Universul, iunie 1936 (Anul 53, nr. 149-163)
1936-06-10 / nr. 158
•Bemwasnn UNIVERSUL MARȚI, 9 IUNIE Ort.: Cuv. Păr. Curți Patriarhul Alexandriei (1444). Cat.: Sf. Pelagra. Prot.: Gebhard. Evreesc: 19 Sivan 5696. Mahomedan: 19 Rsbiel-Aver 135&. A Răs. soarelui 4,35. Apusul 19,56. CALENDAR ISTORIC §1 LITERAR 9 IUNIE In această zi, în anul... 1811, s’a tipărit in România următorul: Octoih sau Papaclitichi, carele acum a doua oară s’au tipărit după izvodul grecesc, în vremea stăpânirii prea Blagoslovitului singur Stăpânitoriului Marelui Domn şi Imperator a toată Kosiia Alexandru Pavlovici. Cu blagoslovenia prea sfinţitului Mitropolit şi al prea sfântului Indreptătoriului Sinod Cilen şi Exarh Chiril Chir Gavriil. Fiind Mitropolit Valahiei preasfinţitul Chir Ignatie Promn Artis. Cu bunăvoinţa preasfinţitului Episcop al Râm. (nicului), Chir Nectarie. Prin osârdirea la îndreptarea Tălmăcirii, şi cu toată cheltuiala a Smeritului Episcop al Argeşului Iosif. In tipografica sfintei Episcopii Râm. La anul dela Hs. 1811, in luna lui Iunie 9. Cartea mai cuprinde o prefaţă de Iosif, episcopul Argeşului. 1848, o deputăţie a Muntenilor din comitetul revoluţionar. Întocmind un proect de Constituţie după ideile republicane din Franţa (cu vederi mai radicale decât ale revoluţionarilor din Moldova), venind în lungă procesiune la palatul domnesc, prezintă domanitorului noua Constituţie (proclamată la 9 iunie la Islaz), spre semnare. Gheorghe Bibescu, siliit s’o semneze, abdică. Noua Constituţie era contrară protectoratului rusesc şi Regulamentului Organic (au fost şi elemente mai radicale, caii s’au ridicat şi contra Turciei). 1881, după 8 săptămâni, guvernul liberal al lui Dimitrie Brătianu e înlocuit prin unul al fratelui său, Ioan C. Brătianu, ca preşedinte, finanţe şi ad-interim la, război. Apoi: C. A. Rocetiti, interne: E. Stătescu, externe: M. Pherekyde, justiţie (numit insă a doua zi ministru-plenipotenţiar la Paris în locul lui N. Calimachi-Catargi, iar Stătescu luănd ad-interimatul justiţiei) ; colonel N. Daibija, agricultură, comerţ şi lucrări publice; V. Alexandrescu-Urechia, culte. Noul guvern avea aproape aceeaşi formaţie ca cod precedent. 1923: M. Sadoveanu, fiind ales membru activ al Academiei Române, şi-a desvoltcat discursul de recepţie vorbind despre Poezia populară. I-a răspuns academicianul G. Bogdan-Dincă. LUCIAN PREDESCU ! ‘ MARŢI 9 IUNIE | | RADIO-ROMANIA 160 kHz,, 1873 m., 130 tów. K4\DK) BUCUREŞTK , 823 iţHz., 364,5 m., 12 Ikw. ' 6.30: Deschiderea emisiunii Gisulastica ritmică. Radio Jurnalul I. ,Concert de dimineaţă ( discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii., 13: Ora. Cota Dunării. Calendar ememorativ. 13.03 : Concert de prânz, muzică distractivă (discuri) : Foxhrot şi Slowfox din filmul „Amfitrion” de Opelle, (voce: Willy Fritsch); Foxrot și Slowfox din filmul „IKIississipi” de Rodgers ; One step ;și Foxrot din filmul „Regele lustregiilor” (voce: Georges Milton). 13.25—13.35: Culturale, Sport. 13.40 : Muzică variată (diseuri); Două intermedii din „Ielele” de Puccini (orchestra Scalei ofirij, de Cabanie); Visuri de dragoste de Liszt şi Vis îngeresc de Ruttinstein, (arch. simofnică uşoară)Selecţiuni din „Miracolul” de Humperdinck, (orch. simfonică din Londra dirij. de Nason). 14.15 : Radio Jurnal. 14.30: Muzică distractică (discuri): Vals din Balz şi'Doelle şi Vals lent de Richter şi Schmidseder; Foxtroturi din filmul „Nu mă iubeşti” de Robin şi „Vă mulţumesc stelelor” de Gordon ; Două romanţe ruseşti de Lescenco (voce : autorul!; şi acum să cânte lăutarii tango şi Doamna mea spune-mi da sau nu, foxtrot de Seno (voce: Seno). 15. Ultimele ştiri. 18 : Lectură de Alex. Stamatiad. 18.15: Concert de muzică distractivă. Orchestra Sandu , Marcu : Romanţe şi Arii naţionale; Amintiri, vals de Waldteufel; Gelozie, blues de Max Halm; Apus de soare de Covaldo; Canţoneta de Micheli; Romanţe şi Arii naţionale. 19: Ora. Mersul vremii. Bursa Cerealelor. 19.03 : Expoziţia de artă finlandeză din Bucureşti, de prof. Al. Tzigara-Samurcaş. . 19.20 : Continuarea concertului : Dans spaniol de Covadio; Meditaţie din „Thais”, de Massenet, (vioară: Sandu Marcu); Gavotă de Lübbe, înainte de a muri de Boulanger; Alhambrina nebuna, de Constantinescu; Bucuria primăveri, de Sandu Marcu; Romanţe şi Arii naţionale. 20 : Eclipsa de la 19 Iunie 1936, de prof. V. Vâlcovici. 20.20 : Muzică uşoară. D-ra Viorica Anghel (canto) acomp. la 2 piane de Th. Cosma şi Alexandrescu; Noaptea de Rodgers; Două verişoare de Tranchant ; Romanţă de Vernon ; Prea mult am visat de Kern ; Mi-am pierdut tinereţea, de Gruia; Păcat că nu te-am înţeles, de Vasilescu. 20.40 : Cărţi şi Reviste. 20.50 : Concert de compoziţii de Elgar (discuri) ; Cochaigne (Ţara basmelor), uvertură de concert (arch. Albert Hall, dirij. de compozitor) ; Introducere si Allegro pentru instrumente de coarde, (brrh. de cameră Barbirolli). 21.25 : Actualităţi franceze de Alex. Vianu. 21.40 : Concert simfonic al orchestrei Radio, dirij. de Hermann Stange directorul muzical al postului de Radio Berlin . In cadrul schimbului artistic Germania-România : Uvertura „Egmont” de Beethoven; Simfonia 7-a în la major de Beethoven. 22.39 : Radio Jurnal. Sport. 22.45 : Continuarea concertului simfonic : Moarte şi transfiguraţie, poem simfonic de Richard Strauss. 23.15 : Muzică distractivă (discuri) : Paso dobele de Stolz şi Vals de Strausser ; Să luăm ca şi altă dată o trăsură şi Să nu ne pierdem vremea supăraţi, că e păcat, de Vasilescu (voce : Magda şi Didona Rădulescu) ; Bucuria dragostei şi durerea dragostei, valsuri de Kreisler: M’am născut Intr’un bordei şi Daclică pitică dragă (voce: Zavaidoc); Foaie verde aguridă şi Sârba oltenească (solo de nai: Fănică Luca). 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. I 23.55 : Ultimele știri. « Moscova 175 kHz.,714 m., 500 kw. — 18.30: Concert consacrat compozitorilor cehi; 20. Concert Rossiniși Liszt; 22. Emisie germană; 23.05. Emisie franceză; 24. Emisie olandeză. Paris 182 kHz., 1648 m., 75 kw — 20.30. Concert variat; 21.20. Revista presei humoristice; 22.45. Concert de muzică contimporană italiană; 23.45. Orchestră de dans; 0.15. Concert nocturn. Deutschlandsender 191 kHz., 1571 m., 60 kw. — 20. Concert de plăci; 21. Inf.; 21.10. Orchestră de dans; 23. Meteor, Inf., Sport ; 23.30. Concert nocturn; 23.45. Inf. locale 24. Königsberg. Muzică de dans. Londra 200 kHz., 1500 m., 150 kw. — 19.30. Cântece de Ravel; 21. Recitalul sopranei Susan Casals; 22.30. Inf.; 23.20. Muzică de cameră; 0.15. Dans. Varșovia 223 kHz., 1345 m., 120 kw. ; 18.20. Concert de quartet; 20. Concert de muzică variată; 23. Sport; 23.15. Trio in fa major (Schumann); 23.40. Muzică de dans pe plăci. Luxemburg 230 kHz., 1304 m., 100 kw. — 20.15. Concert de muzică variată; 21.30. Inf. şi revista presei ; 22.15. Varietăţi; 22.50. Plăci; 23. Un sfert de oră de banju; 23.15. Concert de quintet; 23.40. Concert de orchestră; 0.30. Simfonie fantastică (Berlioz); 1. Orchestră de jazz. Budapesta 545 kHz., 550,5 m., 120 kw. 18. Recital de cântece ungare; 18.55. Plăci ; 21.30. Inf.; 23.40. Orchestră de țigani; 1.05. Ultimele inf. Viena 592 kHz., 560,8 m., 120 kw. 21. Concert de muzică vieneză; 23. Inf., Meteor; 23.10. Concert de muzică de cameră contimporană poloneză; 24. Inf.; 0.15. Orchestră de jazz. Praga 638 kHz, 470,2 m, 120 kw. — 19.55. Plăci; 20. Ora, Inf.; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23.15. Concert variat; 23.45. Inf. in engleză. Belgrad 686 kHz., 437,3 m., 2,5 kw. — 19.30. Cântece populare; 20.30. Ora naţiunii; 21.. ..Walkiria”, Operă de Wagner (Plăci). Roma 713 kHz., 420.8 m., 50 kw. — 20. (Roma) Plăci; 20.20. Inf. in engleză; 20.44. Inf. in franceză; 20.49. (Bari) Program special pentru Grecia; 23.15. Muzică de dans; 24. Radio jurnal. Leipzig 785 kHz., 382,2 m. 120 kw. — 19. Concert de orchestră; 20.20. Sonată in f-moll (Brahms); 21. Inf.; 21.10. Frankfurt. Concert de muzică distractivă; 23.30. Hamburg. Milano 814 kHz.. 368.6 m., 50 kw. — 20. Muzică variată; 21.15. Radiojurnal, Meteor; 21.45. „Boris Godunof” operă de Mussorgski. Berlin 841 kHz., 356,7 m., 100 kw. — 20. Concert variat; 20.45. Inf. de seară; 21.10. Concert de muzică distractivă; 22. Concert de orchestră; 23. Meteor, Inf.; 24. Orchestră de muzică variată și populară. MIERCURI, 10 IUNIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnalul I. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: Includerea. . emisiunii. 13 : Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.63 : Concert de prânz . Muzică distractivă (discuri) . Foxtroturi de Towers şi Dixon; Dragoste de ciobănaş şi Mandolinata de Bovio şi Curtis (voce : Roset Ferlito) ; Bună seara frumoasă doamnă, foxtrot de Schott şi Kati, foxtrot de Busch. 13.25—13.35 : Culturale. Sport. 13.40 : Muzică variată (discuri): Uvertură la „Prinţesa Ida” de Sulivan, (arch. simfonică dirij de Sargent) ; Viaţa în Praterul Vienez de Translateur, (orch. Marek Weber); Fantazie din operetele lui Lecocq (orch. simfonică dirij. de Bervily); Dansul făcliilor de Meyerbeer (orchestra Operei de stat din Berlin, dirij. de Leo Blech). 14.15 : Radio jurnal. 14.30 : Muzică distractivă (disc.) : Foxtrot de Rahal şi Hotelul lunei de miere, fox de Dubin; Am fost odată cazac de la Don, tango de Tisch şi Te rog visează, tango de Reif ; Fără tine, melodie de Renaud şi Madame Sharry nu ştiu cum... de Hoschina; Te-am supărat, tango de Richard şi Mai dă-mi o litră şi un sifon, tango de Martini, (voce : Livianu). 18 . Concert de după amiază — Orchestra Iancu Constantinescu (voce : Sandu Stelian) : Arii naţionale; Povestea Dunării, vals de Fucik ; Dacă ai cunoaşte-o pe Mioara, tango de Al. Ronny ; Căsuţa noastră şi Frunzuliţa de cicoare, arii româneşti de Popescu-Popu ; Ochii tăi au lăcrimat, tango de Cosmescu; Serenada de Padilla ; Hora din Târgovişte de Iancu Constantinescu şi Arii naţionale. 19 . Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.03 : Lectură din volumul ,,Zăpezi şi purpură” de George Dumitrescu. 19.20 : Continuarea concertului : Dulce îmbrăţişare, vals de Iancu Constantinescu ; Nu-mi mai cântă nimeni la geam, tango de Walter Vogel; Ţaţă cu doi boboci de raţă şi I-auzi Leano, arii populare; Mi-a ghicit aseară o ţigancă, tango de Livia Mecca; La Castiliana, vals spaniol de Salter; Te-am supărat de Richard; Arii naționale. 20 : Ing. N. Caranfil. 20.20 : D-ra Fiorica Popovici (canto) : II voi iubi, de Mozart ; Phidyle de Henri Duparc; Lumină de lună de Gabriel Fauré; Dragostea noastră de Gabriel Fauré; Jazz in noapte de Albert Roussel; Cântec de leagăn de Borgovan. 20.40 : Programul nostru. 20.45 : Noutăţi şi muzică uşoară (discuri) : Lied, Slowfox, Lied şi Foxtrot din „Fetiţa din Viena” de Strecker şi Gribitz, (voce: Liane Haid şi Otto Neumann); Cântec din opereta „Dedé” de Christine şi „Când vreau eu de Oberfeld, (voce: Albert Prejean); Capriccio, mazurcă de Arienzo și Mandolino, vals serenada (solo mandolină: Giuseppe Gargano). 21.10 : Posta Radio. 21.30 : Muzică de cameră — Trio de Arensky : a) Allegro moderato; bl Scherzo; c) Elegie; d) Final ; (Paul Jelescu, pian ; C. Bobescu, vioară și Gh. Drăghici, violoncel). 22.05 : Concert de muzică vocală. D-na Aurora Brăescu: Imnul Maicii Domnului din „Constantin Brâncoveanu” de S. Drăgoi; Et incarnatus est, din Messa în do minor de Mozart; Vincenzo Davico; a) O, lună, ce luminezi; b) Apa râului; Cântecul lui Solveg de Grieg; Bolero din „Vecerniile siciliene” de Verdi. 22.30 : Radio Jurnal. Sport. 22.45 : Concert de seară — Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodoru ; Mars de Blon; Vals trist de Kugel ; Cortegiu japonez de Teillier; Odaliska; intermezzo de Siede ; Tango de Plessow; Slowfox de'Gardens; Ochii unei femei frumoase de Kollo; Deşteptarea primăverii de Bach ; Veneţia vieneză; vals de Pirka; Fox de Plessow; Paso doble de Wismar; Marş de Blankenburg. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimele ştiri. 241 : Concert nocturn al orchestrei Petrică Moțai, retransmis dele terasa Cercului Militar, în Moscova, 175 kHz. 1714 m. 500 kw. 18.30 : Concert de muzică populară. 21 : Concert de muzică cerută. 22 : Emisie cehă. 23.05 : Emisie engleză. 24 : Emisie germană. Paris, 182 kHz. 1648 m. 75 kw. 20.45 : Recital. 21: Concert de muzică variată. 21.30 : Revista presei de seară. 21.45 : Concert de dansuri. 0.15 : Concert nocturn. Dieutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 19 : Concert vocal. 20: Concert de muzică distractivă. 21 : Inf. 21.10 : Plăci. 21.45: Ora tinerei naţiuni. 22.15: Concert de muzică militară. 23: Meteor, Inf., Sport. 23.15: Inf. olimpice. 23.30: Concert nocturn. 23.45: Inf. locale. 24: Orchestră de dans. Londra, 200 kHz. 1500 m. 150: f. 19.30: Muzică de Ravel. 20.30: Muzică ușoară. 21.30: Concert simfonic. 23.20: Concert variat. 0.15 : Dans. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 18: Concert de muzică variată. 18.30: Recital de canto. 20: Concert de orchestră. 21: Recital de canto. 21.30: Cu microfonul prin provincie. 21.45: Radiojurnal. 22 : Concert Chopin. 22.30: Audiţie muzicală. 23.10: Sport. 23.15: Orchestră de dans. 24: Muzică de dans pe plăci. Luxemburg, 230 kHz. 1304 m. 100 kw. — 20.15: Concert de muzică variată. 21.30: Inf. și revista presei. 22: Concert variat. 22.30: Concert variat. 23.45 : Concert de quintet. 23.30: Felinei muzical. 1: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. 19 : Orchestră de ţigani. 20.30: Orchestră de salon. 22 : Inf. 22.25: Fecital de violoncel. 23.05 : Orchestră de jazz. 24 : Orchestră de ţigani. 1.05: Ultimele inf. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. 10.35 : Concert vocal. 20 : Ora, Inf., Meteor, Programul. 20.10: Oră distractivă. 21.20 : Concert de muzică populară. 22: Concert de serenade. 23.50: Inf. 0.05: Concert de muzică vieneză. 1.05: Muzică de dans pe plăci. Praga, 638 kHz. 470.2 m. 120 kw20.10 : Actualităţi. 20.20: Bratislava. 22 : Concert de orchestră. 23: Ora. Inf., Cronica zilei. Sport. 23,15 : Plăci. 23,45: Inf. în franceză. Belgrad, 686 kHz, 437,3 m. 2,5 kw. — 20,30: Ora naţiunii. 20,50 : Recital de canto. 21,20: Plăci. 21,30: Humor. 22,30: Concertul orchestrei Radio. 23 : Inf. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20 (Roma) Plăci. 20 :. (Napoli) Plăci. 20,20: Inf. în engleză. 20,44: Inf. in franceză. 20,45: Muzică variată. 20,49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,05: Gra. Inf., Cronică. 23: Concert vocal. 23,30: Muzică de dans. 24 : Radiojurnal. Leipzig, 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. —• 20,20 : Concert vocal. 21 : Inf. 21,45: Concert de quartet. 23: Inf., Sport. 23.30: Köln. Concert nocturn și muzică de dans. Milano, 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. 20: Muzică variată. 21,35 : Teatru radiofonic. După teatru muzică de dans. 24: Radio-jurnal. Berlin, 841 kHz. 356,7 m. 100 kw. 19: Concert de orchestră. 20 : Plăci. 20.45 : Inf. de seară. 21,45: Concert de orchestră. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Köln. Concert nocturn și muzică de dans. Regulamentul cursei de viteză pentru cupa „Tamina” Moto-club român organizează în ziua de 14 iunie o cursă de viteză pe 151 km. pentru motociclete solo şi cu sidecar, denumită „Cupa Tamina“ pentru trofeul donat de d. Mihail Cibianu. Concursul se va ţine conform regulamentului F. R. M. şi F. I. C. M. precum şi prescripţiilor speciale ale regulamentului de faţă. Concursul este deschis motocicliştilor membrii ai cluburilor afiliate la Federaţia română de motociclism, posesorii de licenţe eliberate de F. R. M. Clasarea maşinelor se face după următoarele categorii: Categ. I-a motociclete solo de la 250 cmc. — nelimitat. Categ. II-a motocilete cu sidecar de la 500 cmc. — nelimitat. Traseul: Bucureşti (Piaţa Victoriei) — Ploeşti (58 km.) — Câmpina (95 km.) — Sinaia (126 km.) — Timişul de Sus (151 km.), cu punct finist în faţa vilei Tamina. înscrieri : Termenul de înscriere, până la 11 iunie a. c. cu taxa de 100 lei, la secretarul general al M. C. R. în strada Apolodor No.2 zilnic între orele 8 dimineaţa și 8 seara, sau între orele 5 și 6 la sediul M. C. R. în bulevardul Elisabeta No 6 etaj I. Taxa de înscriere se va restitui tuturor acelor care vor lua startul, înscrierea se face prin predarea buletinului complet cu datele cerute, împreună cu depunerea taxei de înscriere ; înscrievor fi luate în considerare. Dacă până la expirarea termenului de înscriere (11 iunie a. c.) nu se vor fi înscris cel puţin 10 concurenţi, concursul se va amâna din oficiu pe o altă dată ce se va comunica la timp. In caz de amânare a cursei, taxele de înscriere se vor restitui celor în drept. M. C. R. îşi rezervă dreptul de a refuza admiterea oricărui concurent fără a arăta motivele. Startul se va da din piaţa Victoriei, individual, la intervale de câte 1 minut, în ordinea indicată de sorţi, cu motorul stins fără autor străin, la ora 6 în dimineaţa zilei de 14 iunie. In acest scop, concurenţii se vor aduna la ora 3 jum., când se va face tragerea la sorţi şi li se vor distribui tablele cu No. şi carnetul de drum. Motocicletele vor fi echipate conform legii de circulaţie şi regulamentului F. I. C. M. având în plus fixată pe cadru, o tablă cu numărul de ordine al înscrierii. Combustibilul liber, la alegerea concurenţilor. Casa obligatorie. Premii. Se pune în competiţiune „Cupa Tamina“ pentru obţinerea celui mai bun timp al zilei. In plus se va acorda primului sosit, lei 3.000 , celui de al doilea, 2.000 şi celui de al treilea lei 1.000. In cazul când la startul probei se vor prezenta cel puţin cinci concurenţi side carişti, învingătorului i se va atribui o cupă. Tuturor concurenţilor cari, luând startul au acoperit traseul, li se va oferi placheta de amintire a cursei. Distribuirea premiilor se va face în dimineaţa zilei de 14 iunie, la masa camaraderească ce va fi la restaurantul vilei Ta DISPOZIŢIUNI FINALE Riscurile şi accidentele, provenite indiferent din ce cauze, privesc exclusiv pe concurenţi, M. C. R. declinându-şi orice răspundere în acest sens Contestaţiile contra clasificărei, se vor face numai, în scris, în timp de 30 minute după închiderea cursei, însoţite de taxa de 500 lei, care se va înapoia deponentului în caz că motivele contestației se vor fi dovedit ca întemeiate. Cursa se consideră închisă, după trei ore și jumătate de la plecarea ultimului concurent. -------VGOQO to----- O carte de actualitate despre războiul chimic In editura „Monitorul muncii şi asigurărilor sociale” a apărut zilele acestea o broşură intitulată „Ce trebue să ştim despre războiul chimic”. D-nii dr. ing. A. Soare, dr. ing. R. Georgescu şi arh. dipl. I. Nicofitanţă exipun, în cadrul a 48 pagini, în linii generale şi pe înţelesul tuturor, problema apărării populaţiei civile contra gazelor otrăvitoare. Broşura constitue un îndreptar pentru toţi cei ce vor să se instruiască şi in privinţa utilizării măştilor de protecţie. CaTr ^ UNIVERSUL COPIILOR SI kl TINERETULUI CEREŢI AZI PRETUTINDENI Anul al 53-lea Nr. 158 Miercuri 10 Iunie 1936 Congresul „Societăţii ortodoxe naţionale a femeilor române“ ■xOOx» îndemnul I. P. S. Patriarh dar. Mirfon Cristea — Duminică a fost, la fundaţia Carol I, congresul societăţii ortodoxe a femeilor române, la care au participat: I.P.S. Patriarhul Miron Cristea, 200 delegate din provincie, representanţii tuturor episcopilor din ţară, P. S. Lor episcopii Nicolae al Clujului, Nicolae al Oradiei şi Nifon Criveanul al Huşilor. Ceea ce a caracterizat şedinţa au fost sentimentele omagiale I. P. S. S. Patriarhul MIRON CRISTEA a spus: „Cei cari privesc cu luare aminte evenimentele sociale din iubita noastră ţară, pot observa că pluteşte un văzduh îndemnul să fim români şi creştini. Dar din acest îndemn trebue să tragem concluzia că aceste două puteri, cari au hrănit pe strămoşii noştri, sunt în primejdie. Trupul ni-l pot murdări străinii, dar sufletul nostru rămâne curat. lată insă că în timpul din urmă şi sufletul nostru se încearcă să ne fie întinat de oficina acelora cari n’au părinţii îngropaţi în glia noastră. Prin toată acţiunea noastră să facem ca ţara să fie în veci creştină şi pravoslavnică. Societatea ortodoxă a femeilor române, de la început, a avut de scop cultivarea acestor simţăminte. Cel mai mare merit revine d-nei Alexandrina Cantacuzino. D-sa este un om şi e posibil ca să fi greşit vreodată. Dar să i se conteste activitatea neîntreruptă din sânul societăţii, asta nu e posibil. Profit de ocazie să-mi exprim durerea din suflet, că o parte din doamne au încercat să provoace neînţelegeri în sânul societăţii. Lăsaţi certurile, puneţi mâna pe inimă şi recunoaşteţi că la noi, multe aşezăminte pot lua exemplu de la d-stră. Şcoalele conduse de d-na Cantacuzino sunt cele mai pravoslavnice. Ele sunt şi ale Prea Sfinte Părinte, Doamnelor şi domnilor, Deschidem astăzi al 25-lea congres al societăţii ortodoxe în al 26-lea an de activitate, a acestei opere legată de sufleul naţiunii prin generaţia ce a fost plămădită din punctul de vedere creştin, intelectual şi moral în instituţiunile noastre. Multe s’au perindat în acest pătrar de veac, multe concepţii de viaţă s’au spulberat; un singur adevăr rămâne mai puternic ca oriunde credinţa, către care aleargă mulţimea uluită, desorientată, greu încercată de nevoi, căreia fariseii i-au făgăduit fericirea pământească, în loc de a-i vorbi de datorii, de jertfe, de voinţa de a se înfrânge, în loc de a asculta ispitele amăgitoare care otrăvesc pe individ, colectivitatea, statul. Avem mândria de a fi stat pe planul de la început menţinând in mijlocul pasiunilor de distrugere o mare operă de educaţie închinată ţării, a cărei valoare morală este preţioasă, dându-i şi forţa materială de a întâmpina crizele financiare. Anul acesta, pe lângă capela de la institutul nostru din Capitală, cea sfinţită acum un an la Iaşi, s’a sfinţit anul acesta biserica institutului din Giurgiu şi este de a fi sfinţită şi cea dela Craiova ce s’a întemeiat graţie I. P. S. Patriarh şi a mult regretatului episcop Ivan, prin munca înţeleaptă a d-neior Moroianu şi Meteş, dela Cluj, primul aşezământ de surori de caritate ortodoxe, primul ordin de maici misionare ortodoxe. Astfel viaţa religioasă creştină ortodoxă, nu în formă dar în fapt s’a întemeiat prin rugăciuni zilnice, prin catehizarea, prin coruri ce cântă sf. liturghie, prin practica religioasă. Nu este puţin lucru aceasta de a da nouei generaţii, nevoia zilnică a hranei sufleteşti, a aşeza Domnul în preocupările zilnice, a-L face singurul mare duhovnic sufletesc, a-L dărui In cursul acestui an, filialele şi comitetele parohiale din întreaga ţară au desfăşurat o activitate demnă de laudă-Filiala Giurgiu merită să fie omagiată. A înfăptuit biserica şcoalei şi a ajutat la căsătoria şi botezul a peste 50 perechi ce trăiau fără sfinţirea bisericii. Căsătoriile şi botezul s’au făcut sub oblăduirea şi in prezenţa I. P. S. Patriarh, a d-lui ministru Iuca, a d-nei prezidente a soc. ortodoxe, dând solemnităţii importanţa şi toată strălucirea cuvenită. Doamna prezidentă Urlici merită toată recunoştinţa. „ La Târgovişte am căpătat un teren şi s’a clădit o adorabilă grădină de copii. La Cluj s’a întemeiat primul aşezământ de surori de caritate ortodoxe. Omagiul nostru merge către I. P. S. Patriarh care in toate ne ajută ca un adevărat părinte duhovnicesc şi către neuitatul mare erai h, ’ înfăptuitorul Ivan al Clujului şi al Fecm Hait. imbrma'?#»» aduse societăţii şi preşedintei generale, d-na Alexandrina Cantacuzino, de toţi chiriarhii şi preşedintele filialelor, de representanţii ministerelor, cari au relevat marile înfăptuiri din cursul anului, prin clădiri de biserici şi canele şi crearea mănăstirii Sf. Elisabeta, a surorilor de caritate românce ortodoxe, unele şi ale bisericii ortodoxe. Să ne silim să ne apropiem de perfecţie, de lumina desăvârşită. Aţi spus că vreţi să introduceţi un duh religios mai intens şi preoţii să dea copilelor din şcoalele noastre o educaţie sănătoasă. Bucuria noastră pentru aceasta e cu atât mai mare, cu cât prin educaţia unui bărbat educi un individ, dar a educa, a creşte o fată, o viitoare mamă însemnează a întemeia o şcoală întreagă, pe care Dumnezeu o binecuvintează cu un număr mare de copii. Aceasta e importanţa educaţiei româneşti şi creştineşti a fetelor române. O parte din români trăesc în Macedonia şi dacă până acum nu şi-au pierdut conştiinţa etnică, aceasta se datoreşte femeilor. în viaţa religioasă femeile au dovedit mai multă îndrăzneală decât bărbaţii. In timpul cât Christos a fost crucificat, chiar Petre sra lepădat de El în faţa unei simple servitoare, dar femeile s’au dus cu îndrăzneală la mormântul Lui şi de L-au vestit tuturora că a înviat. Deci în misiunea noastră de a menţine sufletul ortodox al neamului, rolul femeilor este din ce în ce mai însemnat şi fetele, crescute de Societatea ortodoxă a femeilor, vor fi primele misionare. In calitate de părinte sufletesc, rog pe bunul Dumnezeu să binecuvinteze acest neam şi această ţară să rămână românească şi creştinească în vecii vecilor”, sufitelor Untere, gingaşe ca marele lor mângâetor şi îndrumător. Obiceiul a se ruga, a trăi zilnic câteva clipe lângă altar este singura pavăză ce o putem da copiilor noştri. Acesta este creştinismul activ, propovăduitor, constituind temelia vieţii familiare şi sociale. Desigur nu am făcut tot ce doream pentru că misionarismul nu este în funcţie ce ţi-o alegi cu oricare alta, ci un har determinat de o stare psihică, care provine dintr’o profundă transformare morală. Intr’o societate laică, care prin imitaţie a căutat a maimuţări alte ţări cu tradiţia civilizaţiei, ne-am pierdut pe noi înşine, înstrăinându-ne de darurile, de comorile minunate ale trecutului nostru creştin şi patriarhal, cu o familie întocmită de Biserică şi pe o mamă virtuoasă. Procesul işi închee ciclul prin falita morală a occidentului. Vedem cu toţii că nu mai avem ce învăţa de- acolo şi că în noi, în puterile nesecate ale neamului nostru ortodox creştin vom găsi îndrumările de biruinţă. Puţin este în asemenea împrejurări a te fi ridicat acum 25 de ani în contra unei societăţi rătăcite, a fi sunat ceasul redeşteptării, a fi cerut din vârful piramidei, a elitei sociale a reaşeza Biserica noastră la inaltul scaun de conducere. Societatea ortodoxă răspunde tuturor de aci şi de peste hotare care se îngrijesc de viitor : „Prezenţi am fost, suntem şi vom fi, din rândurile noastre voroşi şi marii misionari, deocamdată mame creştine, familii cu frica lui Dumnezeu, oameni de treabă, care în simplicitate şi hărnicie să cinstească ţara ; aceasta vrem şi asta înfăptuim în colaborare cu corpul nostru didactic pătruns şi el acum de nevoia a pune pe Domnul în inimele noastre, în cugetul nostru în aşa fel, încât toţi, mari, mici dascăli, părinţii, copii să alergăm către El, lor noastre colaboratoare, d-nele Moroianu şi Meteş putinţa de a înfăptui acest prim aşezământ misionar, cetă de jertfire, de iubire, de ocrotire, ce deschide noi căi de activitate bisericii noastre, pe terenul asistenţei sociale. La Craiova s’a desăvârşit Capela, făcându-se de către comitetul local în cap cu d-nele Orcimichiu şi Calmamoipod, sforţări pentru care le mulţumim călduros, chestiunea datoriilor asupra imobilelor a fost rezolvată în mod fericit, repartizate pe 25 de ani pentru achitarea lor definitivă. La Iaşi s-a tranşat un litigiu cu primăria pentru un teren ce-l aveam în cartierul Sărărie, care ne-a rămas în deplină proprietate. La Buzău s’a cumpărat o casă, în care s’a aşezat institutul nostru din Buzău, care astăzi, graţie imobilului desăvârşit şi direcţiunii, a devenit unul din cele mai bune din ţară. Marele român Trandafir Djuvara ne-a lăsat suma de 500.000 lei în efecte. In aimimitatea sa şi ca suprem omagiu ,să ne reculegem câteva clipe. Deasemeni un inimos creştin d. ing. Ortodoxu ne-a donat in titluri 50.000 lei pentru premii de bună purtare şi de evlavie dat elevilor de la institutul din Galaţi. Grădinile de copii sunt mândria noastră în Capitală şi la filiale ele se desvoltă spre cinstea societăţii. Institutele noastre din Capitală şi provincie sunt un continuu progres şi suntem fericiţi a aduce direcţiunilor şi corpului profesoral expresia recunoştinţei noastre pentru munca depusă, rugându-i a nu uita niciodată că şcolile societăţii ortodoxe sunt institute în slujba bisericii, a patriei, având deci un caracter confesional. Clerul ortodox, Patriarh, Vlădici şi preoţii din toată ţara au dovedit cât de scumpă le este societatea ortodoxă- Concursurile de religie, Duminica ortodoxiei. Ziua mamei, toate s’au perimdat într'o atmosferă de cald entuziasm cu colaborarea tuturor autorităţilor cărora le mulţumim pentru sprijinul lor. Am avut în cursul acestui an o mare isbândă culturală a ortodoxismului, prin tipărirea noii Biblii, graţie I. P. S. Patriarh, a mitropolitului Nicodim al Moldovei şi a P. S. Gala Galaction. Acest mare eveniment în literatura noastră religioasă, îl salutăm cu o deosebită recunoştinţă, îndeplinind o mare nevoe şi credinţă a creştinilor ortodoxi. De 10 ani, societatea ortodoxă întreţine Biserica Neamului de la Mărăşeşti, preot, îngrijitor, slujbe, reparaţii, fără un ajutor de la Stat. Am avut marea mâhnire sa pierdem dintre noi pe inimosul nostru membru Alexandru Florescu care 25 de ani a fost cenzorul societăţii, pe care o iubea şi a slujit-o cu mult devotament. Situaţia financiară după ani de zile de greutăţi s’a îmbunătăţit, îngăduindu-ne a privi cu linişte viitorul. Datoriile s’au consolidat, plătite treptat. Bugetul este echilibrat, toate imobilele in bună stare , reprezentând o adevărată avere. Acesta este raportul ce aveam datoria a vi-l înfăţişa. Vă suntadânc recunoscătoare pentru manifestaţiile de dragoste cu care m-aţi încurajat toţi, impareuină cu întreaga suflare românească, cu prilejul încercării prin care am trecut. Nădăjduesc să pot desăvârşi programul nostru apropiat : terminarea Bisericii Neamului de la Mărăşeşti, a externatului Zoe Gr. Râmniceanu, întemeerea unui local propriu al sediului societăţii ortodoxe din Capitală şi mărirea sanatoriului de la Carmen-Sylva. Iubirea noastră se Îndreaptă către Suveran, către M. S. Regina Maria, către întreaga Dinastie, ce o slujim cu credinţă şi către Erarhii noştri in cap cu I. P. S. Patriarh, cărora le urăm sănătate şi muncă rodnică pentru înălţarea Bisericii şi poporului român. Mulţumim presei, care ne-a dat şi ne dă un mare concurs. Indreptându-ne spre viitor, păşim cu liniştea şi seninătatea acelora ce ştiu că şi-au făcut oricum şi oricând datoria, aşa să fie şi în viitor. Dumnezeu să ne ajute ! S’a citit apoi bilanţul şi contul de venituri şi cheltueli, cari s’au aprobat cu unanimitate şi s’a dat descărcare consiliului de gestiunea sa. D-nii Răducanu şi Mardalescu au fost realeşi cenzori. D. EMANOIL BÎTCUŢA a adus salutul d-lui dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii şi al cultelor, care regretă că nu poate lua parte. A elogiat apoi activitatea societăţii ortodoxe, arătând că ministerul instrucţiunii priveşte cu recunoştiinţă munca societăţii ortodoxe, de la grădiniţele de copii, până la şcoalele secundare. Pentru noi românii educaţia religioasă trebue să stea la D. STANESCU, din partea ministerului muncii, a arătat că Societatea ortodoxă a femeilor române poate fi socotită prin opera ei, printre cele mai importante şi sănătoase instituţii din ţară. Având ca lege românismul şi ortodoxismul, societatea se găseşte pe drumul cel drept al unităţii sufleteşti. In încheere d-sa a urat sănătate d-nei Cantacuzino şi colaboratoarelor d-sale pentru a creşte generaţiile care vor duce mai departe steagul românismului şi creştinismului, pentru unitatea sufletească a neamului nostru. CUVÂNTAREA P. S. NIFON CRIVEANUL EPISCOPUL HUŞILOR P. S. NIFON CRIVEANUL, episcopul Huşilor, a spus : ca slujitori ai bisericii, mă bucur asistând la această solemnitate. Aţi pus în slujba Domnului Christos, tot ce e mai scump in sufletul nostru, adevărata credinţă care ne-a întărit neamul în lupta de veacuri. Lucraţi la zidirea sufletului românesc şi creştinesc. Aţi împânzit ţara cu azile, mausolee, scoale şi iată că acum ţara şi noi vă aducem prinos de recunoştinţă şi lauda noastră întregită. CUVÂNTAREA P. S. NICOLAE EPISCOPUL CLUJULUI P. S. NICOLAE COLAN, episcopul Clujului a spus: „Sfânta noastră biserică nu are un vlăstar mai vrednic decât acel al societăţii ortodoxe a femeilor române. Ea s’a înfiinţat ca o reacţie naturală şi puternică faţă de primejdiainfiltraţiunii străine, care vrea să ne desbine. Femeia are întotdeauna intuiţia pericolului. Dela înfiinţare aţi luptat pe un plan tot mai mare şi graţie muncii harnicelor conducătoare. Ardealul a fost înpânzit cu instituţii româneşti şi ortodoxe. Nu s’a zidit o biserică în Ar-Ideal fără ajutorul d-stră. ” Pentru tot devotamentul acestei societăţi, îi aduc mulţumirile I.P.S. mitropolit Nicolae, pentru opera naţională şi religioasă“* CUVÂNTAREA P. S. NICOLAE EPISCOPUL ORADIEI P. S. NICOLAE, episcopul Oradiei, a spus : „Aduc floarea admiraţiunii mele pentru acţiunea societăţii d-stră. Societatea ortodoxă naţională a femeilor române, prin întregul ei program împlineşte porunca lui Isus. ... . . De aceia ca cel mai tânăr chiriarh mă plec cu smerenie şi recunoştinţă şi leg mari nădejdi de munca ei din viitor. Noi cei de la graniţa de vest ne sprijinim pe ajutorul pe care ni-l va da societatea ortodoxă în marea misiune ce avem de îndeplinit, pentru întărirea sufletului românesc la graniţa de vest. Trebue să zidim frontul sufletesc pentru ceasul cel mare al storiei care vrea să bată din nou. In încheere P. S. S. a urat sănătate d-nei Cantacuzino, pentru a conduce mai departe cu aceeaşi pricepere, tenacitate şi energie şi să privească cu încredere viitorul, pentru binele neamului românesc. Sf. sa preotul IHVOSNICON a adus binecuvântarea P. S. S. Gurie, mitropolitul Basarabiei, şi a arătat situaţia dezastruoasă din Rusia, unde în lipsa preoţilor, femeile îndeplinesc toate formele creştine. S. S. preotul PETROVANU a adus binecuvântarea P. S. S. Nicodem, mitropolitul Moldovei, şi mulţumiri pentru opera religioasă înfăptuită de societatea ortodoxă. S. S. preotul ŢUGUI, a adus binecuvântarea episcopiei Ismailului, arătând că această zi e o mare sărbătoare pentru toţi cei cari simt româneşte şi au credinţa pravoslavnică, pentrucă neamul românesc sărbătoreşte biruinţa societăţii ortodoxe. Ne aflăm într’o situaţie grea pentru că duşmani streini de neam, veniţi de peste graniţe, luptă contra credinţei strămoşeşti şi a conştiinţei naţionale. Procesele comuniştilor cari urmăresc destrămarea naţională, vorbesc îndeajuns despre primejdia ce ne aşteaptă. Sociieităţii ortodoxe şi preoţilor le revine misiunea de a sita de strajă credinţei. S. S. preotul GADEI a adus binecuvântările episcopului Cosma şi ale clerului eparhiei Dunării de jos şi a elogiat activitatea societăţii ortodoxe. S. S. protoereul I. V. PASCU a adus binecuvântarea P. S. S. Lucian, episcopul Romanului. In continuare a arătat că femeea română a apărat ortodoxia orientului faţă de catolicismul şi stricăciunea occidentului. Noi trăim în matriarhat religios; în familie, femeea apriinde candela, ea întreţine cultul morţilor, ea ne învaţă să facem cruce, ea este preotul familiei. S. S. Ipracitua CRISTESCU a adus binecuvântarea P. S. S. Vartolameu, episcopul Râmnicului, a făcut apologia ortodoxismului şi a încredinţat societatea ortodoxă de tot sprijinul. D-na ALEXANDRINA CANTACUZINO a mulţumit pentru incuirafiairea dată mamelor cari au păstrat credinţa, de către I. P. S. Patriarh, şi delegaţilor tuturor episcopiilor din ţară. Apoi apropus şi congresul a aprobat cu ovaţiuni să se expedieze următoarea telegramă M. S. Regelui Carol al II-lea : „Mieimbrii societăţii naţionale a femeilor române din întreaga ţară, întruniţi în congres la Bucureşti, trimit Maiestăţii Voastre prinos de adâncă recunoştinţă şi Vă asigură de nestrămutatul lor devotament pentru Tron şi Dinastie“. De asemenea a mai propus în aplauzele unanime să se expedieze următoarea telegramă d-lui Stellam Popescu, directorul ziarului „Universul“ şi preşedintele Ligii Antirevizioniiste. „Adunarea generală a societăţii naţionale a femeilor române” salută ziarul „Universul” sprijinitor al bisericii noastre ortodoxe şi îi urăm ca şi pe viitor să fie o mare tribună a intereselor naţionale şi ortodoxe”. * După aceia a continuat citirea rapoartelor celor 57 filiale din întreaga ţară, de către preşedinitele respective, asupra activităţii din timpul anului. In urmă s’a votat în unanimitate moţiunea de excludere din societate a celor şapte doamne, cari au trimes o somaţie prin portărei şi s’a anunţat ţinerea congresului viitor ’la Sibiu, după care deisbutsirile fiaind încheiate, congresul s’a terminat la ora 10 seara. --------xxx^xxx------ Cuvântarea I. P. S. Patriarh Miron Cristea CUVÂNTAREA D-NEI ALEXANDRINA CANTACUZINO Activitatea filialelor Ploi torenţiale de grindină Târgovişte, 6 Iunie De câteva zile, în Târgovişte şi întreaga regiune, plouă torenţial, de mai multe ori pe zi. Ploile sunt însoţite de grindină, pricinuind mari stricăciuni fructelor şi viilor. Temperatura a scăzut simţitor, din care cauză timpul e răcoros.