Universul, ianuarie 1937 (Anul 54, nr. 1-14)
1937-01-01 / nr. 1
SURPRIZA DENUL NOU pentru abonaţii UNIVERSULUI” *" , ISt'i®* care se vor abona la ziarul „Universul” cu începere de azi la 11 achitând personal Societăţii de Asigurări Generale „FrANCO-ROMANA”, Bucureşti, Calea Griviţei 23, tel 121, plus preţul abonamentului la ziar, vor primi: 1) O POLIȚA DE ASIGURARE DE LEI 20.000.—, complect achitata pe luna Ianuarie 1931, cu anexa de 8 numere, participând la tragerea din 15 Ianuarie 1931 și cu premii de iei 500 — fără reducer^ £a spitalului- Ie?ind la «pre numărul poliței, se achită integral ies ^.000., iar dacă numai unul din numerile din anexă, lei 2.000.—, sau lei 4.000.—, asigurarea rămânând in vigoare pentru restul capitalului asigurat. 2) UN FRUMOS PORTOFEL-POTCOAVA din fabricile marelui industriaş român MOCIORNIŢa, Bucureşti, Apele Minerale 3. 3) CALENDARUL ALMANACH AL ZIARULUI „UNIVERSUL” PE 1931, UN SPLENDID VOLUM DE 350 PAGINI, CU 28 PLANŞE IN CULORI ŞI SUPLIMENTE ILUSTRATE. N. B. - Continuând plata micilor rate lunare de lei 18.—, cu începere din Februarie 1931, toţi abonaţii vor menţine in vigoare această asigurare, luând parte regulat la tragerile lunare, şi vor primi la achitarea ratei a 12-a lunară O CASETA DE BANI „FÎCHET” lax la expirarea asigurării — 1 Ianuarie 1951. — Lei 20.000. DE ACELEAŞI DREPTURI SE VOR BUCURA ŞI ABONAŢII ACTUALI CARI VOR TRIMITE SOCIETĂŢII NUMAI SUMA DE LEI 121. Bltoul din Capitală ae voit prezenta personal la Societate Bucuretti, Calea Gr.v,cel 23, cu acest cupon. Costul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni if Vânătoarea dela Reşiţa (Urmare din pag. 1-a) să între în alianţa balcanică menită să asigure definitiv pacea în această parte a Europei. In ultimul timp. Intre Iugoslavia şi Bulgaria s-au stabilit raporturi de prietenie. Conversaţiile urmate între conducătorii politici ai celor două ţări au ajuns chiar la probabilitatea încheerii unui protocol de amiciţie între cele două ţări. Fireşte, nici unul dintre celelalte state din înţelegerea Balcanică, n’ar putea vedea cu ochi răi apropierea Bulgariei de politica pacifistă a înţelegerii Balcanice. Şi dacă pactul de amiciţie, ce e pe cale de a fi încheiat între Iugoslavia şi Bulgaria, ar înlesni aceasta, el nu poate fi privit decât ca un fericit augur pentru pacea în Balcani. Dar ca şi Mica înţelegere, înţelegerea Balcaniei trebue să rămână indisolubilă şi unitară, în aşa fel încât acţiunea unuia dintre statele ei, oricât de bine ar fi intenţionată, să nu dea foc la interpretări greşite, şi să nu nască în opinia publică bulgară speranţe întemeiate pe o diviziune imaginară. Din acest punct de vedere atenţiunea, interesul şi preocuparea cu care celelalte state din înţelegerea Balcanică urmăresc tratativele şi iminenta încheere a pactului de amiciţie între Iugoslavia şi Bulgaria, sunt, pe cât de sincere şi de reale, pe atât de justificate în raport cu obiectul principal al înţelegerii Balcanice. Şi după cât se pare, Iugoslavia ar fi dat, în această privinţă, aliatelor ei, asigurări. Din informaţiile ce le avem, pactul în elaborare între Iugoslavia şi Bulgaria ar conţine numai o afirmare de prietenie perpetuă între cele două state, fără niciun angajament reciproc între ele. Aceasta ar însemna că toate clauzele şi obligaţiile pactului balcanic şi toate obligaţiile din statutul Ligii Naţiunilor, din care fac parte statele înţelegerii Balcanice şi Bulgaria, rămân intacte pentru toţi. Chestiunea a fost dezbătută după câte ştim de d. Victor Antonescu şi la Paris şi ea a format obiectul unui schimb de vederi între Iugoslavia şi aliatele ei din înţelegerea Balcanică. Ea a format desigur şi unul din obiectele discuţiilor de la Reşiţa. * După cum se vede deci, Reşiţa nu a fost numai un loc de vânătoare. Ea şi-a asigurat un loc şi în istoria convorbirilor diplomatice din anul care își dă sufletul. ............ O situaţie interesantă. După 7 runde, nu se poate anticipa deloc, care va fi campionul. După primele ciocniri, au fost înlăturaţi — provizoriu însă — doi dintre pretendenţii serioşi: A. Grünblatt — învins strălucit de Cabiaglia, şi de Nagy, şi ing. Mihail Rădulescu — învins de Cabiaglia, şi în poziţie dificilă în cele 2 partide suspendate, faţă de Eduard şi Alexandrescu. Neînvins a rămas numai Toma Popa. — In runda Vl-a, s’a întâlnit însă cu Gică Alexandrescu, întrerupând în poziţie foarte curioasă : nu se poate anticipa decât atât: cine va câştiga, va lua probabil şi titlul! Plutim într’un fel de cerc viţios. Alexandrescu pierde la Grünblatt. Grünblatt este înfrânt de Cabiaglia şi Nagy. — Nagy învinge şi pe Nae Dumitrescu, care l-a sdrobit pe Israelovici. Acesta, va câştiga în partida întreruptă contra lui Grünblatt. — Momentul culminant — ciocnirea dintre foştii campioni ai Capitalei pe 1935 şi 1936, Alexandrescu — Toma Popa — va avea loc astăseară, în continuarea partidei lor. — Excelentă figură arată Nae Dumitrescu şi Cabiaglia. Ascensiunea lor, nu este deloc jocul hazardului. — In trecutul campionat naţional, Nae Dumitrescu s’a plasat, foarte onorabil cu 6*/ p. la locul XI, din 16, învingând între alţii pe olimpicii Adolf Pichler şi Traian Ichim. Cabiaglia, — recordman-ul partidelor frumoase — s’a plasat în locul III, imediat după Ioan Halte, campionul României, şi Gică Alexandrescu, învingând pe: Ştefan Deneş, Eugen Eduard, Kiss, Nae Dumitrescu, Lintia, Traian Ichim şi Stella, şi făcând 4 remize cu: Pichler, Ungureanu, Vasilescu şi Blasbarg! Veleităţi pentru titlu, îşi afirmă : Toma Popa, Gică Alexandrescu, Nae Dumitrescu şi G. Cabiaglia. Din umbră aşteaptă S. Israelovici fără a nesocoti însă posibilităţile lui Rădulescu! Lotul este foarte strâns. — O diferenţă de un punct, deplasează cu 8—6 locuri în clasament! Este evident, cel mai pasionant dintre toate campioanatele care au avut loc până astăzi în Capitală. Dintre tinerele talente, se afirmă, surprinzător Butnariu şi Frăncu — lipsiţi de rutină însă.— Cu timpul, îi vom vedea în fruntea campionatelor. — S au retras, motivat din cat. I, Sebastian Grecu, iar din cat. II, Bedros. Iată rezultatele ultimelor două runde: I. Grünblatt-Cabiaglia 0:1; IV. Kiss-Frâncu III. Nae Dumitrescu-Micicu 1:0 ; IV. Thau-Butnariu K :Vs (Thau a fost pierdut până în ultima clipă, când s’a salvat printr’un miracol) ; V. Israelovici-Nagy 1:0; VI. Nagy-Grünblatt 1:0; VII. Butnariu-Seb. Dumitrescu A :Vs; VIII. Micicu-Thim 0:1 ; IX. Frâncu-Nae Dumitrescu 0:1; X. Eduard-Kiss 3 :Vs; XI. Cabiaglia- Mihail Rădulescu 1:0. CLASAMENT DUPĂ RUNDA VII. CATEGORIA II II. Nae Dumitrescu şi G. Cabbaglia 5, III/IV. Toma Popa şi Gică Alexandrescu 4 (2), V. S. Israelovici 4(1), VI. A. Grünblatt 3Vs (1), VII/VIII. Thau şi Nagy 3Vs, IX. Mihail Rădulescu 3 (2), X XI. Kiss şi Frâncu 2, XIII. Eduard IV* (2), XIII. Butnariu VA, XIV. Micicu I şi XV. Seb. Dumitrescu Va. CLASAMENT DUPĂ RUNDA V, CATEGORIA II. I/II. 1. Mocanu şi I. Cornu 3V* (singurii neinvinşi), III. Sasz 3, IV/V. Bernescu şi Şerbănescu 2*/*, VI. Jarmes 2, VII/VIII. Moldoveanu și Costăchel 1, și IX Tilea V*. ---——XO#OX—" —» ~ CRONICA ȘAHULUI Casaficialul Capitalei pe 1937 La jumătatea concursul m. — După runda Vila » Prinderea unor indrăsneţi spărgători in Prahova Ploeşti, 29 Dec. Postul de jandarmi din comuna Star Chiojd, în urma unei adrese primită de la poliţia din Adjud, a făcut o descindere la domiciliile locuitorilor : Ticu T. Constantin şi Nicolae Cerculescu. La perchiziţiile făcute, s’au găsit ştofe, unelte de lucru şi mărfuri, a căror provenienţă cei doi n’au putut-o explica. Aduşi la post şi cercetaţi, s’a stabilit că Ticu I. Constantin a comis acum câteva săptămâni, cu complicitatea lui N. Cerculescu, o spargere îndrăsneaţâ la magazinul comerciantului Harman Emanoil din Adjud furându-i mărfuri în valoare de peste 100.000 lei, pe care le-a transportat cu două căruţe în comuna natală. După terminareacercetărilor cei doi hoţi vor fi înaintaţi poliţiei din Adjud. I CĂLIN şi SORIN este noua povestire în versuri de MOŞ NAE cu ibis- traţiuni de pictorul Pascal.n primul capitol care a apărut în No. 1 al revistei „UNIVERSUL COPIILOR“ sunt descrişi părinţii lui „CALIN şi SORIN“ . Un exemplar cu cişee în culori costă 5 lei. (ltl&rbktr• JOI, 31 DECEMBRIE Ajunul Anului Nou. Seara se cântă colindele de Anul Nou. La miezul nopţii se face „Revelionul” Ort.: Cuvioasa Maică Melania Romana (410). Cat.: Sf. Silvestru. Prot.: Silvestru. Evreesc 16 Teveth 5691. Mahomedan: 17 SeVal 1355. itt Răsăritul Soarelui 7.56. Apusul 16,44. O KLcHO’ JOI, 31 DECEMBRIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m., 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz., 364,5 m., 12 kw. 10. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Vals din „Naila” şi Pizzicato din „Sylvia” de Delibes (două riffle , Rawiez şi Landauer); Bacchanalia, fantezie. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii 13 : Ora. Culturale. Sport. Cota apelor Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Muzică variată (discuri) . Uvertură la „Prinţul Igor” de Borodin, (arch. simfonică dirijată de Coates); Odă de Cerepnine, (violoncel: Cassado); Romanţă orientală de Rimsky- Korsakoff şi Melodie rusă de Moussorgsky, (voce : Koubitzky) ; Vocalise de Rachmaninoff, (arch. din Filadelfia dirij. de Rachmaninoff) ; Scena încoronării şi Poloneza din „Boris Godunov” de Moussorgsky, (corul şi orchestra Covent Garden dirij. de Belteza); Fragment din baletul „Lebăda” de Ceaikovsky, (orch. Filarmonică dn Londra, dirij. de Barbirolli) ; Furtuna din „Ivan cel Groaznic” de Dansul acrobaţiilor de Rimsky-Korakoff (orch. simfonică din Londra, dirij. de Coates). 14.10: Radio Jurnal. Ora. Mersul vremii. Ştiri interne şi externe. 14.20 : Muzică distractivă (disc.). Tu şi eu, potpuriu de cântece de cor şi dragoste (voce: Auliki Rautawaara şi Peter Anders); Nandro din poiană de Dendrino şi Căsuţa noastră de Popescu-Poppu (canto: P. Stamate); De ziua copilului de Renel şi Zece cenţi un dans de Rodgers (pian: Billy Mayerl); Foxtrot de Gordon şi Revel şi Parisul în Aprilie-fox de Harburg. 15 . Ultimele ştiri. 18 . Concert de după amiază. Orchestra Gică Ionescu-Găină : Potpuriu de valsuri aranj, de Gică Ionescu; Romanţe şi Arii naţionale; Am dormit în zori plângând, de Vilmov; Carioca albastră, fie Const. Ionescu; Arii vieneze; Romanţe şi Arii naţionale (pian: Const. Ionescu). 19 . Ora. Mersul vremii Actualităţi 19.10 : Continuarea concertului: Doina Oltului şi Ciocârlia ; Tango, de Dendrino; Poate cânţi şi tu aegiaş melodie, slow de Dendrino ; Dă-mi o fotografie, tengo de Ion Vasilescu; Arii băţrăţene; Romanţe şi Arii naţionale (solo ţambal ; Alex. Zaharia) ( Hai acasă puişor, tango de Vasilescu ; Suită românească. 20 : Glume, cântece şi anecdote de Neile Mamatti. 20.20 : Melodii din reviste-canto . Din Liana Mihăilescu: Nu ţi-e dor de mine de Max Halm ; Două viori de Elly Roman ; Poate cânţi şi tu aceeaşi melodie de Dendrino; Văduvie, văduvie de Dendrino. 20.45 : Muzică din filme. Theodor Sibiceanu pian : Luna de miere, foxtrot de Wayne; Da-mi mâna ta, vals boston de Grant; Lună in Miami, slow de Joe Burke ; Foxtrot de Mercer-Malneack Divertisment din filmul „Spre soare” de Arthur Schwarte. 21.20: De ajunul anului nou! Concert de seară al Orchestrei Radio, cu concursul d-nelor: Viorica Anghe, Emilia Guţianu, Maria Marinescu-Moreanu şi al d-lor: Sandu Albu, Aurel Alexandrescu, Ion Filipnescu, Gh. Fotescu, A. Goffmann, Const. Stroescu. 23.30: Taraful Fănică Luca: Romanţe, Cântece populare şi Arii naţionale. 24: Anul nou la radio. Urarea tradiţională. 0.10: Program de petrecere. Orchestra de Salon Radio dirij. de D. Teodora. 1. Succesele muzicale ale anului (discuri) ; 2: Ora dimineţii (Program cu surprize). Deutschlandsender 191 kHz., 1571 m 1 60 kw. — 20.10. Quartet de coarde în e-mail (Beethoven); 23. Concert de muzică distractivă; 23.45. Inf. locale; 1. Concert de muzică de dans. Varşovia 223 kHz., 1345 m. 120 kw. — 20. „Zâna carnavalului”, operetă de Kalman ; 21.45. Radio jurnal; 21. Concert de Anul Nou ; 23. Audiţie veselă pentru Anul Nou; 1.20. Muzică de dans pe plăci. Budapesta 545 kHz., 550,5 m., 120 kw. — 21. Concert de orchestră ; 22.10. Inf.; 22.30. Orchestră de jazz; 23.05. Orchestră de țigani; 23.30. Program Anul Nou; 230. Muzică de dans pe plăci Stuttgart 574 kHz., 522,8 m., 100 kw. —• 19. Concert variat; 19.30. Concert de seară ; 2010. Plăci; 21. Concert pentru Anul Nou. Viena 592 kHz., 506,8 m., 120 kw. — 20.15. Revista șlagăreor 1929- 1931 ; 22. Program pentru Anul Nou; 23.10. Inf., Meteor; 2335. Concert pentru Anul Nou. Fraga 638 kHz., 470,2 m., 120 kw. — 20.10. Muzică de dans; 20.45. Concert coral; 21. Bratislava ; 22.05 M. Ostrava; 23. Ora, Inf., Cronica zilei. Sport; 23.10. Muzică ușoară ; 23.30. Brno ; 0.30. Potpuriuri muzicale; 1. Urări de Anul Nou ; 1.05. Concert de plăci. Roma 713 kHz., 420,8 m, 50 kw. — 20. (Roma) Plăci; 20 (Neapole) Plăci; 20.45. Muzică variată; 20.49. (Bari) Program special pentru Grecia ; 21.40. Concert de orchestră; 23. Concert variat; 23.40. Muzică de dans; 24 Radio jurnal; 0.15. Muzică de dans Muenchen 740 kHz., 405.4 m„ 100 kw. — 20.10. Plăci; 21. Concert vocal ; 23. Concert pentru Anul Nou; 0.50. Muzică de dans. VINERI 1 IANUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz., 1873 m„ 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz., 364,5 m., 12 kw. 18. Ora. Culturale. Cota apelor Dunării, 13.10 : Concert de prânz. Muzică românească. Orchestra Vasile Julea, (canto: Mia Braia şi Petre Alexandru) . Sunete româneşti, potpuriu naţional; Maria neichi, Marie, cântec popular ; Tudorei, cântec popular de Boldeanu ; Boereasca şi Sârba ca la Dolj; M’a urât Gheorghiţă-al meu de Mia Braia; Hora moaşelor şi a nepoţilor; Sârba lui Florică din Rudari; Hai bordei, cântec popular de Boldeanu; Ce stai Ghiţă supărat; * UNIVERSUL Hora lui Julea. 14.10 : Ora. Mersul vremii. 14.15: continuarea concertului: Selecţiini de jocuri Olteneşti: 1) Alimeiul; 2) Frunza; 3) Bătuta; 4) Rustemul; 5) Chindia; 6) Brâuleţul; 7) Busuiocul; 8) Trei păzeşte; 9) Crăiţile; Mână Gheorghe boii bine ; Ţigăneasca de Mişu Constantinescu; Cocoşel cu două creste; Crâşmăriţa din Buzău de Popescu Popu ; Hora din Sălcuţa şi Hora lui Buică. 18 . Concert de muzică distractivă. Orchestra Iancu Constantinescu (canto : Ion Luican): Dor de răzbunare, romanţă de Cavadia Arii naţionale ; Viscol de iarnă, vals de Pueik; Spune-mi unde, când şi cum, tango de Vasilescu; Nu ţi-e dor de mine ? slov de Max Halm ; Mă bârfeşte mahalaua şi Ţărăncuţa din pridvor de Mihail Negrescu; Rândunica, romanţă de Cavadia; Cântă cocoşaţi ’n zori de Martini şi Trece badea pui de lele de Mircea Alexe; Săraca păpuşică plânge, tango de Vasilescu; Arii naţionale. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.05 : Continuarea concertului: Iartă-mă, vals boston ae Villnov ; Sanie cu zurgălăi, cântec de Richard; La portiţă pe’nserat, şi Garofiţa de Popescu - Poppu ; Mi-este inima fermecată, tango de Dendrino; Mândruliţa mea de Petrovici şi Noaptea de Constantinescu; La pârleazul din ogradă, cântec de Bojenescu .Dragă, nu mai am cui să spun, blues de Neile Manzatti; Potpuriu de cântece româneşti de Iancu Constantinescu; Arii naţionale. 20. Ora veselă: „Anul Nou”, schetch umoristico - muzical de Stroe şi Vasilache. 2030: Muzică veselă. Ansamblul „Mihail Daia”: (D-ra Maria Marino, canto şi quartetul vocal: Chirilă Ispas, tenor: Mihail Ştirbei, tenor : Alex. Bojenescu, bariton : Petre Dumitrescu, bas : Pian; AL Frai): Vino, tango de Bojenescu: Stan şi Bran, fantezie comică de Daia și Fred. Poveste rusească, baladă de Mihail Daia: Bea vere înainte!, cântec de Mihail Daia: Când guriţa ta, foxtrot de Warren. 21: Concertul Orchestrei Petrica Motoi, dela restaurantul Mircea. 22 : Concertul Jazzului James Kok, dela Terasa Cercului Militar. 23—24. Concertul Orchestrei Ionel Cristea, de la restaurantul Bulevard. * Deutschlandsender 191 kHz., 1571 m„ 60 kw. — 19. Concert de orchestră: 21. ..Pescuitorul de perle” Operă de Bizet. 23. Meteor, Inf., Sport: 2330. Concert de muzică variată. Varșovia 223 kHz., 1345 m„ 120 kw.— 20. Recital de serenade; 20.35. Concert de colişti; 21.45. Radio jurnal; 21. Amintiri din anii trecuţi. Potpuriu muzical; 2330. Muzică de dans pe plăci. Budapesta 545 kHz., 550,5 m„ 120 kw. — 19.30. Orchestră de ţigani; 2030. „Turtă dulce” Operetă Színiál; 23.10. Orchestră de Jazz ; 24. Inf.; 0.05. Orchestră de țigani. Stuttgart 574 kHz.. 522,6 m. 100 kw. — 21. Berlin. Concert distractiv ; 23. Ora, Inf.. Meteor, Sport: 2330. Deutschlandsender. Concert variat : 1. Concert de muzică de dans pe plăci. Viena 592 kHz.. 506,8 m.. 120 kw. — 20.15. Zece minute distractive; 20.25. Retransmitere de la Operă; 23.10. Inf., Meteor; 23.30. Concert de muzică vieneză. Praga 638 kHz.. 4703 m. 120 kw. — 21.30. Bmo ; 22.10. Concertul Filarmonicei ; 23. Ora.. Inf., Cronica alb., Sport; 23.15. Muzică de dans. Belgrad 688 kHz., 4313 m.. 2,5 kw. — 2030. Ora naţiunii : 20.50. Plăci; 21. Zagreb ; 2330. Concert de orchestră. Roma 713 kHz., 420,8 m, 50 kw. — 20 (Napoli) Muzică variată; 20. (Roma) Plăci; 20.49. (Bari) Program special pentru Grecia ; 21.05. Ora, Inf., Radiojurnal, Meteor; 21.40. „La Befana” operetă de Canti. După operetă muzică de dans; 0.30. Muzică de dans. Muenchen 740 kHz., 406 4 m., 100 kw. — 19. Program variat; 20.40. Sport; 21. Concert de seară; 23. Ora. Meteor, Inf., Snort; 23.30. Drubschlaradsender. Muzică de dans. Lsiupzir 785 kHz., 382,2 m„ 120 kw. — 20 39. Concert de orchestră; 23. Inf., Snort; 2330. Deutschlandsender. Muzică de dans. Louis Pasteur (Uvm&fe diai pag. l-a) să caute, în experienţa serioasă a republicei, reînălţarea şi prosperitatea naţională. Onorat cu voturile concetăţenilor lui, ar reprezenta în Senat „ştiinţa în puritate, demnitatea şi independenţa sa“. Două jurnale din tura de păreri deosebite regretau ambele că Pasteur părăsea „culmile înalte şi liniştite ale ştiinţei“ ca să solicite voturile compatrioţilor săi. Pasteur răspunde uneia din ele: „Ştiinţa în veacul nostru este sufletul, prosperitatea naţiunilor şi isvorul oricărui progres. Fără îndoială politica cu discuţiile ei obositoare şi zilnice pare să fie călăuza noastră. Zadarnică aparenţă : ceea ce ne conduce sunt descoperirile■■■■tiinţifice şi aplicaţiile lor“. Alegătorii pentru Senat erau în număr de 650. Jules, Grévy veni la Lons-Le-Saulnier ca să susţină candidatura d-lor Tanasier şi Thures. La întrunirea ce avu loc in ajunul alegere!, li lua pe garanţie dacă era nevoie, zicea el. „Le veţi da mâine voturile domniei voastre şi întrebuinţând astfel puterile pe care vi le dă legea veţi fi bine meritat de la republică, de la Franţa“. Incidental, cu glasu-i liniştit, sentenţios, recunoscu că „lucrările ştiinţifice şi caracterul d-lui Pasteur erau titluri ce cereau respectul şi stima tuturor. Insă ştiinţa are locul ei firesc la Institut", adaugă insistând asupra laturei politice reprezentată de Senat. Intervenţia lui Grévy pentru cei doi candidaţi fu hotârîtoare. D. Tamisier căpătă 446 voturi, d. Thurel 446, un general, generalul Picard 183, un candidat monarhist 153. Pasteur avu 62 voturi. Trebue s’adaug că numele contracandidaţilor lui Pasteur ar fi dispărut cu însăşi existenţa lor, dacă nu ar fi avut cinstea de a fi adversari lui Pasteur. Istoria se repetă mai mult sau mai puţin sub acelaş aspect ; nici la noi ca şi aiurea ştiinţa independentă, descătuşată de contingenţele sociale nu este preţuită după valoarea ei adevărată. Pasteur se duse în 1884 la Congresul de la Copenhaga. In prezenţa regelui şi reginei Danemarcei şi a regelui şi reginei Greciei, pronunţă faimosul său discurs asupra ştiinţei şi patriei. După şedinţă fu prezentat regelui Danemarcei, iar reginele Danemarcei şi Greciei, lăsând eticheta la o parte, se duseră înaintea lui Pasteur în semn de simpatie pentru ilustrul savant. Şedinţele generale ale congresului fură inaugurate de Pasteur, care expuse natura şi profilaxia turbărei după metoda sa. El arătă cum virusul turburei invadează centrii nervoşi, vorbi despre cultura lui în corpul omenesc şi despre atenuarea treptată a acestui virus, aşa încât, se poate dobândi un vaccin împotriva turbărei câinelui. Aclamaţii entuziaste au urmat după ce Pasteur şi-a terminat conferinţa. Ilustrul savant fu în urmă surprins că metodele sale relative la sericicultură şi la fabricarea berei erau palicate cu succes în Danemarca. Bustul lui Pasteur executat de mâna creatoare a lui Paul Dubois se găsea în laboratorul fabricei de bere de la Carlsberg în care ştiinţa şi industria mergeau mână în mână. Congresiştii fură invitaţi să viziteze Elseneur, patria lui Hamlet, unde se găseşte castelul Cronberg. Realitatea nu corespunse cu impresiile pe care se aşteptau să le aibă vizitatorii care căutau în zadar râuri şi salcia unde Ofelia a cântat înainte de moarte. Cei mai mulţi congresişti se aflau sub influenţa conferinţei lui Pasteur şi a frumuseţei naturei cu totul impunătoare pe care o admiraseră până să ajungă la Elseneur. „Drept răspuns acelora care acuzaseră că a afirmat altădată că ştiinţa nu are patrie, iată ce spusese Pasteur la congresul de la Copenhaga (1864) bine zis, patria ştiinţei cuprinde toată omenirea. Acest adevăr nu se constată oare din spectacolul pe care ni-l dau astăzi regele Danemarcei şi regele Greciei, care se onorează salutând o adunare de savanţi venită din toate părţile lumei ? „Dar d-lor, dacă ştiinţa nu are patrie, omul de ştiinţă trebue să se gândească mereu la tot ce poate face gloria patriei lui. In orice savant mare veţi găsi totdeauna un mare patriot. Gândul că va mări onoarea patriei lui îl susţine în îndelungatele lui sforţări; ambiţia de a vedea naţia din care el face parte că dobândeşte sau îşi păstrează rangul îl face să înceapă lucruri grele de îndeplinit, dar glorioase care aduc cuceriri adevărate şitrainice. .. „Omenirea câştiga atunci din aceste lucrări care îi vin de pretutindeni la Comoară, alege, ea îşi însuşeşte toate gloriile naţionale. D-voastră, domnilor, care reprezentaţi cunoştinţa omenească, aşa de anevoioasă şi aşa de delicată, căci ea este în acelaş timp ştiinţă şi artă, d-voastră care aduceţi pentru patrimoniul comun al universului ceea ce aţi dobândit prin munca răbdătoare, d-voastră al căror nume este o onoare pentru patria dvs., puteţi fi mândri când constataţi că muncind pentru ea aţi bine meritat de la omenire“. In sufletul lui Pasteur cultul pentru familia şi patria lui, se confundau şi, în altruismul lui, raporta gloria ce i se cuvenea părinţilor şi patriei. Discursul pe care l-a pronunţat cu ocazia punerii unei plăci comemorative pe casa unde se născuse este ca un fel de simfonie, în care cultul pentru ştiinţă, patrie si familie se îmbinau intr’un tot armonios. „Simpatia dvs. a pus laolaltă pe această placă comemorativă cele două lucruri mari care au fost in ape,la timp pasiunea si farmecul vieţei mele: dragostea de ştiinţă şi cultul căminului părintesc“. Iar, modest ca întotdeauna considera elogiile care i se exprimau ca un omagiu adus ştiinţei. Astfel când i s’a oferit o medalie de către oraşul Aubenas (1882), el răspunse: „Eu nu sunt obiectul, eu sunt pretextul sărbătorirei“, apoi continuă : „Ştiinţa a fost pasiunea care m’a stăpânit toată viaţa. Nu am trăit decât pentru ea şi în ceasurile de cumpănă, care sunt nedespârţite de lungi osteneli; gândul patriei îmi mărea curajul. Asociam mărirea ei cu mărirea ştiinţei“. In timuii din urmă Pasteur se simţea din ce în ce mai slăbit. Asista la lucrările devotaţilor săi prenaratori, fără să mai ia însă parte activă la ele. Vorbirea îi devenea din ce în ce mai greoaie, paralizia se accentua, distrugerea corporală mergea înainte, slăbiciunea se exagera, şi mai mult, iar în ziua de 27 Decembrie 1895, nu mai putu înghiţi laptele ce i se oferi. Căzut în o stare comatoasă divin de 24 ore, se stinse în ziua de Sâmbătă 28 Decembrie 1895, la orele 4 şi 40 minute după prânz, ţinând cu o mână crucifixul şi cu cealaltă în mâinile d-nei Pasteur. Astfel trecu la cete veşnice, această mare lumină a geniului omenesc, în miliocul familiei şi al disclurilor. Prof. GH. MARINESCU ———XOXOXOX—— SPARGERE ÎNDRĂZNEAŢĂ LA TÂRGOVIŞTE 29 Decembrie O îndrăzneaţă spargere s’a săvârşit astă-noapte, la depozitul de cherestea al d-lui Spirea Barbulescu, din str. Nicolae Filipescu, 19. .Nişte spărgători experimentaţi întrebuinţând aparate moderne, au spart casa de fier din biroul depozitului, furând suma de 15 mii lei şi diferite bijuterii. Poliţiaface cercetări pentru „ştiinţa nu are patrie, sau mai descoperirea spărgătorilor. Anel al S4-lea Nr. 1 Vineri 1 Ianuarie 193? profesorii desemnaţi de minister. Comisiunea a început să lucreze foarte activ şi intens, zi de zi, în vederea alcătuirii programei pentru această grupă cu subdiviziunile: studiul comerţului, contabilitate, biroul comercial, studiul organizării Întreprinderilor şi corespondenţa comercială română. Preşedintele, cu autoritatea şi competenţa sa, ascultă cu îngăduinţă părerile tuturor membrilor comisiunii, la care au fost invitaţi aproape toţi profesorii de specialitate din Bucureşti. Personal am cercetat toate părerile colegilor de la şcoaie din ţară, trimise în scris minisieririUi, fliA-tri unite care se va tine seamă in limita posibilităţilor. La studiul organizării intreprinderiolr s’au întemnit, câteva proecte bine închegate, care sunt luate în discuţie împreună cu d. prof. Bungeteanu. La studiul comertu’uî, contabietate si corespondenţă, idem, discuţiile urmează serios. Se pun la punct diferite chestiuni, se modifică unele denumiri din vechea nomenclatura, sub contre,u-i aict şi activ al preşedintelui. D. preşedinte şi ceilalţi domni profesori ai academiei sunt pătrunşi de axioma că doctrina şi detaliile se vor face la academie, iar în acest învăţământ trebuie să se facă ce este necesar şi practic scopului urmărit. Astfel credem să i se dea forma cea mai bună şi potrivită programei analitice a acestei grupe, care va termina probabil chiar înainte de Crăciun. In acelaş fel se lucrează şi în celelalte comisiuni, încât coordonarea lucrărilor, să se poata face bună vacanţa în deliberarea comisiunii în şedinţa plenară, ca apoi să treacă la consiliul permanent. In această fază de activitate ne gârim în prezent pentru completarea legi cu un program analitic cât mai practic şi cât mai corespunzător. Dr. ALEX. IONESCU Inspector învăţ. comercial Rubrica şcoalei secundare In jurul legei şi programei analitice a învăţământului secundar comercial Deşi s’a mai scris în legătură cu noua lege pentriu organizarea învăţământului comercial, voi mial adăuga şi clarifica unele chestiuni. Această lege năucuită din necesităţile actuale ale timpului şi evoluţiei lui, a intrat în vigoare cu începutul acestui an şcolar. Vechea lege din 1903 deşi a fost bună pentru aice timp, nu mai era în ritmul timpurilor noul, învăţământul trebue să fie cât mai practic şi corespunzător cerinţelor vieţii economicocometce, cum se arată în art. 1 al legii. Deci noua titulatură de Liceu şi Gimnaziu Comercial, nu va influenţa cu nimic înspre teoretizare, după cum încearcă unii în şoaptă sau treacăt s’o spună. In acest spirit, marele om al şcolii, d. ministru dr. C. Angelescu a conceput noua lege, consultând toţi factorii competenţi şi confromândU-se perfecţiunea ei prin votul unanim al întregului parlament. In adevăr, se vor preda în Liceul Comercial, clasele V — VIII, religia cu sfaturile ei morale atât de binefăcătoare, — literatura română, istoria uninensală şi a românilor, elemente de psihologie, logică şi sociologie, cu aplicaţiiuni la comerţ, — deci discipline die îmbogăţirea culturii generale. Apoi limbele: franceză, germană, engleză şi italian, cu terminologia şi corespondenţa comer- cială respectivă. Urmează studiile de specialitate între care, studiul organizării întreprinderilor, atât de necesar pentru raţionalizarea şi organizarea practică a întreprinderlor. Apoi cele corner,ocale, economice, financiare, etc. şi aceste puse la punct după nevoie ca să se încheie cu steno-dactilografia, ansamblu coral, educaţia fizică, iar la fete lucrul de mână şi gospodărie economică. Cum spun, toate cele înşirate sunt inovaţiile bune şi fericite ale nouii legi. La fel şi în Gimnaziul Comercial cu clasele I—IV, unde se vor prada într’o măsură mai redusă materii de cultură generală şi specialitate, potrivit cursului. Toate cunoştinţele teoretice vor fi completate printr’o practică efectuată înmod real de elevii gimnaziului din clara IV şi IV,a în magazine şi birouri de comerţ în fiecare după masă. In plus, absolvenţii Gimnaziului ca şi ai Liceului Comercial vor mai face practică efectivă timp de un an într’o întreprindere comercială sau publicâ cu caracter economic, dacă nu se înscriu în învăţământul superior. Ca această practică să nu fie iluzorie, plasarea elevilor se va face cu concursul Camerei de comerţ, iar patronii ce vor refuza primirea practicanţilor, vor fi serioşi sancţionaţi. O aită inovaţie a acestei legi a fost Introducerea bacalaureatului comercial, care va fi un examen de sever control pentru selecţionarea absolvenţilor liceelor comerciale. Peste toate aceste evidente îmbunătăţiri, prin art. 39 se prevede ajutorul absolvenţilor gimnaziilor şi liceelor comerciale, ce se dedică carierelor practicei comerciale, ca astfel să-şi poată întemeia o întreprindere, acordându-li-se ajutoare băneşti dintr-un fond anume creiat în acest scop şi alte avantagii de scutiri de impozite, preferinţe la licitaţiile publice, credit de scont la B. N. R. etc. Ca o lege să-şi poată da roadele dorite, se cer anumite conditiuni de înţelegere a celor ce o vor aplica. In speţa noastră, pe lângă acestea, legea mai este în funcţie capitala de buna şi chibzuita, întocmire a programei analatice ce este în curs de realizare. In acest sc.On. d. ministru a binevoit a numi o comisiune formată din 66 de profesori, împărţiţi în subconcisiuni pe specialităţi, care a şi fost convocată în şedinţă plenară la 24 Noembrie a. c., sub preşedinţia personală a d-sale. D-sa a dat îndrumări frumoase şi practice în vederea întocmirii programei analitice de a cărei bună chibzuire atârnă rezultatul dorit şi urmărit de acest învăţământ. Şi acum, îmi permit a formula câteva sugestii în această chestiune. Deşi specialiştii în orgoliul şi ambiţiunea personală trec adesea ori peste unele cerinţe pedaonirice şi cad în imnasul greşelei de a da o extensiune prea mare studiului lor în detrimentul altora, noi să n’o facem. Să ne ferim de acest păcat al amorului artei. Programa analitică de studii să fie simplificată la minimum de cunoştinţe necesare şi indispensabile, fixânduse materialul de învăţământ de ore de curs sau cicluri, pentru a se evita confuziile şi adesea abuzul. Să le formăm dreapta judecată şi simţul mactic al realităţii. Programele încărcate ruinează mintea şi sănătatea elevilor conştiincioşi, forţând pe aiţii la subterfugii şi fraude. Predarea să se facă metodic şi susţinută de materialul didactic intuitiv, în care scop să se oblige şcolile a-si forma colectiuni si muzee de documente comerciale, maşini de scris, aparate de calculat, etc. Să adoptam metoda pretenţiunilor posibile si juste: puţin, practic, si asimilabil. De altfel bunul merit în această direcţie s’a şi făcut. Comis’unea grupului de sriinte comerciele este compnsă din 13 profesori. Dat fiind importenta acestui stuldu fundamental în Invatemântul comercial, avem în fruntea com's’unli ne d. moterori dela academia comarcială.: Sn. Iscobescu vresed te tec. Bun cetea,nu Origora L. Trapeu-Tari, apoi prof. senator N. Penonu, misiv’drri' învăţământului comercial şi Examenele de capacitate pentru învăţământul secundar In aceste coloane s’au publicat de către un domn coleg reflexii de mult bun simţ şi de dreaptă judecată în legătură cu examenele de capacitate. In cele ce urmează, vom pune problema diin nou în discuţie, aducând puncte noul de vedere. Se înţelege de la sine ca ex. de capacitate sunt necesare şi legiuitorul a făcut bine, când a stabilit prin lege data şi modalitatea ţinerii lor, înlăturând nesiguranţa şi bunul plac. Se înţelege iarăşi ca punerea în practică a dispoziţiilor legale poate descoperi neajunsuri sau lacune, și atunci legiuitorul e dator sa aducă legii în vigoare modificările cuvenite, pentru a o face maii dreaptă şi mai folositoare Interesului obştesc. În această privinţă, art. 39 din legea învăţ, secundar, deşi a mai fost modificat, ni se pare că e departe de a fi ajuns la cea mai potrivită redactare. Intr’adevăr, acest articol prevede că „examenul de capacitate se trece între 15 Ianuarie şi 1 Mai, la fiecare doi ani“. Insă ţinerea ex. de capacitate între 15 Ianuarie şi 1 tei, adică în inima anului şcolar, este omăsură care aduce învăţământului sec. şi superior o mare tulburare. Sute de candidaţi candidate, cari au început anul şcolar ca suplinitori la diferite şcoli secundare din întreaga ţară, trebue să părăsească munca începută, să lase catedrele în voia lui Dumnezeu şi să se prezinte la examen. .Elevii suntdaţi, în mijlocul anului, pe mâna unor suplinitori, de suplinitori, plătiţi stem bine cum, pregătiţi , ştie Dumnezeu cu ea, pentru ca, la sfârşitul anului, când se întoarce dela examen suplinitorul respectiv, diacâ în adevăr a isprăvit examenul, sâ exeminezie el, iar nu suplinitorul său, pe aceştii elevi! Dar nu-i numai atât! Zeci de profesori definitivi din învăţământul secundar, numiţi în comisiile de capacitate, trebue, în mijlocul anului, să-şi părăsească catedra şi să se ducă să lucreze, câte două-trei luni, în comsiile respective ! In timpul aceste, elevii lor sunt daţi pe mâna unor suplinitori, plătiţi iarăşi ştim cum, pregătiţi iarăşi Dumnezeu ştie cum; iar la sfârşitul anului, dacă s’a isprăvit examenul, profesorul respectiv se întoarce la catedră ca să-şi examineze el elevii... şi să-i treacă, pentru că de lăsat nu-i prea poate lăsa! Dar tot mai este ceva. Un număr, ce-i drept, restrângi, die profesori universitari trebue şi ei să-şi părăsească îndeletnicirile lor ştiinţifice şi locul plin de foarte mare răspundere, pentru a lucra în aceste comisii. Ei lasă studenţii pe mâna cui ? Nu e nevoie să mai continuăm.... Iar prin lunile Aprilie şi Mai, când se face repetarea şi sinteza materiei unui an de şcoală în vederea examenelor, noi, profesorii din Capitală, ne trezim că suntem tulburaţi în lucrările noastre de comisiile cari ne reclamă elevii pentru lecţiile practice ale candidaţilor. Deşi n’am isprăvit, pun totuş capăt expunerii tulburărilor produse în învăţământul secundar şi superior prin examenele de capacitate, ca să nu abuzez de răbdarea cetitorului, şi întreb : Ce fel de legiuire e® e aceasta care caută să completeze golurile învăţământului, producându-i aşa grave tulburări ? Se va răspunde : e un râu necesar ! Cum vrei altfel să se ocupe catedrele vacante ? La acest răspuns dau următoarea replică şi fac următoarea, propunere: examenul de capacitate, în partea lui teoretică, să se ţină în iulie pentru unele specialităţi şi în August pentru altele, iar lecţiile practice să se ţină în luna Septembrie, adică la începutul şi nu la sfârşitul anului, când tulburarea produsă prin ţinerea acestor lecţii se resimte foarte mult şi când materia e făcută, aşa încât la finele obiecte, lecţia practică e o adevărată parodie ! E adevărat câ, în acest caz, anumiţi profesori secundari şi universitari, nu se mai bucură de vacanţă. Aşa e! Dar pentru această muncă în plus, ei primesc şi o sumă de bani în plus! Iar el aie vrea sâ se bucure d© vacanţă, să renunţe la suma de bani, adică să ceară să nu figureze în comisiile de capacitate ! Se strigă în toate pârtiile cum ca, elevii noştri ies din şcolile secundare din ce în ce mai slab pregăâiţi. Din nenorocire afirmarea cuprinde în ea o doză de adevăr! Şi cum ar fi altfel, când însuşi legiuitorul ia măsuri care tulbură bunul mers al acestui învăţământ! — Dar în lege stă scris că examenul se ţine între 15 Ianuarie şi 1 Maiul — Recunosc acest lucru şî cer să se modifice legea cât mai curând, pentru a se înlătura turburarea învăţământului secundar din întreaga ţară, care, dacă s’ar repeta, cum cere legea, din doi în doi ani, ar fi o adevărată nenorocire pe capul acestui învăţământ. La această propunere prevăd unele obiecţii pe care le voiu expune şi înlătura în acest loc cu altă ocazie. Prof. Gh. Alexandrescu de la liceul „Gh. Lázar“ din Bucureşti Activitatea comisiei de apel de la Casa centrală a asigurărilor sociale De la Mai 1933— 10 Decembrie 1938 La Casa centrală funcţionează o comisie de apel compusă din d-nii: M. Muscos, preşedinte ; D. Polihron şi P. Davidescu, consilieri la înalta Curte de casaţie; Dem. Constantinescu, director general în ministerul muncii; C. Bănică, patron şi Ilie Moscovici, salariat. Comisia a început să funcţioneze în Mai 1933 şi lucrează în complet cu minimum 3 membri. A ţinut, în total, până la 10 Decembrie a. c. 955 şedinţe, dând 13.139 deriziuni şi lucrând în fiecare zi între orele 9—12, iar Joia lucrând şi după masă, între orele 15—18. Săptămânal se ţin deci 7 şedinţe. Comisiunea a fost un minunat regulator în aplicarea legii, stabilind jurisprudenţe pe care Casa centrală le-a transmis pe cale de circulări caselor şi oficiilor de asigurare. Iată câteva date generale asupra activităţii comisiunei: APELURI IN MATERIE DE ACCIDENTE DE MUNCA In 1933, comisia a înregistrat 1266 apeluri şi a rezolvat 919 ; In 1934, comisia a primit 1050 apeluri şi a rezolvat 1013; In 1935, comisia a primit 904 apeluri şi a rezolvat 1108; In 1936, comisia a primit 750 apeluri și a rezolvat 660. APELURI IN MATERIE DE INVALIDITATE In 1933 s’au înregistrat 487 apeluri, comisiuneea rezolvând 240 ; In 1934 s’au înregistrat 1287 apeluri, comisiunea rezolvând 856 ; In 1935 s’au înregistrat 1433 apeluri, comisiunea rezolvând 1208 ; In 1936 s’au înregistrat 1185apeluri, comisiunea rezolvând 1120. ----------APELURI IN MATERIE DE IMPUNERE LA COTIZAŢII In 1933 s’au primit 276 apeluri şi s’au soluţionat 158; In 1934 s’au primit 2143 apeluri şi s’au soluţionat 1246; In 1935 s’au primit 2738 apeluri şi s’au soluţionat 2214. In 1936 s’au primit 2890 apeluri şi s’au soluţionat. 2388. In total, comisia a înregistrat : 2029 apeluri în 1933 4480 apeluri în 1934 5075 apeluri în 1935 4825 apeluri în 1936 şi a soluţionat: 1317 apeluri în 1933 3115 apeluri în 1934 4530 apeluri în 1935 4177 apeluri în 1936 In numărul apelurilor rezolvate intră, bineînţeles, în toate cazurile şi apelurile rămase în curs de soluţionare la finele anului precedent O serie de cauze, aproape toate în materie de supunere la asigurare, se găseşte pendinte în faţa înaltei Curţi de casaţie. De îndată ce înalta Curte se va pronunţa în fiecare speţă, este de sperat că şi numărul apelurilor, extrem de mare, ce vin la comisia de apel va scădea simţitor. Una din aceste speţe este aceea a asigurării cărăuşilor. Vor mai contribui la reducerea numărului cauzelor ce vin, în judecata comisiei de apel şi lucrările celor două comisiuni de pensii, înfiinţate la Casa centrală prin decretul-lege din August 1936, ca şi faptul că fosta comisie de judecată de pe lângă fiecare casă de asigurare, funcţionând pe viitor în baza aceluiaş decret-lege numai cu un magistrat, va avea să rezolve în primă şi ultimă instanță, cu drept d® recurs la comisia de apel, toate litigiile mici, a căror valoare nxm depăşeşte 20.000 , Iei.