Universul, noiembrie 1936 (Anul 53, nr. 317-331)
1936-11-16 / nr. 317
SOCIETATEA „CODERE Reprezentanţa Generală pentru România a casei face cunoscut Domni or Medici, ci dozici e PROGYNON B. Oleosum cari au lipsit, au sonifi şi se pot găsi acum la toate farmaciile. Vizitaţi Restaurantul SPLENDID PARC Supeuri după teatru . Concert JEAN MARCN 1 DE VORBĂ CU CITITORII BON 0. JjgSL 15 NOEMBRIE 1936 % Oricine doreşte să afle souţia unei chestiuni care il frământă, oricine doreşte o lămurire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat în rubrică sau într’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul rubricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări; 2) întrebările referitoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate ; 3) Nu se răspunde decât întrebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De vorbă cu cititorii“ va fi expediată pe adresa ziarului „Universul“, Brezoianu 25, Bucureşti 1, purtând vizibil menţiunea: Pentru rubrica „De ' Orba cu cititorii“, întrebările vor fi trăit de bonul altorat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă. Consultaţiile juridice care apar la această rubrică sunt date de d. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre D-lui CIANCOVSCHI. — A- 1) Trebue să cunoaşteţi salariile veţi dreptul la pensie când veţi împlini vârsta de 57 ani. In cazul când aţi împlinit această vârstă, să nu fi trecut maimult de cinci ani de la acea dată. D-nei SMARANDA FL. — Adresaţi-vă cât mai repede Casei generale de pensii cu o petiţie însoţită de actele necesare. Cereţi în calitate de tutore legală, drepturile minorilor. Actele şi formalităţile necesare le puteţi găsi în lucrarea d-lui dr. I. Coconeţu „îndreptar practic pentru valorificarea drepturilor la pensie“, pe care o găsiţi la librăria „Universul“ contra 60 lei. Cererea cu actele respective o puteţi înainta prin administraţia financiară din localitate. O TANARA GOSPODINA. — Autorităţile au adoptat stilul nou în anul 1920, iar biserica a preschimbat calendarul în toamna anului 1925. N. ST. I. — Pentru marina militară, dacă faceţi serviciul militar în termen sau voluntar, puteţi urma şcoala de specialităţi de unde să deveniţi maestru militar. UN GRUP DE ABSOLVENŢI.-' Calafat. — Anul acesta nu se deschide şcoala, abia lucrându-se la regulament. Ea va fi la Constanţa. ^Vreţi d-lui căpitan de port nun® rul pe Noembrie al revistei „Marea Noastră“, în care veţi găsi amănunte. BACALAUREAT - Silistra. — Faceţi o cerere la Inspectoratul marinei Bucureşti, cu actele necesare pe care le puteţi afla de la Cercul de recrutare local. D-lui GH. BÅTRÂNU-Bârlad.Pentru funcţiuni civile, da. In baza art. 89 din legea generală de pensii, D-lui S. A. C. Pensionar 61. — de bază primite în ultimele 36 luni de serviciu, cum şi salariile totale (bază şi scumpete) cuvenite funcţiunii dvs. în 1929 şi 1932 pentru localitatea unde înţelegeţi să vă stabiliţi domiciliul. 2) Pensia se stabileşte pe baza salariilor indicate în certificatul autorităţii Unde aţi funcţionat. D. PETRE ŞTEFANESCU, învăţător, diriginte, Bedeciu, A. Colata-Cluj. ( 1) Este suficient să trimiteţi lunar rata de asigurare. Se înţelege că puteţi trimite deodată mai multe rate, pentru economisirea spezelor poştale. 2) Puteţi contracta 2 (două) sau chiar mai multe asigurări cu aceleaşi avantaje pentru fiecare poliţă. 3) Odată cu întâia rată lunară scriţi pe dosul cuponului mandatului „pentru asigurare nouă“ sau „pentru 2 asigurări noi“ apoi adresa exactă a dvs. D-lui „VECHI ABONAT nr. 19225“. — Mai bine radiaţi ipoteca, plătind impozitul mobiliar. Vă degajaţi astfel proprietatea de angajareşi telemplicaţii. Notificarea este mai bună decât recomandata, fiindcă prin restituirea dovezii de înmânare aveţi confirmarea remiterii textului însuşi, cu dată certă, D-lui „HAIAZE“. ( 1) Simpla vieţuire în România nu deschide străinilor dreptul la paşaport român. Numai naturalizarea lor în această ţară conferă cetăţenia şi dreptul cetăţenesc la paşaport. 2) Se spune Septembrie, nu Septemvrie. UNUI ABONAT. — Puteţi să trimiteţi prin această rubrică orice întrebări şi propuneri cu privire la asigurarea noastră. I DUMINECA 15 NOEMBRIE începe postul Crăciunului " Ort.: f Dumineca 25-a după Ru-i sălii. Cuvioşii Sfinţii Mucenici I Gurie, Samsona şi Aviv. Cat.: f D. 24 d. R. Sf. Gertruda. Prot.: D. 23 d. Tr. Leopold. Evreesc: 30 Heşvan 5697. Roş- Chedeş. Mahomedan: 1 Ramazan 1355. începutul postului cel mare. Răsăritul Soarelui 16.49. 7.13 . Apusul CALENDAR ISTORIC SI LITERAR Impozitele şi taxele plătite de comerţul şi industria românească Conferinţa d-lui av. I. Nicolau Comisiunea de finanţe popublice şi comunale a ţinut Miercuri şedinţă la sediul central al „Frontului Românesc”, din bul. Elisabeta No. 8, sub preşedinţia d-lui av. I. Nicolau. D. vice-preşedinte, Ion. I. Nicolau, a făcut o documentată comunicare despre „Impozitele şi taxele plătite de comerţul şi industria românească". După ce arată numărul impresionant de impozite şi taxe ai sistemul nenorocit cum se stabilesc şi percep, d-sa evidenţiază multiplele cauze ale acestui haos fiscal, propunând printre alte soluţii, unificarea impozitelor şi taxelorşi com- primarea lor, arătând detailat foloasele cari le-ar aduce acest sistem, atât pentru buget, cât şi pentru contribuabili. Răspunde şi afirmaţiei d-lui inspector general Tăutu, făcută cu ocazia conferinţei sale ţinută la Radio, cum că contribuabilul român ar plăti cele mai mici impozite. D-sa arată cu cifre şi date cât este de neexactă această afirmaţie, dovedind că, contribuabilul român este cel mai împovorat din lume. Tot în această şedinţă d. N. Apăteanu a făcut „Observaţii critice asupra legii contribuţiunilor directe din 1923”. D-sa, după ce arată felul cum a luat fiinţă această lege, evidenţiază defectele şi lacunele ei, preconizând o serie de măsuri şi corective, cari se impun de la sine ,prin rezultatele pe care le-a dat aplicarea acestei legi. UNIVERSUL fatctcLio 15 Noembrie In această zi, în anul... 1795, s'a terminat de tipărit la Blaj, Biblia, adecă dumnezeiasca scriptură a legii vechi şi cei nouă, toate care s’au tălmăcit de pre limba elinească pre înţălesul limbii româneşti. Acum întâi s’au tipărit româneaşte sub stăpânirea Prea înălţatului împărat a Romanilor Franţisc al doilea, craiul apostolicesc Mare Prinţip al Ardealului, şi cealealalte. Cu blagoslovenia Mării sale Prea luminatului şi prea sfinţitului Domnului Domn Ioann Bob, vlădicul Făgăraşului, un Blaj la mănăstire... Biblia aceasta mai cuprinde două „înştiinţări“, dintre cari una e iscălită de Samuil Claim, „din mănăstirea sfintei Troiţă de la Blaj”, care e traducătorul din elinaşte in româneşte al acestei Biblii.1886, a apărut la Bucureşti „Revista bibliografică“, „organ al librăriei şi antiquariatului din România şi străinătate“. A apărut lunar sub directoratul lui Ion C. Iuga, dar numai două numere. 1893, a murit scriitorul bucovinean Ştefanu, Ştefureac. Născut in Ceahov la 1845, a studiat filosofia la Vienna. A fost profesor la liceul din Suceava şi un inimos bărbat al cauzei naţionale româneşti. La 1883, după modelul societăţilor germane, a pus temelia societăţii „Şcoala română" din Suceava (Bucovina). A publicat operele: Einige Suffixe zur Bildung des Substantivs und Adjectiva im Rumänischen, Cernăuţi 1SS0—81; Carte de citire pentru clasele gimmazeale. tom I—II, Suceava 1886; Scrierile lui... şi răsunete asupra vieţii... de Gh. V. Buliga, Suceava 1896. 1916. Germanii au pătruns în Lereşti, in valea Târgului pe o adâncime de 1500 metri. DUMINICA, 15 NOEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 7,30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Cavalerul Barbă-Albastră, fantazie de Offenbach; Nunta trandafirului de Jessel şi Piesă caracteristică de translateur. Sfaturi gospodăreştii medicale. îl,30: Clopote. -â 11,35: Predică fie prof. V. Ispir. 11,50: Muzică religioasă (disc); Doamne buzele- mwlepdft»Muzicescu (corul Bisericii Domniţa, Bălaşa, (dirij. de Chirescu). 11,55: Cronica vieţii religioase, de [prof. Ion Savin. 12,10: Concert religios al corului ,Sf. Patriarhii”, condus de N. Oanea; Imn patriarhal de Gh. Cucu; Heruvic de Alabusev; Ca pre împăratul de Baciu; Răspunsuri mari de T. Popovici; Cuvine-se cu adevărat de T. Popovici; Spre Time Doamne de L. Tempea. 12,40: Ora, Culturale, Sport, Cota apelor Dunării. 12,55: Concert de prânz, Fanfara reg. 1 Transmisiuni, cond. de lt. Dumitru Burghiu; Marşul reg. 1 Transimisiuni de maior Kratockvil; Murmurul Peleşului, vals de Kratockvil; Uvertură la „De-aş fi rege” de Adam; Drapelul, marş de cpt. Gheorghiiu; Suită caucaziană, da Ipolitov Ivanov; Zi de sărbătoare, potpuriu de Kratochvil; Plăcerea iubirii, melodie de Martini; Muzică românească. 14.10: Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. 14.25: Muzică distractivă (discuri); Două cântece din revista „Viaţa începe la 8:40” de Gershwin; Cântecul birjarului vienez de Pick (voce: Weingraf; şi Muzicanţi, cântaţi-mi încă un dam de Mützlader, (voce: Jacques Rotter); Amintiri din München, vals de Ländler, (literă şi pian); Să încercăm a uita şi Am adormit gândind la tine, tangouri de Dendrino, (voce: Mielu Constantinescu); Marş de Krome. 15. Cunoştinţe folositoare de dr. D. Paşcanu. 15,15: Muzică populară. — Taraful Fănică Luca: Bugeanu (armonică) şi Constantin (clarinet). Tarafful Fănică Luca: Arii naţionale. Bugeanu şi Constantin: Mă uitai in deal la cucă. 15,30: Alex. Cazaban: Despre vânătoare. 15,45: Gazeta sătenilor. 16-16,45: Continuarea concertului de muzică populară. Taraful Fănică Luca: Romanţe şi Arii popu- I lare; De ce m’aţi dus de lângă voi; Arii naţionale (solo ţambal: Mitică Mutu). Bugeanu şi Constantin: Doina Oltului. Taraful Fănică Luca: Aoleo mă doare coasta; Cântece bănăţene şi ardelene. Bugeanu şi Constantin: Foaie verde lin pelin; Săbtărelul. Taraful Fănică Luca: La casa cu trestioară; Arii naţionale (nai:Fănică Luca). 19. Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de după amiază. Orchestra Grigoraş Dinicu: Arii naţionale; Vals din „Eugen One- Ighin” de Ceaikovsky; Au înflorit lăcrămioare, tango de Vilnov; Hore şi Sârbe; Priveşte ce lună albă, de Maony; Cărărie şi Hora şapte scări; Havana, tango de Elly Roman; Moment muzical de Schubert (solo vioară: Grigoraş Dinicu); Vis de primăvară, vals de Job. Strauss; Lună în Carolina, vals de Burke; Cât e muntele de ’nalt de Brediceanu; Romanţe şi Arii naţionale. 20,15: ORA NAŢIUNII. 20,35: „LOHENGRIN ”, operă romantică în 3 acte (4 tablouri) de R. Wagner, (transmisie de la Opera din Cluj). Distribuţia: Regele Enric Păsărarul, V. Simion; Lohengrin: Adolf Fischer (de la Opera din Praga); Elsa de Brabant: Mimi Nestorescu; Frederic de Telramund: G. Simiomescu; Artruda: Annie Ducu; Crainicul: M. Armantu. Conducerea muzicală: Jean Bobescu. In pauza I-a: Radio jurnal. In pauza II-a: Rezultatele sportive de Virgil Economu. La sfârşit: Ultimele ştiri. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 21 : Concert Strauss. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. Variaţii (Beethoven). 23,45: Inf. locale. 24: Orchestră de jazz. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20,20: Plăci. 21,20: Sport. 11, 40: Revistă politică. 21,50: Radio Jurnal. 22: Lwow. Audiţie veselă. 23,05: Muzică variată. 24: Muzică de dam pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18: Orchestră de jazz. 18,55: Conf. 19,25: Recital de pian. 20,10: Conf. 20,30: Orchestră de ţigani. 21,45: Sport. 21,55: Concert de orchestră. 23,10: Inf. 23,25: Orchestră de jazz. 0,20: Orchestră de țigani. 1,05: Ultimele inf. Stuttgart, 574 kHz. 522,6 m. 100 kw. — 20,30: „Olandezul sburator” operă de Wagner. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,30: Muzică de dans pe plăci. 1: Concert nocturn. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 18.35: Concert de muzică distractivă. 20.10: Continuarea concertului. 21: Conf. 21,10: Vocea zilei. Humor și voe bună. 21.30: Teatru radiofonic. 23,10: Inf., Sport. 23,30: Concert de violoncel. 0,10: Inf. 0,20: Orchestră de Jazz. Praga, 638 kHz. 470,2 in. 120 kw. — 20,30: „Carmen” operă de Bizet. 23,40: Inf. 23,50: Plăci. 23,55: Inf., sport in germană. 24: Plăci. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. — 21: „Baron Trenk” operă de Albini. 24: Muzică de dans pe plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20,30: Sport, Plăci. 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal. 21,30: Conf. 21.40 „Manon” operă de Massenet. După operă muzică de dans. Muenchen, 740 kHz. 405,4 m. 100 kw. — 21: Concert de seară. 23: Ora, Meteori, Inf., Sport. 23,30: Orchestră de dans. Katovice, 758 kHz. 395,8 m. 12 kw. — 20,50: Audiţie literară. 21.20 Program general. 21,35: Sport. 21,40: Program general. „ Leipzig, 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. — 21: Preţioasa” operă de Weber. 23: Inf., Sport. 23,30: Muenchen. .Orchestră. de .dans., •.... LUNI, 16 NOEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6,30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Bucuraţi-vă de viaţă, vals de Johann Strauss. Potpuriu de şlagăre de Dostal. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota apelor Dunării. 13,15: Concert de prânz. Muzică variată (discuri); Aur şi argint, vals de Waldteufel (arch. Odeon); Seara, de Frimi (vioară: Mischa Elman); inimă sdrobită de Gillet, (arch. Marek Weber); Fantazie pe motive de Offenbach de Urbach, (arch. Marek Weber); Selecţiiuni din opera „Freischütz” de Weber, (soprană: Mie Koegel, tenor: Anders); Jocuri de copii, suită de Bizet, (orch. Operei Scala din Milano, dirij. de Panizza); Selecţiuni din baletul „Sylvia” de Delibes, (orch. Covent Garden, dirij. de Sargent). 14,10: Ora, Mersul vremii, Bursa, Radio jurnal. 14,30: Muzică uşoară (discuri); Murmurul primăverei de Sinding, (arch. Marek Weber); Două melodii finlandeze de Merikanto şi Kaipaava, cântec finlandez de Melartin, (voce: Oiva Soini); Sonată in do minor de Grieg, (pian: Rachmaninoff, vioară: Kreisler); Dansuri simfonice no. 1 şi 2 de Grieg, (orch. Covent Garden, dirij. de Barbirolli). 19: Ora, Mersul vremii, Actualităţi. 19,10: Concert de după amiază al orchestrei Radio, dirij. de C. C. Nottara; Colţul păpuşilor; Uvertura „Păpuşa din Nürenberg” de Adam; Păpuşa veselă de Siede; Potpuriu din „Zâna păpuşilor” de Bayer; Marionete de Lindow; Intr’o prăvălie cu jucării de Engleman; Marionette de Gounod. 20: Prof. G. Ionescu-Siseşti: Felurile mai însemnate de pământ din România şi nevoia lor de îngrăşăminte. 20.20: Continuarea concertului: Fantazii din operetele franceze: Fantazie din „L’eau ă la bouche” de Farés-Parys; Fantezie din „Bouche à bouche” de Yvain; Fantazie din „Pas sur la bouche” de Yvain. 21,05: Din lumea slavă de d-ra Elena Eftimiu. 21,05: Din lumea slavă, de d-ra Jelescu (pian) și Quartetul Theodorescu. (Al. Theodorescu, vioara I-a, I. Jelescu, vioara II-a, I. Chica, violă şi J. Thaler, violoncel).. Quieltet în la minor (Molto mode- rato-allegro; Lento con molto sentimente; Allegro non troppo ma con tuoco) de Cesar Franck. 22: Cărţi şi Reviste. 22.05: D-ra Constanţa Bădescu, canto: Zeii iubirii de Schubert; Arie de concert de Schmatstich; Nocturnă de Chopin; Vals de Betinelli. 22:30: Radio jurnal, Sport. 22:45: Concert de pian — Iacob Gimpel; Toccată și Fugă in do minor de Bach-Busoni; Baladă in fa minor de Chopin; Două studii de Chopin; Insula veselă de Debussy. 23,25: Concert nocturn al orchestrei Grigoraş Dinicu transmis de la restaurantul Continental. 23,45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23,55: Ultimele știri. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20: Concert de seară. 21,10: Concert de muzică uşoară. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Concert vocal. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 29,30: Muzică de dans. 21,10 :Julius Cesar”, operă de Händel. 23,40: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 19: Orchestră de țigani. 20,15: Orchestră de jazz. 21,15: Concertul Filarmonicei. 23: Inf. 23,20: Muzică de dans pe plăci. 24: Inf. Stuttgart, 574 kHz. 522,6 m. 100 kw. — 19: Muzică variată. 21,10: Concert de plăci. 22,10: Program variat. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,30: Concert vocal. 23,45: Breslau. Concert nocturn. 1: Concert nocturn. Muzică de dans. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 18,39: Recital de canto. 22: Concert de muzică variată. 23: Inf. Meteor. 23,20: Concert Ziehrer. 24: Inf. 0,10: Concert de orchestră. 0,45: Muzică de dans pe plăci. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 19 55: Plăci. 20: Ora, Inf., Meteor. 21,10: Brno. 20,25: Melodii de vânătoare. 21,30: Concert de orchestră. 23: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23,15: Plăci. 24: Preludiu şi fuga un mi minor (Bach). Belgrad, 688 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. — 20,30: Ora naţiunii. 20,50: Concert de orchestră. 21,40: Melodii populare. 23: Inf. 23,30: Muzică de dans pe plăci. Roma, 713 kHz. 420,850 kw. — 20: (Napoli) Muzică variată. 20: (Roma) Plăci. 20,49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,03: Ora., Inf., Radiojurnal, Meteor. 21,40: Concert simfonic. 23,20: Varietăți. 24: Radiojurnal. 0,15: Muzică de dans. Muenchen, 740 kHz. 405,4 m. 100 kw. — 21,10: Program variat. 23: Ora, Meteor, Inf., Sport. 24: Concert nocturn. Katovice, 758 kHz. 395,8 m. 12 kw. — 19,30: Plăci. 19,50: Program general. 23,40: Plăci. Leipzig, 785, kHz. 382,2 m. 120 kw. — 20,10: Concert de muzică distractivă. 21: Inf. 21,50: Program variat. 23: Inf., Sport. 23,30: Orchestră de dans. Milano, 814 kHz. 368,6 m.,50 kw. — 20: Muzică variată. 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal, Meteor. 21,40: „A paese del campanelli” operetă de Lombardo. După operetă muzică de dans. ............. nr ipwrjB Cronica sporturilor Boxeurii români programaţi in străinătate Primim din partea sportivilor noştri din Paris o scrisoare prin care boxeurii noştri ne încumoştiinţează că li s’au propus câteva matchuri în cursul lunii Noembrie. TOMA AUREL VA BOXA CU BATAILLE La 26 Noembrie va fi programat la Wagram, matchul Toma Aurel-Bataillé. ŞTEFAN MOLDOVEANUDECKMYN Ștefan Moldoveanu care se antrenează de câteva săptămâni în sala Ledere din Paris, va boxa curând în sala Central S. C. contra lui Deckmyn. SANIDU ION-DECICO Sandu Ion va boxa la Lyon contra lui Decico. Monte Carlo Admirabilul automobilist român, Petre Cristea, va participa şi la Viitoarea ediţie a rallyeului Monte Carlo, care se vor desfăşura către sfârşitul lunei Ianuarie 1937. In ultimul railye Monte Carlo, Petre Cristea făcând echipă cu Ion Zamfirescu, alt alergător de mare nădejde al nostru, şi a adjudecat victoria nn ştil imprerfiohant, cu toate că a aerut de luptat cu aeci de concurenţi de prima clasă internaţională. ..... ........ Deci, în viitorul ratlge, Petre Cristea va purta nr. 1. Tăbliţele de ordine i-au şi sosit astfel că, temerarul pilot se găsește acum în frigurile preparativelor. AUTOMOBILISM Petre Cristea s-a înscris la rallye-ul Al XVII-lea congres internaţional de agricultură la Praga Intre 16—23 iunie 1937 se va ţine la Praga al XVII-lea congres internaţional de agricultură. Se vor lua în discuţie următoarele chestiuni: POLITICA AGRARA SI ECONOMIE SOCIALA Mijloacele întrebuinţate în vederea combaterii crizei agricole, în Ţările de Jos şi rezultatele obţinute; organizarea târgului internaţional al untului; pământul în cadrul economiei capitaliste. INVAŢAMANT ŞI PROPAGANDA AGRICOLA Influenţa învăţământului agricol de grad superior asupra politicei agricole a naţiunilor; desvoltarea învăţământului ştiinţelor economice agricole în şcolile superioare de agricultură (disciplinele fundamentale, radiofonia în serviciul agriculturii). ___ COOPERAŢIA AGRICOLA Cooperativele agricole, în special cele de grad superior în economia dirijată; colaborarea internaţională de cooperaţie în materie de propagandă şi instrucţiuni. PRODUCŢIA VEGETALA Producţiunea produselor furajere albuminoase în exploatările agricole cu solurile sărace şi sărate; limitarea numărului varietăţilor de plante cultivate şi problema protecţiunei selecţionatorilor. VITICULTURA Studiu statistic asupra cheltuelilor de producţie a strugurilor de masă şi a vinurilor în diferite ţări. Studiul creaţiunii unui cazier viticol şi a unei documentaţii oenologice internaţionale viticole. PRODUCŢIUNEA ANIMALĂ Fecundaţia artificială a cornutelor şi cailor şi rolul ei asupra ameliorării rasei; rolul mineralelor în hrana animalelor domestice; ce urmări a avut rezoluţiunea congresului de la Budapesta — privitoare la constituirea unui comitet internaţional pentru punerea în valoare a calului. INDUSTRII AGRICOLE Transformarea unor raterii prime în lână artificială, bumbac artificial şi produse analoage şi urmările acestor transformări din punct de vedere economic, înlocuirea uleiurilor minerale prin carburanţi de origină vegetală. FEMEIA LA ŢARA Higiena şi sănătatea în viaţa rurală, raport asupra lucrărilor efectuate de organizaţiunile femenine rurale din Ţările de Jos. Anul al 53-lea Nr. 317 Luni 16 Noembrie 1936 Recunoştinţa maghiarilor faţă de Italia (Urmare din pagina I-a tâta ură şi dispreţ faţă de „perfida” Italie, în cât se credeau îndeajuns de tari cu germanii, turcii şi bulgarii, ca să-i pregătească o înmormântare de el. I prin oficiul de pompe funebre Hoitzendorf & Co., s’au convertit oare de atunci dispreţul şi ura lor, în dragoste adevărată şi admiraţie sinceră, numai sub efectul magis al revizionismului verbal al d-lui Mussolini ? Logic ar fi — în cadrul politicii oportuniste şi pozitiviste •— Ca maghiarii să manifeste în asemenea împrejurări simpatia şi chiar recunoştinţa lor faţă de Italia, când de repetate ori, in ultimii ani, şeful guvernului său s’a pronunţat pentru repararea „injustiţiei” ce s’ar fi făcut Ungariei. Maghiarii nu sunt nici logici, nici recunoscători, căci ei suferă de efectele psihozei colective a revizionismului tuturor celor ce au beneficiat de părţile „mutilate” ale fostului lor stat-mozaic de naţionalităţi. Ei nu uită Fiume. Ei nu iartă Italiei că a luat Ungariei, singura eieşire la marea Adriatică. Intr’o carte de propagandă maghiară revizionistă, care în 1933 a ajuns la a 13-a ediţie, cu text francez şi având titlul: „Pacea în pericol. Tratatul de la Trianon”, autorul ei, Joseph Ajtay, pomeneşte şi de Italia, care a răpit Ungariei, „cei 21 km. p. cu 42.806 locuitori (Fiume)“, după cum aminteşte şi de Austria învinsă, „fosta aliată a Ungariei din timpul războiului mondial”, care, împreună cu Italia, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, „a primit fără nici un plebiscit partea sa din corpul milenar al nenorocitei Ungarii (4.206 km. p. cu 292.588 locuitori)“. In acelaşi an, ministerul instrucţiei publice maghiar a introdus în toate şcolile un manual privitor la educaţia şi instrucţia tineretului şcolar al pedagogului István Kólomban, care a fost premiat de asociaţia institutorilor maghiari. In acest manual se afirmă că „nu revizuirea este singurul punct de vedere just al şcoalei şi al educaţiei maghiare şi nici iredentismul, ci propagarea ideii integrităţii statului maghiar milenar, învăţătorii unguri nu trebue deci să lase să se stingă credinţa pusă în ideia integrităţii în inimile tineretului maghiar”. Şi ca să nu se creadă că ar fi vorba numai de teritoriile ce au fost atribuite României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei, István Kelomban spune că Fiume trebue să fie liberat şi reintegrat în frontierele milenare, deoarece Italia, împreună cu celelalte state vecine, au contribuit la mutilarea Ungariei. Şi cum va trebui să fie liberat Fiume ? István Kőlomban răspunde : Prin vitejia tuturor fiilor bravi ai Ungariei ! In asemenea condiţii, declaraţiile ce le-a făcut d. Mussolini la Milano, urmate de expresiunea recunoştinţei naţiunei maghiare, prin dorinţa reanexării ţinutului Fiume, prezintă o caracteristică particulară a relaţiunilor dintre Italia şi Ungaria şi îndeosebi, a sincerităţii şi realităţii poporului maghiar. R. SEIŞANU Răspântia politicianismului (Urmare din pagina I-a) cuvântare rostită zilele trecute la Bucureşti de fruntaşul liberal de la Brăila, d. Radu Portocală, ni se înfăţişa tragica rostogolire de instituţii, de principii şi credinţe, de atâtea valori şi situaţii câştigate, la care ne-au făcut să fim martori războiul şi transformările comandate de el. Şi trecând în revistă idolii răsturnaţi, Aurul, libertatea, munca, autonoma economică, d-sa adăuga: „Pentru viitor, mi-e teamă de votul obştesc şi de ideea de partid“. Şi d. Radu Portocală vedea pericolul răsturnării acestor două forţe în aceleaşi baze false ale moravurilor şi practicei noastre politicianiste , în exploatarea masselor rău educate politiceşte prin „vătafii votului universal“, coruţi şi corupători. Scăparea ? Numai în ieşirea în arenă a celor mai buni i *— a „şefilor“ şi „elitelor politice“ — cărora le incumbă datoria să înceapă de la capăt adevărata educaţie a votului universal. Acelaş protest şi aceeaş alarmă ne-a fost dat să auzim şi din gura unui vechiu şi încercat om politic, cum este d. C. Argetoianu. In cuvântarea cu care a deschis Luni congresul partidului agrar, d-sa a făcut o amplă şi interesantă expunere a realităţilor şi problemelor noastre politice, ajungând la aceeas constatare. PRINCIPALUL VINOVAT AL NENOROCITELOR STĂRI DE LUCRURI DIN TARA NOASTRA ESTE POLITICIANISMUL, urmată de aceeaş concluzie : DEPARAZITAREA OAMENILOR POLITICI ŞI A VIETI NOASTRE PUBLICE DE RACILA POLITICIANISMULUI DISTRUGĂTOR. ,,In ultima analiză — a spus d. Argetoianu — vina stărilor noastre disperate nu o poartă nici oamenii, nici partidele în însuşirea lor de oameni şi de partide, cum s’a spus şi s’a scris prea des, ci această lepră de politicianism, adevărată boală, o psichoză care întinzându-se de sus şi până jos, ne-a dat pradă lăcomiei, minciunei şi imposturii“. Iar în altă parte, tot d-sa spune: „Ar fi un act de înalt patriotism, dacă ne-am hotărî să ne mărturisim cu toţii păcatele, să ne schimbăm apucăturile şi să ne vindecăm de boala politicianismului, care ne duce dacă nu , la o completă dezagregare naţională) Lent Siguranţă la o progresivă istovire a puterilor noastre ca popor şi la o continuă scădere a autorităţii noastre ca Stat“... ....... ....... E o spovedanie, dare dacă după legea creştină trebue să aducă iertarea celor greşiţi, — şi omul politic Argetoianu are atâta heroe de iertare!— în politică ea n’ar avea valoare decât din clipa când spovedaniei şi remuşcării i-ar urma penitenţa activă, tolstoiană, a răscumpărării păcatului prin încordare înmiită la fapte, până la repararea răului semănat până acum de politiciani şi de partide, pentru ca, popor şi conducători, să renască la o viaţă publică superioară, căreia principiile moralei şi ale justiţiei să-i fie fundamentul şi substanţa. Fi-vor oamenii politici şi partidele lor capabile de acest rissorgimento ? Răspunsul afirmativ sau negativ la această întrebare, va însemna viaţa sau moartea societăţilor întemeiate pe sistemele politice care ne-au guvernat până acum. ----—xoxOxox-—— HAR. I. ■t" Anchetarea celor vinovaţi de ciocnirea de tre- nuri dintre Timiş şi Predeal Braşov, 13 Noembrie 1 , prim procuror Vlad Enescu a început anchetarea funcţionarilor ceferişti, cari au fost de serviciu in staţia Predeal, în noaptea când s’a întâmplat ciocnirea dintre Timiş şi Predeal, precum şi a mecanicului ce conducea grupul de locomotive. Funcţionarii şi mecanicul sunt anchetaţi sub stare de arest. Răvaşe pentru satul meu N’aş fi crezut în ruptul caiilui că tocmai dumneata, moş -ans, să purcezi la căi de juecată, să-ţi osteneşti oasele ătrâne şi să-ţi sleeşti punga, rânui şi numai pentru o hapânie curbă şi neomenoasă. N’aş fi crezut fiindcă de atâtea ori i-am auzit ponegrind pe cei rea uşori la poftă de procese, iât mi-aş fi pus mânam focă din tot satul nostru oricine o fi putut porni la judecătorie n umai dumneata nu. Iar când bau acum şi mă gândesc la ricina procesului acestuia, îmi vie să şi râd. Ba nu zău, cum s poate să te laşi târât dumneata de împrejurări şi de istita copilăreiască, până Intr’aât, încât să-ţi dai vecinii mădecată din pricina unui purei ? Căci, la dreptul vorbind, mroelul a fost obârşia scandaului, iar nici de cum Marania nevasta lui Costache, cum ici dumneata. Doar ştiu şi eu cum s’au pornit lucrurile. Iar Iacă dumneata te sileşti să le spui pe de rând, câ te agăţi numai de gura rea a Marandei, apoi eu nu m’oi lăsa ademenit de înfăţişările de pe dinafară, ci le-oi spune pe şleau, dela început. Ba, le-oi spune şi în aste rânduri, să râdă fiecine de harta dumeavoastră, doar-doar s’o afla careva să înveţe minte şi să nu cadă în greşeala,in care ai căzut dumneata. Vasăzică purcelul Marandei a rupt gardul, sau a ramat pe sub el de şi-a făcut loc, şi a trecut’l în ograda dumitale. Rău lucru, fireşte, pentru că ţi-a făcut pagubă. Mai intâi că a stricat gardul. Apoi, fiindcă a râmat un voe prin tarlaua dumitale de zmeurăt la care ţineai ca la ochii din cap. Dumneata ce-ai făcut ? Ai întors purcelul in ograda Marandei, ai dres gardul și ai îndreptat stricăciunile din zmeurât, cât mai puteai îndrepta. Dar asta ai făcut-o din țâfnă, fiindcă bietul Costache, bărbatul Marandei, ţi-a spus că-i gata să dreagă ei gardul şi să plătească stricăciunea de la zmeuriş. Dumneata, însă, ai făcut pe omul mândru, întorcându-l: — „Ia lasă-mâ pustiilor cu banii tăi, măi sărăcie ! Mai bine ţine-ţi porcul în coteţ Iar dacă n’ai coteţ, în loc să-mi dai mie, fă-ţi coteţ cu banii aceia !“ Va să zică, până la un loc, vorbe chibzuite şi sfat omenos. Ce-a făcut atunci Costache? A adus un car de lemne de la pădurea lui Perticari, de pe Ursoaia, l-a tocmit pe Bogos lemnarul, şi a durat coteţul, aşa cum i-ai fost zis. Dar blestematul de purcel a râmat pe dedesubt, a ieşit din ţarc şi a nimerit iarăşi, în ograda dumitale, unde a făcut şi mai mare pagubă decât făcuse înainte. Ceea ce văzând, dumneata ţi-ai pierdut tot cumpătul şi ai dat drumul cânilor din lanţ, lăsând haita de Brezoi să facă pontul ferfeniţă şi să-i înfulice de viu un şold întreg, chiar sub ochii stăpânilor. Iar când Costache te-a rugat să goneşti câinele că-i omoară porcul, dumneata ai rânjit la bietul om poftindu-l să vie singur să-şi scape dobitocul, măcar că ştiai prea bine că nu poate, deoarece Brezoi e o turbă, cu care nu se poate lupta nici lupul flămând. Şi cu toate astea te-ai supărat amarnic, când a început Maranda să se văicărească şi ţi-a spus că n’ai suflet de om, de vreme ce ii laşi fără porc de Crăciun. Te-ai supărat şi ţie-ai răsit la ea, ştiind prea bine că aceea nu-i femee să îndure răsteala nimănui, fără să-i plătească după cum o îndeamnă iuţenia inimii şi strepezeala gurii. Şi-a dat drumul, Maranda. Cum işi dau drumul puhoaele la desgheţ. Iar dumneata te-ai aninat numaidecât de vorba ei şi ai trimes jalbă la judecătorie, că te-a ameninţat să-ţi dea foc casei. I Bună treabă, moşule, şi judecata asta, care împarte dreptaţi şi osândeşte pe nelegiuit. I Dar după ce ’ ai scos atâţia bani din pungă pentru avocaţi, i şi ai pierdut odată procesul, I pentru care cuvânt nu te as- I tâmperi, ci umbli mai depar- te ? Socoţi adică dumneata, cum că judecătorii n’or să pri- I ceapă că biată Maranda nici I nu şi-a dat seama de ce-a spus? Dar pentru numele lui Dumnezeu, moşule, Maranda nu-şi dă seama de ce vorbeşte, nici când e în toţi boii ei, d’apoi când are ardei sub nas şi biciuşcă între dinţi ? Asta o ştii prea bine dumneata, care o viaţă întreagă ai tot râs de dânsa, chiuindu-i peste gard, de câte ori o auzeai spărgând sticle între măsele, stihurile astea în chip de cimilitură : Când stă la vatră Macină piatră, Când ese-afară Trăsnet şi pară... Şi încă n’ar fi nimic, dacă Maranda s’ar invăţa minte în vreun fel. Dar judecata, dacă ţi-o da dreptate dumitale, ce I are să facă ? Cei mult să-l mai păgubească pe nefericitul de Costache, care-i destul de osân- I dit, când are asemenea belea , de femee pe cap. Iar dumneata cu ce te alegi? Cu un duşman mai mult. Şi mai ales, cu I o neomenie mai mult, ceea ce, I după socotinţa mea, atârnă mai greu decât toate, pentru că t ] îţi ponegreşte bunul nume al * dumitale, şi împăciuiala aceia pe care ţi-o ştia lumea. I Va să zică, moş Ioane, am ajuns şi noi ca oamenii din satul de peste deal, unde nu se află doi megieşi fără proces între dânşii. Apoi, să ne fie de bine ! Şi să ne fie de bine, mai ales pentru că suntem din sa-tul ăsta, unde până mai acum câţiva ani aveam sfat de bătrâni, care curma toate neînţelegerile şi dădea hotăriri de pace chiar în sfezile de pământ, ori în împărţeala de moşteniri. Iar hotărîrile acele erau temeinice şi drepte cum nu se mai poate, pentru că oamenii erau din loc, şi cunoşteau cu deamănuntul pe fiecare ins, cu toate bunurile şi racilele lui. Aşadar, nu mai încăpea o pricină pe mână de avocaţi să o sucească ei şi să o răsucească până să facă din alb negru şi din negru alb. Ba, încontrându-se avocat cu avocat şi neajungând la limpezire, să trimeată pricinaşii acasă şi să-i cheme iarăşi, odată, de’ două ori ori de-o sută de ori, cum de pildă s’a întâmplat în Franţa, într’un oraş numit Lyon, unde abia săptămâna trecută s’a isprăvit un proces care ţinea de trei sute treizeci şi trei de ani. Iar după atâţia ani, cum crezi că s’a isprăvit ? Dânduse părţile la împăcare. Adică tocmai aşa cum tot va trebui să ajungi’ dumneata cu vecinul Costache după ce ţi-or trece cătrănelile. Şi, fireşte, tocmai aşa cum ai fi putut ajunge de la început, dacă-i dădeai Manandi porcul peste gard, să-l tae şi să-l facă pastrama şi trandafiri, chip sub care n’ar mai fi putut să treacă în grădina dumitale şi să scurme în zmeurăt. Va să zică, moş Ioane, în săptămâna furtunilor şi a schimbării de vreme, a bătut vânt rău şi a fost încruntare şi în sufletul dumitale. Şi, nici vorbă, ţi s’au înecat şi dumitale câteva corăbii, ca în mările cele frământate de vijelie ale Englezilor. Prin urmare trebuia să fie pagubă şi la dumneata ca şi în acele ape turburate. Şi trebuia să fie tristeţe ca în toate negurile şi burniţele care au pâslit cerul dela noi, din ţară, unde vremea se răceşte mereu, unde a nins pe alocuri — cum a fost la Predeal — şi, unde au purces ploi mărunte şi pătrunzătoare. Iar eu mă gândesc ca acele câteva ciocniri de trenuri care s’au întâmplat pe lume — iar una chiar la noi — au sunat se vede şi în inima dumitale. Ceea ce nu-i de mirare, deoarece se zice că omul simte uneori în sufletul lui aceea ce colindă neştiut prin văzduh. Dar, mă întreb, dacă-i aşa, de ce oare nu vei fi simţit şi pe cele bune şi frumoase, cum de pildă sunt pomii înfloriţi de prin Bărăgan, sau prăznuirea acelei zile mari şi fericite, când oştile româneşti au intrat la Bucovina, dând semnal mare al întregirii de ţară! Şi de ce nu ţi-ai fi îmblinzit inima aducându-ţi aminte că acum optsprezece ani trupele prietenilor noştri francezi au trecut Dunărea pe la Giurgiu, alungând din Muntenia rămăşiţa oştilor vrăjmaşe ? Să fii dumneata într’atâtal de schimbat, încât alegi numai faptele triste ? La urma urme, s’ar putea şi asta, pentru că harta dintre dumneata şi vecinul Costache seamănă straşnic in felul ei, cu războirea pe viaţă şi pe moarte a Spaniolilor care se bat mereu între ei şi parcă nu mai au de gând să pue vreodată de pace. Atunci, moş Ioane, nu-mi române decât să mă rog lui Dumnezeu, să se isprăvească ma repede sângerarea din Spania pentru că astfel, poate, vei adulmecă şi dumneata astă liniştire din văzduh, şi te vei întoarce în acele bune temeiuri ale prieteniei, liniştei şi înţelegerii în care te-am cunoscut şi mi-ai fost drag. : ' Victor Ion Popa