Universul, octombrie 1936 (Anul 53, nr. 271-285)
1936-10-01 / nr. 271
Anul al 53-bea FONDATOR: EXEMPLARUL * Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G-le F. T. X. No. TaL28&fet2. LUIGI CA2ZAVILLANUNIVERSUL CELE DIM URMJMTMI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZCIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI ; 3.30.10 : SECRETARIATUL PE REDACTIE: 3.3015 _____ DIRECTOR: STELIAN POPESCU Necuviinţe minoritare Funcţionarii publici de origină minoritară sunt supuşi la examene de limba română din îndoita consideraţiune că salariaţii statului trebue să cunoască limba lui şi câ toate actele administrative sunt redactate în româneşte. Dar acestei categorii de funcţionari îi incumbă şi obligaţiuneade ordin natural de a se purta în aşa fel, încât să nu aducă nici o atingere suveranităţii naţionale, sub sancţiunea înlăturării lor şi a urmăririi judiciare, dacă faptele au şi caracter penal. Desigur că la aceleaşi Îndatoriri sunt supuşi — şi trebue să fie suipuşi — şi pensionarii publici de origină minoritară, sub sancţiuni identice. Din nefericire, acest imperativ n’a funcţionat şi nu funcţionează cu punctualitatea, generalitatea şi emergia capabile să înfrâneze abuzul de impertinenţă, comis cu voinţă vădită de a uiltragia statul care plăteşte pe aceşti duşmani. Dacă’ s’ar fi procedat aşa cum procedau odinioară maghiarii cu funcţionarii românii din Ardeal, nu s’ar fi produs şi nu s’ar produce infracţiuni de felul celor semnalate adesea în ziarul nostru, fără totuşi ca autorităţile competente să se fi sesizat. Iată una dintre manifestaţiile cele mai recente ale acestui spirit antinaţional, atât din punct devedere al cunoştinţei limbei române, cât şi din punct de vedere al respectului faţă de autoritatea românească. La administraţia financiară din Cernăuţi s’a primit cuti cerere cu următorul prins: „Fiind impunerea la percepţia II sub rol 7396/1932 făcută din erore, aduc acest cazul nepomenit la cunoştinţa administraţiei pentru a se ordona anulare impunerei. „Menţionez că timbrul obştesc df 8-1-l nu sunt In stare a aduce, fiindcă pensia mea de 3971 lei, care o primesc din timpul fostului ministru de finanţe dr. Constantin Argetoianu (mai înainte Silberer) adică dela 1 Ianuarie 1932, nu ajunge nici jumătate al sumei care mi se cuvine, ne-a asasinat cum se cade“. Cernăuţi, 3 Iulie 1936. Sygmund Linker pensionar B-dul Regele Carol I nr. 32”. Ce rezultat a avut acest atac cu caracter autentic împotriva statului român, căci conducătorii săi se confundă cu acesta? Desigur, plata la curent a pensiei! Despre o sancţiune meritată, cu caracter de exemplaritate pentru elementele înclinate să se poarte la fel, n’avem cunoştinţă. Şi cu toate acestea, există dispoziţiuni legale ce obligă pe factorii judecătoreşti să se învestească în asemenea cazuri cel puţin cu graba cu care se învestesc in altele de mai mică importanţă. Nu cred autorităţile superioare că sunt datoare să intervină prin circulari in acest sens și să supravegheze punctuala executare a ordinelor date, spre a se evita pe viitor asemenea ultragii din partea unor salariaţi ai statului nostru? Dramatica sinucidere a unui elev de la şcoala de ofiţeri de cavalerie Târgovişte, 20 Sept. Călătorii sosiţi cu trenul de la Bucureşti, azi, la ora 9, au fost martorii unei tragice întâmplări. Elevul sergent din anul al III-lea al şcoalei de ofiţeri de cavalerie din Târgovişte, Radu Bolintinain, care călătorea într’un, compartiment de ci. Hm, în apropiere de staţia Târgovişte, neobservat, a scos din buzunarul tunicii un revolver cu care şi-a tras un glonţ în,regiunea inimii. Sinucigaşul a fost coborât în staţia Târgovişte, şi apoi transportat imediat la spitalul militar, unde a fost supus unei operaţii chirurgicale. S’a constatat că aorta a fost perforată de glonţ, ceiace face ca starea sinucigaşului să fie extrem de gravă. Motivele disperatului gest sunt de ordin intim. S’a deschis o anchetă, care se face de reprezentanţii parchetelor militar și civil. (Continuare la pag. 2 a) PROPAGANDA PRIN RADIODIFUZIUNE CONFERINŢA INTERPARLAMENTARA DE LA GENEVA Acum câţiva ani, institutul naţional de cooperare internaţională de la Geneva a luat iniţiativa convocării unui comitet de experţi, care să studieze problema apropierii între popoare şi pacificarea spiritelor prin mijlocul radiofoniei. Un comitet de experţi s-a constituit şi, după un schimb de vederi şi de propuneri, a redactat un raport pe care urma să-l supună Conferinţei dezarmării şi adunării Societăţei Naţiunilor . Cum între timp Conferinţa dezarmării şi-a închis porţile sub presiunea cursei înarmărilor, raportul a fost reexaminat de adunarea S. N., care a hotărât convocarea unei conferinţe internaţionale de radio-difuziune. Zilele trecute, noua conferinţă s-a întrunit la Geneva şi a discutat câteva propuneri în vederea realizării scopului său umanitar şi pacifist. De la început s-au ciocnit „dogmele“ şi concepţiile politice şi religioase in materie de propagandă. Delegaţia austriacă a propus votarea unei convenţii internaţionale, în care să se interzică orice propagandă a caracter antireligios, deoarece ea este contrară pacificării spiritelor şi intereselor naţiunilorPropunerea delegaţiei austiriace a fost sprijinită de defiegaţii Italiei, Elveţiei, Irlandei şi Ungariei, scrie „L’Echo de Paris“. , Nu a împărtăşit însă acelaş punct de vedere delegatul U. R. S. S., Herselman,, care a susţinut următoarea teză: „Constituţia sovietică admite libertatea conştiinţei pentru toţi, adică, atât propaganda religioasă, cât şi cea antireligioasă. In consecinţă, guvernul meu se va opune la orice convenţie prin care s’ar interzice propaganda anti-religioasă prin radiofonie.’...“ Notăm că în U. R. S. S. există un comisariat de stat special pentru organizarea propagandei antireligioase în interior şi în exterior. Iată explicaţia opoziţiei pe care a făcut-o, la Geneva, delegatul sovietic, împotriva interzicerii propagandei antireligioase prin radiofonie. In asemenea condiţii, cum se va putea realiza acordul internaţional? Dar, nu numai propaganda prin radio, antireligioasă, (care, de fapt, este numai anticreştină), trebue să fie interzisă, ci şi cea politică, îndreptată împotriva ordinei sociale, a tratatelor de pace, a integrităţii statelor, sub forma propagandei revizioniste, comuniste, revoluţionare, antimilitariste, căci ea contribue să tulbure pacea. Postul de radiodifuziune din Budapesta, de ani de zile, e în serviciu politicii revizioniste maghiare şi comunică ştiri cu caracter tendenţios, împotriva României şi a guvernului său, ca şi expuneri asupra situaţiei din Ardeal, bazate pe minciună, fals şi calomnie. , Intr’un articol publicat în 2.1552.. Sesiunea extraordinară a Parlamentului francez Discutarea proectului în legătură cu devalorizarea francului Paris, 28 (Radorf. — şedinţa Camerei s-a redeschis la ora 11 şi 20, sub preşedinţia d-lui Herriot. Pe banca ministerială au luat loc mai mulţi membri ai guvernului In frunte cu d-nii Leon Blum, preşedintele consiliului, şi Vincent Auriol, minia-sa dă apoi cuvântul d-lui JAMMY SCHMIDT, raportorul comisiunii de finanţe a Camerei, care face analiza proectului monetar depus de guvern. Raportorul este întrerupt în mai mute rânduri de deputaţii dreptei. Atunci când raportorul aminteşte că devizele au variat în toate epocile care au urmat răsboaielor şi revoluţiilor, deputaţii dreptei îl întrerup cu strigăte de: la această situaţie vreţi să ajungeţi ?“. D. Jammy Schmidt evaluează la suma de 16 miliarde panei disponibilul care rămâne in urma revalorizării aurului Băncii Franţei. D-sa arată că din această sumă, zece miliarde franci vor merge la fondul de egalizarea schimburilor, iar şasemiliarde franci vor servi la rambursarea disponibilităţilor faţă de Banca Franţei. In numele majorităţii comisiunii de finanţe a Camerei, strul finanţelor. La şedinţă participă mult mai mulţi deputaţi decât la începerea lucrărilor Camerei. Tribunele sunt archipline. D. Herriot a anunţat că guvernul şi comisia de finanţe a Camerei cer discuţia imediată a proectului monetar, a cerut votarea raportorul proectului. înainte de a termina, raportorul s-a declarat complet satisfăcut de buna primire pe care au făcut-o guvernele englez şi american propunerei franceze cu privire la devalorizarea francului. „Toţi francezii, a declarat d. Jammy Schmidt, trebue să se bucure de declaraţiile pe care le-au făcut d-nii Roosevelt şi Morgenthau“. După raportor s-a urcat la tribună d. PIERRE COLOMB, deputat radical - independent, care a pus „chestiunea prealabilă“. Oratorul este de părere ca devalorizarea nu trebue să fie făcută într’o perioadă când se pune in joc echilibrul bugetar. Ii urma intervenţiei d-lui Vincent Auriol, ministru al finanţelor, d. Colomb nu mai insistă şi declară că retrage „chestiunea prealabilă“. Se poate însă imputa guvernului faptul de a fi declarat ca el nu va recurge la devalorizare. Experienţa politică a guvernului a fost făcută în mod loial. Oare producţia industrială a sporit? Oare preţurile au scăzut ? Afirm că nereuşita acestei politici este totală. Experienţa guvernului a făcut să sporească preţurile de detaliu mai mult decât preţurile devizei, contrar efectelor devalorizării. Producţia industrială a scăzut în ultimele patru luni. Niciodată şomajul nu a fost mai mare în Franţa ca acum. Ţara şi guvernul trebue să fie puse în faţa faptelor. Experienţa, care în viitor va fi numită „a d-lui Leon Blum”, „în prima ediţie”, a eşuat. Dacă guvernul convine la aceasta, mai este o şansă. Dacă va persevera, nu mai este nicio şansă. Dacă guvernul conviţi- «o I a terminat, noi putem sa avem încă toate, speranţele. Dacă voiţi să reuşiţi, trebue să puneţi o lespede peste politica d-voastră de eri, să schimbaţi aerul care de patru luni apasă asupra ţării. Îacă voi vota pentru sau contra devalorizării, aceasta va depinde de declaraţia pe care guvernul o va face în această privinţă. In această experienţă a devalorizării guvernul se va inspira din politica sa de ori sau va urma experienţa făcută de celelalte 50 ţări unde ea a reuşit ? Continuând discursul său, d. Paul Reynaud a declarat: „Felicit guvernul de a fi făcut devalorizarea. Guvernul se asociază la declaraţia făcută de guvernele Marii Britanii şi Statelor Unite. Ni se spune ca fără acest acord, devalorizarea era imposibilă. Dar toate celelalte ţări au devalorizat şi niciodată până acum vreo ţară nu a devalorizat în urma unui acord şi cu toate acestea devalorizarea a reuşit pretutindeni. Aliniind, deviza naţională, este o măsură perfectă. Amicii noştri englezi spun : v-aţi ruinat ducând o politică rea , acum îmbogaţiţi-vă. Acest acord, afirmând o politică comună şi concertată între cele trei mari puteri democratice, este excelent, dar atunci aceste trei ţări vor trebui să trăiască în aceeaşi atmosferă economică şi socială, aceasta este o colaborare care începe. Inchipuiţi-vă că d-voastră ridicaţi în mod exagerat preţurile de cost. Veţi distruge astfel echilibrul dintre producţiile celor trei ţări. Nu trebue să urmaţi opusul politicei care a fost dusă de Anglia şi Statele Unite. Oratorul critică apoi măsurile guvernului cu privire la consecinţele lor economice : urcarea preţurilor şi scara mobilă. Declară că dacă guvernul va continua politica sa de până acum, el va merge la un nou dezastru. In anul viitor va trebui să recurgă la un nou împrumut. Guvernul trebue să-şi găsească sumele necesare fără ca să mai recurgă la o nouă devalorizare, fiindcă el nu va mi putea să facă faţă greutăţilor, iar Franţa va avea să se teamă de pericole externe, astfel discursul său: „Prin guvernului şi parlamentului această singură chestiune : oare Franţa va fi singura ţară din lume în care devalorizarea nu poate să reuşească ?“ Discursul d-lui Paul Reynaud a fost aplaudat insistent de deputaţii dreptei şi centrului, după care şedinţa a fost suspendată. Discursul raportorului D. PAUL REYNAUD In opoziţie d. Blum a fost contra devalorizării Declaraţia d-lui Louis D. LOUIS MARIN, din Federaţia republicană, cere trimiterea din nou a proectului la comisiunea de finanţe, pe motivul că nu sî fieexaminat în bunie condiţiuni de Cameră. Oratorul a amintit că d-nii Blum şi Auriol, pe când erau în opoziţie, au criticat totdeauna devalorizarea. O. Louis Marin spune că Franţa nu a obţinut nimic din partea Statelor Unite şi Angliei în schimbul devalorizării. * 1). Vincent Auriol, ministrul finanţelor, a combătut cererea de a se retrimite proectul în faţa comisiunii de finanțe. Camera a respins cererea formulată de d. Louis Marin prin 365 voturi contra 248. * Ședința a fost ridicată la ora 13, după care s-a redeschis la ora 16. D. LOUIS MARIN Declaraţiile d-lui Georges Bonnet La tribună se urcă d. GEORGES BONNET, radical-socialist, care face declaraţia că atât d-sa, cât şi amicii săi din grupul radical-socialist, nu au voit niciodată să pună cea mai mică piedică experienţei monetare pe care o încearcă guvernul prezidat de d. Blum. Totuşi, în ultimii patru ani, d. Blum nu a încetat să combată devalorizarea. Fostul preşedinte de consiliu, d. Heriot, şi succesorii săi radicali, au avut să aplice, atunci când au fost la guvern, ideile pe care le-au apărat în perioadele electorale. D. Herriot a avut curajul să spună: deflaţie sau devalorizare, economii sau plata datoriilor, aşa cum o va vrea Franţa. In această epocă, d. Leon Blum a căutat să scape de această dilemă, spunând: „Nici devalorizare, nici deflaţie, ci o nouă inflaţie cum şi sporirea afacerilor şi a încasărilor, adică a veniturilor. „Faţă de evadările de aur, care au ajuns îngrijorătoare, v-aţi resemnat la devalorizare“ a accentuat d. Bonnet, adresându-se guvernului. „D-voastră trebue să înţelegeţi îngrijorarea care domneşte în rândurile a foarte mulţi radical-socialişti. Opunerea noastră la devalorizare înseamnă ruperea legăturilor contractuale. Cu toate precauţiunile d-voastră sunteţi neputincioşi faţă de speculaţie. Clasele mijlocii sunt cele care vor fi atinse mai mult de această reformă ,adică acele clase pe care partidul radical le-a susţinut totdeauna“. D. Georges Bonnet examinează apoi „scara mobilă a salariilor" şi declară că „salariile, chiriile şi toate indemnizaţiile nu se vor ajusta decât cu mare greutate. Pentru ca devalorizarea să reuşească, este nevoe de un mare spirit de sacrificiu. Ar fi, desigur, de dorit ca muncitorii şi funcţionarii să nu sufere efectul „decalajului“. Insistând insă asupra „scării mobile a salariilor“, d-voastră recunoaşteţi implicit urcarea preţurilor in cazul când operaţia devalorizării nu va reuşi“. Oratorul face apoi elogiul d-lui Leon Blum, admirând lunga sa abnegaţie pentru triumful partidului său. D-sa termină astfel: „Nu fără îngrijorare vedem începându-se această aventură, acum când pe orizontul european sunt strânşi nori. Miza acestei partide este gravă. Este în joc soarta patriei şi viitorul republicei“. D. GEORGES BONNET Discursul d-lui Paul Reynaud Urmează la tribună d. PAUL REYNAUD, deputat al centrului republican, care începe prin a declara că parlamentul este singura tribună liberă unde poate să-şi exprime gândirea şisă o aducă la cunoştinţa întregei ţări. „Poporul suveran a condamnat devalorizarea, dar el îşi dă seama că a intervenit o schimbare oarecare, continuă de Paul Reynaud. Despre trecut nu voi vorbi de loc. Regret numai că este prea târziu: cele 30 miliarde pierdute, zecile de mii de falimente, şomajul şi sinuciderile. Deflaţia a fost condamnată. Vom juca ultima noastră carte. Căutaţi în toate părţile lumii o ţară, care să nu fi făcut devalorizarea. Ce se poate imputa guvernului poate fi faptul de a arunca asupra altora răspunderea devalorizării. Este l/«- , a** V .«B w vorba de un fenomen mondial.’I toriei în ce priveşte raporturile Declaraţiile ministrului de finanţe La redeschiderea şedinţei, la ora 18 şi 5, a luat cuvântul d. VINCENT AURIOL, ministrul finanţelor, care a spus următoarele : „Constat numai efectele crizei mondiale, războiul monetar, concurenţa comercială internaţională. Problema monetară este în acelaş timp naţională şi internaţională. Şi celelalte ţări au suferit de această criză. Dela 1933 încoace s’au făcut sforţări pentru a se ajunge la o înţelegere între naţiuni. Ţările blocului aur şi acelea despărţite de etalonul aur nu puteau să-şi găsească salvarea fără dezarmarea monetară. Acţiunea internaţională trebuia deci să însoţească sforţarea naţională. Aceasta era datoria noastră. Cooperarea între cele trei mari puteri, la care s-au asociat şi alte naţiuni, constitue un eveniment pe care toţi îl aşteptau de mai mulţi ani. (Majoritatea a PUnuia sgomotos). „Contrar celor ce s-au scris azi dimineaţă, anume că nu avem posibilităţi de tezaur şi că aceste posibilităţi ar fi fost absorbite încă dinainte, la Banca Franţei avem mai mult de opt miliarde. Noi nu recurgem la măsura devalorizării din cauza nevoilor de tezaur. Să fim atacaţi dar să nu se aducă nici o atingere creditului public”. (Deputaţii stângei aplaudă furtunos). In continuare d. Vincent Auriol a declarat că acordul încheiat între cele trei mari puteri e inspirat de o mare grije pentru ordinea economică şi pacea internaţională. Noi suntem mândri, a spus d-sa, că secretul conversaţiilor a fost atât de bine păstrat. Ministrul finanţelor subliniază apoi că cooperarea monetară a celor trei mari puteri va fi plină de roade, completă şi că a început deja să se manifeste. D-sa declară că e convins că comercianţii, agricultorii şi producătorii vor avea foarte mult de câştigat prin noua stare de lucruri. Situaţia diferă cu mult de aceea diin 1928. Francul e reevaluat faţă de preţurile mondiale. Operaţia actuală nu influenţează preţurile interne aşa cum ar fi cazul în inflaţie, şi de aceea guvernul caută să împiedice urcările de preţuri nejustificate. Nu ne interesează atacurile adversarilor noştri politici. Cea mai mare răsplată a noastră vor fi beneficiile pe care ţara le va avea de pe urma acţiunei noastre. Deputaţii socialişti şi parte dintre deputaţii stângei aclamă în picioare pe ministrul finanţelor. Ministrul continuă astfel: Ne găsim acum la o cotitură ansinternaţionale. Este sfârşitul instabilităţii devizelor şi al războaelor monetare. După ani grei, ţara noastră va avea numeroase avantagii din acordul tripartit. Nu putem permite speculatorilor să tragă be ’"ii scandaloase pe spinare Am şi luat ’ "ele in’4 dimineaţă, la ; confiscate mai de aur. Cuvinte’ ţeşti ale celorlr adus convin noastră es’ noi vă rectul r situa' şi r I» . MU" dr. din . fin am. Cameracrările dela ora 23,25. Un orator chidere misă spună lor de li mele zi’ Am comun rat că flop cum ca şi nu pentru devalore acum inevitabilă, stată că angajam trei mari puteri nu .ut era cancelar prevede obligaţii formale din partea lor. Ut Deputatul FERNAND LAURENT, independent republican, declară că guvernul nu a recurs la devalorizare decât pentru că nu poate să prezinte un buget echilibrat. El condamnă sistemul ,,scării mobile“ şi declară că „prima experienţă“ Blum prin care s-a căutat câştigarea maselor nu a reuşit şi ea se concretizează prin devalorizare. A doua experienţă „Blum“, a francului-cauciuc, urmează să o vedem acum. VOTAREA PROECTULUI După explicaţiile date de d. Auriol, ministrul finanţelor, proectul de reformă monetară a fost supus spre aprobare .Camerei, înainte de a se trece la discuţia pe articole, închiderea discuţiei generale a fost votată prin ridicare de mâini. Camera a votat luarea în considerare a proectului cu 344 voturi contra 246. Se crede că şedinţa Camerei va dura în tot cursul nopţii şi că după toate probabilităţile ,va lua cuvântul şi d. Blum. - D.N.TITULESCU MULŢUMEŞTE ŢĂRII St. Moritz, 28 Sept. (Prin telefon) D. N. Titulescu exprimă prin ziarul „Universul“ mulţumirile sale cele mai călduroase tuturor celor cari au avut bunătatea să se intereseze de sănătatea sa In acelaş timp, d. Titulescu roagă „Universul“ să arate ţării întregi cât de profund a fost mişcat de simpatia ce i-a fost manifestată din toate unghiurile ţării şi îşi exprimă profunda sa recunoştinţă. Un eveniment naţional — . Este hotărîrea luată de comitetul de iniţiativă, în fruntea căruia stă şeful suprem al Bisericii noastre ortodoxe, înalt Prea Sfinţitul Patriarh Miron, de a sărbători pe d. Stelian Popescu, pe acest neînfricat şi neobosit luptător pentru izbânda ideiei naţionale, ceea ce înseamnă pentru întărirea României şi ridicarea neamului românesc. Citeşti cuprinsul scrisorii adresată directorului nostru, citeşti numele celor ce au semnat-o şi te simţi stăpânit de un sentiment de adâncă emoţie şi totodată de îndreptăţită bucurie. Este emoţia înaintea faptului, care ia proporţiile unui mare şi important eveniment naţional. Este o manifestare, pe cât de strălucită, pe atâta de necesară solidarităţii româneşti, a unirii celei mai curate „în cuget şi ’n simţiri”. Personalităţi din cele mai distărfimine vieţii noastre publice, oameni cari au servit şi continuă a servi ţara şi neamul în toate direcţiile şi al căror nume, curat şi respectat, înseamnă deseori un program şi reprezintă totdeauna o chezăşie de activitate onestă şi binefăcătoare îşi exprimă dorinţa, pe ce o socotesc ca o datorie de cunoştinţă, de a sărbăte omul care, în coloanele versului“, a vorbit şi „limba inimei romă a sărbători pe d. pescu, ostaş cred votat în slujba ţării. Bucuria p iită, cerului* A ,enjiţelext şi se te vorai steagun aţionale .n se cuvine purtător al anu mai puţin de bucurie se daconstatării că, aşa erăd. Stelian Popesrăspunsul dat, sărbători-sale va fi „o sârbăre, care să însemne triuminevitabil al cauzei româneşti”, această cauză căreia directorul nostru i-a închinat „ostenelile, sufletul şi viaţa”. Constatarea aceasta îmbucurătoare e de natură să împrăştie multe îngrijorări în ce priveşte situaţia de astăzi şi situaţia de mâine a ţării şi neamului, să înalţe curajul şi să întărească voinţa de a merge înainte cu toată statornicia şi cu neşovăitoare credinţă pe drumul drept, pe care d. Stelian Popescu a mers încă de la începutul începuturilor. In fruntea „Universului”, tribuna al cărei rol a fost de „misionar naţional şi apărător al suferinţele piraţiilor sociale şi le”, d. Stelian Pop'seşte de douăsu ceeace înseami ani de muncă vcftb* fteado’ fără prect neamuluieu aces* Care ' duită val •y? ,firi ,tică ari şi nare atuturora, revendicărelor sociale, ^potriva arhipropovăduit în legalitatea şi omai făcut ceva — a îi asigură recunotuturor românilor. Acu o dârzenie susţine dreptatea cauzei Aru care lupta, „pentru zstrarea, perfecţionarea şi apărarea gloriosului patrimoniu al neamului românesc”. Lupta aceasta nu e încă terminată. N’au dezarmat încă nici duşmanii din lăuntru, nici duşmanii de afară ai ţării şi neamului. Insă, ceea ce întreţine curajul şi întăreşte optimismul, este convingerea în biruinţa ei finală şi apropiată. Manifestaţia bunilor români, cari, sărbătorind pe d. Stelian Popescu, sărbătoresc vrednicia unui om şi frumuseţea unei idei, constituţioasă confirmare ladevăr. N. B. ! Explozia unui cazan cu la soc. „Steaua Română“ din Un lucrător omorât Ploeşti, 28 Sept. Cazangiul Constantin Negreanu, în etate de 62 ani, din serviciul societăţii „Steaua Română“ din Câmpina, a fost trimis să repare un defect ivit la unul din cazanele de aburi. In timp ce lucrătorul îşi îndeplinea îmsărrcinajirea, s’a dat probabil o presiune prea mare, la care pereţii nu au mai rezistat şi s’a produs astfel o puternică explozie. Constantin Negreanu care se mentul acela în impiere, s’a ales cu un faţă şi pe corp. In stare dispera, ridicat şi transport Iul Schiidler, din I însă cu toate îngul încetat din viață groasnice. Autoritățile au ' portarea cadavr spitalului Movil" face autopsia. Furtună violentă în regiunea a unu Vase sovietice blocate de gheţuri Riga 28 (Radcar). O radiogramă, transmisă de spărgătorul de ghiaţă sovietic „Lidke“ anunţă că mai multe vase sovietice sunt blocate de gheţuri în marea Bering şi în zona septentrională a mării Glaciale. Radiograma anunţă deasemeni că o furtună violentă, însoţită de zăpadă, bântite în întreaga regiune arctică a teritoriului sovietic. O radiogramă identică a fost transmisă de spărgătorul de ghiaţă ,,Sadko“. Vasul anunţă că din cauza furtunii i s’a defectat cârma, aşa că se găseşte în voia valurilor. „Sadko” cere să i se trimită grabnice uimătoare