Universul, august 1936 (Anul 53, nr. 210-224)

1936-08-01 / nr. 210

s NOILE SURPRIZE PENTRU ABONA­T UNIVERSULUI Cu începere de la 15 Iulie 1936 Poliţele de Iei 20.000 acordate de Soc. de Asigurări „Franco- Română“ abonaţilor ziarului „UNIVERSUL“ conţin o inovaţie: pe lângă amortizarea integrală de Iei 20.000 şi amortizarea parţială de lei 4.000 şi lei 2.000, ele sunt combinate şi cu PREMII de lei 500. Asiguratul la curent cu rata lunară a poliţei, va lua parte gratuit, în primul an de asigurare şi la tragerea lunară de premii de câte 500 Iei, fără reducerea capitalului asigurat. Societatea se obligă a trage, în cursul întâiului an de asigurare, câte 36 premii de Iei 500 la fiecare grupă de 100 de asiguraţi din această categorie, ceea ce revine la aproape 4 din 10. Deasemeni, asiguratul, primeşte GRATUIT, la achitarea ratei a 12-a lunare a asigurării de 20.000 Iei o cassetă de bani „FICHET" de nivel masiv, model „Franco-Română“ (în formă de cassă de bani). Abonatul asigurat mai primeşte, odată cu po­liţa, un biok notes de birou în culori şi câte 10 nu­mere din „Ilustraţiunea Română“ şi „Ziarul Ştiin­ţelor şi Călătoriilor“. Cu toate aceste avantaje, rata asigurării de cei 20.000 rămâne numai Iei 103, abonaţii „Uni­versului" fiind scutiţi de taxa poliţei de lei 60. Suma de Iei 103 pentru rata August 1936 se va trimite direct Societăţii, Bucureşti, Griviţei 23. S’a sinucis un călugăr în vârstă de 100 ani Corespondentul nostru din P.­­Neamţ ne trimite o ştire care desigur va uimi şi va impresio­na pe cititori. Unul din călugării de la M-rea Secu, din jud. Neamţu, a căzut în greul păcat al sinuciderii, gă­sind cu cale să-şi ridice singur Viaţa pe care i-a dat-o Dumne­zeu. Dacă faptul acesta, sinucide­rea unui călugăr, este destul de rar, întâmplarea de care ne o­­cupăm este şi mai rară şi prin împrejurarea că sinucisul avea vârsta de nu mai puţin de 100 de ani. Slăbit trupeşte, şi poate şi cu mintea zdruncinată, bătrânul că­lugăr pe care moartea părea că l-a uitat, s’a aruncat într’o fân­tână, înecându-se. Numele acestui călugăr este Ieronim Găină. Cadavrul său a fost scos de oamenii din partea locului. Parchetul a autorizat înmor­mântarea. De la asociaţia „Staţia“ Primim următoarele: Duminică 26 ce a fost o şe­dinţă a consiliului asociaţiei „Staţia” la sediul său din Calea Griviţei 213. La acest consiliu au fost con­vocaţi şi preşedinţii de filiale din întreaga ţară, cari au par­ticipat în număr foarte mare, făcând şi de astă dată dovada celei mai perfecte solidarităţi în asociaţie. . In ordinea de zi a discuţiuni­­lor fiind exclusiv numai ches­tiuni administrative şi de or­ganizare, nu s’a dat presei nici un comunicat. Pentru astfel de cazuri hotărîrile luate se aduc la cunoştinţa membrilor, prin circulări date filialelor, orga­nizarea aparatului administra­tiv fiind perfect pusă la punct. Dat fiind faptul că, în ziarul „Dimineaţa” din 28­­. această şedinţă a fost redată tenden­ţios, făcându-se afirmaţiuni cu totul lipsite de adevăr , deşi membrii asociaţiei „Staţia” nu citesc şi nu dau crezare celor scrise în „Di­mineaţa” , pentru a se lămuri opinia ceferistă şi a înlătura toate svonurile şi afirmaţiunile m­incinoase făcute cu o anu- lnită intenţie şi vădită rea­­credinţă de interesaţi. H­sociaţia „Staţia” dă ur­­mătorul comunicat: a^Consiliul de administraţie al Isociaţiei „Staţia” din 26 iulie V, a fost convocat de secreta­rul general al asociaţiei care­­singur a semnat convocările,­­ conform hotărîrei comitetului de direcţie. Consilierii centrali şi toţi preşedinţii de filiale au făcut şi cu această ocazie act de so­lidaritate în jurul preşedintelui d. G. Teodorescu, a cărei de­misie a fost respinsă, acordân­­du-i-se doar un concediu de odihnă pentru îngrijirea sănă­tăţii. In urma declaraţiunilor fă­cute de unanimitatea consilie­rilor, d. Salam Ilie, a fost de­terminat să demisioneze, chiar în şedinţă, din calitatea de vice­preşedinte şi din consiliul aso­ciaţiei. Această demisie a fost primită de consiliu. Se desminte categoric, ca lipsite complet de adevăr, toa­te afiliarimiile din ziarul „Di­ni­­r­u ■ Gheorghiu". Gh„ şedinţă, iar în ceearinveşte consilierul su­­pletRigBălan Ştefan nu a luat cuvântul. Nu s’a propus de nimeni şi nici nu s’a discutat de loc ches­tiunea reintrării în federaţie întrucât aceasta nu intră în cadrul preocupărilor asociaţiei care are şi singură suficientă forţă pentru a susţine intere­sele membrilor ei. Autorul afirmaţiunilor min­cinoase făcute cu scopul de a defăima asociaţia „Staţia” şi pe preşedintele ei, va fi chemat în faţa instanţelor judecătoreşti spre a da socoteală. Orice alte afirmaţiuni şi svo­­nuri se desmint cu anticipaţie ca fiind tendenţios şi cu rea credinţă lansate de interesaţi, Asociaţia „STAŢIA” Secretar general,, A. NICOLAU Şedinţa de la asoc. băncilor B. I­. R. Miercuri a fost la sediu­l aso­ciaţiei băncilor din România B. I. R., din palatul băncii de Scont, şedinţa consiliului general sub preşedinţia d-lui AL. SAVU­­LESCU, membru în consiliul su­perior bancar, asistat de d. Virgil Petrescu, vicepreşedinte. Au participat la şedinţă nume­roşi reprezentanţi ai instituţiu­­nilor de credit din ţară, grupa­te în asociaţie. D. prof. TOMA VOICULESCU Ploeşti, a arătat că unele bani din ţară au sesizat asociaţia că li s’au cerut de Banca Naţiona­lă declaraţii prin care să-şi ia obligaţiuni în afară de aranja­mentele făcute de acestea cu cre­ditorii (stabilite de comisiuni) în conformitate cu art. 50—52 şi urm. din legea conversiunei. După discuţiunile urmate s’a ajuns la concluziunea că declara­­ţiunile cerute, ar constitui o de­rogare parţială dela aranjamen­tele stabilite care ar putea duce la anularea convenţiunilor întru­cât s’ar desfiinţa egalitatea din­tre creditori. D. GR. COANDA-Piteşti, a spus că răspunderea pe cale de regres a băncilor prezentatoare se poate stabili la expirarea ter­menului prevăzut în aranja­mente. D. D. STAMBULIU-Buzău, a arătat că legiuirile menite să re­facă încrederea sunt insuficiente şi nepotrivite cu realităţile care condiţionează creditul actual. Nu s-a făcut nimic pentru ac­celerarea realizării creanţelor, dacă legea Iunian şi a concor­datului preventiv sunt încă în vigoare, a spus d-sa. D. VIRGIL PETRESCU, rele­vă caracterul antieconomic al legii bancare prin care se fixea­ză un minim de capital cu vădi­ta tendinţă de favorizare a uno­ra dintre bănci şi de lichidare forţată a celorlalte. Arată că unanimitatea factori­lor răspunzători în stat şi însăşi marile instituţiuni de credit au recunoscut inechitatea legii ban­care în ce priveşte drepturile câştigate de instituţiunile exis­tente viabile, totuşi, nu s’a reali­zat nimic în această direcţiune. Cere să se intervie la d. gu­vernator al B. N. R., pentru a se lua o hotărâre în această dreap­tă chestiune. In situaţia de nesi­guranţă de astăzi, băncile mici nu mai pot întreprinde nimic, trăind sub ameninţarea lichidă­rii, a încheiat d-sa. D. A. FRIEDMAN, a cerut să se admită ca toate băncile să poată cumpăra valute, de la că­lătorii intraţi în ţară cu mone­­te străine, la cursurile indicate de Banca Naţională, căreia ar urma să le predea în aceiaş zi, însoţite de specificaţia detailată­­a vânzătorilor. D-sa a arătat mijloacele prin care s’ar face posibil orice control care ar du­ce la imposibilitatea de a călca dispoziţiunile Băncii Naționale. T STADIONUL O.N.E.F. 71 stă seavă un formidabil program de LUPTE GRECO-ROMANE mnnt iaiAcaijri f/amce decisive : FERESTANOFF— GRIKIS PETROWITSCH—JIM LOUIS MARUNKE — LEU SCH KE şi matchul POLIS—MARTINSON 12 Intrarea: 20—40—60 şi 80 leif -XXX­XXXX­ -XXXXXXX­ UNIVERS­AI Gcxt&ruJctT* VINERI, 31 IULIE Sfântul Eudochim. Sf. Ignațiu de Loyola(­ Ort.: Cat. 1556). Prot.: Germanin. Evreesc: 12 Av 5696. Mahomedan : 12 Gemandi­ el-Aver 1355. Gluma. Răs. soarelui 52. Apusul 19.42. CALENDAR ISTORIC $1 LITERAR 31 IULIE In această zi, in anul... 1542, a murit Doamna Cineajna, soţia lui Ştefan Lăcustă, Domnul Moldovei, ucis de boeri. Mormân­tul Doamnei Cneajma se află la­­ mănăstirea Bistriţa (jud. Neamţ). Ea a avut doi fii: Alexandru şi Ştefan. 1803, boerii Dumitrache Locus­­teanu, sub domnia lui Mihail Suţu, a „prei­oit şi-a dres” biserica de pe moşia sa Grecii (jud. Ilfov) şi „au aşezat şi dascăli de învăţă­tură sărmanilor copii, fără de plată, cu simbrie de la sineşi”. Ip­­sifamte, la 31 iulie 1803, întăreşte toate veniturile acordate acelei şcoale din Greci şi bisericei. 1876, a murit publicistul Ale­xandru Lăză­rescu. Născut la 1830 in Bucureşti, a făcut studiile în ţară şi la Paris şi a ocupat postu­rile de preşedinte de tribunal, de membru la Curtea de apel, etc. In afară de numeroase articole de politică, critică teatrală şi ar­tistică, publicate prin diverse ga­zete şi reviste sub pseudonimul Laertiu, L. a mai scris următoarele opere: George sau un amor ro­mânesc (vodevil în trei acte); Sanuto (dramă în 5 acte); Oare de repaus (poezii); Alfredo, oare de repaus (poezii); Stroie Corbea­­nul (operă postumă) și Massim pletorele (melodramă). A mai cola­borat la „Revista Contimporană”. Criticele teatrale ale lui L. erau apreciate pe vremea lor. 1919, noaptea, încep să treacă Tisa, pe un pod de piutre, pe la Kis-Köre, trupele române ale ge­neralului Demetrescu. In cursul nopţii şi dimineaţa trece infanteria diviziei a 7-a şi vânătorii de mun­te, iar după ce pontonderii au construit podul, în după amiaza zilei de 31 trece şi divizia 2-a de cavalerie. Seara, toate trupele de ofensivă, cinci divizii de infante­rie şi imna de cavalerie, sunt pe malul drept al Tisei: gen. Moşoiu la stânga, gen. Helban la miijloc, Demetrescu la dreapta. Operaţia trecerii Tisei reuşise. Mărdărescu putea să împingă cu putere fa­langa celor trei grupuri pe urmele inamicului bătut, spre ţinta su­premă: Budapesta ! LUCIAN PREDESCU (*ZlotciL& VINERI, 31 IULIE RADIO-ROMANIA 160 khz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 khz. 264,5 m. 12 kw. 6,30: Deschiderea emisiunii; Gim­nastică ritmică; Radio jurnal; Con­cert de dimineaţă (discuri); Sfa­turi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13,30: Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13,40: Muzică variată (discuri) ; Uvertură la „O dimineaţă, o după amiază şi o seară veselă la Viena“ de Suppé (orch. Filarmonică din Viena, dirij. de Heger); Potpuriu de melodii din operele lui Lehar (orch. simf. din Berlin, dirij. de Weissmann); Fantazie pe motive de Offenbach (orch. Marek We­ber); Caravana, de Bayer (orch. Weber). 14,15: Radio jurnal. 14,30: Muzică distractivă (discuri): Chitarata napoletană şi Ţiganca, de Paisiello (voce): Isa Kremer); Când înfloreşte violeta, tango de Borchert şi Spune-mi ce ai pe ini­mă, de Lorey; Zilele trec, de Böh­melt şi Mii de stele strălucesc, se­renadă de Rust; Peter­ Peter­­fox şi O lacrimă ascunsă, vals de Woods. 15: Ultimele ştiri.­­ 19: Ora. Mersul vremii. Bursa­­ cerealelor. 19.03: Concert de după amiază. Orchestra de saion Radio, dirijată de Th. Rogalski. Uvertură la „Stu­denţii veseli“ de Suppé; Nunta broaştelor, de Bell; Floricele, pot­puriu de Paschill; T­ego din ope­reta „Casanova“ d’3 Benatzky ; Slowfox, de Borgmann; Fără tine nu-i plăcere! fox de Doelle; Marș fox de Engelberger; Cavatina, de Ralf; Frumos ca primăvara, fox de Grothe. 20: Grânele noastre din acest an, de D. Andronescu. 20,20: Concert de muzică moder­nă la 2 piane. Th. Cosma şi N. Chirculescu; Mister Moon, de Brown; Fă-mi o plăcere! de Cos­­low; Nimic mai încântător!, de Berlin; Ritm şi romanţă de Wal­lers; Potpuriu din filmele lui Fred Astaire. 20,55: Consideraţiuni asupra epo­cii noastre, de prof Mihail Ralea. 21.10: „FAUST“, operă în 5 acte de Gounod (discuri). Distribuţia: Margareta: Mireille Berthon. Faust: Cesar Vezzani. Me­­fisto: Marcel Journet. Siebel: Mar­­the Coif­fier. Valentin: Louis Mu­­sy. Martha: Jeanne Montfort. Corul operei din Paris, dirijat de Henri Bu­sset. In pauza I-a (21,35-21,40): Ac­tualităţi. In pauza II (22,10-22,20): Radio-jurnal. In pauza III (23,05- 23,15): Sport. In pauza IV (23,50- 0,05): Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană şi Ultimele ştiri. Deutschlandsender 191 khz. 1571 m. 60 kw.: 21,10: Concert Wagner. 23: Meteor. Inf. Sport. 23,15: Re­portaj preolimpic. 23,30: Concert vocal. 1,05: Primirea ștafetei o­­limpice la Berlin. 1,15: Concert de muzică de cameră. Varşovia, 223 khz. 1345 m. 120 kw. 20,05: „Falstaff“, operă de Verdi. 23,10: Orchestră de dans. 24: Mu­zică de dans pe plăci. Luxemburg 230 khz. 1304 m. 100 kw.: 21,45: Recital de canto. 22,05: Concert de muzică veche și con­timporană. 23: Lecturi. 23,10: Con­cert de muzică de cameră. 24: Or­chestră de jazz. Budapesta, 545 khz. 550,5 m. 120 kw.: 21,30: Orchestră de ţigani. 22,30: Recital de pian. 23,10: Inf. 23,30: Concert Liszt. 0,10: Repor­taj. 1,05: Ultimele inf. Viena, 592 khz. 506,8 m. 120 kw.: 21: Concert Liszt (Pentru a 50-a aniversare de la moartea sa). 21,45: Piesă muzicală. 23: Inf. Meteor. 23,10: Concert de orgă. 0,45: Con­cert de quartet. Praga 638 khz. 470,2 m. 120 kw.­ 20,20: Concert de orchestră. 21,20: Conf. 21,35: Bmo. 22: Istoria ve­­chei Rusii. 23: Ora. Inf. Cronica zi­lei. Sport. 23,15: Sonatină (Riha). 23,35: Plăci. 23,45: Inf. în rusă. Roma, 841 khz. 356,7 m. 100 kw. 21,40: „Divorțata“ operetă de Fail. 24: Radiojurnal. Paris Turnul Eiffel. 21,30: Con­cert de muzică de cameră. SAMBATA, 1 AUGUST RADIO-ROMANIA 160 khz 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 khz. 364,5 m. 12 kw. 6,30: Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio jurnal. Con­cert de dimineaţă (discuri). Sfa­turi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13,30-13,40: Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13,40: Muzică variată (discuri) ; Intermezzo din „Ielele“ de Puccini (orchestra Scalei, dirij. de Saba­­rio); Mazurka, de Chopin. (vio­loncel Squire); Dansul făcliilor, de Meyerbeer (orch. Operei din Ber­lin, dirij. de Blech); Potpuriu de cântece şi dansuri ruseşti (arch. Marek Weber). 14,15: Radio jurnal. 14,10: Muzică distractivă (discuri): Fox şi Slowfox din filmul „Para­da dragostei“ de Schertzinger, Da­­via şi Sorbier; Parisul in Aprilie, de Harburg şi Foxtrot, de Gordon, Serenadă, tango de Valente, şi Mi­cul domn, fox de Campanini. Nu­mai când eşti lângă mine, de Mi­­clescu şi Trufli de Stroe şi Vasila­­che (voce: Silvian Florin). 15: Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. 19,03: Muzeul naţional din Chi­şinău, de D. Iov. 19,20: Concertul fanfarei gardie­nilor publici, cond. de maior Chris­­tache Florea; Marşul Regele Carol al I-lea, de Chr. Florea; Nadia, vals de Chr. Florea; Uvertură la „Poet şi ţăran“ de Suppé; Marele Voevod Mihai, marş de Chr. Flo­rea. 20: Angina de piept, de prof. dr. C. Bacaloglu. 20.20: Continuarea concertului: Peste vale, potpuriu naţional de Chr. Florea; Suspinul, vals de I­­vanovici; Potpuriu naţional de Ma­rian. 21,05: Poşta tehnică, de ing. Em. Pătraşcu. 21,20: Seară de dans; Jazzul Co­­rologos, canto Gion şi Lilly Stroes­­cu; Duo vocal: Drum bun, fox de Lange; Grădina de trandafiri, slow de Palex; Durerea, tango de Coro­­logos; Acelaș cântec, slow de Wrui­­bel; Gondola dragostei, rumbă de Stein; Doar tu, tango de Andrees­­cu; Visuri blonde, vals englez de Beltini; Vis-ă-vis, fox de Gordon; Havana, tango de Elly Roman; Am plâns de dorul tău, tango de Co­­rologos; Vino înapoi Baby, tango de Elly Roman; Sărutul tău, fox de Berlin. 23,30: Radio-jurnal. Sport. 22,45: Concert nocturn al orche­strei Ionel Cristea: Transmisiune de la rest. Bulevard. 23,45: Jurnalul pentru străină­tate în limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. ❖ Deutschlandsender 191 khz. 1571 m. 60 kw.. 21,10: Concert de seară. 23: Meteor. Inf. Sport. 23,15: Con­cert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Concert variat. 0,30: Berlin. Con­cert de muzică de dans.. Londra, 200 khz. 1500 m. 150 kw.­ 23: Retransmitere din America. 23,20: Orchestră de ţigani. 0,30-1: Dans. Varşovia 223 khz. 1345 m. 120 kw. 22,30: Scenă radiofonică. 23: Sport. 23,15: Concert de muzică uşoară. 0,30: Muzică de dans pe plăci. Luxemburg 230 khz. 1304 m. 100 kw.­ 21,40 : Concert variat. 22 : Concert de orchestră. 23: Melodii vechi franceze. 23,20: Weeck-End. 24: Plăci. Budapesta. 545 khz. 550,5 m. 120 kw.: 21,10: Teatru radiofonic. 22,50: Inf. 23,10: Orchestră de țigani. 24: Recital de canto. 0,30: Orchestră de jazz. 1,05: Ultimele vii. Viena 592 khz. 506,8 m. 120 kw.: 20,10: „Cuibul rândunicii,,, operă de Granc­staedten. 22,40: Conf 23: Inf., Meteor. 23,10: Specialităţi vieneze (plăci). 0,10: Inf. 0,25: Or­­chestră de jazz. Praga, 638 khz. 470,2 m. 120 kw.s 20,15: Plăci. 21,50: Conf. 22: Re­­transm. din Beromünster. 22,15: Conf. 22,30: Plăci. 22,45: Inf. 23: Ora, Inf. Cronica zilei. Sport. 23,15: Plăci. 23,30: Concert de muzică de dans. Roma, 713 khz. 420,8 m. 50 kw.. 21,40 : Teatru radiofonic. 22,30 : Concert simfonic. 24: Radio-jurnal. 0,15: Muzică de dans. Milano, 814 khz. 368,6 m. 50 kw.­ 21,45: „Oceana”, operă de Smare­­glia. După operă, muzică de dans. Paris Tumul Eiffel 1182 khz. 252 m. 60 kw.: 21:30. Teatru radiofonic. (Urmare d­in g­ag. I-a) Alegerea îşi are tâlcul ei. Din­colo de coama puţin înaltă, pe­ste care trece trenul, încet, ră­­suflând din greu, isvoreşte ce­­lalt mare râu al României, Mu­reşul. Nici două sute de metri, în linie dreaptă, nu desparte isvorul Mureşului de al Oltului, acel ales de popor. In adâncul dealului apele de ploaie ce ie alimentează se poate că for­mează o cumpănă nehotărîtă. Se strecoară şi într’o parte şi în alta. Aşa prinde poporul, in închi­puirea lui bogată, înfrăţirea între cele două ape, cu drum atât de deosebit. Ba, ca să dea tărie închipui­rii lui, o leagă şi de o frumoasă poveste, redată de „Silvestru Moldovanu“, a cărui descriere pitorească a Ardealului, singu­ra ce o avem, din păcate, a ră­mas aproape necunoscută, ne­mai­găsindu-se în comerţ. Povestea sună astfel: Era odată un împărat şi o împărăteasă, ce-şi aveau ceta­tea în partea locului. Intr’un rând, împăratul, cu gând să-şi întindă împărăţia, a apucat cu oastea lui spre locuri neştiute şi dus a fost. A rămas împă­răteasa cu doi copii mici. Când şi aceştia s’au făcut mari, le-a trecut prin gând să dea de ur­ma tatălui lor. Biata împărăteasă s’a împo­trivit, cât s’a împotrivit, dar la urmă n’a avut încotro. O singură rugăminte a fă­cut feciorilor. Să meargă îm­preună , să nu se despartă ’n drum unul de altul. Tinereţea u­ită repede ce a făgăduit. Dela o vreme, şi-au zis feciorii de împărat, că mai bine e să apuce fiecare ait drum. împărăteasa ii urmărea din cetatea aşezată, pe vârf de munte. Când a văzut că se despart, dragostea de mamă a voit să-i oprească locului, in­­tinzând spre ei o prăjină vră­jită. Feciorii de împănat s’au făcut nevăzuţi. Pare că au in­trat în pământ. Lacrimile îm­părătesei au curs şi curg şi azi şiroaie, despărţindu-se pe dru­murile apucate de feciorii ei. Şi aşa lămureşte poporul, iz­voarele Oltului şi ale Mureşului, ieşite de sub acelaş munte. L SIMIONESCU m -----------XXX­XXXX----------­PENTRU COMBATEREA HE­MOROIZILOR ŞI A UMFLĂRII FICATULUI, îndeobşte la mâncă­­cioşi, cari duc o viaţă sedentară şi sunt deseori constipaţi,­să se bea zilnic, în doze de câte un pahar, puţin inpăazită, apa naturală pur­gativă „Francisc Iosif“. Recoman­dată de medici. 5022 Inaugurarea storurilor de antrenament orga­nizate de Liga aviatorilor români Miercuri, la ora 6, s-a făcut pe aeroportul Băneasa inaugurarea storurilor de antrenament orga­nizate de „Liga aviatorilor ro­mâni”. Sa oficiat un serviciu religios în prezenţa unei numeroase asis­tenţe. După sfinţirea celor şapte a­­vioane ale escadrilei „Regele Ca­rol II” au rostit cuvântări d-nii: Virgil Kerd­iu, preşedintele Ligii aviatorilor români; d. Virgil Sar­­daru preşedintele U. N. A. L-ului şi d. ing. Dimescu preşed. asoc. g-le a of. rezervă. Solemnitatea luând sfârşit, es­cadrila „Regele Carol II” și-a în­ceput apoi seria sborurilor d® antrenament. MHBHHBn­m Izvoarele Oltului Interview-ul d-lui Titulescu (Urmare din pagina II a)­ iu ne-am­ da seama că:, Iacă ei au fost totdeau­­na gata să dea comuni­tăţii internaţionale con­­tribuţiunea lor, oricare sr fi fost sacrificiile cari ni s’au cerut, ei fac azi o dogmă din egalitatea in drept şi în demnitate. Așa fiind, guvernul României își propune de a începe prin calea lega­lă, adică prin note adre­sate guvernelor intere­sate, pentru a se ajunge la suprimarea Comisiei europene a Dunării. Procedând astfel, Gu­vernul Regal al României nu face operă de revi­zuire, căci, conform arti­colului 7 din Convenţiu­­nea Statutului Dunării din 1921 aparţine guver­nelor francez, britanic, italian şi român de a pu­ne capăt puterilor Comi­­siunii europene a Dună­rii, prin încheierea între ele a unui acord în acest scop. Guvernului Regal al României îi place să spe­re că va găsi pe lângă cele trei guverne pred­­­ate acelaş spirit de com­­­prehensiune de care ac­­estea au dat dovadă în atât de numeroase oca­­zii faţă de alţii. Organismul succesor­iu poate fi în chip firesc decât Statul teritorial — România — în ce prive­şte drepturile teritoriale suverane care i-au fost ridicate şi care vor trebui să-i fie redate. Pentru rest s-ar putea examina soluţia ca comi­sia internaţională a Du­nării, cu sediul actual la Viena, să-şi întindă com­­­petinţa exact în condiţii­le actuale. In acest fel, Statele ac­tualmente reprezentate în Comisiunea europeană a Dunării îşi vor păstra misiunea de membru în Comisiunea internaţio­nală a Dunării de la Vie­na, cu acelaş titlu pe care îl au şi riveranii Dunării, situaţie care, dacă voim să vorbim franc şi drept, nu poate să displacă ni­mănui”. Şef de staţie bătut de un impiegat de năşca­re ungur Ploeşti, 29 iulie Călătorii trenului personal Ploeşti-Slobozia au fost, zilele trecute, revoltaţi de un nemai­pomenit act de agresiune, comis de minoritarul ungur Lenghel Augustin, impiegat de mişcare în staţia Şerban Vodă, asupra şefului staţiei, d. Rozan Aurel. Iată cum s’a petrecut lucru­rile: In acea staţie, sunt doi im­piegaţi de mişcare. Unul din ei, Lenghel Augustin, nu s’a pre­zentat la serviciu când i-a ve­nit rândul,­­ lipsind fără să fi cerut cuiva o prealabilă învoire, întrucât impiegatul ce făcuse serviciul era obosit, şeful staţiei a făcut de serviciu în locul celui ce lipsea. A doua zi, impiegatul Lenghel a venit cu trenul de la Ploeşti şi a intrat în staţie,­­ unde şeful i-a făcut observaţii spunându-i I că a adus cazul la cunoştinţa su­periorilor, întrucât nu era per­mis să lase staţia fără om de serviciu. Fără nici-o vorbă, Lenghel s’a năpustit asupra şefului, dându-i cu pumnii în cap, trăgându-1 de păr şi urechi şi trântindu-1 la pământ. La ţipetele şefului, au sărit că­lătorii din tren, cari cu mare greutate l-au scăpat din mâna agresorului înfuriat, care s’a fă­cut apoi nevăzut, putând astfel să scape de furia mulţimii. Şeful de staţie, bătut în aşa hal, nu a părăsit serviciul, ci a reclamat şefilor săi cazul, cerând să i se facă dreptate. Imediat a fost trimis de ins­pector C. F. R., Rădulescu, care, împreună cu şeful postului de jandarmi local, anchetează cazul. Ministerul muncii a oprit el­berarea cărţilor de capacitate la meseriaşi şi muncitori Meseriaşii şi muncitorii, cari au înaintat Camerei de muncă cereri pentru cărţi de capacitate sunt puşi in imposibilitatea de a-şi câş­tiga existenţa, deoarece nu pot ob­ţine aceste cărţi, deoarece ministe­rul muncii a ordonat Camerei de muncă, să nu mai elibereze nici o carte de capacitate, până la noul dispoziţiuni. Zilnc se prezintă la Camera de muncă sute de meseriaşi şi munci­tori cari se plâng că neavând cărţi de capacitate, nu-şi pot exercita profesiunea. Preşedintele Camerei de muncă spre a veni in ajutorul acestor harnici muncitori, a făcut demer­suri la ministerul muncii, cerând să se revină asupra acestei măsuri,­­ deoarece prin aceasta s’a încurajat I clandestinismul. I Meseriașii capabili s’au prezen- | tat totdeauna la Camera de muncă , cerând să fie examinaţi, spre a 11 i se elibera carnete de meşteri. Ori,­­ acum, oprindu-se eliberarea carne­telor, clandestinii pot lucra in voe, nemai având teamă de un control. D. preşedinte a convocat pentru Joi, 6 August ora 8 seara, la Cartie­­ra de muncă pe toţi meseriaşii pentru a le expune cauzele sistării examenelor şi a eliberării cărţilor de capacitate. Români, uniţi-vă in lupta contra comimismului Cronica sporturilor CICLISM Cupa „Aquila-Marathon“ Bucureşti -Giurgiu Pentru completarea informa­­ţiunilor date în numerile noastre anterioare asupra acestei curse, revenim astăzi cu următoarele amănunte: F. R. C. şi clubul organizator „Aquila-Marathon“ au căzut de acord asupra următorilor oficiali: Comisari: d. Lascu, căpitan Zamfiropol şi Ion Popescu. Judecător şi cronometr: d. Emil Pessi. Starter: d-ra Maud Mary. înscrierile se primesc până Vi­neri 31 Iulie a. c. ora 18 în str. Crăsnaru 34. Adunarea concurenţilor va fi de la ora 7—7.30 dim. în faţa ci­mitirului Bellu, iar plecarea se va da la ora 8.30 dim. de la ba­riera oraşului, spre Giurgiu. Ţinând seamă de media avan­sată impusă echipierilor — de minimum 35 km. la oră şi indi­vidualilor, de minimum 36 km. la oră — aşteptăm cu legi­timă curiozitate desfăşurarea cursei, pentru a putea verifica adevărata valoare a cicliştilor noştrii. Amil al 53-lea Nr. 210 Sâmbătă 1 August 1936 Sinuciderea unu­i preot Bălţi, 29 iulie Intr’o cameră a hotelului „Po­­boc”, din localitate, situat în centrul oraşului, şi-a pus capăt zilelor, azi la ora 5 d. a., preo­tul parohiei Văratec, anume Ni­­colae Ierinicioi, în etate de 52 ani. Sinucigaşul a luat stricnina, moartea fiindu-i fulgerătoare. La faţa locului au sosit d-nii: prim procuror Gr. Mihuţă, me­dic legist Mihăescu şi comisarul Năstăsescu. Sinucigaşul a lăsat patru scri­sori: una adresată primului pro­curor, alta administratorului fi­nanciar, una către poporeni din parohie, iar ultima familiei. Din primele cercetări, reiese că el a fost consilier episcopal şi protoereu cerc. I la episcopia Hotinului, timp de cinci ani, sab episcopatul Visarion. Găsindu-se asupra lui unele nereguli băneşti, a fost mutat disciplinar la parohia Văratec şi dat în judecată pentru delapi­dare. Intre timp, el a acoperit o parte din banii ce-i delapidase, cu banii strânşi pentru construi­­r­rea unei biserici la Văratec, în- I chipuindu-şi că va obţine un îm­­­­prumut la „Banca clerului”, spre a-şi acoperi lipsurile. Preotul sosise de două zile la Bălţi, depunând toate sforţările , pentru obţinerea unui împru- i mut. Neacordându-i-se, împru- I mutul, în disperarea sa, el şi-a­­ pus capăt zilelor. Autorităţile au dispus trans- I portarea cadavrului la biserica­­ „Adormirii Maicii Domnului”. I Moartea sa a impresionat, de­oarece el era bine cunoscut în cercurile bisericești. Asigurarea recoltelor contra grindinei Ministerul agriculturii sesizat de pagubele pe care în fiecare an le pricinueşte grindina, vii­lor şi culturilor de cereale, stu­diază înfiinţarea asigurărilor re­coltei contra grindinei. Din studiile meteorologice în­treprinse, reese că ţara noastră e încadrată în zona bătăilor de grindină, cu două cicluri de câte 11 ani fiecare, a căror intensi­tate şi frequenţă e în strânsă corelaţie cu succesiunea a 11 ani secetoşi şi 11 ani abundenţi. Cu anul 1936 am intrat în ci­clul de grindină. Provincia cea mai supusă grindinei e Ardealul. Pe regiuni, riscul de grindină variază, agra­­vându-se spre nord. Din calculele făcute până în­­ prezent rezultă că paguba a­­­­nuală provocată de grindină în ţară, poate merge până la un 1 miliard lei. Principiul pe care va trebui organizată asigurarea contra grindinei, ar fi prima de asigu­rare- Ea trebue calculată în aşa fel încât să acopere pe cât posi­bil sută în sută, daunele asi­guraţilor. Cu cât suprafeţele asigurate sunt mai mari, cu atât riscul este mai împărţit la un număr mai mare de asiguraţi, iar cota riscului este mai mică şi mai uşor de suportat pentru fiecare în parte. O atenţie deosebtă trebue a­­cordată sistemului de expertiză. Erorile estimatorului, fraudele şi substituirea riscurilor au fost cauzele principale pentru care toate asigurările s’au soldat cu pagube. In rezumat, problema asigu­rării depinde de tehnica asigură­rii, tehnica agricolă și organiza­rea ei în cadrul economiei diri­jate. • Scrisori din Londra (Usmare d­in pag. tus, legăturile numeroase pe care le păstrează Berlinul cu reprezentanţii minorităţii ger­mane din ţara vecină, dau, fără îndoială, lui Henler posi­bilitatea de a­­ orientat asu­pra politicii naţional - socia­liste. In orice caz, oamenii cari au vorbit cu el de astă dată, au avut impresia precisă că Hitler vrea să ofere celor din Praga drept preţ al unei bune vecinătăţi, următoarele con­diţii : întâi, Cehoslovacia tre­­bue să renunţe la alianţa sa cu Rusia şi să aducă şi Mica în­ţelegere la Blocul antirus. Al doilea: regiunile locuite în majoritate de germani trebue să fie despărţite de restul ţării, spre a forma un canton auto­nom, administrat după legile naţional-socialiste. Cu alte cu­vinte, Berlinul cere ca Praga să accepte tutela germană. Aceste indicaţii, împreună cu alte informaţii mai sigure, si­lesc pe cei din Londra la con­cluzia că într’un viitor nu prea depărtat, o criză acută poate izbucni in Europa Cen­trală. D. Blum, reprezentând o ţară aliată a Cehoslovaciei, a cerut să se ia în consideraţie această posibilitate şi a expus primejdia pe care ar aduce-o un acord „occidental”, care ar trece sub tăcere problemele ce­lorlalte părţi ale continentului. In fond, punctul de vedere brita­nic nu e diferit. Nu există oare în comunicat o frază, introdusă după cererea d-lui Eden, şi care arată primejdia ce ar rezulta pentru pace, dacă puterile s’ar găsi împărţite între două tabere ? In orice caz, englezii şi francezii au fost de acord spre a recunoaşte că în re­glementarea generală prevăzu­tă, problema Europei Centrale trebue să aibă locul ei. înseam­nă că ne întoarcem pe o cale nouă la principiul securităţii colective. Dacă la Moscova sau aiurea e găsită prea vagă for­mula întrebuinţată, aceasta se întâmplă pentru că, după cum am mai spus-o, cei de aci nu doresc să precipite în nici­ un fel desfăşurarea normală a u­­nei situaţiuni care se anunţă dificilă. Un lucru totuşi e si­gur : dacă, vorbind din punct de vedere militar, frontiera Marei Britanii e la Rin, vigi­lenţa guvernului se întinde a­­supra Europei întregi, după principiul, că siguranţa unei frontiere cere ca o acţiune de­fensivă să o depăşească cu mult. Acordurile speciale încheiate cu statele mediteraniene în cursul epocii de tensiune anglo­­italiană, şi-au trăit traiul. Sfâr­­■ situl lor a fost anunţat oficial. Guvernul doreşte să vadă rea­­lizându-se mai curând un pat necesar spre ameliorarea rela­ţiilor între Marea Britanie şi Italia. Nimic nu va face să se schimbe punctul de vedere a­­doptat aci şi după care Medi­­terana este pentru Marea Bri­tanie o regiune de a doua mână, în care ar fi crimina să se imobilizeze forţele prin­cipale ale ţării. Marea Nordu­lui, mai curând decât Medite­­rana, este socotită ca impor­tanţă pentru apărarea naţio­nală. Dacă n'ar fi starea tul­bure care domneşte în Spania am vedea accentuându-se­­ mai mult întoarcerea flotei ăl război la bazele sale din Marea Mânecii. REGELE EDUARD VIN­ FRANŢA Majestatea Sa Regele Eduard a trecut în Franţa, spre a pre­zida inaugurarea oficială a mo­numentului de la Vimy, consa­crat memoriei celor 60.000 de canadieni morţi pe frontul francez în timpul marelui răz-­­­boi. Lumea întreagă a putut asculta discursurile pronunţate cu această ocazie şi care au fost radiodifuzate. Reprezen­tantul guvernului canadian, în alocuţiunea sa, a insistat cu mândrie asupra faptului că E­­duard al VIII este regele „nos­tru”, adică regele Canadei şi că în această calitate el avea să dea semnalul pentru desve­­lirea monumentului în ochii mulţimei imense de faţă. Mu­zicile au intonat Imnul cana­dian. Iată un exemplu strălu­cit al drumului făcut din 1914 de dominioanele imperiului spre a se apropia de ţinta lor, care este o independenţă suverană. Forţa a creiat imperiul. Legă­tura dinastică îl menţine în­tr-o comunitate ai cărei membri , se bucură de o egalitate per­fectă. Regele se zice că ar fi şi spus-o miniştrilor săi din Londra că, spre deosebire de predecesorii săi, are intenţia să călătorească dela un capăt la altul al imperiului, spre a face act de prezenţă în statele al că­ror suveran naţional este. Im­­periul britanic intră astfel într’o fază a desvoltării sale, care pro­mite să fie interesantă. VIZITATORI LA LONDRA Londra e plină de lume. După anii de criză, americanii revin pentru întâia dată în rânduri strânse. Se remarcă deasemeni un puternic contingent de Vizi­tatori veniţi de pe continent. Hotelurile şi restaurantele sunt pline. Londonezii constată din nou că engleza nu este singura limbă ce poate fi auzită în ce­lebrul Piccadily şi în celelalte străzi din centrul Capitalei i­­mense. E ca şi cum­ ne-am şi pre­găti de serbările încoronării care vor fi la anul. Consiliul municipal din Londra, un ade­vărat parlament, cu un buget mai mare decât acela al mul­tor state suverane, urmăreşte­­ planuri ambiţioase pentru des- I chiderea unor noui artere care să lase să se scurgă mai uşor traficul imens ce ameninţă să blocheze principalele încruci­şări. Societatea, în măinile s^L^­reia sunt reunite in de faţă administraţiile transporturilor în comun . UnU de omnibuze, linii de drum de fier subterane, etc., construeşte staţii noui şi amenajează gările sale centrale, spre a scurgă fără oprire massa călătorilor. ■ Una dintre inovaţiile recent ale Londrei este instalaţia unei centrale speciale, al cărei scaun e să informeze automat pa : clienţii telefoanelor care esta­­ ora exactă după pendula­rii­­ servitorului regal din GreerM­wich. Orice abonat poate che­ma această nouă staţie cară ’ răspunde la literile T. I. M. sa­u aude imediat o voce plăcuta anunţându-i ora, minuta, se­­cunda exactă. Această voce­­ mângâietoare aparţine unei tinere telefoniste aleasă prim - concurs dintr’o mie de concu­ '­rente. înregistrată pe discuri ■ speciale, ea este introdusă îfl­a mecanismul unei pendule spe-1 1 cial construită de inginerii te­­­­­lefoanelor. La Londra, unde ecu­­­menii sunt obişnuiţi cu exactvi­tudinea şi unde depărtările sunt în adevăr imense, posibi­litatea de a avea ceasornice pendule sincronizate minuţioM l constituie un avantaj preţiosI AUGUR ] ■--------XXX®rXXX-------- - — -V. ———» Excursie de studii in Turcia şi Grecia In dorinţa de a strânge rela­ţiile de prietenie şi bună cu­noaştere cu vecinii un grup de intelectuali, cu concursul soc. Academice „Amicii Turciei”, a organizat pentru 17-29 August, o excursie de studii în Turcia şi Grecia. Se va vizita in Turcia, Cornul de Aur, Fanarul, Eyubul, Sf. Sofia, Moscheea Sultan Ah­med, Hipodromul, Obeliscul lui Teodosiu, Piramida arsă,­ Coloana serpentină, Fântâna lui Wil­helm II, etc. iar in Grecia, At­na cu toate monumentele sale splendidele împrejurimi, cum excursii în autocare la Marat­hon, Kifisia şi Corinth. Taxa de participare este de 3.900 lei pentru studenţi şi 4.850 lei pentru particulari, în care se cuprinde: p­aşaportul, trenul, va­porul, întreţinerea completă, etc. Informaţii şi înscrieri zilnic, la centrul studenţesc Bucureşti b-dul Elisabeta nr. 42.

Next