Universul, septembrie 1936 (Anul 53, nr. 256-270)
1936-09-16 / nr. 256
Aceasta e „prietenia“ bulgară? Este întrebarea ce ne-am pus, citind propunerile absurde făcute de delegaţia bulgară la congresul mondial al Tinerimii, ce se ţine ■la Gejieva sub auspiciile nu mai ştim cărei „Uniuni internaţionale“. Ce a cerut această delegaţie? Să se atribue Bulgariei, in afară de teritoriul ce o desparte de Marea Egee, teritoriu, care, precum se ştie, aparţine Greciei, şi Dobrogea noastră. Nu o parte din Dobrogea, nu Cadrilaterul, ci Dobrogea întreagă până la gurile Dunării, Dobrogea în care să intre şi porturile noastre la Marea Neagră, ca Mangalia, Constanţa, Sulina, etc. Motivul? E simplu de tot, ceea ce nu înseamnă că este inteligent sau cât de cât întemeiat. Motivul ar consta în faptul — bineînţeles, absolut fals —că România, ca şi, de altfel, Iugoslavia şi Grecia. ..care sunt cuprinse în aceiaşi învinuire, „privează — reproducem după textul telegramei sosite de la Geneva minorităţile bulgare de drepturi elementare, prin interzicerea funcţionării şcolilor şi bisericilor ce folosesc limba bulgară“. Relevăm mai întâiu că biserici ce folosesc limba bulgară, nu există nicăeri. Nu există nici în Bulgaria. Aceasta pentru faptul că nu există cărţi de slujbă religioasă în limba bulgară. In adevăr, se ştie că toţi slavii ortodoxi — ruşi, sârbi, bulgari, ucrainieni — au In biserici ca limbă de slujbă religioasă vechia limbă slava, iar nici de cum limbile naţionale vorbite astăzi de fiecare element slav. Aşa se face, de pildă, că în Macedonia sârbească, unde în vremea turcilor erau biserici bulgare, din ziua în care preoţii bulgari au fost înlocuiţi prin preoţi sârbi, slujba în acele biserici se face după acelaş ritual ortodox şi exact în aceiaşi limbă, fără schimbarea unui, singur cuvânt. E aceiaşi limbă slavă, în care se slujea în trecut în bisericile de aci, din ţară. Iată, deci o primă şi, gogonată minciună din partea delegaţiei bulgare de la congresul din Geneva. Nu mai puţin mincinoase şi calomnioase sunt şi celelalte afirmaţiuni ale aceleiaşi delegaţii, afirmaţiuni privitoare la aşa zisele persecuţiuni de care ar avea parte minoritatea bulgară din Dobrogea. Am arătat şi stabilit cu fapte concrete şi documente hotărîtoare, că astfelde afirnaţiuni sunt de domeniul fanteziei şi că nu dovedesc altceva decât o persistentă şi incurabilă rea credinţă din partea bulgarilor. De altfel, preşedintele delegaţiei tinerimii române, d. Virgil Veniamin, pe care il felicităm pe calea aceasta pentru succesul obţinut, a nimicit prin documentatul răspuns ce a dat toate aberaţiunile şi infamiile debitate de delegaţii bulgari. Aci însă ţinem să relevăm mai ales ipocrizia şi duplicitatea vecinilor noştri de la Sudul Dunării. Aşa, în declaraţiile oficiale făcute de conducătorii statului lor, ţine să ne asigure că dorinţa lor cea mai vie este să întreţină cu România relaţiuni cât mai amicale. Aceiaşi conducători trimit însă la Geneva delegaţi, cari debitează pe socoteala României şi a poporului român toate inepţiile şi calomniile şi cer ciopârţirea ţării noastre. Iar culmea e, că presa bulgară ne aduce tot nouă învinuirea că aţâţăm spiritele, şi creăm o atmosferă ce împiedecă stabilirea de raporturi prieteneşti între cele două ţări şi cele două popoare. Morala unei crize Nu se face ordine cu des ordine de SAINT BRIC De câte ori mi-am, îmuiat pana in cerneală înainte de a mă hotărî să scriu aceste rânduri ! Un glas îmi șoptea la ureche: „bagă de seamă", nu trebuie să te amesteci în treburile altora, mai ales în treburile celor mai dragi prieteni. Alt glas adăuga: „există răni atât de dureroase, ■încât rişti să le înteţeşti durerea învăluindu-le într'o compătimire afectuoasă“. Dimpotrivă, o chemare puternică îmi poruncea să surprind în flagrant delict de eroare strigătul de desnădejde al poetului. Oare nu erau meleagurile româneşti acelea unde Ovidiu a ţintuit pe fruntea ingraţilor nemuritorul „solus eris“. Nu, un francez nu poate admite părăsirea în nenorocire a ,unui bărbat de stat, strâns legat de ţara lui în zilele bune ca şi în cele rele. Dar alt sentiment înlătură orice şovăire, e conştiinţa răspunderii. Trebue uşurată într'o criză în care Franţa a avut o parte foarte mare. • Nil e oare evidenţa însăşi? Ori ce altă explicaţie păcătueşte de la temelie sau e necompletă. Căderea d-lui Titulescu nu _ o «V poate fi atribuită mişcărilor de tvOUtinu&re ® Pa** **®/ partid din România. Eminentul bărbat de stat era în afară, mai mult, deasupra luptelor de partid. Mișcările inevitabile de pendulă puteau să-l lase nepăsător. N'avea prietenii credincioase în toate taberile? Căderea d-lui Titulescu nu poate fi explicata printr'o modificare a directivelor politicii internaţionale române. Consacrante de experienţă, orientările pe cari le-a dat sunt singurele compatibile cu interesul României. Primul cuvânt al urmaşului său a fost de a-i aduce un omagiu strălucit. Unide e deci schimbarea, dacă nu în condiţiile cari au fost socotite ca fiind în afară de orice discuţie. Aci tocmai găsim repercusiunea evenimentelor, cari s-au produs în Franţa în cursul ultimelor luni. O politică ce ţinteşte la menţinerea ordinei stabilite nu poate fi contestată atâta timp cât are o superioritate de forţe indiscutabilă şi hotărît legată de principiile de ordine. Aceasta era situaţia când Mica înţelegere, nu- Oraşul San Sebastian, ocupat de naţionalişti * Trupele înaintează cu prudenţă .— Guvernatorul a fugit la Zantaga San Sebastian, 13 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas“ telegrafiază . La miezul nopţii, naţionaliştii au ocupat primele case ale oraşului, împuşcăturile răsunau pe străzi. La ora 2, naţionalis-Guvernatorul a San Sebastian, 13 (Rador). Trimisul special al agenţiei „Havas“ transmite : O. Ortega, guvernatorul oraşului San Sebastian, a plecat astă noapte la Zumaya, unde va stabili cartierul general şi postul de radio al trupelor guvernamentale din acea regiune. Părăsind oraşul San Sebastian, înainte de a fi ocupat de forţele naţionaliste, guvernatorul Ortega a declarat că a luat toate măsurile pentru a putea continua lupta cu forţele rămase credin- cioase guvernului. La ora 6 dimineaţa, ai părăsit oraşul Iaşul San Sebastian nu e încă complet ocupat. Trupele naţionaliste înaintează cu prudenţă, îm.'.ă rezistenţa guverncampbitalilor este foarte slabă. Guvernatorul Ortega a declarat că pe frontul de la Guipuzcoa nu va lăsa decât detaşamente slabe de Infanterie, înarmate cu mitraliere, spre a întârzia înaintarea adversarilor. Rezistenţa va fi stabilită în regiunea Orio, unde se crede că guvernamentalii vor primi ajutoare şi muniţiuni, graţie cărora peste opt zile vor putea să dea un atac general, dar cel mai categoric ştirea publicată recent în străinătate şi care anunţa că în curând ar urma să se încheie un armistiţiu pe timp de 15 zile între guvernul din Madrid şi guvernul din Burgos. OFIŢERI NAŢIONALIŞTI CONDAMNAŢI LA MOARTE Valencia. 13 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas“ telegrafiază . Tribunalul a condamnat la moarte pentru participare la mişcarea naţionalistă pe un locotenent colonel şi cinci locotenenţi din regimentul de cavalerie Lusitania. Doi căpitani din aceiaşi unitate au fost osândiţi la muncă silnică pe viaţă. GENERALUL FRANCO CONDAMNA MASACRELE Paris, 13 (Rador). — Generalul Franco a făcut declaraţii unui corespondent al ziarului „Le Matin“. El a spus că mişcarea naţionalisfcă este deşteptarea unui popor care nu vrea să moară în ghiarele comunismului şi ale „barbariei sovietice“, care se pregăteşte să nimicească temeliile civilizaţiei. În continuare, generalul Franco se ridică împotriva masacrelor înspăimântătoare, a devastării bisericilor şi a martirizării preoţilor şi călugăriţelor, făptuite de guvernamentali, şi care justifică pe deplin acţiunea armatei naţionale. NAŢIONALIŞTII AU OCUPAT PORTUL SAN MARCO Rabat, 13 (Rador). Trimisul special al agenţiei „Havas“ anunţă : Postul de radio de la Jerez de la Frontera a comunicat azi dimineaţă la ora 8,15 că aseară la ora 22, forţele naţionaliste au ocupat fortul San Marco unde se găsea sediul concentrărei forţelor guvernamentale. Pe frontul de la Talavera s’a realizat ori o nouă înaintare de 7 km. O escadrilă naţionalistă a bombardat Valencia. La Barcelona se organizează o nouă coloană destinată să atace frontul din provincia Ternei. Iii se aflau în plină înain- Naţionale desminte în molare, deşi progresau încet şi prudent. La un moment dat, staţiunea de cură precum şi mai multe clădiri din oraş au luat foc, deoarece anarhiştii au aruncat bombe incendiare. Celebrul Alcazar (cazarma cadeţilor) din Toledo, în care un mic grup de naţionalişti rezistă de aproape două luni,atacurilor trupelor guvernamentale. Guvernamental n’sti pous rezistsîrta Saint dean de Luz, 13 (Radio Central). — Trupele generalului WîoSa au intrat azi dimineaţă, la oraş, în San Sebastian, fără să li se opună nici o rezistenţă din partea guvernamentalilor, cari au evacuat oraşul. Trupele din San Sebastian au ocupat o nouă Etnie, pe malul oceanului, în dreptul localităţii Orio, având cartierul general la Xumaia. înainte de a evacua oraşul, guvernamentali au evacuat vre-o Î.COO fantei şi copii, trimiţându-i cu vaporul în Franţa. Depozitele guvernamentale cu tot felul de materiale au fost trimise de la San Sebastian la Btilbao. San Sebastian ocupat in întregime San Sebastian, 13 (Rador).—Agenţia Havas transmite : La începutul serii, oraşul San Sebastian era complet ocupat de forţele naţionaliste. ........■iiiii'ilirşrjiMij.iHi^wgp înaintarea din ziua de azi s’a terminat prin cucerirea localităţilor Santiago Mendi şi Santa Barbara. De dimineaţă, naţionaliştii ocupaseră complet Astigarrara şi Hernani. In retragere, cetele comuniste au dat foc localităţilor Renteria si Pasajes. NAŢIONALIŞTII NU INCHEE ARMISTIŢIU Burgos, 13 (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas transmite: Un comunicat al iunie! Congresul personalului silvic inferior Congresiştii ascultă expunerea doleanţelor de către reprezentanţii lor (Darea de seamă in corpul ziarului) Pregătiri pentru alegerea preşedintelui Statelor Unite , o Luptă aprigă intre Roosevelt şi London La 3 Noembrie, Statele Unite îşi vor alege un nou preşedinte. Începută încă din Mai, lupta electorală a intrat în faza acută şi, deşi amândouă partidele sunt sigure de victorie, lupta este deosebit de dărză. După toate probabilităţile, învinsul nu va fi prea departe de învingător. Constituţia americană dă dreptul oricărui cetăţean să candideze la funcţia, de cel mai înalt servitor al statului. Practic însă, de ani de zile, nu intră în luptă decât doi Concurenți, reprezentanţi ai celor două mari partide americane: republicanii şi democrată. Democraţii vor vota anul acesta pentru realegerea lui Roosevelt. Republicanii sprijină pe Alf Landon, candidatul oficial al partidului lor. Atenţia Americii nu este îndreptată decât asupra lor. Oricare alt candidat la preşedinţie poate fi sigur că nu va reuşi să atragă nici privirile electorilor şi nicidecum voturile lor. Roosevelt n’a precupeţit nici un efort în cursul îndelungatei perioade electorale. Atracţia sa personală, surâsul său au avut, poate, mai multă valoare din punct de vedere electoral decât discursurile şi programele. In schimb, Landon este lipsit cu desăvârşire de puterea de a-şi magnetize ascultătorii, deşi e foarte fotogenic. Chiar după părerea sprijinitorilor săi, orice discurs pe care-l ţine face să piardă voturi în loc să le câştige. Wiliam Hearst, magnatul preces, care îi susţine cu tot formidabilul său trust ziaristic, l-a sfătuit printr-o scrisoare (pe care democraţii au descoperit-o şi au publicat-o) să ţină cât mai puţine discursuri cu putinţă. Ca totdeauna, în perioadele electorale, mania americană a statisticilor a căpătat frâu liber. In scoale, în trenuri, pretutindeni, s’a făcut câte un referendum. Cel mai însemnat, acela al revistei literary Digest, care n’a dat greș încă niciodată până acim, arată că la primul scrutin victoria va fi a lui Landon. Şi în 1932 Hoover avea majoritatea, dar victoria a fost apoi de partea lui Roosevelt. Anchetele făcute silnic în trenurile rapide care circulă de la Chicago la New-York arată pe republicani victorioşi. Dar nu trebue să se treacă cu vederea faptul că muncitorii, marea forţă a lui Roosevelt, nu călătoresc cu trenurile rapide, pinsorile încheiate până acum în Wall Street arată cinci probabilităţi de succes pentru Roosevelt, faţă de patru pentru London. In general, realegerea lui Roosevelt pare asigurată cu o mică majoritate. Toată America are astăzi ochii aţintiţi asupra alegerilri legislative din statul Mâine. Ele se fac totdeauna ca două luni înainte de alegerea prezidenţială şi sunt socotite drept cel mai bun indicator al rezultatului alegerilor din Noembrie. Spre a asigura reuşita candidatului republican , de care depinde mult şi reuşita sa în Noembrie — Landon se află de câteva zile în Maine, spre a sprijini personal campania electorală. Pentru specialiştii americani şi pentru tehnicienii luptelor electorale trans-atlantice, Roosevelt şi Landon au aceleaşi şanse. Majoritatea nu va putea fi obţinută decât deplasând un număr de alegători dintr’un partid într’altul. Aci se va vedea abilitatea celor doi „şefi ai propagandei“, Farley pentru Landon. De ingeniozitatea lor depinde soarta alegerii. D. ROOSEVELT ALF LANDON MARELE VOEVOD MIHAI S’A ÎNAPOIAT IN TARĂ Măria Sa Marele Voevod Mihai a sosit Duminică seară, la ora 10 şi jumătate, în gara de Noră, venind cu trenul dela Florenţa. La ora 12 şi 10 noaptea, Marele Voevod Mihai a plecat la Sinaia. -----—XO410X—---- Avion prăbuşit la un meeting . Paris, 13 (Rador). — La o serbare ţinută azi la Noyon s'a organizat şi un meeting de aviaţie. In timpul zborului, un avion, care făcea botezul aerului pentru diferiţii spectatori, s’a prăbuşit dela o mică înălţime. Pilotul, un pasager şi fetiţa acestuia au fost uciși. ------_xelfcox______ INCENDIU LA OPERA DIN PARIS Paris, 13 (Rador). — La clădirea Operei s’a produs un incendiu, care a putut fi localizat în primele ore ale diminueței. Pagubele se ridică la peste un milion franci-Ancheta deschisă n’a putut să stabilească cauza exactă a incendiului. Fațada operei nu a suferit rada avarie. Deasemeni sala cea mare a Operei a scăpat complet neatinsă. Raid aviatic Los Angeles-Moscova Moscova, 13 (Rador). Astăzi au aterisat la Moscova aviatorii Levanovski şi Levcenko, după un sbor de 19.000 klm, între Los Angeles şi Moscova. Curagioşii piloţi au fost salutaţi cu entuziasm de autorităţi şi de populaţie. -xxxX - Xxxx- ES 39 Sfântul Sinod al Greciei conoanta sălbăticiile comuniştilor Atena., 13 (Rador).— Sfântul Sinod al Greciei a publicat un comunicat prin care se dezaprobă în termeni hotărâţi atrocităţile războiului civil din Spania. Comunicatul denunţă şi osândeşte cu asprime cruzimile săvârşite împotriva clerului spaniol şi vestejeşte vandalismele făcute împotriva bisericilor şi aşezămintelor religioase. Sfântul Sinod adresează rugi lui Dumnezeu pentru restabilirea păcii şi dreptăţii în Spania. Ninge la Predeal Predeal, 13 Septembrie De câteva zile, timpul s’a răcit simţitor. Plouă aproape continuu. Pe munţi s'a depus un strat mic de zăpadă, pământul albindu-se ca în toiul iernii. De dimineaţă începuse să fulguiască şi în oraş. Arabii nu vor îngădui ca evreii să fie stăpâni in Palestina Istanbul, 13 (Telor). — Nuri paşa, ministrul de externe al Irakului, care se afla de câteva zile în oraşul Istanbul, a avut intenţia de a pleca astăzi la Geneva şi apoi la Londra. Nuri paşa încearcă a interveni pentru aplanarea conflictului în Palestina. Plecarea sa a trebuit însă să fie amânată, deoarece fiul său a fost urgent operat. Nuri paşa a făcut azi o declaraţie ziariştilor, prima declaraţie de la sosirea sa in Turcia. El a declarat, că nici un arab nu va tolera niciodată, ca Palestina să devină în întregime domiciliul naţional al evreilor. Regretă, că Anglia a trimes noui trupe în Palestina, întărind astfel una din cele două părţi şi provocând nemulţumirea tuturor arabilor. Andrei Bârseanu ca preşedinte al „Asociaţiunii“ de Prof. I. LUPAŞ IV Intre intelectualii Transilvaniei de la începutul secolului XX profesorul Andrei Bârsescu se bucura de o reputaţie necontesitată de nimeni. Mai ales, după ce lucrarea lui ştiinţifică cea mai vastă şi mai importantă, monografia şcoalelor româneşti din Braşov, s-a învrednicit de un premiu însemnat din partea Academiei Române, atenţiunea tuturor membrilor „Asociaţiunii“ se îndrepta cu deplină încredere spre viitoarea lui activitate la cârma acestei societăţi. In adunarea generală din Brajov (1006), după ce i se încredinţase — încă din August 1905, cu prilejul inaugurării Muzeului din Sibiu, — demnitatea de vicepreşedinte, Andrei, Bârseanu făcea, cu modestia caracteristică firii sale, mărturisirea că nu fără sfială s‘a hotărât a păşi la conducerea „Asociaţiunii“ ştiind că locul acesta a fost împodobit odinioară de bărbaţi ca neîntrecutul arhiereu Andrei Şaguna, ca eruditul Timoteiu Cipariu, ca Vasile Pop, fost vicepreşedinte al guvernului ardelean, ca însufleţitul Iacob Bologa şi neobositul Gheorghe Bariţiu. Cerea deci „indulgenţa“ adunării rugând pe toţi membrii „Asocia-,ţiunii“ să aibă în vedere „insuficienţa puterilor sale“ — rugăminte de care aceşti din urmă au fost scutiţi a ţine seamă din binecuvântatul motiv, că puterile lui Andrei Bârseanu s’au afirmat în conducerea acestei instituţiuni culturale, din an în an, în chip tot mai strălucit şi mai cuceritor. La începutul anului 1910 Andrei Bârseanu adresează preşedintelui Şuluţ această scrisoare. Braşov, 4 Ian.v. 1910 „Mult stimate Domnule Preşedinte, îmi iau libertatea a transpune prin filiala de aici a Băncii Albina la adresa Cassei Asociaţiunii suma de 2400 coroane, drept răsplătirea sumei ce am primit-o ca stipendiu din partea „Asociaţiunii“ prin anii 1878— 1881 pe timpul studiilor mele universitare cât am fost ajutat, timp de trei ani, cu câte 400 fl. anual. S’ar cuveni să întorc şi interesele, dar acum nu sunt în stare. Tot ce pot face,este să port şi mai departe în inima mea recunoştinţă faţă cu instituţia, ce m-a ajutat în tinereţa mea şi, întrucât mă iartă modesta mea poziţie socială, să-i dau mână de ajutor la realizarea măreţelor sale probleme. Primiţi, M. Stimate Domnule Preşedinte, încredinţarea celui mai profund devotament. Cu deosebită stimă Andrei Bârseanu profesor“ Gestul acesta de dărnicie „din prisosul atât de măsurat al unui salar de profesor”, a îndemnat pe Octavian Goga să-i închine profesorului de la Braşov articolul intitulat Un suflet frumos, în care pornind din cunoscuta odă a lui Horaţiu „Integer vitae scelerisque purus“, zugrăvea personalitatea lui Andrei Bârseanu în cuvinte ca acestea: „cine a avut norocul să-l vadă în fruntea adunărilor „Asociaţiunii“ în anii din urmă, să asculte cuvintele din care vorbea un spirit lumi-' nat ■tite savant occidental, o minte cumpănită care judecă nevoile unui popor, un talent superior de fin analist care disecă cu ochi ageri o situaţie, cine i-a auzit discursurile de deschidere, cam în fraze rotunzite cu o severitate de artist închid atâtea poveţe şi dau cuvânt unei răspicate demnităţi naţionale, cine i-a admirat cumpătul şi bunul simţ, cu care deslega cele mai dificile probleme, acela a rămas fascinat de armonia distinsă a acestei frumoase figuri din viaţa noastră culturală“ (cf. însemnările unui trecător, Arad, 1911, p. 258—259). Nu putea fi deci surprindere pentru nimeni însufleţirea, cu care după moarte lui Iosif Sterca-Şuluţ, adunarea jubilară dela 1911 a ales preşedinte pe profesorul Andrei Bârseanu, iar vicepreşedinte pe profesorul de teologie dr. Vasile Suciu, mitropolitul de mai târziu al Blajului. Faptul acesta l-a îndemnat pe Andrei Bârseanu să părăsească (Continuare in pag. 2-a)