități. 21.15 Brratislava. 22.10. Program humoristic. 23. Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 23.15. Plăci. 23.45. Inf. în ■f via TVGEVZCJ Belgrad 686 kHz. 437,3 m. 3 kw. 20.30. Ora națiunii. 20.50. Recital de canto. 20.20. Concert de orches- tră. 22.30. Orchestră de jazz. Roma. 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20. (Roma). Plăci. 20. (Napoli). Plăci. 20.20. Inf. în engleză. 20.45. J Concert de muzică variată. 20.40. i 'Bari). Program special pentru Grecia. 21.15. Radiojurnal. Meteor. * 23.15. Concert de muzică de ca-meră. După concert muzică de dans. 24. Radiojurnal. Leipzig 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. 20. Concert variat. 21. Inf. 21.45. Concert de marșuri. 23. Inf. 23.30. Concert de seară. Milano 614 kHz. 368,6 m. 50 kw. 20. Muzică variată. 20.45. Concert variat. 21.15. Radiojurnal, Meteor. 21.35. „Otheio”. Operă de Verdi, JOI, 16 APRILIS RADIO-ROMANIA 160 khz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREȘTI 823 khz. 364,5 m. 12 kw. ORA DIMINEŢII (7.—8): Deschiderea emisiunii. — Radio jurnal I. — Gimnastică ritmică. — Concert de dimineaţă. — Sfaturi gospodăreşti. 8: închiderea emisiunii. 13: Ora. Cota Dunării. — Concert de prânz. — Muzică distractivă (discuri): Eva Mare, fox de Engelberger şi Fox de Italia. Cu tot sufletul si inima mea, fox; Jubileu, fox de Mills; Samura, tango de Kokka şi Liuboşca, fox de Gureviei, (voce Akenikov). 13.25.—13.35: Sport. Știri artistice. Bursa. 13.40: Muzică variată (discuri): Uvertură la „Califul din Bagdad” de Boieldieu, (orch. Operei din Berlin, dirij. de Schmalstich); Valsuri din operetele „După divorţ” şi „Prinţesa dolarilor” de Leo Fall, (orch. Weber); Potpuriu din opereta „Sânge polonez” de Nedbal, (orch. Ultrafon); Bolero şi Dans spaniol de Urecheat, (orch. Lucchesi). 14.15: Radio jurnal. 14.30: Muzică distractivă (discuri); Se scutură mii de petale, fox şi Cred in tine, vals de Schulemburg; Fox de Newman şi Stomp de Ellington; Două cântece din filmul „Fra Diavolo” de Becce, (voce: Tino partiera); Hora lui Teişamu şi Sârba şi hora din Teiş. 15: Ultimele ştiri. 17: Ora copiilor: „Punguliţa cu doi bani”, după Ion Creangă, scrisă pentru radio de N. Papatanasiu. Muzica de d-ra Eliza Tilensky. 18. Concert de după amiază. — Orchestra de salon Radio, dirij. de Theodor Rogalsky; Uvertură de Lincke; Balet egiptean de Luigini; Un vis de Ackermans; Intermezzo de Fröhlich; Mazurcă bretonă de L. Ganne; Primăvara de Guieg; Serenadă de Moskowsky; Gavoită rococo de Pataky; Piesă caracteristică de Ranzato. 19. Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.15: Continuarea concertului: Inimi vieneze, vals de Translateur; Tango de Schneidseder; Slowfox de Bauckner; Hartem de Deloof; Vals vesel de Drdila; Foxtrot de Schulemburg; Potpuriu din „Manevrele de toamna” de Kalman. 20: Datini şi sărbători de prof. Niculae Iorga. 20.20: Muzică uşoară vocală (discuri); In Prater este muzică şi Ştii tu ce frumoasă e Marietta? de Leopoldi (voce: Leopold!); Dragostea se duce aşa cum vine, de Bois şi Vals de Margueritte Monnat, (voce: Lucienne Boyer); Lasă-mă să cânt, sunt fericit şi Privind la tine în timpul dejunului, foxtroturi de Berlin; Spune-mi ce te doare, tango de Andreescu (voce: Raul Ionescu) şi Dragostea-i o floare, boston de Villnov (voce: Mia Braia şi Alexandru). 20.50: Primăvara la munte de prof Valeriu Puşcariu. 21.05: Muzică uşoară. Viorica Anghel (canto); Fără regret de Van Saanen; Trei anotimpuri de Chagrin; Amorul sboara de Chagrin; Ca o corabie de Claret; Insula mea și Pălăriile, de Mireille; Pi atent de Chagrin. 21.30: Concert de muzică de dans. — Orchestra Cristal, dirij. de Villnov; Parada îmtr’o grădină de copii, de Benix; Frumoasă Doamn, îmi poţi fi credincioasă, tango de Geiger; Ce frumos e când n’ai ce face, foxtrot de Krüger; Iartă-mă, baston de Villnov; Micul pescăruș, slow de Cowler; Picături de ploaie, tango de Palm; Imi ești datoare o sărutare, foxtrot de Villnov; Ca o minune a veniit iuibirea,, baston de Ooflile; : Oh, Muki, Muki, oh, foxtrot de Rase; Frumoasă-i iubirea în port, vals de Bazant; Cântecul tăietorilor de lemne, marș de Becce, 22.30: Radio jurnaL Sport. 22.45: Continuarea concertului de muzică de dans. — Orchestra Cristal: In Santa Fé, paso doble de Winkler; Au ipflorit lăcrămioa- re, tango de Villnov; Dormi in- geresule, tango de Kreuder; Blon- ! da Caterina, vals de Leo Leux; Iubirea, slow de Sendrey; Aci este o casă de închiriat, tango de Meise!; La stăpânul soarelui, vals de R. Stauch; Marusia, foxtrot din „Alhambruna nebuna" de Villnov; Dincolo de Lobau, slow de Strecker; Te iubesc Segnorita, tango spaniol de Villnov; Nina, foxtrot de Kudiiitzki; Good night, darling, fox din „Alhambruna nebuna” i de Villmov; Cam de mult nu te-am sărutat, slow de Reinfeld. Cu a mea armonică, marș de Winston. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceza și germană. 23.55: Ultimele știri. # Moscova, 175 kHz. 1714 m. 500 kw. — 18.30: Recital de canto. 20: „Războiul vesel”, operetă de Strauss. 21: Concert simfonic. 22: Emisie germană. 23.05 Emisie franceză .24: Emisie spaniolă. 0,30: Emisie portugheză. Londra, 200 kHz. 1500 m. 150 kw. — 19.15: Muzică ușoară. 29: Știri. 20,30: Sonate pentru vioară de Leclair. 23: Plăci de gramofon. 23,30: Inf. 0,20: Muzică de came- Iră. 1,15.—2: Dans şi plăci. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 21: Audiţie muzicală. 22,35: ■ Audiţie Moniuzko. 23: Recital de vioară. 23,30: Concert de muzică uşoară. Luxemburg, 209 kHz. 1304 m. , 100 kw. — 20,15: Concert de muz ,zică variată. 21,30: Inf. şi revista presei. 22,05: Ora, d-nelor şi d-relor. 20.40: Muzică de ţigani (Plăci). 23: Sfertul de oră al vedetelor 23,20: Concert simfonic. 0.30: Concert variat. 1: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 20.30: Orchestra de salon. 23.20: Inf. 28.40: Concert de orchestră. 1,05- Ultimele inf. Stuttgart, 574 kHz. 522,6 m. 100 kw. — 19: Concert de orchestră. 20: Program variat. 23: Ora. Inf Meteor. Sport. 23.45: Berlin. Muzică de dams. 1: Concert simfonic Viena, 592 kHz. 506,8 m. 100 kw. ;18- Concert de muzică de pian elveţiană 18.45: Redai de canto. 19.25: „Walkiria” operă de Wag , ner. 24: Inf. 0.15: Muzică de dans. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 19.55: Plăci. 20: Ora, Inf., Meteor. 21: Concertul Filarmonicei 23: inf., Cronica zitei. Sport. 23.15: Orchestra de salon. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 3 kw. — 2030: Ora națiunii. 21: Concert simfonic. 23: Inif. 23.20: Concert de orchestră. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 500 kw. — 20: (Roma). Muzică variată. 20: (Napoli). Plăci. 20.45: Muzică variată. 20.49: (Bari). Program special pentru Grecia. 21.15: Radio jurnal, Meteor. 21.36: „Don Pasquale”. Operă de Donizetti. Leipzig. 785 kHz. 383,2 m. 120 kw. — 21: Inf. 21.10: Hamburg. Muzică de dans. 23: Inf. Sport. 2330: Berlin. Orchestră de dans. Milano. 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. — 20: Muzică variată. 20.45: Concert variat. 21.15: Radio jurnal. Meteor. 21.35: Varietăți. 22.40: Concert de violoncel. După concert muzică de dans. 24: Radio jurnal. Constanţa, 13 Aprilie In prima zi de Paşti, artista Marusia Levinschi, de la „Universal-Bar“, a încercat să se sinucidă, aruncându-se în mare, de pe începutul de dig, construit în dreptul băilor „Morfi“. Fiind observată de un pescar acesta a alergat cu o barcă în ajutorul ei, reuşind să o salveze. Ea a fost scoasă pe mal, în nesimţire, şi a fost dusă la spitalul „Dr. Sion“, unde i s’au dat îngrijiri. S’a stabilit că artista a încercat să se sinucidă din cauză că a fost părăsită de un tânăr cu care întreţinea legături de dragoste. _______ ■MBM——— rw im O artista de varieteu s’a aruncat in mare Un spital care se ruinează In atenţia d-lui ministru al sănătăţii Tg. Ştefăneşti, Aprilie ( Din cauză că statul nu dă a- j tenţia cuvenită spitalului din I Tg/ otofcLiVeştl, institu.- j ţie a ajuns’într’o stare foarte • tristă. .1 Clădirile spitalului au ajuns , azi adevărate nume. i Cu micile sume ce i s’au alo- cat anul trecut, s’a făcut prea puţin faţă de cerinţe. Dacă în cursul acestui an nu se vor face spitalului reparaţiuni radicale, clădirile ce-1 compun se vor ruina complet. Exteriorul lui e intr’o stare de plâns. Pereţii sunt despuiaţi, găuriţi, crăpaţi, pe alocuri lipsesc cărămizi întregi, în special spre temeilii. Uşile şi ferestrele sunt putrede, găunoase, măcinate de vreme. Interiorul aşteaptă de mult o renovare. O cameră mortuară propriu zisă nu există; vechea baracă de scânduri e putredă şi stă să cadă. De gard nu se mai poate vorbi; putrezit și căzut de ani de zile, lasă ici-colo o urmă a hotarului de altă dată. Grădi- na de zarzavat, care cu ani în urmă aducea reale economii, nu mai poate fi lucrată, din lipsa gardului, căci animale de tot soiul se plimbă nestingherite prin ea. In ce priveşte instrumentele, desigur că întrebuinţarea a domeniul obstetricei şi ginecologiei şi 008 pansamente. Publicând aceste rânduri, rugăm pe d. ministru al sănătăţii să facă ceva pentru spitalul din Tg. Ştefăneşti, întrucât situaţia actuală nu mai poate dăinui, uzat multe din ele. Acelea de primă necesitate, ca seringi, ace, etc., lipsesc cu desăvârşire. Se înţelege că, în asemenea condiţiuni, activitatea spitalului e stânjenită. Totuşi, în intervalul 1 Ianuarie-----31 Decembrie 1935, au fost trataţi în el 551 bolnavi. In anii precedenţi, însă, numărul bolnavilor trataţi ajungea până la 800. Atunci spitalul avea 25 paturi, iar dela 1 Aprilie 1935, de când a trecut la stat, numărul paturilor s’a redus la 20. Din cei 551 bolnavi din cursul anului trecut, s’au vindecat 441 (80%), s’au ameliorat 68 (12,4%), au murit 21 (3,8%) şi au rămas în tratament pe 1936, 21 (3,8%). De notat, că în 1935, numai de tifos exantematic au fost trataţi în spital 101 bolnavi, veniţi în special din comunele de peste Prut. Numărul bolnavilor de febră tifoidă, a fost de 47. Au fost efectuate 58 inter --------ooO : • : ooo------ Căruţă lovită dre tren Un sătean grav rănit Trenul 9081 a lovit o căruţă, care traversa linia, la bariera cantonului 64, din apropierea staţiei Ciulniţa. In căruţă se aflau mai mulţi săteni. Tunul din ei a fost grav rănit la cap. A fost ridicat şi transportat cu acelaş tren la Ciulniţa. Cantonierul Neagu Fiorea a declarat că bariera se afla închisă dar sătenii ce se aflau în căruţă au ridicat bariera cu forţa. Alte accidente de persoane n'au fost. ——ooOOOoo—~ Un frâsiar a căzut din teten Frânarul Istrate Anton, din staţia Călăraşi, la plecarea trenului 2029 dinn staţia Bucu, voind să se urce, în mers, în vagonul clasă, după ce a verificat finalul trenului, a alunecat sub roţi. Nefericitul frânar s’a ales cu picioarele tăiate. In stare gravă a fost urcat în acelaş tren, spre a fi transportat la spitalul Ţăndărei.Intre staţiile Ograda şi Ţăndărei a încetat însă din viaţă, din cauza pierderii prea mari de sânge. A dat între timp declaraţia că a fost accidentat din cauzele arătate mai sus. Anul al 53-lea Nr. 103 Joi 16 Aprilie 1936 Reţete de bucătărie . In vremea aceasta singura pasăre care are drept şi este potrivită este puiul de găină. Aci reproduc după Gouffé felul cel mai gustos de a găti un pui mare. Mai mare decât cel care este bun de fript la frigare. Scoţi tot sângele puiului, n laşi de o parte într’o cratiţă după ce a fost bine amestecat cu lingura de lemn ca să nu se închege. Tai puiul, bucăţi ca pentru orice mâncare. Pui într’o tigaie mare două linguri de unt proaspăt, să se topească, aşezi bucăţile de carne cu băgare de seamă să nu vie unele peste altele, se pune sare şi piper destul de mult. Când au luat culoare pe amândouă părţile se stropesc cu 40 grame de făină. Se mişcă câteva minute pe foc, apoi se pune totul într’o cratiţă cu jum. de kg. zeamă de carne şi jum. de kg. vin roşu, rădăcini ca pentru supă şi 400 gr. de arpagic opărit şi dat într’o undă de unt încins. Se mai adaugă zeama dela 15 ciuperci (mari) fiecare cu iz lămâie stoarsă şi o lingură de unt într’o cantitate de apă cât să le acopere. Lăsaţi să fiarbă totul pe foc foarte moale. Când este fiarta carnea potrivit, adăogaţi ciupercile. Legaţi osul cu sângele pus deoparte amestecându-l în sos până dă un clocot şi imediat : scoateţi-1 de pe foc. Serviţi cu» I sosul turnat pe deasupra şi- le- L gumele în garnitură. PUI A LA NICOISE Puneţi într’o cratiţă de pământ dacă se poate, care ar* i1 capac, un pui mare, întreg j lăsaţi-1 să fiarbă înfundat, t pindu-1 tot timpul cu zeamă eh , carne după ce s’a pus în interiorul lui o bucată bună de unt it proaspăt frecat cu sare şi piperă şi pătrunjel verde tocat. Când este bine pătruns trebue scos din -sos şi pus la o parte pe un cru 3, ton fript în unt proaspăt şi care este tăiat mare cât pasărea. In : I zeama care a rămas dela pui, 0 treceţi în câteva unde: măsline a proaspete opărite, tomate proaspe date într’o undă de unt,• câteva anghenare şi cartofi noi 3 mici de tot ,ierţi la o parte. Aşezaţi toată această garnitură de zarzavaturi în jurul puiului 2 şi turnaţi sosul după ce l-aţi legat cu esenţă tare de carne şi două ,trei unguri bune de bulion (purée conservată de pătlăgele roşii). Scrisori din Londra (Urmare din pagina 18 a) frunta alegerea între păstrarea principiului şi aplicarea unei metode recunoscută caducă, începe să fie recunoscută. Această desbatere pare că ne anunţă începutul unei acţiuni de gândire politică, ce în curând ne va face să recunoaştem că proectul Hoare-Laval nu trebuia respins în chip atât de sumar. Sir Samuel Hoare ascultând discursurile, trebuie să fi fost mulţumit. Căci sentimentul general era că se apropie clipa reabilitării lui depline. E limpede că o astfel de revenire nu se poate face fără ca alte reputaţii să sufere şi ca alte omoruri proprii să fie jignite. Fiindcă momentul mărturisilor penibile e apropiat. Opinia publică, biciuită cu atâta violenţă şi împinsăsă creadă în miragii, va reacţiona cu violenţă împotriva acelora cari au zdruncinat-o. Cine va fi sacrificat ? Fireşte există mijlocul cunoscut de a arunca răspunderea pe ceilalţi, asupra străinătăţii, asupraFranţei. Dar francezii au luat-o înainte propunând un plan minunat de acţiune colectivă, pentru întreaga Europă. Dacă nul e viabil în condiţiunile prezente, acest plan evită cel puţin guvernul francez reproşul că a jertfit Liga Naţiunilor unei chestiuni de procedură. AUGUR Ion Z. Exarhu: „Sătui şi Flămânzi” A apărut o broşură a d-lui Ion Z. Exarhu, care face câteva însăilări interesante pe marginea împrejurărilor vitrege prin care trece neamul românesc. Scopul frumos urmărit de autor, un adevărat semnal de alar- tânăr este: de a arăta opiniei publice care este situaţia ţării noastre; măsurile ce trebue luate de guvernanţi spre a închide porţile paşaporturilor; a svârli peste graniţă sutele de mii de indezirabili cari se bucură de ospitalitatea ţării căreia îi doresc pieirea, ospitalitate oferită cu atâta uşurinţă de autorităţi, cari în naivitatea lor, neţinând seamă de pericolul de mâine, le cedează cu atâta bunăvoinţă „casa” şi „masa“ mulţimei pe care o doresc , subjugată. Vorbind despre fraude fiscale, autorul face câteva propuneri ministerului de finanţe. N'a uitat nici pe vecinii noştri, „revizioniştii maghiari”, pe cari îi numeşte, pe drept cuvânt, „turburătorii păcii”. 1 . Acest capitol de o mare im* - I portanţă, urmat de câteva pro* î I bleme, sfaturi şi poezii închinata în dinastiei şi poporului românesc, măresc valoarea lucrării d-lui Exarhu. --------XXXÄXXX------- BATAE INTRE INVATATOKI Cavarna, 13 Aprilie • In cancelaria şcoalei primare Sabia a fost un scandal cu bătae între învăţătorii Daviţoiu şi Sp. Soare. Pe când se aflau în cancelaria şcoalei, în urma unor discuţii aprinse, primul cu un baston ,a dat mai multe lovituri celui de-al doilea. Acesta a reclamat pe agresor instanţe judiciare, proces ce, a venit spre judecare zilele trecuta, sub preşedinţia d-luiA. Niţă, audiindu-se inculpatul, reclamantul şi martorii. Judecata a amânat procesul IoiV Traiî