Universul, august 1936 (Anul 53, nr. 225-240)
1936-08-16 / nr. 225
r Asigurarea „FRANCO-ROMANA“ Fondată 1920 (M. Q. 182/920) Bucureşi, Griviţei 23 BRI 14 1 august 1936, ora 9,30, a avut loc tragerea, la care participă toate politeţe cu amortisment şi premii. Beneficiază de această tragere numai poliţele la curent cu plata. Câştigurile acestora se vor achita imediat acelea ale poliţelor, cari nu sunt la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica in „UNIVERSUE“ pănă la 18 a lunii curente. DE VORBĂ CU CITITORII • BONA Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care îl frământă, oricine doreşte o lămurire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva Întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat în rubrică sau într’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul rubricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări; 2) Intrebarne referitoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate; 3) Nu se răspunde decât întrebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De vorbă cu cititorii“ va fi expediată pe adresa ziarului „Universul", Brezoianu 25, Bucureşti I, purtând vizibil menţiunea: Pentru rubrica „De vorbă cu cititorii“. Intrebările vor fi croite de bonul alăturat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată in seamă. Consultaţiile juridice care apar la această rubrică sunt date de d. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre SITUAŢIA UNUI TETERIST.— 1) Credem a fi ■urmărit în ziare—s’au publicat şi în „Universul“ — instrucţiunile date M. A. N. privitoare la amânările pentru continuări de studii. Oare aţi intrat în acele condiţiuni ? Numai d-voastră ştiţi acest lucru. 2) Faceţi, de urgenţă, o cerere la direcţia recrutării din minister (M. A. N.), în sensul dorinţii d-voastră. UN DEMOBILIZAT__1) Che stiunea e atât de veche, că, în curând, se împlinesc 20 de ani de când s’a făcut legea de împroprietărire participanţilor la război. Atunci, şi de atunci imediat după război, au fost anumite dispoziţii uni, interior, s’au mai modificat acele dispoziţiuni. 2) Cine a cerut, la timp, a beneficiat de avantajele legii. 3) Acum ar fi cazul să entmentaţi un avocat şi să cercetaţi la consilieratul agricol judeţean. Aci e un curent cu ultimele dispoziţiuni în vigoare ale ministerului agriculturii. CAPITAN DE REZERVA. Vârsta la care sunt trecuţi, din oficiu, pentru limită de vârstă, ofiţerii activi, plus încă 5 ani. D-lui TOTTO. ( 1) Credem a fi urmărit, în ziar, ştirea publicată privitoare la examen. 2) Numărul vacanţelor e ştiut numai de direcţiunea şcolii şi nu de public. D-lui PETRE BUCUR, LOCO. 1) Nu aveţi dreptul. 2) Totuş, veţi afla când veţi recruta. D.lui C. SARACUŢU, Bacău. 1) Invalizii sunt scutiţi de taxe, întrebaţi la oficiul I. O. V. din Bucureşti. 2) Arsenalul armatei e un mare atelier, în Bucureşti care se ocupă cu reparaţii şi construcţii de armament. Arsenalul tehnic al aeronauticei se ocupă cu reparaţiile avioanelor. 3) Nu ştiu ce fel de însuşiri şi calităţi are băiatul D.voastră, dacă are înclinări la meserii: mecanică, electricitate, tehnică. Nici ce vârste şi carte are. 4) dacă e mic şi are pricepere la asemenea meşteşug, n’ar fi rău să-ldaţi ca ucenic, undeva, în Bacău şi apoi la Bucureşti sau in altă parte. 5) In orice caz e bine să cereţi sfatul şi dela ofierul I. O. V. Bucureşti. D-lui S. C. E. 37.( 1) Nu ştim situaţiunea D-voastră, căci nu o cunoaştem — din cele comunicate în c. p. — ca atare numai D-voastră sunteţi în măsură să ştiţi dacă intraţi in condiţiunile însumării t. t. r. după publicaţiunea apărută în „Universul”, nr. 216. 2) Cel mai bun lucru de făcut este să treceţi pe la cercul de recrutare judeţean şi să luaţi informaţiuni, care e mai la curent cu orice dispoziţiune şi vă poate sfătui. D-lui CRISTEA PITEŞTEANU, Piteşti. ( 1) Pe cât ştim în prezent, e acelaş regim pentru stagiul militar ca t. t. r., medicinist, etc. 2) data o fixează direcţia sanitară militară, M. A. N., deci nu putem să o cunoaştem. 3) Desigur că direcţia sanitară va da publicităţii anumite instrucţiuni în sensul preocupărilor D-voastră. Vă sfătuim să urmăriţi ziarul nostru. D-lui H. C. 237. Bucureşti. ( 1) ştim că se face o simplă cerere la cercul de recrutare, până la 15.VIII c., şi apoi ulterior se depun actele sprijinitoare cereri. Totuşi, e bine să vă adresaţi direct la cercul de recrutare, sau la M. A. N., la direcţiunea recrutării. 2) Urmăriţi chestiunea,de aproape, în chestiunea amenaării D-voastră, căci altfel riscaţi să aveţi neplăceri cu milităiria, mai târrziu. 3) Adresaţi-vă prin S. M. R. pentru marina comercială. D-lui ETIENU, Tulcea 17. ( 1) Foarte greu să înţelegem ce doriţi D-voastră, căci, după scrisoarea primită, nu e lămurit ce doriţi. 2) Nu cunoaştem dispoziţiunile care existau în anul 1919 şi ar fi de prisos, deoarece de atunci şi până acum s’au schimbat lucrurile. Atunci era imediat după război, pe câtă vreme acum suntem în timp normal. 3) Apoi ne mai spriţi că nu aveţi niciun act. Dacă nu aveţi niciun act la mână, nu puteţi cere nimic. 4) Totuşi am vrea să ştim : ce anume doriţi ? Asociaţia generală a profesorilor secundari şi instituţiile pentru educarea tineretului Din partea d-lui I. Nisipeanu, preşedintele Asociaţiei generale a profesorilor secundari, primim, cu rugămintea de a se publica, cele ce urmează • Domnule Director Vă rog călduros să publicaţi cele ce urmează, în mult apreciatul dv. ziar: In interesul stabilirii adevărului şi pentru edificarea colegilor şi a opiniei publice, ţin să dau următoarele explicaţii, în legătură cu congresul cercetaşilor ţinut la Braşov : La Braşov n’a fost convocat un congres al Asociaţiei generate a profesorilor secundari, întâi de toate pentru simplul motiv că, fiind în vacanţă şi neputând, de aceea, întruni comitet executiv, nu puteam eu singur, preşedintele, să convoc un congres.’ La Braşov a fost o reaminune a unui număr de profesori secundari, cari activează de mai multă vreme în cercetăşie, şi o reuniune a directorilor şi directoarelor de şcoale secundare, convocaţi de minister. , Prezenţa mea la această reuniune şi la deschiderea jamboreei a fost un răspuns care se cuvenea la o amabilă şi o distinsă invitaţie a comandamentului cercetăşiei. Solicitat să vorbesc despre cercetăşie, în adunarea profesorilor şi directorilor, mi-am spus cuvântul asupra acestei instituţii, ale cărei merite şi foloase pentru şcolari le-am relevat. Am accentuat însă, că şi cercetăşia, ca şi orice alt fel de activitate perisco- lară, nu poate să dea roadele aşteptate, dacă nu se face prin şcoală, în cadrele şcoalei şi cu slujitorii şcoalei. Mi s’a răspuns, oficial şi oficios, că aşa s’a înţeles şi în sferele de sus . Că nu se ţinteşte de loc a se realiza instituţii educative pentru tineretul şcolar cu o autoritate care să depăşească şcoala şi pe profesori, ci în cadrul autorităţii şcolare şi cu profesorii. In acest sens, şi numai în acest sens s’a pronunţat şi consiliul general al asociaţiei, în ultima sa şedinţă din iunie, şi eu n’am făcut altceva, atât în vorbirea mea din reuniunea de la Braşov, cât şi în cuvântarea către Suveran, decât să exprim acest punct de vedere al asociaţiei noastre. Dacă profesorimea de grad secundar a venit mai târziu să-şi spună cuvântul privitor la iniţiativele pentru completarea educaţiei tineretului, asta n’a făcut-o fiindcă i-ar fi fost aşa de greu,—cum s’a spus,—să înţeleagă importanţa chestiunii, ci pentru că ea s'a pus întâi în afară de profesorime, fără a fi chemată dela început să-şi spună cuvântul şi să colaboreze la legiuirile ce s’au întocmit. S’a adus un blam nemeritat şcoalei, pentrucă s’au produs anumite abateri morale grave ale unor şcolari, şi s’a lucrat, în cele dintâi momente, de panică, pe deasupra şcoalei şi a profesorilor. Chemaţi, în sfârşit la o colaborare egalitară, profesorii secundari nu pot să nu răspundă ei, şi n’o vor precupeţi, dacă, într’adevăr, nu se înţelege prin cercetăşie şi străjenie să se ştirbească câtuşi de puţin autoritatea şi prestigiul profesorilor, şi timpul de învăţătură al copiilor, dună programele în vigoare. Noi aducem toată simpatia, toată puterea noastră de muncă şi toată priceperea pedagogică in aceasta acţiune educativă, în nădejdea că toţi factorii ei vor fi sinceri în colaborare, dezinteresaţi şi fără veleităţi de supraordonare. Binevoiţi a primi toată consideraţia mea.I. Nisipeanu, Preşedintele Asociaţiei generale a profesorilor secundari Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reinoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. SAMBATA, 15 AUGUST Sânta-Măria Mare. Uspenia. Magazinele deschise. Biurourile C. F. R. deschise. Crt.: Adormirea Maicii Domnului. Cat.: Adormirea Maicii Domnului. Prot.: Adormirea Maicii Domnului. Evreesc : 27 Av. 5606. Sabath. Mahomedan: 27 Gemadi el-Aver 1355. Răsăritul Soarelui 5.20 ; Apusul 19.20. CALENDAR ISTORIC SI LITERAR 15 AUGUST In această zi, In anul... 1646, s’a zidit biserica din Dobresni (jud. Ilfov). De-asupra intrării in biserica se află inscripţia: „Cu bună voe Tatălui şi cu ajutorul Fii (u) lui şii cu săvârşitilui Svăntului Duhu rădicatu-se-au această svăntă şi dumnezeiască besearică pre hramul prea-ci(n)stitei şi slăvitei Uspenii bogorodiţă (— Născătoarei de Dumnezeu, n. Pr), în zilele prea-luminatului Jo Matei Voivod Băsăriab, şi au făcut den temelie jupan Costându Vel Sărdar, snu Jo Şărban Voivod, (— şi, n. Pr.) jupăniţa Băliaşa. Pis (— scris, n. Br) rusta (· luna, n. Pr.) Avgust 15 dnă (— zile, n. Pr.), vă leat (— la anul, n. Pr.) 7154 (_ 1646, n. Pr.), Ispravnic Vladului Logofăt”. 1837, s’a născut în Iaşi colonelul Neculai Scheletti, membru al societăţii de acolo „Junimea”. Decedat la 1872, Scheletti a colaborat la revista „Convorbiri literare” cu traduceri din Goethe, Schiller, Heine, etc. şi a publicat într’un volum prima parte a lui Faust de Goethe, în colaborare cu Vasilie Pogor. 1877, Ruşii fiind bătuţi ppntru a doua oară la Plevna de Turci şi Marele Duce Nicolae cerând de urgenţă ajutoare, Principele Caro® al României plecă (15 Aug.) la cartierul general rusesc, la Gorina- Studena, spre a se înţelege cu Ţarul. Acesta îi oferi comandamentul superior asupra trupelor ruseşti dinaintea Finevnied, cari să opereze în unire cu armata română, formând armata de Vest. Astfel, Domnul României le-a condus la izbândă spălând ruşinea de pe obrazul Ruşilor. 1888, a apărut în Bucureşti primul număr din ziarul „Adevărul” de astăzi, sub directoratul lui Alex. V. Beldiman. Cu timpul, ziarul îşi schimbă titlul în ,Adevărul politic” şi „Adevărul de dimineaţă”. De la 1898, ziarul trece sub directoratul lui Const. Milş, iar intre 1891 şi 1892 proprietar — editare Thoma Bacoescu. Ziarul a avut ca suplimente gratuite: ,Belgia Orientului”, ,,Din toată lumea”, „Litere şi arte”, „Mişcarea economică”, „Moda ilustrată”. „Pentru copii şâ „Viaţa militară/’. LUCIAN PREDESCU diojurnal. Meteor. Paris, Turnul Eiffel, 1182 kHz. 252 m. 60 kw. — 20.20: Jurnal vorbit. 20.45 : Revista presei. 20.55 : Politică internă. DUMINICA, 16 AUGUST RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 7.30: Deschiderea emisiunii ; Gimnastică ritmică; Radio jurnal; Concert de dimineaţă (discuri) ; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8.30 : închiderea emisiunii. 12 : Clopote. 12.05 : Predică de pr. M. Bulacu. 12.20 : Muzică religioasă (disc.); Pre Tine Te lăudăm de Popescu- Brăneşti şi Aleluia şi Veniţi să ne închinăm de Niculescu (corul bis. Sf. Dumitru P.T.T.); Cuvine-se cu adevărat de Cesnokov şi Sfânt, Sfânt de Hubik (corul bis. Domniţa Bălaşa, dirij. de Chirescu) ; Mărire ţie unule născut de Niculescu, Aleluia de Berzowski şi Unul Sfânt de Vidu (corul bis. Sf. Dumitru P.T.T. dirij. de Niculescu). 12.40 : Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 12.44 : Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri): Eva Marie, fox de Engelsberger şi Foxtrot de Strauss. Ne-am întâlnit pe bulevard, tango de Constantinescu şi Să nu crezi in femei, tango de Constantinescu (canto); Lungeanu); Dynomidem, vals de Josef Strauss şi Vals imperial de Joh. Strauss; In fiecare zi, în fiecare noapte şi Fox de Dubin şi Warren; Hora Florica şi Sârba 22. Orchestra Ioniţă Bădiţă; Secretul unei nopţi, de Moretti şi Dacă aşi câştiga cinci milioane, de Mercier (voce: Prejean). 13.25—13.35: Culturale. Sport. 13.40 : Muzică variată (discuri): Uvertură la opera „Zampa” de Herold. Orch. simfonică din Berlin, dirij. de Szell; Inimă edrobită de Gillet, orch. Marek Weber; Fantezie din „Traviata” de Verdi, orch. Simfonică din Berlin, dirij. de Günter; Fantazie din „Coppelia” de Delibes, orch. Simfonică dirij. de Szyfer. 14.15 : Radio jurnal. 14.30 : Muzică distractivă (disc.): Spune-mi ce ai pe inimă, slowfox de Lorey; Melodii de Mills şi Turk, duetiştii mericani: Layton şi Johnstone. 14.45 : Ora veselă : Stroe şi Vasilache: Sport siluetă. 15 : Culesul fructelor şi păstrarea lor de C. I. Teodorescu. 15.15 : Muzică populară — Tr. Naidin, muzicuţă : Cavalul ; Didinel şi Vionel; Cântece vechi ; Sârba de la Severin. 15,30: Cronica vieţii economice şi agricole. 15,45: Lectură pentru săteni. 16: Concert de muzică populară. — Taraful Ioniţă Bădiţă : Dragă mi-eşti fetiţo dragă; Ştii tu puică ştii tu bine; Brâu dela Vlaşca; Am amantă mititică; Hora din Topoloveni; Eşti puicuţă la portiţă; Lasă-mă să pătimesc; Focul de la Costeşti; Sârba din Valea mare. 19: închiderea Olimpiadei din Berlin. 20: „Fidelio“, operă în 2 acte de Beethoven, dirij. de Arturo Toscanini. (Transmisie din Salzburg). Distribuţia: Ministrul, Karl Bisutti, Florestan, Koloman Pataky; Rocco, Anton Baumann; Leonora, Lotte Lehmann; Don Pizarro, Alfred Jerger; Marcelina, Luise Hellersgruber; Jaquino, Hermann Gal-Orchestra Operei de Stat din Viena. In pauză (2,1,15—21,45). Câminuri de studenţi în ţările apusului, dedica Stella Vladescu* 22,50: Radio jurnal. — Rezultatele sportive. 23: Concert de seară. — Orchestra Radio, dirij. de I. Ghiga; Uvertură „Ţiganca“, de Balle. Estudiantina, vals de Waldteufel; Dans spaniol, de Sarasaié; Menuet, de Boccherini; Cântec trist, de Ceaikovsky; Marş militar, de Saint- Saens. 23.55: Ultimele ştiri . 1» Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 21: Simfonia IX (Beethoven); 22,15: Inf; 22,20 : Concert de orchestră; 23: Meteor, Inf.; 23,30: Berlin. Concert de muzică internaţională de dans; 23,45: Inf.Varşovia, 223 kHz. 1500 m. 150 kw. — 21,25: Sketch; 21,40: Revistă politică; 21-50: Radiojurnal; 22: Audiţie literară; 22,30: Sport; 23,35 Recital de canto; 24: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 20: Orchestră de salon ; 21,10: Seară veselă; 22,30: Inf ; 23: Orchestră de jazz; 24: Orchestră de ţigani; 1,06: Ultimele vii. Viena, 592 kHz. 506,8 n. 120 kw. 21: Simfonia IX (Beethoven) ; 22,15: Pentru a 100 oară reprezentarea piesei „Jedermann“; 23: Inf. Sport.; 23,20: Plăci; 24: Inf.; 0,16: Orchestră de jazz. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. 20.05: Concert de muzică militară; 20.56: Conf.; 21: Pelmel instrumental; 21,45: Brno; 22: Ora ; 22,10: Melodii şi dansuri naţionale 22,45: Inf. olimpice; 23: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23,20: Plăci; 23,25: Inf. în germană; 23,30: Orchestră de salon, Roma, 841 kHz. 356,7 m. 100 kw. 18: Concert de muzică sincopală; 19,30: Plăci; 20,30: Sport, Plăci 21,05: Ora, Inf. Radiojurnal; 21,30: Conf.; 21,45: „H. Guarany“ operă de Gomes. Milano, 814 kHz, 368,6 m, 50 kw, 20,30: Sport, Plăci; 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal; 21,30: Conf.; 21,40 : Concert simfonic; 22,30: Teatru radiofonic. După teatru muzică de dans. 24: Radiojurnal. Paris Turnul Eifel, 1182 kHz. 252 m. 60 kw. — 21:30: Recital de sonate Beethoven. 6/Zctchop SAMBATA 15 AUGUST RADIO - ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. RADIO - BUCURESTI S23 kHz., 364,5 m., 12 kw. 7.30: Deschiderea emisiunii; Gimnastică ritmică; Radio jurnal; Concert de dimineaţă (discuri); Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8.30: închiderea emisiunii. 13.30 . Ora. Cota Dunării Culturale, Sport. 13.40 : Concert de prânz. Orchestra V. Julea, canto ; Mia Braia, P. Alexandru ; Arii naţionale ; Sunete româneşti, aranj. de Daubar; Doar tu, tango de Andreescu; Dragostea e copil ce se leagănă, slow de Vasilescu; Spune-mi vorbe dragi de Lenoir; Arii naţionale (imitaţie de cimpoi de Julea).14.15 : Radio jurnal. 14.30 : Continuarea concertului I Fă Maria romanţă de Gh. Emilian; A fost un vis frumos, tango de Boldeanu ; Puişor de Martini; îmi eşti datoare o sărutare; De ce spui nu, tango de Hakmeier; Mână Gheorghe, arie populară. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.03 : Concertul orchestrei de dans Th. Sibiceanu, canto: Lya Crăciunescu; Basmele pe care le visăm vara, tango de Mohr; Diga, tango argentin de Cesoli; Contrabandista valiente, paso doble de Lacostella; Tot te iubesc ? tango de Th. Sibiceanu; Hot de Joe Venuti (vioară : Thomas şi pian : Th. Sibiceanu); El pasador, tango argentin de Cesoli; Aşa începe o iubire, slow de Livia Mecca; Romanescu, tango de concert de J. Gade; Iubirea -i poveste minunată, vals boston de Th. Sibiceanu; Să nu mă minţi, tango de Anghel Miclescu ; Viva Espano, paso doble de Herk ; Norocul durează numai o clipă, tango argentin de Laubé ; Prasos, paso doble de Bruguera. 20 . Conferinţă ocazională : Ziua marinei. 20.20 . Concert religios de orgă, transmis de la Biserica Neagră din Braşov. Executanţi: prof. Victor Bickerich (orgă), prof. S. Biemel-Braşov (vioară) şi d. Hans Georgi- Sibiu (oboiu). 21.20: Poşta technică, de ing. Emil Pătraşcu. 21.35 : Concert de seară; Orchestra de salon Radio, dirij. de C. C. Nottara; Uvertură spaniolă de Keler ; Nemuritorul Verdi, potpuriu de Morena; Nocturnă de Borodin; O noapte de vară; vals de Waldteufel; Potpuriu de cântece vieneze de Rechtenwald. 22.30 : Radio jurnal. Sport. 22.45 : Muzică românească de Gh. Dima — Alexandru’ Grozuţă (canto) ; Jelui-m’aş şi n’am cui ; Sub fereastra mândrei mele; Mândruliţă de demult; Cântec de toamnă ; De ce nu-mi vii ? Știi tu mândru. 23.55 : Ultimele știri. 23.10 : Concert nocturn al orchestrei Ionel Cristea, transmis de la restaurantul Bulevard. ❖ Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 19: Concert de muzică militară. 20: Ecouri olimpice. 21.10 : Dansuri din toată lumea. 23: Meteor, Inf. 24 : Berlin, Orchestră de dans. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20 : Concert vocal. 21.15 : Audiţie pentru polonezii din străinătate. 22 : Concert coral. 23: Inf. olimpice. 23.30: Sport. 23.35: Recital de mazurci. 24: Orchestră de dans. 0,30: Muzică de dans pe plăci. Viena. 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. 21.05 : „îndrăgostita ’ operetă de Dostal. 23.10: Inf., Sport. 23.20 : Reportaj olimpic. 23.50 : Sport, Inf. 0.10 : Concert de pian. 050 : Din Budapesta. Orchestră de țigani. Praga. 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. 1955: Plăci. 20 : Inf., Meteor. 20.35: M. Ostrava. 21.35: Din Salzburg. 22.05 : Kosice. 22.45: Reportaj olimpic. 23 : Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 23.15: Plăci. 23.30 : Orchestră de dans. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20: (Napoli) Plăci. 20: (Roma) Muzică variată. 20.20: Concert. 21.05 : Ora, Inf. Radiojurnal, Meteor. 22.15: Concert de violoncel 23 Inf. 23.10: Muzică de dans. Milano, 614 kHz. 368,3 m 50 kw. 20: Muzică variată. 21.05 : Inf., Ra ---------------XO X--------------- st. I PROVOCĂRI MAGHIARE La noi acasă, ni se pretinde să vorbim ungureşte Satu Mare. 14 August Ni se semnalează cazul, că la atelierul de maşini şi reparaţiuni mecanice, proprietatea unui anume Nocari din str. Avram Iancu, au fost primiţi ca lucrători trei tineri români, cărora patronul atelierului le-a interzis să vorbească româneşte şi că au fost ameninţaţi cu darea afară dacă le va veni în gând să reclame cuiva. Credem că această îndrăzneală din partea unui ungur este prea mare şi cei în drept vor sancţiona cum trebuie pretenţia ca la noi acasă să ni se pretindă să nu vorbim limba strămoşească. Dacă aici, în mijlocul nostru, câte un netrebnic are astfel de pretenţii faţă de unii lucrători cari sunt nevoiţi să-şi câştige pâinea muncindu-i lui, atunci la ce să ne mai aşteptăm cu fraţii noştri de peste hotare, rămaşi, la bunul plac al asupritorilor de veacuri? Să mai arăt un caz. A doua zi după sărbătorile Restauraţiei, o doamnă din acest oraş a dus o rochie a ficei sale, la o croitoreasă pentru a i-o transforma. In timpul când desfăcea rochia, croitoreasa a găsit, — rămas de la serbări, — tricolorul românesc prins de rochie. Furioasă, croitoreasa, care era o unguroaică îndârjită, a smuls concorda şi aruncând-o i-a strigat doamnei în ungureşte : „D-ta nu ştii că altei e ţara ungurească ? De ce purtaţi asta ? Din cele de mai sus vedem câtă duşmănie ascunde sufletele vechilor noştri asupritori, cetăţenii noştri minoritari, cari trăesc în mijlocul nostru, sub oblăduirea aceloraşi legi. Noi, niciodată n’am reacţionat aşa cum trebue, dându-le la fiecare caz, lecţia pe care o meritau. Ca să ni se pretindă să nu vorbim româneşte la noi acasă de un minoritar, care numai datorită îngăduinţei noastre a ajuns să fie patronul unui atelier şi ca o croitoreasă să ne oprească a purta tricolorul într’o zi sfântă a neamului, e o îndrăzneală care credem că întrece orice margini. După două decenii dela Unire, dacă mai suntem expuşi la astfel de provocări, e prea mult. Şi să se mai plângă ungurii că sunt asupriţi în ţara noastră ! Prea marea noastră bunătate şi libertate pe care le-am acordat-o în toate ocaziile, i-a făcut să fie îndrăzneţi şi în oprăznicia lor să ne pretindă lucruri nebuneşti. Să nu creadă însă că noi uităm repede orice insultă ce ne murdăreşte demnitatea noastră. Orice răbdare are margini! Congresul internaţional de preistorie de la Oslo In zilele de 3—8 August s-a ţinut la Oslo al doilea congres internaţional de ştiinţe preistorice şi protoistorice, sub înaltul patronaj al M. S. Regelui Haakon VII al Norvegiei. Lucrările au avut loc în localul universităţii. Au participat peste 500 de învăţaţi din toate ţările. Şedinţa de deschidere s-a ţinut în sala de festivităţi a universităţii, în prezenţa M. S. Regelui. Discursurile de întâmpinare au fost rostite de către d. prof. Rolet, ministrul afacerilor străine, care a fost în Bucureşti, în primăvară, cu prilejul adunării comitetului istoricilor, şi de d. prof. Broegger, preşedintei congresului. Din partea congresiştilor a răspuns sir Peers, fostul preşedinte al primului congres, ţinut în 1932, la Londra. Au asistat, afară de participanţii la congres, un numeros public şi tot corpul diplomatic. Lucrările au constat din desbateriile consiliului permanent şi din comunicări ştiinţifice asupra ultimelor descoperiri. Din partea României au participat de docent univ. Radu Vulpe şi d. Vladimir Dumitrescu, directorul muzeului naţional de antichităţi, ambii secretari în consiliul permanent al congresului. Comunicările pe cari le-au prezentat d. Dumitrescu despre „Ornamentele pictate de pe ceramica staţiunii eneolitice de la Atmageiaua Tătărească din Dobrogea“ şi d. Vulpe despre „O civilizaţie precucuteniană de curând descoperită la Izvoarele în judeţul Neamţ”, au fost primite cu un viu interes. Activitatea congresului a fost completată cu excursii la locurile cu monumentele cele mai caracteristice ale arheologiei norvegiene, în special la mormintele Vikingilor. Cu prilejul congresului, d. Iuraşcu, ministrul României, a dat un prânz la legaţiunea României, unde pe lângă delegaţii români, au participat personagii din cele mai ilustre ale ştiinţelor istorice din Norvegia precum d-nii: prof. Broegger, preşedintele congresului, Th. Kierland, preşedintele Uniunii muzeelor norvegiene, un vechi prieten al României; H. Shetelig, directorul muzeului din Bergen; Th. Petersen, directorul muzeului din Trondheim; prof. Olaf Broch, prof. S. Eitrem, Harry Fett, preşedintele comisiunii monumentelor istorice şi d-nii Nils Tovsen, consulul României, d. Zănescu, secretar de legaţie şi d. Schmierer din personalul legaţiei. Atât prin prezenţa distinşilor învăţaţi norvegieni, cât şi prin discursurile rostite de d-nii ministru Iuraşcu şi prof. Broegger, prânzul a constituit o preţioasă manifestare a prieteniei şi colaborării ştiinţifice românonorvegiene. Un ceaiu în cinstea congresiştilor s’a dat la palatul regal de M. S. Regele Haakon. Deasemeni diferite prânzuri şi cine s’au dat de municipiul oraşului Oslo, de societatea arheologică norvegiană şi de alte instituţii. Şedinţa de închidere a congresului a avut loc Sâmbătă 8 August. Congresul a aprobat ca viitoarea adunare să se ţină la Budapesta în 1940. Misiunea profesorului Broegger expirând, preşedinte al congresului a fost ales de prof. F. von Tompa, directorul muzeului naţional din Budapesta. Epizootiile din judeţul Făgăraş Făgăraş, 13 August In ultimul timp, în diferite părţi ale judeţului nostru bântue, diferite epizootii, cauzând mari pagube. Astfel, în comuna Cobor au murit 17 animale, (dalae). Aceeaş epizootie bântue şi în Lovnic, Văleni, Colun şi Cârţa, unde au murit numeroase animale. D. dr. Ion Tătaru, medicul veterinar al judeţului, e plecat în comunele contaminate, unde vaccinează animalele sătenilor. In comunele Comăna de Sus, Şercăiţa, Vaida, Recea, Dridif, Hurez, Felmer, Toamdla, Viştea de Jos, Bruiu Oprea Cârţişoara, Drăguş şi Făgăraş s’a ivit pesta porcină, producând numeroase pagube. Ca măsuri de combaterea acestei epizootii, s’a închis târgul de porci din oraş, iar în comunele contaminate s’a interzis scoaterea porcilor la câmp şi s’au luat măsuri pentru dezinfectarea coteţelor cu var şi creolină și vaccinarea animalelor. -------* »o s------- Cronica sporturilor mmmimmkmH » Ferencváros a debutat victorios in Capitală Oaspeţii au dispus de Venus cu 3-2 (2-0).— Bucureştenii meritau să termine la egalitate După o lună de zile de repaus deplin meritat, activitatea foot-ballistică a fost reluată. Inaugurarea noului sezon s-a făcut joi după amiază şia avut caracter internaţional. ’ Pe arena din splaiul Independenţei un număr preia redus de spectatori — 6-7000 persoane — în raport cu importanţa evenimentului — a asistat la jocul între echipa maghiară Ferencváros şi formaţiunea bucureşteană Venus, întâlnirea s’a terminat cu victoria oaspeţilor la o diferenţă minimă. Din capul locului, trebuie însă să recunoaştem — fără patimă — că bucureştenii meritau să termine cel puţin la egalitate. Făcând această categorică afirmaţie nu vrem să scădem câtuşi de puţin din meritele învingătorilor şi frumuseţea victoriei obţinute de ei. Ferencváros a făcut o partidă frumoasă, nu însă la înălţimea faimei de care se bucură. In prima parte a jocului s’a impus totuşi cu autoritate. In această repriză, oaspeţii au fost categoric superiori, şi au arătat clasa foot-ball-ului maghiar. Unei echipe cu veleităţile Feremcvarosului i se cere însă să joace la fel de bine tot matchul, nu numai o singură repriză. Ceea ce nu a fost cazul. In a doua repriză, Venus a reacţionat cu însufleţire şi a luat conducerea jocului, fără a întâmpina o rezistenţă serioasă din partea adversarilor. In primul sfert de ceas, de la reîncepere, bucureştenii au jucat numai în faţa porţii Ferencvarosului, care lupta disperat să degajeze terenul. In acest timp şi până la sfârşitul jocului, Gruin a avut nenumărate ocazii de a marca. Singur la câţiva metrii în faţa porţii apărate de Kuttassi, se fâstâcia, şi în loc să tragă la poartă, trimitea mingea la centru. Deasemenea Sepi, urmărit de ghinion, a tras câteva lovituri în bară sau milimetric deasupra porţii. S’A MARCAT Scc fost deschis de Ferenc in minutul 10’ Toldi mingia In bară, de unde î. "i și este reluatâ de Thur „a . 3 o impinge cu capul în poartă Două minute mai târziu, Taenzer centrează. Thur reia și marchează imparabil. In a doua parte a jocului, după 2 minute, Humus înscrie un punct dela 16 m. In minutul 22, Iaszbereni, care l’a înlocuit pe Toldi, reface situaţia, marcând încă un punct, pentru echipa sa. Zece minute mai târziu Sepi este deschis de Ene şi marchează, reducând scorul la 3—2, care rămâne neschimbat până la sfârşit. ECHIPELE Ferencváros : Kutlassi, Polgar, Korány, Lyka, Marc, Hoffman, Taenzer, Thur (Kiss) Sarossy, Toldi (Jaszberény) Karácsony: Venus, Ghenea (Iordăchescu) Albu, Sfera, Bărbulescu, Eisenheissen, Gorgorin, Gruin, Sepi, Bumis, Cârján, Ene. D. Petrescu a condus cu mici scăpări. Mai multă grijă pentru staţiunile noastre de cură Problema organizărilor staţiunilor noastre balneare, climatice şi de turism este totdeauna de ani încoace, de actualitate. Pentru că anevoie se face ceva pentru ridicarea lor şi de multe, multe lipsuri au de suferit atâtea dintre ele. Staţiuni din cele mai dotate de Dumnezeu nu sunt accesibile vilegiaturiştilor din cauza lipsei mijloacelor de transport, în prim rând. Dar să lăsăm această parte. Odată ajuns acolo, orăşeanul plecat de acasă pentru câteva săptămâni de recreaţie, nu întâlneşte mai nimic care să-i dea o bună dispoziţie. Afară de natură, încolo, la fiecare pas se izbeşte de cele două mari rele de care suferă mai toate staţiunile noastre de cură, dezorganizarea şi specula. Sunt staţiuni pentru care autorităţile comunale sau cele judeţene n’au făcut nimic. Sate şi orăşele cari prin aşezarea, lor sunt adevărate colţuri de rai, nu datorează nimic creator mâinii omeneşti, vizitatorii se obişnuiescă sa înoate în praf în rând cu localnicii, sau se lasă de cură, nu există drumuri, nu canalizare, nu apă potabilă nu câteva becuri sau lămpi care să le indice noaptea drumurile şi gropile. Nu există nici urmă de igienă sau de confort Şi atunci, cum să nu-şi ia vizitatorul lumea în cap? Dar când trecem la preţuri? Aceeaşi lipsă de grijă, izvorâtă din defectuozitatea organizării. Specula tronează aci,, la ea acasă. E stăpână. Cum s’ar putea transforma în adevărate localităţi de plăcută recreaţie aceste sate şi oraşe pe care natura le-a dotat în mod deosebit? Iată un câmp de activitate în care atâţia conducători de autorităţi locale ar putea să activeze cu real folos. E drept că s’au tot dat circulări, ordine, ordonanţe, în acest sens. S’au început chiar, acţiuni cu tărăboi in această direcţie, ca în multe altele la noi. Dar ele n’au avut urmări. S’au stins tot aşa de repede pe cât se aprinseseră iniţiatorii lor. Oficiul de turism şi-a luat acum sarcina de a supraveghea şi coordona activitatea pentru ridicarea staţiunilor de interes turistic şi climatic. Ne-a trimis chiar, deunăzi, un comunicat în care se arată ce măsuri s-au luat contra speculei la Braşov. E drept, anemice. Căci nu se rezolvă nimic cu câteva amenzi aplicate pentru lipsa timbrului de turism pe notele de plată. Până acum n’am văzut vreo măsură energică faţă de cei care fac nestingheriţi speculă, în văzul autorităţilor şi în ciuda ordonanţelor pentru înfrmarea speculei, cari s’au strâns maldăre pe la primării. Sperăm totuşi, că prin măsura de acum a oficiului de turism, se face un început. Numai să nu dea şi el greş, ca multele alte începuturi pe cari le-am mai văzut. Pentru aceasta, e nevoie de o acţiune energică, bine susţinută, urmărită zi de zi, prin măsuri aplicate în mod sistematic şi perseverent, la faţa locului, cu prim ordonanţe şi circulari. S’au tot făcut programe, adesea incoherente s’au bătându-se cap în cap Să vedem și fapte. L. M. Un procuror din Brăila lovit Brăila, 13 August Pe când d. procuror Al. Mehtupeiu trecea prin parcul din str. Sf. Arhanghel din centrul oraşului, a fost acostat de d. Willy Wiscooll, proprietarul fierăriei din str. Regală 2, şi lovit, în urma unui schimb de cuvinte. Autorităţile fac cercetări spre a stabili motivul agresiunii. I KWuT fvT 53-lea Nr. £25 Dumînîca lg Sng031 fSgff Tricolorul românesc victorios intre Giurgiu şi Vama Asoc. sportivă „Metropola" se poate mândri anul acesta cu activitatea sa nautică. După performanţa obţinută de cei doi membri ai săi,pe distanţa Bucureşti-Constanţa, cu calcul, ne ţine vestea succesului de astă dată a uneii şi mai grele expediţiuni: distanţa Giurgiu-Vamna- Constanţa, parcursă cu goila „Ing. N. G. Caranfil“. Cei doi temerari sportivi, cari şi-au însuşit această greia victorie, d-nii Gheorghe Brodschi şi P. Vandora, au plecat din Giurgiu la 12 iulie. Pe lângă ambiţie şi curaj şi iau luat în gollă, hrană pentru 5 zile, hărţi şi... tot confortul nautic. Dar imediat după primii 10 km, vântul protivnic, i-a pus la muncă. Cele opt ore de schimb ce şi le promiseseră se scurtau mereu din cauza oboselii. De la 12 iulie şi până la 15 au fost nevoiţi să navigheze în volte, pentru a putea înainta. Ori voltele constitue cea mai grea mânuire a golfelor. Furtuna i-a prins în dreptul km. 89 a canalului Borcea şi le-a rupt ghiuliiu două locuri şi le-a smuls focul rupându-l. Dar cei doi îndrăzneţi membri ai „Metropolei“ au reuşit să tragă la mai şi să repare singuri pagubele. De aici şi până la Tulcea, drumul a decurs în condiţiuni normale. S’au îndreptat prin canalul Sf. Gheorghe, canalul Regele Carol în spre lacul Razelm. In lac au intrat noaptea şi ei singuri o mărturisesc că le-a fost o bună şcoală marină, navigaţia din acea noapte. Au „descoperit" că apa lacului Razelm este dulce, deşi este considerat un lac maritim şi că este atât de lat, încât au mers kilometri prin mijlocul său fără să-i vadă malurile. Deasemenea, stâncile şi conformaţia sa geografică te fac posesorul unor curenţi, foarte interesanţi, atunci când sunt cunoscuţi. Dimineaţa zilei de 22 iulie, i-a prins în mare. In aceeaş zi în dreptul capului Midia, deslănţuindu-se o puternică furtună, Moila s-a refugiat cu greu în dreptul plajei Miamaia-Cazinou. Furtuna, a cărei rezultate au fost grave, deoarece a smuls fixătorul de plumb al ancorei, împreună cu o scândură de la tribord, a rupt şina de fier a chitei, a rupt frânghii, etc. a fost urmată de o acalmie enervantă. Trei zile pierdute pe mare în aşteptare de vânt. La capul Caliacra, neobosiţii noştri navigatori au primit botezul tradiţionalei furtuni al acestui colţ de stâncă. La 29 iulie noaptea,, tricolorul românesc fâlfâia victorios în apele bulgăreşti. La 30 intrau in Varna. Voita „Caranfil“ cu steagul României şi yachtul de 11 m. al canadianului Pethingham cu steag englez, erau singurele îmbarcaţiuni cu cele din port. La Vama, formalităţile, vizita consulului nostru d. Ştirbu, o întrecere cu canadianul, întrecere care spre mirarea lor a fost victorioasă pentru culorile româneşti şi apoi plecarea, întoarcerea a fost grea. Intre 1 August şi 7 August când au acostat la Constanţa, nu au navigat ci mai ajult s’au luptait cui furtuna. Dealtfel ştirile din acea perioadă de vreme, erau alarmante şi pentru noi cari îi urmăreau, deoarece între timp ne-a sosit ştirea naufragiului unei bărci plecate din Balcic, cum şi salvarea unui cutter şi către un vas italian. Norocul şi dârzenia a făcut ca această încercare româneasca să reuşească şi la 7 August să fie primiţi în Constanţa, sfârşind astfel această temerară încercare cu bine. Astăzi goila „Ing. N. G. Ca-' rănii!“ este singura îmbarcaţiune cu pânze în toată România, care în decursul celor 2 raiduri (Cetatea Albă-Bucureşti, întreprins anul trecut şi Ghirgiu-Varna-Constanţa) are viza tuturor porturilor maritime, făcând in întregime litoralul românesc al Mării Negre de la Bugaz la Ecrene. HAND-BALL De la Liga regională Cluburile cari doresc să participe la campionatul regional de Hand-Ball sunt înşiiinţate pe această cale că termenul da înscriere în acest campionat al fost fixat pe ziua de 26 Auguste 1936. Taxa de participare este de lei 100. începerea campionatului a fost fixată pe ziua de 1 Sep* tembrie. Cluburile sunt inştiin* ţaite pe această cale că înce* pând din anul acesta va lua fi» limbă campionatul de juniori. Se pune în vedere clubuirilor că până la începerea campio natului vor trebui să-şi schim* be vechile licenţe ale F. R. B.H. cu cele noi ale F. R. Contrar nu vor avea dreptate joc în campionat. Tragerea la sorţi a programului se va face in ziua de 3 Septembrie când delegaţii grupărilor sunt rugaţi a lua partaj întâmplări din Capitală Arestarea unui escroc Comisarul şef Petrică Stănescu, de la Siguranţa Capitalei, a arestat pe Herman David, escroc îndrăzneţ, care se da drept funcţionar la „wagons-lits” şi se oferea să aducă din străinătate vulpi argintii, mătase şi stofe. Marfa — spunea escrocul — o trecea ascunsă pe la vamă, astfel că o putea vinde pe preţul de cumpărare, cu un mic procent câştig. Cucoanele cădeau în mreje şi escrocul, după ce se lua diferite sume drept aconturi, dispărea. Cu actele întocmite, Herman David va fi trimis la parchet. Accident de automobil Automobilul 435 Iaşi, trecând pe bulev. Dumitrescu Tei, a călcat pe băiatul Nicolae Simionescu, în faţa casei lui, nr. 75. Cu un pixor şi o mână fracturate, rănitul a fost internat la spitalul Filantropia. Şoferul a fost arestat.