Universul, noiembrie 1936 (Anul 53, nr. 317-331)

1936-11-16 / nr. 317

SOCIETATEA „CODERE Reprezentanţa Generală pentru România a casei face cunoscut Domni or Medici, ci dozici e PROGYNON B. Oleosum cari au lipsit, au sonifi şi se pot găsi acum la toate farmaciile. Vizitaţi Restaurantul SPLENDID PARC Supeuri după teatru . Concert JEAN MARCN­ 1 DE VORBĂ CU CITITORII­­ BON 0. JjgSL 15 NOEMBRIE 1936 % Oricine doreşte să afle so­­­uţia unei chestiuni care il fră­mântă, oricine doreşte o lămu­rire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încre­dere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat în rubrică sau în­­tr’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul ru­bricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări; 2) întrebările referitoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate ; 3) Nu se răspunde decât în­trebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De v­orbă cu cititorii“ va fi expediată pe a­­dresa ziarului „Universul“, Bre­­zoianu 25, Bucureşti 1, purtând vizibil menţiunea: Pentru ru­brica „De ' Orba cu cititorii“, în­trebările vor fi tr­ăit de bo­nul al­torat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă. Consultaţiile juridice care a­­par la această rubrică sunt date de d. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre D-lui C­IANCOVSCHI. — A- 1) Trebue să cunoaşteţi salariile veţi dreptul la pensie când veţi împlini vârsta de 57 ani. In cazul când aţi împlinit a­­ceastă vârstă, să nu fi trecut mai­­mult de cinci ani de la acea dată. D-nei SMARANDA FL. — A­­dresaţi-vă cât mai repede Casei generale de pensii cu o petiţie însoţită de actele necesare. Cereţi în calitate de tutore le­gală, drepturile minorilor. Actele şi formalităţile necesare le puteţi găsi în lucrarea d-lui dr. I. Coconeţu „îndreptar prac­tic pentru valorificarea drepturi­lor la pensie“, pe care o găsiţi la librăria „Universul“ contra 60 lei. Cererea cu actele respective o puteţi înainta prin administra­ţia financiară din localitate. O TANARA GOSPODINA. — Autorităţile au adoptat stilul nou în anul 1920, iar biserica a pres­chimbat calendarul în toamna a­­nului 1925. N. ST. I. — Pentru marina mi­litară, dacă faceţi serviciul mili­tar în termen sau voluntar, puteţi urma şcoala de specialităţi de unde să deveniţi maestru mi­litar. UN GRUP DE ABSOLVENŢI.-' Calafat. — Anul acesta nu se deschide şcoala, abia lucrându-se la regulament. Ea va fi la Cons­tanţa. ^Vreţi d-lui căpitan de port nun® rul pe Noembrie al re­vistei „Marea Noastră“, în care veţi găsi amănunte. BACALAUREAT - Silistra. — Faceţi o cerere la Inspectoratul marinei Bucureşti, cu actele ne­cesare pe care le puteţi afla de la Cercul de recrutare local. D-lui GH. BÅTRÂNU-Bârlad.­­Pentru funcţiuni civile, da. In baza art. 89 din legea generală de pensii, D-lui S. A. C. Pensionar 61. — de bază primite în ultimele 36 luni de serviciu, cum şi salariile totale (bază şi scumpete) cuve­nite funcţiunii dvs. în 1929 şi 1932 pentru localitatea unde în­ţelegeţi să vă stabiliţi domiciliul. 2) Pensia se stabileşte pe baza salariilor indicate în certificatul autorităţii Unde aţi funcţionat. D. PETRE ŞTEFANESCU, în­văţător, diriginte, Bedeciu, A. Co­­lata-Cluj. ( 1) Este suficient să trimiteţi lunar rata de asigu­rare. Se înţelege că puteţi tri­mite deodată mai multe rate, pentru economisirea spezelor poş­tale. 2) Puteţi contracta 2 (două) sau chiar mai multe asigurări cu a­­celeaşi avantaje pentru fiecare poliţă. 3) Odată cu întâia rată lunară scriţi pe dosul cuponului man­datului „pentru asigurare nouă“ sau „pentru 2 asigurări noi“ apoi adresa exactă a dvs. D-lui „VECHI ABONAT nr. 19225“. — Mai bine radiaţi ipo­teca, plătind impozitul mobi­liar. Vă degajaţi astfel proprieta­tea de angajare­­şi telemplicaţii.­ Notificarea este mai bună de­cât recomandata, fiindcă prin restituirea dovezii de înmânare aveţi confirmarea remiterii tex­tului însuşi, cu dată certă, D-lui „HAI­AZE“. ( 1) Simpla vieţuire în România nu deschide străinilor dreptul la paşaport român. Numai naturalizarea lor în a­­ceastă ţară conferă cetăţenia şi dreptul cetăţenesc la paşaport. 2) Se spune Septembrie, nu Septemvrie. UNUI ABONAT. — Puteţi să trimiteţi prin această rubrică ori­ce întrebări şi propuneri cu pri­vire la asigurarea noastră. I DUMINECA 15 NOEMBRIE începe postul Crăciunului " Ort.: f Dumineca 25-a după Ru-­i sălii. Cuvioşii Sfinţii Mucenici I Gurie, Samsona şi Aviv. Cat.: f D. 24 d. R. Sf. Gertruda. Prot.: D. 23 d. Tr. Leopold. Evreesc: 30 Heşvan 5697. Roş- Chedeş. Mahomedan: 1 Ramazan 1355. începutul postului cel mare. Răsăritul Soarelui 16.49. 7.13 . Apusul CALENDAR ISTORIC SI LITERAR Impozitele şi taxele plătite de comerţul şi industria românească Conferinţa d-lui av. I. Nicolau Comisiunea de finanţe po­­publice şi comunale a ţinut Miercuri şedinţă la sediul cen­tral al „Frontului Românesc”, din bul. Elisabeta No. 8, sub preşedinţia d-lui av. I. Nicolau. D. vice-preşedinte, Ion. I. Nicolau, a făcut o documenta­tă comunicare despre „Impozi­tele şi taxele plătite de comerţul şi industria românească". După ce arată numărul im­presionant de impozite şi taxe ai sistemul nenorocit cum se stabilesc şi percep, d-sa eviden­ţiază multiplele cauze ale­­ a­­cestui haos fiscal, propunând printre alte soluţii, unificarea­­ impozitelor şi taxelor­­şi com­-­­ primarea lor, arătând detailat foloasele cari le-ar aduce acest sistem, atât pentru buget, cât şi pentru contribuabili. Răspunde şi afirmaţiei d-lui inspector general Tăutu, făcu­tă cu ocazia conferinţei sale ţi­nută la Radio, cum că contri­buabilul român ar plăti cele mai mici impozite. D-sa arată cu cifre şi date cât este de neexactă această a­­firmaţie, dovedind că, contri­buabilul român este cel mai împovorat din lume. Tot în această şedinţă d. N. Apăteanu a făcut „Observaţii critice asupra legii contribuţiu­­nilor directe din 1923”. D-sa, după ce arată felul cum a luat fiinţă această lege, evidenţiază defectele şi lacune­le ei, preconizând o serie de măsuri şi corective, cari se impun de la sine ,prin rezulta­tele pe care le-a dat aplicarea acestei legi. UNIVERSUL fatctcLio­ 15 Noembrie In această zi, în anul... 1795, s'a terminat de tipărit la Blaj, Biblia, adecă dumnezeiasca scriptură a legii vechi şi cei nouă, toate care s’au tălmăcit de pre limba elinească pre înţălesul lim­bii româneşti. Acum întâi s’au ti­părit româneaşte sub stăpânirea Prea înălţatului împărat a Ro­manilor Franţisc al doilea, craiul apostolicesc Mare Prinţip al Ar­dealului, şi cealea­lalte. Cu blagos­­lovenia Mării sale Prea luminatu­lui şi prea sfinţitului Domnului Domn Ioann Bob, vlădicul Făgă­raşului, un Blaj la mănăstire... Biblia aceasta mai cuprinde două „înştiinţări“, dintre cari una e iscălită de Samuil Claim, „din mănăstirea sfintei Troiţă de la Blaj”, care e traducătorul din e­­linaşte in româneşte al acestei Bi­blii.1886, a apărut la Bucureşti „Re­vista bibliografică“, „organ al li­brăriei şi antiquariatului din Ro­mânia şi străinătate“. A apărut lunar sub directoratul lui Ion C. Iuga, dar numai două numere. 1893, a murit scriitorul bucovi­nean Ştefanu, Ştefureac. Născut in Ceahov la 1845, a studiat filoso­­fia la Vienna. A fost profesor la liceul din Suceava şi un inimos bărbat al cauzei naţionale româ­neşti. La 1883, după modelul so­cietăţilor germane, a pus temelia societăţii „Şcoala română" din Suceava (Bucovina). A publicat operele: Einige Suffixe zur Bil­dung des Substantivs und Adjec­tiva im Rumänischen, Cernăuţi 1SS0—81; Carte de citire pentru clasele gimmazeale. tom I—II, Su­ceava 1886; Scrierile lui... şi răsu­nete asupra vieţii... de Gh. V. Bu­­liga, Suceava 1896. 1916. Germanii au pătruns în Lereşt­i, in valea Târgului pe o adâncime de 1500 metri. DUMINICA, 15 NOEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 7,30: Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio jurnal. Con­­cert de dimineaţă (discuri): Ca­valerul Barbă-Albastră, fantazie de Offenbach; Nunta trandafirului de Jessel şi Piesă caracteristică de translateur. Sfaturi gospodăreşti­­­i medicale. îl,30: Clopote. -â 11,35: Predică fie prof. V. Ispir. 11,50: Muzică religioasă (disc); Doamne buzele- m­wlepdft»Muzicescu (corul Bisericii Domniţa, Bălaşa, (dirij. de Chirescu). 11,55: Cronica vieţii religioase, de [prof. Ion Savin. 12,10: Concert religios al corului ,Sf. Patriarhii”, condus de N. Oan­­ea; Imn patriarhal de Gh. Cucu; Heruvic de Alabusev; Ca pre îm­păratul de Baciu; Răspunsuri mari de T. Popovici; Cuvine-se cu ade­vărat de T. Popovici; Spre Time Doamne de L. Tempea. 12,40: Ora, Culturale, Sport, Cota­ apelor Dunării. 12,55: Concert de prânz, Fanfara reg. 1 Transmisiuni, cond. de lt. Dumitru Burghiu; Marşul reg. 1 Transimisiuni de maior Kratockvil; Murmurul Peleşului, vals de Kra­tockvil; Uvertură la „De-aş fi rege” de Adam; Drapelul, marş de cpt. Gheorghiiu; Suită caucaziană, da Ipolitov Ivanov; Zi de sărbătoare, potpuriu de Kratochvil; Plăcerea iubirii, melodie de Martini; Muzică românească. 14.10: Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. 14.25: Muzică distractivă (di­scuri); Două cântece din revista „Viaţa începe la 8:40” de Gersh­win; Cântecul birjarului vienez de Pick (voce: Weingraf; şi Muzicanţi, cântaţi-mi încă un dam de Mütz­­lader, (voce: Jacques Rotter); A­­mintiri din München, vals de Län­dler, (literă şi pian); Să încercăm a uita­ şi Am adormit gândind la tine, tangouri de Dendrino, (voce: Mielu Constantinescu); Marş de Krome. 15. Cunoştinţe folositoare de dr. D. Paşcanu. 15,15: Muzică populară. — Tara­ful Fănică Luca: Bugeanu (armo­nică) şi Constantin (clarinet). Tarafful Fănică Luca: Arii na­ţionale. Bugeanu şi Constantin: Mă uitai in deal la cucă. 15,30: Alex. Cazaban: Despre vâ­nătoare. 15,45: Gazeta sătenilor. 16-16,45: Continuarea concertului de muzică populară. Taraful Făni­că Luca: Romanţe şi Arii popu- I lare; De ce m’aţi dus de lângă voi; Arii naţionale (solo ţambal: Mitică Mutu). Bugeanu şi Constantin: Doina Oltului. Taraful Fănică Luca: Aoleo mă doare coasta; Cântece bănăţene şi ardelene. Bugeanu şi Constantin: Foaie verde lin pelin; Săbtărelul. Taraful Fănică Luca: La casa cu trestioară; Arii naţionale (nai:­­Fănică Luca). 19. Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de după amiază. Orchestra Grigoraş Dinicu: Arii­­ naţionale; Vals din „Eugen One- I­ghin” de­ Ceaikovsky; Au înflorit­­ lăcrămioare, tango de Vilnov; Hore şi Sârbe; Priveşte ce lună albă, de Maony; Cărărie şi Hora şapte scări; Havana, tango de Elly Ro­man; Moment muzical de Schu­bert (solo vioară: Grigoraş Dinicu); Vis de primăvară, vals de Job. Strauss; Lună în Carolina, vals de Burke; Cât e muntele de ’nalt de Brediceanu; Romanţe şi Arii na­ţionale. 20,15: ORA NAŢIUNII. 20,35: „LOHENGRIN ”, operă ro­mantică în 3 acte (4 tablouri) de R. Wagner, (transmisie de la Opera din Cluj). Distribuţia: Regele En­­ric Păsărarul, V. Simion; Lohen­grin: Adolf Fischer (de la Opera d­in Praga); Elsa de Brabant: Mimi N­estorescu;­ Frederic de Telramund: G. Simiomescu; Artruda: Annie Ducu; Crainicul: M. Armantu. Conducerea muzicală: Jean Bo­­bescu. In pauza I-a: Radio jurnal. In pauza II-a: Rezultatele spor­tive de Virgil Economu. La sfârşit: Ultimele ştiri. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 21 : Concert Strauss. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Con­cert nocturn. Variaţii (Beethoven). 23,45: Inf. locale. 24: Orchestră de jazz. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20,20: Plăci. 21,20: Sport. 11, 40: Revistă politică. 21,50: Radio Jurnal. 22: Lwow. Audiţie veselă. 23,05: Muzică variată. 24: Muzică de dam pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18: Orchestră de jazz. 18,55: Conf. 19,25: Recital de pian. 20,10: Conf. 20,30: Orchestră de ţigani. 21,45: Sport. 21,55: Concert de or­chestră. 23,10: Inf. 23,25: Orchestră de jazz. 0,20: Orchestră de țigani. 1,05: Ultimele inf. Stuttgart, 574 kHz. 522,6 m. 100 kw. — 20,30: „Olandezul sburator” operă de Wagner. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,30: Muzică de dans pe plăci. 1: Concert nocturn. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 18.35: Concert de muzică dis­tractivă. 20.10: Continuarea con­certului. 21: Conf. 21,10: Vocea zi­lei. Humor și voe bună. 21.30: Tea­tru radiofonic. 23,10: Inf., Sport. 23,30: Concert de violoncel. 0,10: Inf. 0,20: Orchestră de Jazz. Praga, 638 kHz. 470,2 in. 120 kw. — 20,30: „Carmen” operă de Bi­zet. 23,40: Inf. 23,50: Plăci. 23,55: Inf., sport in germană. 24: Plăci. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. — 21: „Baron Trenk” operă de Albini. 24: Muzică de dans pe plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20,30: Sport, Plăci. 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal. 21,30: Conf. 21.40 „Manon” operă de Massenet. Du­pă operă muzică de dans. Muenchen, 740 kHz. 405,4 m. 100 kw. — 21: Concert de seară. 23: Ora, Meteori, Inf., Sport. 23,30: Or­chestră de dans. Katovice, 758 kHz. 395,8 m. 12 kw. — 20,50: Audiţie literară. 21.20 Program general. 21,35: Sport. 21,40: Program general. „ Leipzig, 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. — 21: Preţioasa” operă de Weber. 23: Inf., Sport. 23,30: Muenchen. .Orchestră. de .dans., •.... LUNI, 16 NOEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6,30: Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio jurnal. Con­cert de dimineaţă (discuri). Bucu­raţi-vă de viaţă, vals de Johan­n Strauss. Potpuriu de şlagăre de Dostal. Sfaturi gospodăreşti şi me­dicale. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota apelor Dunării. 13,15: Concert de prânz. Muzică variată (discuri); Aur şi argint, vals de Waldteufel (arch. Odeon); Seara, de Frimi (vioară: Mischa Elman); inimă sdrobită de Gillet, (arch. Marek Weber); Fantazie pe motive de Offenbach de Urbach, (arch. Marek Weber); Selecţiiuni din opera „Freischütz” de Weber, (soprană: Mie Koegel, tenor: An­ders); Jocuri de copii, suită de Bizet, (orch. Operei Scala din Mi­lano, dirij. de Panizza); Selecţiuni din baletul „Sylvia” de Delibes, (orch. Covent Garden, dirij. de Sargent). 14,10: Ora, Mersul vremii, Bursa, Radio jurnal. 14,30: Muzică uşoară (discuri); Murmurul primăverei de Sinding, (arch. Marek Weber); Două melo­dii finlandeze de Merikanto şi Kaipaava, cântec finlandez de Me­­lartin, (voce: Oiva Soini); Sonată in do minor de Grieg, (pian: Rach­maninoff, vioară: Kreisler); Dan­suri simfonice no. 1 şi 2 de Grieg, (orch. Covent Garden, dirij. de Barbirolli). 19: Ora, Mersul vremii, Actua­lităţi. 19,10: Concert de după amiază al orchestrei Radio, dirij. de C. C. Nottara; Colţul păpuşilor; Uvertu­ra „Păpuşa din Nürenberg” de A­­dam; Păpuşa veselă de Siede; Pot­puriu din „Zâna păpuşilor” de Bayer; Marionete de Lindow; In­­tr’o prăvălie cu jucării de Engle­­man; Marionette de Gounod. 20: Prof. G. Ionescu-Siseşti: Fe­lurile mai însemnate de pământ din România şi nevoia lor de în­­grăşăminte. 20.20: Continuarea concertului: Fantazii din operetele franceze: Fantazie din „L’eau ă la bouche” de Farés-Parys; Fantezie din „Bouche à bouche” de Yvain; Fan­tazie din „Pas sur la bouche” de Yvain. 21,05: Din lumea slavă de d-ra Elena Eftimiu. 21,05: Din lumea slavă, de d-ra Jelescu (pian) și Quartetul Theo­­dorescu. (Al. Theodorescu, vioara I-a, I. Jelescu, vioara­ II-a, I. Chi­ca, violă şi J. Thaler, violoncel).. Quieltet în la minor (Molto mode-­ rato-allegro; Lento con molto sen­timente; Allegro non troppo ma con tuoco) de Cesar Franck. 22: Cărţi şi Reviste. 22.05: D-ra Constanţa Bădescu, canto: Zeii iubirii de Schubert; Arie de concert de Schma­tstich; Nocturnă de Chopin; Vals de Be­­tinelli. 22:30: Radio jurnal, Sport. 22:45: Concert de pian — Iacob Gimpel; Toccată și Fugă in do mi­nor de Bach-Busoni; Baladă in fa minor de Chopin; Două studii de Chopin; Insula veselă de Debussy. 23,25: Concert nocturn al orches­trei Grigoraş Dinicu transmis de la restaurantul Continental. 23,45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23,55: Ultimele știri. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20: Concert de seară. 21,10: Concert de muzică uşoară. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Con­cert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Concert vocal. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 29,30: Muzică de dans. 21,10 :Julius Cesar”, operă de Händel. 23,40: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 19: Orchestră de țigani. 20,15: Orchestră de jazz. 21,15: Concertul Filarmonicei. 23: Inf. 23,20: Muzică de dans pe plăci. 24: Inf. Stuttgart, 574 kHz. 522,6 m. 100 kw. — 19: Muzică variată. 21,10: Concert de plăci. 22,10: Program variat. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,30: Concert vocal. 23,45: Breslau. Concert nocturn. 1: Concert noc­turn. Muzică de dans. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 18,39: Recital de canto. 22: Concert de muzică variată. 23: Inf. Meteor. 23,20: Concert Ziehrer. 24: Inf. 0,10: Concert de orchestră. 0,45: Muzică de dans pe plăci. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 19 55: Plăci. 20: Ora, Inf., Me­teor. 21,10: Brno. 20,25: Melodii de vânătoare. 21,30: Concert de or­chestră. 23: Ora, Inf., Cronica zi­lei, Sport. 23,15: Plăci. 24: Pre­ludiu şi fuga un mi minor (Bach). Belgrad, 688 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. —­ 20,30: Ora naţiunii. 20,50: Con­cert de orchestră. 21,40: Melodii populare. 23: Inf. 23,30: Muzică de dans pe plăci. Roma, 713 kHz. 420,8­50 kw. — 20: (Napoli) Muzică variată. 20: (Roma) Plăci. 20,49: (Bari) Pro­gram special pentru Grecia. 21,03: Ora., Inf., Radiojurnal, Meteor. 21,40: Concert simfonic. 23,20: Va­rietăți. 24: Radiojurnal. 0,15: Mu­zică de dans. Muenchen, 740 kHz. 405,4 m. 100 kw. — 21,10: Program variat. 23: Ora, Meteor, Inf., Sport. 24: Con­cert nocturn. Katovice, 758 kHz. 395,8 m. 12 kw. — 19,30: Plăci. 19,50: Program general. 23,40: Plăci. Leipzig, 785, kHz. 382,2 m. 120 kw. — 20,10: Concert de muzică distractivă. 21: Inf. 21,50: Program variat. 23: Inf., Sport. 23,30: Or­chestră de dans. Milano, 814 kHz. 368,6 m.,50 kw. — 20: Muzică variată. 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal, Meteor. 21,40: „A paese del campanelli” operetă de Lombardo. După operetă muzică de dans. ............. nr i­pwrjB Cronica sporturilor Boxeurii români programaţi in străinătate Primim din partea sportivilor noştri din Paris o scrisoare prin care boxeurii noştri ne încu­­moştii­nţează că li s’au p­ropus câteva matchuri în cursul lunii Noembrie. TOMA AUREL VA BOXA CU BATAILLE La 26 Noembrie va fi progra­mat la Wagram, matchul To­ma Aurel-Bataillé. ŞTEFAN MOLDOVEANU­­DECKMYN Ștefan Moldoveanu care se antrenează de câteva săptă­mâni în sala Ledere din Paris, va boxa curând în sala Cen­tral S. C. contra lui Deckmyn. SANIDU ION-DECICO Sandu Ion va boxa la Lyon contra lui Decico. Monte­ Carlo Admirabilul automobilist ro­­mân, Petre Cristea, va participa şi la Viitoarea ediţie a rallye­­u­lui Monte Carlo, care se vor­ desfăşura către sfârşitul lunei Ianuarie 1937. In ultimul railye Monte Carlo, Petre Cristea făcând echipă cu Ion Zamfirescu, alt alergător de mare nădejde al nostru, şi­ a adjudecat victoria nn ştil im­prerfiohant, cu toate că a aerut de luptat cu aeci de con­curenţi de prima clasă interna­ţională. .....­ ........ Deci, în viitorul ratlge, Petre Cristea va purta nr. 1. Tăbli­ţele de ordine i-au şi sosit ast­fel că, temerarul pilot se gă­sește acum în frigurile prepa­­rativelor. AUTOMOBILISM Petre Cristea s-a înscris la rallye-ul Al XVII-lea congres internaţional de agricultură la Praga Intre 16—23 iunie 1937 se va ţine la Praga al XVII-lea con­gres internaţional de agricultură. Se vor lua în discuţie următoare­le chestiuni: POLITICA AGRARA SI ECO­NOMIE SOCIALA Mijloacele întrebuinţate în ve­derea combaterii crizei agricole, în Ţările de Jos şi rezultatele ob­ţinute; organizarea târgului in­ternaţional al untului; pământul în cadrul economiei capitaliste. INVAŢAMANT ŞI PROPAGAN­DA AGRICOLA Influenţa învăţământului agri­col de grad superior asupra poli­ticei agricole a naţiunilor; des­­voltarea învăţământului ştiinţe­lor economice agricole în şcolile superioare de agricultură (disci­plinele fundamentale, radiofonia în serviciul agriculturii). ___ COOPERAŢIA AGRICOLA Cooperativele agricole, în spe­cial cele de grad superior în eco­nomia dirijată; colaborarea in­ternaţională de cooperaţie în ma­terie de propagandă şi instrucţi­uni. PRODUCŢIA VEGETALA Producţiunea produselor fura­jere albuminoase în exploatările agricole cu solurile sărace şi să­rate; limitarea numărului varie­tăţilor de plante cultivate şi pro­blema protecţiunei selecţionato­­rilor. VITICULTURA Studiu statistic asupra cheltu­­elilor de producţie a strugurilor de masă şi a vinurilor în diferite ţări. Studiul creaţiunii unui cazier viticol şi a unei documentaţii oe­­nologice internaţionale viticole. PRODUCŢIUNEA ANIMALĂ Fecundaţia artificială a cornu­telor şi cailor şi rolul ei asupra ameliorării rasei; rolul minerale­lor în hrana animalelor domes­tice; ce urmări a avut rezoluţi­­unea congresului de la Budapesta — privitoare la constituirea unui comitet internaţional pentru punerea­ în valoare a calului. INDUSTRII AGRICOLE Transformarea unor r­aterii prime în lână artificială, bum­bac artificial şi produse analoa­­ge şi urmările acestor transfor­mări din punct de vedere econo­mic, înlocuirea uleiurilor minerale prin carburanţi de origină vege­tală. FEMEIA LA ŢARA Higiena şi sănătatea în viaţa rurală, raport asupra lucrărilor efectuate de organizaţiunile fe­­menine rurale din Ţările de Jos. Anul al 53-lea Nr. 317 Luni 16 Noembrie 1936 Recunoştinţa maghiarilor faţă de Italia (Urmare din pagina I-a­­ tâta ură şi dispreţ faţă de „perfida” Italie, în cât se cre­deau îndeajuns de tari cu germanii, turcii şi bulgarii, ca să-i pregătească o înmor­mântare de el. I prin oficiul de pompe funebre Hoitzen­­dorf & Co., s’au convertit oare de atunci dispreţul şi ura lor, în dragoste adevărată şi ad­miraţie sinceră, numai sub efectul magis al revizionis­mului verbal al d-lui Mus­solini ? Logic ar fi — în cadrul po­liticii oportuniste şi poziti­viste •— Ca maghiarii să ma­nifeste în asemenea împre­jurări simpatia şi chiar re­cunoştinţa lor faţă de Italia, când de repetate ori, in ulti­mii ani, şeful guvernului său s’a pronunţat pentru repara­rea „injustiţiei” ce s’ar fi făcut Ungariei. Maghiarii nu sunt nici lo­gici, nici recunoscători, căci ei suferă de efectele psihozei colective a revizionismului tuturor celor ce au beneficiat de părţile „mutilate” ale fos­tului lor stat-mozaic de na­ţionalităţi. Ei nu uită Fiume. Ei nu iartă Italiei că a luat Unga­riei, singura ei­eşire la ma­rea Adriatică. Intr’o carte de propagandă maghiară revizionistă, care în 1933 a ajuns la a 13-a e­­diţie, cu text francez şi a­­vând titlul: „Pacea în peri­col. Tratatul de la Trianon”, autorul ei, Joseph Ajtay, po­meneşte şi de Italia, care a răpit Ungariei, „cei 21 km. p. cu 42.806 locuitori (Fiume)“, după cum aminteşte şi de Austria învinsă, „fosta aliată a Ungariei din timpul răz­boiului mondial”, care, îm­preună cu Italia, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, „a primit fără nici un ple­biscit partea sa din corpul milenar al nenorocitei Un­garii (4.206 km. p. cu 292.588 locuitori)“. In acelaşi an, ministerul instrucţiei publice maghiar a introdus în toate şcolile un manual privitor la educaţia şi instrucţia tineretului şco­lar al pedagogului István Kólomban, care a fost pre­miat de asociaţia instituto­rilor maghiari. In acest manual se afirmă că „nu revizuirea este singu­rul punct de vedere just al şcoalei şi al educaţiei ma­ghiare şi nici iredentismul, ci propagarea ideii integri­tăţii statului maghiar mile­nar, învăţătorii unguri nu trebue deci să lase să se stingă credinţa pusă în ideia integrităţii în inimile tinere­tului maghiar”. Şi ca să nu se creadă că ar fi vorba numai de terito­riile ce au fost atribuite­ Ro­mâniei, Cehoslovaciei şi Iu­goslaviei, István Kelomban spune că Fiume trebue să fie liberat şi reintegrat în fron­tierele milenare, de­oarece Italia, împreună cu celelalte state vecine, au contribuit la mutilarea Ungariei. Şi cum va trebui să fie liberat Fiu­me ? István Kőlomban răspun­de : Prin vitejia tuturor fiilor bravi ai Ungariei ! In asemenea condiţii, de­claraţiile ce le-a făcut d. Mussolini la Milano, urmate de expresiunea recunoştinţei naţiunei maghiare, prin do­rinţa reanexării ţinutului Fiume, prezintă o caracteris­tică particulară a relaţiuni­­lor dintre Italia şi Ungaria şi în­­deosebi, a sincerităţii şi realităţii poporului maghiar. R. SEIŞANU Răspântia politicianismului (Urmare din pagina I-a) cuvântare rostită zilele trecu­te la Bucureşti de fruntaşul liberal de la Brăila, d. Radu Portocală, ni se înfăţişa tra­gica rostogolire de instituţii, de principii şi credinţe, de atâtea valori şi situaţii câş­tigate, la care ne-au făcut să fim martori războiul şi trans­formările comandate de el. Şi trecând în revistă idolii răsturnaţi, Aurul, libertatea, munca, autonoma economică, d-sa adăuga: „Pentru viitor, mi-e teamă de votul obştesc şi de ideea de partid“. Şi d. Radu Portocală vedea pericolul răsturnării acestor două forţe în aceleaşi baze false ale moravurilor şi prac­ticei noastre politicianiste , în exploatarea masselor rău educate politiceşte prin „vă­tafii votului universal“, co­­ruţi şi corupători. Scăparea ? Numai în ieşi­rea în arenă a celor mai buni i *— a „şefilor“ şi „elitelor poli­tice“ — cărora le incumbă datoria să înceapă de la ca­păt adevărata educaţie a vo­tului universal. Acelaş protest şi aceeaş alar­mă ne-a fost dat să auzim şi din gura unui vechiu şi încer­cat om politic, cum este d. C. Argetoianu. In cuvântarea cu care a des­chis Luni congresul partidului agrar, d-sa a făcut o amplă şi interesantă expunere a rea­lităţilor şi problemelor noastre politice, ajungând la aceeas constatare. PRINCIPALUL VI­NOVAT AL NENOROCITELOR STĂRI DE LUCRURI DIN TA­RA NOASTRA ESTE POLITI­CIANISMUL, urmată de aceeaş concluzie : DEPARAZITAREA OAMENILOR POLITICI ŞI A VIETI NOASTRE PUBLICE DE RACILA POLITICIANISMULUI DISTRUGĂTOR. ,,In ultima analiză — a spus d. Argetoianu — vina stărilor noastre disperate nu o poartă nici oamenii, nici partidele în însuşirea lor de oameni şi de partide, cum s’a spus şi s’a scris prea des, ci această lepră de politicianism, adevărată boală, o psichoză care întinzându-se de sus şi până jos, ne-a dat pradă lăcomiei, minciunei şi imposturii“. Iar în altă parte, tot d-sa spune: „Ar fi un act de înalt­ patrio­tism, dacă ne-am hotărî să ne mărturisim cu toţii păcatele, să ne schimbăm apucăturile şi să ne vindecăm de boala politicia­nismului, care ne­ duce dacă nu , la o completă dezagregare na­­­­ţională) L­ent Siguranţă la o pro­gresivă istovire a puterilor noa­stre ca popor şi la o continuă scădere a autorităţii noastre ca Stat“..­. ....... ....... E o spovedanie, dare dacă după legea creştină trebue să aducă iertarea celor greşiţi, — şi omul politic Argetoianu are atâta heroe de iertare!— în politică ea n’ar avea va­loare decât din clipa­ când spovedaniei şi remuşcării i-ar urma penitenţa activă, tols­­toiană, a răscumpărării păca­tului prin încordare înmiită la fapte, până la repar­ar­ea­ rău­lui semănat până acum de politiciani şi de partide, pen­tru ca, popor şi conducători, să renască la o viaţă publică superioară, căreia principiile moralei şi ale justiţiei să-i fie fundamentul şi substanţa. Fi-vor oamenii politici şi partidele lor capabile de a­­cest rissorgimento ? Răspunsul afirmativ sau negativ la această întrebare, va însemna viaţa sau moartea societăţilor întemeiate pe sistemele politice care ne-au guvernat până acum. ----—xoxOxox-—— HAR. I. ■t" Anchetarea celor vinovaţi de ciocnirea de tre-­­ nuri dintre Timiş şi Predeal Braşov, 13 Noembrie 1 , prim procuror Vlad Enescu­­ a început anchetarea­ funcţio­­­­narilor ceferişti, cari au fost­ de­­ serviciu in staţia Predeal, în noaptea când s’a întâmplat ciocnirea dintre Timiş şi Pre­deal, precum şi a mecanicului ce conducea grupul de locomo­tive. Funcţionarii ş­­i mecanicul sunt anchetaţi sub stare de arest. Răvaşe pentru satul meu N’aş fi crezut în ruptul ca­­iilui că tocmai dumneata, moş -ans, să purcezi la căi de ju­­ecată, să-ţi osteneşti oasele ătrâne şi să-ţi sleeşti punga, rânui şi numai pentru o hap­­âni­e curbă şi neomenoasă. N’aş fi crezut fiindcă de­ atâtea ori i-am auzit ponegrind pe cei rea uşori la poftă de procese, i­ât m­i-aş fi pus mânam foc­ă din tot satul nostru o­ricine o fi putut porni la judecătorie n umai dumneata nu. Iar când bau acum şi mă gândesc­­ la ricina procesului acestuia, îmi vie să şi râd. Ba nu zău, cum s poate să te laşi târât dum­neata de împrejurări şi de is­­tita copilăreiască, până Intr’a­­ât, încât să-ţi dai vecinii m­ăde­cată din pricina unui pur­ei ? Căci, la dreptul vorbind, mroelul a fost obârşia scanda­­ului, iar nici de cum Maran­­ia nevasta lui Costache, cum ici dumneata. Doar ştiu şi eu cum s’au pornit lucrurile. Iar Iacă dumneata te sileşti să le spui pe de rând, câ te agăţi­­ numai de gura rea­ a Marandei, apoi eu nu m’oi lăsa ademenit de înfăţişările de pe dinafară,­­ ci le-oi spune pe şleau, dela­­ început. Ba, le-oi spune şi în­­ aste rânduri, să râdă fiecine de harta dumeavoastră, doar-doar s’o afla careva să înveţe minte şi să nu cadă în greşeala,­in care ai căzut dumneata. Vasăzică purcelul Marandei a rupt gardul, sau a ramat pe sub el de şi-a făcut loc, şi a trecut­’l în ograda dumitale. Rău lucru, fireşte, pentru că ţi-a fă­cut pagubă. Mai intâi că a stri­cat gardul. Apoi, fiindcă a râ­mat un voe prin tarlaua dumi­tale de zmeurăt la care ţineai ca la ochii din cap. Dumneata ce-ai făcut ? Ai întors purcelul in ograda Ma­randei, ai dres gardul și ai în­dreptat stricăciunile din zmeu­­rât, cât mai puteai îndrepta. Dar asta ai făcut-o din țâfnă, fiindcă bietul Costache, băr­batul Marandei, ţi-a spus că-i gata să dreagă ei gardul şi să plătească stricăciunea de la zmeuriş. Dumneata, însă, ai fă­cut pe omul mândru, întorcân­­du-l: — „Ia lasă-mâ pustiilor cu banii tăi, măi sărăcie ! Mai bine ţine-ţi porcul în coteţ Iar dacă n’ai coteţ, în loc să-mi dai mie, fă-ţi coteţ cu banii a­­ceia !“ Va să zică, până la un loc, vorbe chibzuite şi sfat omenos. Ce-a făcut atunci Costache? A adus un car de lemne de la pă­durea lui Perticari, de pe Ur­­soaia, l-a tocmit pe Bogos lem­narul, şi a durat coteţul, aşa cum i-ai fost zis. Dar blestematul de purcel a râmat pe dedesubt, a ieşit din ţarc şi a nimerit iarăşi, în o­­grada dumitale, unde a făcut şi mai mare pagubă decât fă­cuse înainte. Ceea ce văzând, dumneata ţi-ai pierdut tot cumpătul şi ai dat drumul câ­nilor din lanţ, lăsând haita de Brezoi să facă pontul ferfeniţă şi să-i înfulice de viu un şold întreg, chiar sub ochii stăpâ­nilor. Iar când Costache te-a rugat să goneşti câinele că-i o­­moară porcul, dumneata ai rânjit la bietul om poftindu-l să vie singur să-şi scape dobi­tocul, măcar că ştiai prea bine că nu poate, de­oarece Brezoi e­ o turbă, cu care nu se poate lupta nici lupul flămând. Şi cu toate astea te-ai supă­rat amarnic, când a început Maranda să se văicărească şi ţi-a spus că n’ai suflet de om, de vreme ce ii laşi fără porc de Crăciun. Te-ai supărat şi ţie-ai răsit la ea, ştiind prea bine că aceea nu-i femee să în­dure răsteala nimănui, fără să-i plătească după cum o îndeam­nă iuţenia inimii şi strepezeala gurii. Şi-a dat drumul, Maranda. Cum işi dau drumul puhoaele la desgheţ. Iar dumneata te-ai­­ aninat numai­decât de vorba­­ ei şi ai trimes jalbă la judecă­torie, că te-a ameninţat să-ţi­­ dea foc casei. I Bună treabă, moşule, şi ju­­­­decata asta, care împarte drep­­­­taţi şi osândeşte pe nelegiuit. I Dar după ce ’ ai scos atâţia­­ bani din pungă pentru avocaţi, i şi ai pierdut odată procesul, I pentru care cuvânt nu te as- I tâmperi, ci umbli mai depar-­­ te ? Socoţi adică dumneata,­­ cum că judecătorii n’or să pri- I ceapă că biată Maranda nici I nu şi-a dat seama de ce-a spus? Dar pentru numele lui Dumne­zeu, moşule, Maranda nu-şi dă seama de ce vorbeşte, nici când e în toţi boii ei, d’apoi când are ardei sub nas şi biciuşcă între dinţi ? Asta o ştii prea bine dumneata, care o viaţă întreagă ai tot râs de dânsa, chiuindu-i peste gard, de câte ori o auzeai spărgând sticle în­tre măsele, stihurile astea în chip de cimilitură : Când stă la vatră Macină piatră, Când ese-afară Trăsnet şi pară... Şi încă n’ar fi nimic, dacă Maranda s’ar invăţa minte în­­ vreun fel. Dar judecata, dacă ţi-o da dreptate dumitale, ce­­ I are să facă ? Cei mult să-l mai păgubească pe nefericitul de Costache, care-i destul de osân- I dit, când are asemenea belea , de femee pe cap. Iar dumnea­ta cu ce te alegi? Cu un duş­man mai mult. Şi mai ales, cu I o neomenie mai mult, ceea ce, I după socotinţa mea, atârnă mai greu decât toate, pentru că t ] îţi ponegreşte bunul nume al * dumitale, şi împăciuiala aceia­­ pe care ţi-o ştia lumea. I Va să zică, moş Ioane, am a­­juns şi noi ca oamenii din sa­tul de peste deal, unde nu se află doi megieşi fără proces în­tre dânşii. Apoi, să ne fie de bine ! Şi să ne fie de bine, mai­­ ales pentru că suntem din sa-­­­tul ăsta, unde până mai acum câţiva ani aveam sfat de bă­trâni, care curma toate neîn­ţelegerile şi dădea hotăriri de pace chiar­ în sfezile de pă­mânt, ori în împărţeala de moş­teniri. Iar hotărîrile acele e­­rau temeinice şi drepte cum nu se mai poate, pentru că oame­nii erau din loc, şi cunoşteau cu deamănun­tul pe fiecare ins, cu toate bunurile şi racilele lui. Aşa­dar, nu mai încăpea o pri­cină pe mână de avocaţi să o sucească ei şi să o răsucească până să facă din alb negru şi din negru alb. Ba, încontrân­­du-se avocat cu avocat şi nea­jungând la limpezire, să tri­­meată pricinaşii acasă şi să-i cheme iarăşi, odată, de’ două ori ori de-o sută de ori, cum de pildă s’a întâmplat în Franţa, într’un oraş numit Lyon, unde abia săptămâna trecută s’a isprăvit un proces care ţinea de trei sute treizeci şi trei de ani. Iar după atâţia ani, cum crezi că s’a isprăvit ? Dându­­se părţile la împăcare. Adică tocmai aşa cum tot va trebui să ajungi’ dumneata cu vecinul Costache după ce ţi-or trece cătrănelile. Şi, fireşte, tocmai aşa cum ai fi putut­ ajunge de la început, dacă-i dădeai Ma­nandi porcul peste gard, să-l tae şi să-l facă pastrama şi trandafiri, chip sub care n’ar mai fi putut să treacă în gră­dina dumitale şi să scurme în zmeurăt. Va să zică, moş Ioane, în săp­tămâna furtunilor şi a schim­bării de vreme, a bătut vânt rău şi a fost încruntare şi în sufletul dumitale. Şi, nici vor­bă, ţi s’au înecat şi dumitale câteva corăbii, ca în mările cele frământate de vijelie ale Englezilor. Prin urmare trebuia să fie pagubă şi la dumneata ca şi în acele ape turburate. Şi trebuia să fie tristeţe ca în toate negurile şi burniţele care au pâslit cerul dela noi, din ţară, unde vremea se răceşte mereu, unde a nins pe­ alocuri — cum a fost la Predeal — şi, unde au purces ploi mărunte­­ şi pătrunzătoare.­­ Iar eu mă gândesc ca acele­­ câteva ciocniri de trenuri care­­ s’au întâmplat pe lume — iar­­ una chiar la noi — au sunat se vede şi în inima dumitale. Ceea ce nu-i de mirare, de­oare­ce se zice că omul simte uneori în sufletul lui aceea ce colindă neştiut prin văzduh. D­ar, mă întreb, dacă-i aşa, de ce oare nu vei fi simţit şi pe cele bune şi frumoase, cum de pildă sunt pomii înfloriţi de prin Bărăgan, sau prăznuirea acelei zile mari şi fericite, când oştile româneşti au­­ intrat la Bucovina, dând semnal mare al întregirii de ţară! Şi de ce nu ţi-ai fi îmblinzit inima adu­­cându-ţi aminte că acum opt­sprezece ani trupele­ prietenilor noştri francezi au trecut Du­nărea pe la Giurgiu, alungând din Muntenia rămăşiţa oştilor vrăjmaşe ? Să fii dumneata într’atâtal de schimbat, încât alegi numai faptele triste ? La urma urme, s’ar putea şi asta,­ pentru că harta dintre dumneata şi veci­nul Costache seamănă straşnic in felul ei, cu războirea pe via­ţă şi pe moarte a Spaniolilor care se bat­ mereu între ei şi parcă nu mai au de gând să pue vre­odată de pace. Atunci, moş Ioane, nu-mi ro­mâne decât să mă rog lui Dum­­­nezeu, să se isprăvească ma repede sângerarea din Spania pentru că astfel, poate, vei a­­dulmecă şi dumneata astă li­­niştire din văzduh, şi­ te vei întoarce în acele bune temeiuri ale prieteniei, liniştei şi înţele­gerii în care te-am cunoscut şi mi-ai fost drag. : ' Victor Ion Popa

Next