Universul, mai 1937 (Anul 54, nr. 132-147)

1937-05-16 / nr. 132

g _______ Întâmplări din Capitală Focul din str. Băcani A ars un depozit de lână și bumbac.­­ Pagube de 500.000 lei­ ­ Eri după amiază a izbucnit un foc la imobilul din str. Bă­cani 2. Clădirea este o casă veche, proprietatea d-lui Mitică We­chsler şi adăposteşte mai multe prăvălii şi ateliere. Astfel, întregul parter este ocupat de magazinul de plă­­pumi Wlatt şi Wlatt; la etajul întâiu­ se­ află depozitul de fur­nituri de croitorie Aron Richter, magazinul de mode „Any“, ate­lierul de croitorie March, ma-­ gazinul de mătăsuri­ Voiculescu,­ etc.; iar în pod îşi avea depo­zitul de lână şi bumbac firma A căzut cu capul în puţ Muncitorul Ion Trocan, fără locuinţă în Capitală, a coborît­­eri pe o pârghie într’un puţ din curtea depozitului de fier din şos. Ştefan cel Mare 103, pro­prietatea d-lui C. Manta. El voia să verifice adâncimea puţului, dar fiind ameţit de ga­zele din fund, a scăpat frân­ghia şi a căzut cu capul în apă. Nefericitul a fost scos mai târziu mort. Dată afară fără leafă După ce a servit mai multă vreme la comerciantul Ersan Sigmund, din str. Poliţiei 11, femeia Irina Boroş a fost dată afară de stăpân, care nu i-a plătit nici leafa ce i se cuvenea pe doi ani în urmă. Amărîtă şi disperată, femeia a băut sodă caustică. Ea a fost internată, în stare gravă, la spitalul Filantropia. In război cu părinţi Tânăra Maria Goldmitzer, din fund. Pipăilă 3, fiind certată de părinţi, s’a repezit la sticluţa cu tinctură de iod şi a băut conţi­nutul. Ea a fost îngrijită de un medic. Moarte subită Impiegatul de birou de la so­cietatea de gaz şi electricitate, Constantin Marinescu, de 52 ani, pe când se afla la servieta,­­în b-dul Ferdinand 155, i s’a fă­cut rău. Până să i se fi putut da aju­tor, a murit. Wlatt şi Wlatt. Flăcările au pornit de la un­­scurt circuit,,în pod şi au dis­trus lâna şi bum­bacul, apoi aco­perişul clădirii. Pompierii postului Central, sub, comanda d-lor colonel Pe­tre Nicolau,­­maior Popescu şi căpitan Nisipeanu, au dat aju­toare, salvând imobilul. Apa a trecut prin­ plafon la atelierele şi prăvăliile de la eta­jul I, pricinuind­ stricăciuni. Focul a durat două ore. ■ Pagubele sunt­, de o jumătate de milion. O artistă sentimentală O tânără originară din Ceho­­slovacia, despre care se­­ ştie că o chiamă „d-ra Francisca“ şi este „artistă“, a fost găsită ori în nesimţire la hotelul „Prin­ciar“, unde locueşte. Fiind chemată „Salvarea“, s-a constatat că numita înghiţise mai multe pastile de veronal. Cauza disperării este de or­din sentimental. Ajutoarele medicale au sal­­vat.6. Moartea unei sinucigaşe Femeia Ana Maria , Movci­, despre care am scris în numărul trecut că a înghiţit otravă pe când se afla la un ofiţer din calea Griviţei 133, a murit la spitalul militar „Regina Elisa­beta“, unde fusese transportată. Ceartă cu stăpâna Acesta este motivul pentru care servitoarea Veronica Luţa, din serviciul d-nei Fany Schwei­­tzer, str. St. O. Iosif 6, a încer­cat să se omoare bând spirt de­­naturat. După ce i s’au dat îngrijiri, a fost lăsată acasă. Neînţelegeri familiare certându-se cu ai săi, tinichi­giul Ciceu Gavrilă, din şos. Mi­hai Bravu 28, s’a dus la planta­­ţia dela „Vatra luminoasă“ şi a băut sodă caustică. Gardianul din raion făcând razie prin plantaţie, l-a găsit pe tinichigiu în nesimţire şi l-a transportat la spitalul Filano­trapia_______________________ Stan Olteanuu şi cu, alţi scu­­telnici ai fabricii de postav tot Bâlteni, dau jalbă la Domnie că păzitorii lor de porci, au multe necazuri din pricina unui oare­care Ispir.­­Vodă Moruzi,­ trimete jalba spre cercetare, iar Logofeţii dau răspunsul: PREA INALŢATE DOAMNE După jalba ce au dat Măriei Tale Stan Olteanu şi Nicolae Postăvarii scutelnicii fabrice­ de postav pt Bălteni sud. Ilfov, pentru un Ispit ispravnicul mo­şiei Poenarii de sud Dâmboviţa, cum că de astă primă­vară în­coace orânduindu-se de către­­Beccer Mihai arendaşul acestei moşii Isprăvnicei, multe neca­­­­suri au tras din pricina lui o­­prindu-le râmâtori cu pricină că intră în porumburi fără a nu­­ face vre­o ispășenie, iar în ziua ■ si, Fantelimon, ar fi venit, nu­mitul înarmat asupra lor și pe unii l-ar fi bătut cu paturile pistoalelor, de i-a schilodit, iar pe unii cu ciomegile, foarte spe­­riindu-se cu toţi din pricina lui. Ni se porunceşte de către înăl­ţimea Ta ca să cercetăm pricina de faţă cu amândouă pădu­le. ■ Cât pentru jalbă dată, adevărul este în toată goliciunea lui, ia­­ smintit şi încă îl bate după cum am cercetat cu amăruntul şi-l găsim pe Ispir mai mult de­cât vinovat. Cercetând totul în ur­ma poruncii Mării Tale, socotim dacă luminata chibzuinţă a Mă­rii Tale o crede nemirită ca nambastrul a se duce la Ispir şi să înfrâneze netrebnicia acestui om până va veni luminata Po­runcă ce ve­ţi da Măria Voa­stră, şi anii înălţimei Tale de la D-zeu să fie mulţi şi fericiţi. Ai Măriei Tale prea plecaţi slugi: Alexandru Caligelu, Gri­­gore Brâncoveanu... La aceasta, Vodă Moruzi răs­punde : Io Alexandru Constantin Mo­­ruzi Voevod Zemle Vladiscaie, Orânduim pe sluga Domniei Mele zapciu Armăşesc să meargă şi veri­ unde va găsi pe numitul ispit să-l ridice şi înfiare cu pază să-l aducă în oraşul scau­nului Nostru domnesc. O Zăbavă mare să nu se facă cu el, ci sosit, întinzându-se în maidanul Curţi Vechi (azi în strada Carol I din faţa stradei Căldurari, ulicioară odată unde Domnii mergeau în clair, grădi­nă), o rogojină, să fie lungit pe ea. Patru oameni ai armăşii să-l ţină de mâini şi picioare. Să fie desculţat de botini şi tras nădragi după el. ' ~ T.v ' . .Annaşul să fie cu totul pre­gătit pentru Tâângăiârei'.WMsii 50 lovituri la tălpile picioarelor şi după o răsuflare, nu cu întâr­ziere prea mare, pipăit să fie cu 75 la partea moale a trupului. Arma șui să nu se îndoaie la inimă de vaietele răului, dacă va ţipa, căci nici el nu s’a muiat la inimă când a înghesuit pe păzitorii de porci, dând în ei de i-a schilodit, frământându-i ca pe um­ aluat de pâne. Barabanciu în timp ce Arma­­şul 11 va mângâia cu loviturile la ţanc, poruncite de Noi, să nu înceteze de a bate toba spre a strânge lume şi a’l privi, aflând pricina. După împlinirea întoc­mai celor poronaite de Noi cu aceste blajine mângâieri, să fie pus într’un car tras de boi spre a fi dus la casa lui, care în tot mersul, Crainicul până la barie­ra târgului să nu se despartă de car şi nici să înceteze în tot drumul a spune cu glas tare cea ce a făcut acest nemilos om şi ce a păţit, ca să audă toţi şi să nu facă ca el şi alţi. „Analele Academiei Române Seria II. Tomul XIV pagina 546“ Colonel POPESCU-LUMINA -------ooO : • : Oo--------­ De la O. E. T. R. Un detaşament de 12 străjeri­­cercetaşi va reprezenta tineretul român la jamboreea cercetaşilor americani de la Washington. Plecarea va fi la 10 Iunie, iar înapoierea, la 31 August. La îna­poiere, străjerii-cercetaşi vor lua parte la jamboreea din Olanda şi la vizitarea Expoziţiei din Paris. Costul aproximativ al ex­cursi­­unei, în care intră şi echipamen­tul complet­ pentru jamboree, este de lei 36.000. înscrierile se fac până la 16 Mai, la comandamentul falangei străjerilor din Bucureşti, actele se vor înainta pe cale erarhică.­­ Comandanţii străjeri, cari voesc să conducă colonii sau tabere­ în timpul vacanţei, sunt obligaţi a urma un curs special ce se va ţine la Breaza. DIN ALTE VREMURI Să audă şi alţii de păţania lui SĂ NE PREGĂTIM DE VACANŢE! F E R I T I-V A COPIII! BOLILE DE STOMAC ALE NERVOŞILOR „VREAU SA MA APAR“, BLENORAGIA RAMOLIŢIA CEREBRALA ŞI URMĂRILE EI NEFERICITE. SOARELE ŞI EPIDERMA ÎNGRIJIREA OCHILOR FEMEI, FIŢI ATENTE! PRU­RITUL VULVAR — SĂRUTUL ULTIMILE NOUTATI DESPRE STÂNGACI CONSULTAŢII MEDICALE $I GRAFOLOGICE SFATURI PRACTICE — REŢETE — NOUTĂŢI TOATE ACESTEA IN NUMĂRUL APARUT AZI DIN EXCELENTA REVISTA IN MEDICINA PENTRU TOŢI „TRUPUISUFLET ” UNIVERSUM T SAMBATA, 15 MAI Marea Adunare naţională a româ­nilor ardeleni pe câmpia Libertăţii dela Blaj, în care se proclamă re­voluţia contra ungurilor (1848* Ort.: Cuviosul Pachomie cel Ma­­re (323). ' Cat.:' Sî. Ioan dela Sálié. Prot.: Sofia. Evreesc: 4 Stvan 5697.- Sabath. Mahomedan: 4 Rebi­el-Aver 1356 & Răs, soarelui 4,52. Apusul 19,33. SAMBATA, 15 MAI RADIO - ROMANIA 823 kHz. 364,5 m. 12 Kw.­ RADIO - BUCURESTI 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio jurnal. Con­cert de dimineaţă (discuri) : Vals şi Mazurka din „Coppelia” de De­libes; Capriciu de Malneck şi Cân­tec religios negru de Brennan. Sfa­turi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : Includerea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz — Mu­­zică variată (discuri) . Muzica sfe­relor, vals de Josef Strauss şi Pe­tele din Viena, vals de Ziehrer (fi­­larm. din Viena, dirij. de Clemens Krauss); Inimă sdrobită de Gillet (orch. Marek Weber) ; înălţare de Schumann şi Tango de Albeniz (pian. Backhaus); Fantazie pe mo­tive de Chopin (orch. Marek We­ber) ; Avânt de Schumann şi Tango de Albeniz (pian. Backhaus); Fan­­tazie pe motive de Chopin (Orches­tra Marek Weber) ; Selecţiuni din „Miracolul” de Humperdinck (or­chestra simf. din Londra, dirij. de Einar Nilson); Islamey, fantazie orientală de Balakierff (orch. simf. dirij. de Eugen Goossens); Marş militar de Schubert (orch. Covent Garden, dirij. de Goosens). 14.10 : Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii, Ştiri interne şi externe. 14.25 : Muzică distractivă (disc.): Foxtrot de Smith şi Fox de Young; Dansând rumba de Scotto şi Bi­­gum­a de Chagnon (voce: Adrien Lampy) ; Fragment din „Suita ja­poneză” de Koichi Kishi; Rămas bun de Keisfeld şi Micul Kaktus de Dorian; Mă voiu feri de tine de Daia şi Noapte bună de Vilm­ov (voce: C. Lungeanu). 15 . Ultimele ştiri. 16.45 : Ora străjerilor. I. „Cu gândul spre mai bine” conferinţa d-lui lt. col. Apăteanu Alexandru, inspector general O. E. T. R. II. „O şezătoare în sat la noi”, scenariu radiofonic de comandan­tul străjer Vasile Lissagurschi, ju­cat de stalul şcolii primare din co­muna Pierşinari, jud. Buzău. III. Ştiri străjereşti. 18 . Concertul fanfarei reg. 1 ar­tilerie-bie­ga­l­ă (Roman), cond. de cpt. Gh. Stancu: Marşul reg. 1 ar­tilerie de gardă, de cpt Stancu ; Uvertură la „Raymond” de Am­­broise Thomas; Simfonia neter­minată de Schubert; Amintiri de peste Olt, potpuriu de Elinescu ; „1812”, uvertură de Ceaikovsky. 19 : Ora. Mersul­­vrem­ii. Actuali­tăţi. • • ■ .\.,v . 19.10: Concert de muzica, varia­tă — Orchestra Radio, dirij. de Const. Nottara; Uvertură în opera „Căsătoria secretă” de Cimarosa ; Trei zile de primăvară, suită de Rust; Frumosul Mai, vals de Jon­. Strauss; In Mai, de Ridky­ .Prelu­diu şi dansurile din „Seapa Mare” de Brediceanu; Dans slav nr. 16 de Dvorak. 20 . 600 de ani de la moartea lui Giotto, de prof. Gh. Oprescu. 20.20 : Cântece vesele de pretu­tindeni (discuri); Dacă aşi câştiga cinci milioane de Mercier (voce: Albert Préjan); Două şansonete din opereta „O femeie care ştie ce vrea” de Oscar Strauss (voce : Fritzy Massary); Paso doble de Villajos (voce: Pillar Arcos); Dans spaniol de Seymour şi Cântă-mi la mandolină de Levant (voce : George Metaxa); Melodie rusă de Mussorgsky (voce : Kubitzky) ; Rumba şi Serenadă de Simons (voce: Lina d’Acosta); Suzana cea veselă de Kirsten; Două cântece greceşti; Melodie cehă; Cucu... me­lodie în stil popular de Hugo (vo­ce : Ion Luican). 21.15 : Posta Radio. 21.30 : Concert de muzică dis-I tractivă și de dans — Orchestra di salon Radio, dirij. de D. Teo­­oru; Marş de Gyldmark; Potpuriu din opereta „Fi-Fi” , de Christine Bucuria dragostei de Keisler; Iu­bita mea, cu păr bălai, slow-fox di Cowler; Un sărut e minunat, fox de Hupertz; Inima-mi cântă un vals englez de Mann; Tango sere­nadă de Wismar ; Humorescă di Blumme ; Potpuriu de foxtrotur de Robrecht; Păpușile din Nu­rem­berg de Wendel; Paso doble di Joe Alex; Cine te sărută nu te ma uită, tango de Brithne. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al orches­trei Sandu Marcu, transmis de la restaurantul „Cina”. 23.45 : Jurnal pentru străinătăți in limba franceză si germană. 23.55 : Ultimele știri. RADIO - EXPERIMENTAT (Institutul Electrotechnic) 1 1400 kHz. 212 m. 0.25 kw. 18.30 : Muzică variată : Liedes­­ freiheit de Marschner şi Das deut­sche Lied, de Kalliwoda. Friederik de Franz Lehar, cântată de te­no­­­rul Bollmann cu orchestra. 18.45 : Muzică românească : O seară la Moţoi, cu orch. Petrici­­ Moţoi; Doina Oltului-Ciocârlia ş­i Hora lui Fănică, cântate de Fă­nică Vişan acomp. de orch. naţio­­nală. Mai ţii minte puică bine ş­i Părul tău cel mătăsos, de Marii Tudor cu taraful Gorie Ionescu Du-mă Doamne, du-mă iar şi­­ Cine-a fost stăpân pe Gorj, de Io­­­niţă Bădiţă, vocea Katty. 1 19 . Informaţiuni universitare. ’ 19.10 : Conferinţă ştiinţifică, 19.30 : Muzică distractivă : Eu cu­­ dorul, tu cu dorul (valsul dragos­tei) şi Inimile noastre le-am uni­t (marş fox) de Vilm­ov Constant­­i­nescu cântate de P. Alexandresei­­ Habe Mitleid (romanţă rusease de Bakaleinikoff) şi Volga (cânte­c popular rusesc) executate de tui instrumental la pian, violină și har­monică. Immer oder nimmer (vals executat de orchestra de salo ‘ Emil­ Roosz și Frühlingsstimmer [ (vals de Strauss) executate d orchestra vieneză Ganglberger. ■ *** I Deutschlandsender, 1571 m. 19 I kHz. 60 kw. — 20: Muzică variaţi . 21: Inf. 21.10: „Tarul şi dulgherul ‘ operă de Lortzing. 23: Meteor. Inf . Sport. 23.30: Concert nocturn. 23.4­­1 Inf. locale. 24: Königsberg. Muzic­ă de dans. ■ Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 12­0 kw. — 20.50 : Emisie variată. 21.31 Radiojurnal. 21.50: Viena. 23.05 Reportaj. 23.15: Concert de or­­­chestră Budapesta, 549 m. 546 kHz. 12 kw. _ 18.45: Concert de orchest­r. 20.30: Arii populare. 21.30: Stir 21.50: Concert de orchestră." '23.15 Plăci. 0.10 : Orchestră de jaz. Stuttgart, 523 m. 574 kHz. 100 kw. — 20 : Concert din operete. 22: Inf. 22.15 : Conf. cu plăci. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23.30: Mün­chen. Muzică de dans. 1: Concert nocturn. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.­ 21 : Potpuriuri de primăvară. 22.35: Concert de pian­. 23.10: Inf., Me­­­­teor, Programul pentru mâine. 23.20: Muzică variată. 23.55 : Inf. 24 : Concert de muzică vieneză. Milano, 364,6 m. 814­ kHz. 50 kw. 20: Muzică variată. 21.05: Ora, Inf. Radiojurnal. 21.40: Concert de or­chestră. 22: Muzică variată. 23.10: Concert de orchestră. 23.45 : Mu­zică de dans. 24: Radio­jurnal. 0.30: Muzică de dans. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Cânte­ce. 20.50: Seară populară. 23.20: Muzică variată. 23.50 : Muzică de dans. : München, 405 m. 216 kHz. 100 kw.­­ 20.10 : Concert de orches­tră. 21 : Ora, Meteor, Inf. 21.10 : Dansuri populare. 23 : Ora, Inf., Iv Meteor, Sport. 23.20: Reportaj. 23.30: Seară de dans. Katowice, 396 m. 758 kHz. 12 kw. 19.20: Pentru copii. 19.45: Progra­mul pe mâine. 19.50: Program ge­neral. DUMINICA, 16 MAI RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kW. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 7.30: Deschiderea emisiunii: Gim­nastică ritmică ; Radio - jurnal ; Concert de dimineaţă (discuri) ; Ce visează florile, vals de Trans­­lateur; Bolero în re major şi Dans spaniol în sol minor de Moskowski; Fierarii satului de geybold şi Idilă de Lincke. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8.30 : Inch­eierea emisiunii. 9.55 : I. Clopote. II. Serviciul re­ligios transmis de la Sf. Patriarhie. III. Predică de pr. C. Dron. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orches­tra Cristall, dirij. de Vill­ov. (can­to . Raul Ionescu . O cheamă „Mari”, marş fox de Wiga Gabriel. Un gând, un zâmbet şi un sărut, tango de Basile Lupu; Aşa rea cum eşti, foxtrot de Tommi Connor ; Am adormit în zori plângând, tan­go de Villnov; Ce bine-ţi stă, fox­trot de Krueger; Visare, boston de Villnov; Panamania, foxtrot de Sam Coslow; Visuri de fum, slow­­fox de N. H. Brown; O clipă de noroc, tango de Villnov; Saltă ’n sus, saltă ’n jos, foxtrot de Bur­ton Lane; Priveşte ’n ochii mei, tango de Albahary; La o masă mi­că, slowfox de Villnov. 14.10 : Radio-jurnal: Ora. Mer­sul vremii. Ştiri interne şi externe. 14.20 : Continuarea concertului : Mai am un leu pentr’o ţigară, foxtrot de Villnov; Legenda Dună­rii, vals de Fucik; Mariela, slow­­fox de Baurose; Strada Wine, fox­trot de Brewster Ralph; Iubirea e un vis, vals de Villnov; Bate ’n lemn, foxtrot de Borter; Tempo, Tempo, paso doble de Villnov; Har­lem, foxtrot de Edy Carol. 15 , îndemnuri şi poveţe creşti­neşti, de pr. Gh. Niculea-Iași. 15.15 :__Muzică populară româ­nească. _ Corul ateneului „Dr. Const. Angelescu”, cond. de Sorin Vânătoru­: Hristos a înviat de Mu­­‘ zicescU'; La seceră de Ch. Filip ; Aoleo frate peline de O. I. Baciu ; Peste deal de I. Vidu­­solo: I. Tu­doran) ;, Fă Frusino de Bohociu ; N’auzi mamă, câinii bat, de Muz­*­cescu; Maria heichii Marie, de N Lungu (solo : I. Tudoran); Bănă­ţeană de Sabin Drăgoi; Lângă lea­găn de N. Oancea; Hai în horă de Dima; Pe- al nostru steag de Ci­­priani Porumbescu. 15.50 : Alexandru Lascarov Mol­dovaiul: De vorbă cu sătenii. 16.10 -16.25 : Niţă Sandu (fluer) • La holde de primăvară; Serbează mamă sărbătoarea; Bătuta de la Făgăraş. 18 : Concert de după amiază. — Orchestra Vasile Julea, canto: Mia Braia şi Petre Alexandru­­ ; Arii naţionale; Cavalerii spanioli, " paso doble de Moldeanu; Ghiceş­te ce aş vrea să-ţi spun, tango de­­ Vasilescu; Dacă mă săruţi, slow de­­ Vasilescu; Te chiamă iar iubirea, * tango de Blejean; Vreau să fii ecoul­­ meu, slow de Vasilescu; S’a sfârşit­­ povestea noastră de iubire, tango­­ de Max Halm; Din Ploeşti până şi Gheboaia şi Horă; Noaptea sub clăi de lună, tango de Corologos; Dra­­gostea-i un vis, vals boston de Dănăricu; Ce ştii tu cel dragostea - i arie populară de Vasilescu; Cântece­­ şi arii populare. 19 : Ora. Mersul vremii.* 19.03 : Ticuri şi alte năravuri, dr . dr. Ion Cantacuzina. * 19.25 : Continuarea concertului “ Arii naţionale; Trandafirul negru * vals de Georges Auboy; Până T­­ zori, tango de Seno. 19.40 : D-nele Mara Teresa (so­prano) şi Ada Ruata Sassoli (har­pă) . Melodii de : Scarlatti, Gali­lei, Cimarosa, Tocchi şi Persico 20.10 : Ora naţiunii : 200 de ani de la întemeerea cetăţii spirituale a Blajului de G. D. Mugur. 20.30 : Concertul Asociaţiei corale „România”, cond. de N. Lungu­ ; Odobeanu de Galchescu; Primul or­din de Popovici; Grânele vara se coc. de Ion Vidu; Ţiganii de Gh., Simonis; Toate fetele se uită de­ Sabin Drăgoi; Alunelul oltenesc de N. Lungu. 21.05 : Teatru: „Vicleniile lui Scapin”, comedie de Molière, adap­tare radiofonică de Aurica Dolojan; Scaramouche: Niky Atanasiu; Sca­pin : G. Baldovin; Geronte: D. Grigoriu; Orgon: N. Săvulescu ; Leandru : N. Dimitriu; Octav : N. Brancomir; Hyacinta: Sabina Metta; Zerbineta: Fifi Mihalovici; O țigancă: Tatiana Grosu; Carlo : Al. Mi­trie . Un cântăreţ: Aurel Alexandrescu. Regia artistică: Victor Bum­beşti. Regia technică: Alexandru Lo­­han. 22.10 : Concert de muzică distrac­tivă — Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski: Uvertură la „Dama de pică” de Suppé; Vals de Rust; Humorescă de Dvorak. 22.30 : Radio-jurnal. 22.40 : Rezultatele sportive de Virgil Economu. 22.55 - 24 : Continuarea concertu­lui: D-na Aca de Barbu și Aurel Alexandrescu (canto) cu Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski. Pust­nicul de Schmalstich: O întâlnire la Lehar, potpuriu de Hrutov (Aca de Barbu); Arie din „Vagabonzii” de Ziehrer (Aurel Alexandrescu) ; Duet din „Dragoste de ţigan” de Lehar (Aca de Barbu şi Aurel Alexandrescu); In Viena înfloresc trandafirii, de Büttner şi Tauber, (Aurel Alexandrescu); Duet din „Vânzătorul de păsări” de Zeller (Aca de Barbu si Aurel Alexan­drescu) . Potpuriu din opereta „Clo-Clo” de Lehar. * .. , Deutschlantsender, 1571 m­. 191 kHz. 1 60 kw. — 20.40: Inf.­ și Sport. 21.10: Reportaj vesel. 23. Inf. spor­tive. 23.30: Muzică de dans. 23.45: Inf. Varșovia, 1339 m.. 224. kHz. 120 kw. — 21.20: Inf. 21.40: Reportaj. 21.50: Radiojurnal. 22: Revistă ra­diofonică. 22.30: Concert. 23.15 : Muzică de dam. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw.­ — 21: Teatru radiofonic. 22.50: Inf. 23.15: Concert de orchestră. 0.30: Orchestră de jazz. 1.05: Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 120 kw.­~ 20.35: Cântece uşoare. 21: Baladă. 21.05: Suită lirică muzicală. 2235: Cântăreţi clasici. 23.10: Inf. Progra­mul pe mâine. Sport. 23.30: Muzică de dans. 24: Concert nocturn. Praga, 470 m. 538 kHz. 120 kw.­ 20.55 : M. Ostrova. 21.25: Conf. 21.40 : Concert de orchestră. 22.55: Plăci. 23: Inf. Ora. 23.25: Sport. 23.35: Duet de pian. Katovice, 396 m. 758 kHz. 12 kw. 21.20 : Program general. 21.35 : Sport. 21.40: Program general. 24 : Muzică de dans pe plăci. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 kw. 21: Din Berlin, concert. 23: Repor­taj. 23.30: Muzică de dans. Vizita d-lui prof. Mauro Piconi Ia Iaşi D-sa a ţinut prelegeri la facultatea de ştiinţe din capitala Moldovei Iaşi, 13 Mai Miercuri, a sosit în oraşul no­stru, d. prof. Mauro Piconi, de la universitatea din Roma, însoţit de d-na, fiind invitat de facul­tatea de ştiinţe a Universităţii Mihăilene. In gară, ilustrul savant a fost întâmpinat de un numeros grup de profesori, în frunte cu d-nii P. Bogdan, prorector şi decanul facultăţii de ştiinţe: Alex. Mül­ler, Mayer, Sanielevici, Moisil, etc. Mai erau de faţă d-nii: prof. Lambertegne, lector de limba i­­taliană la universitate, ing. Trav­is, consulul Italiei la Iaşi, nume­roşi membri ai coloniei italiene. Studenţimea a făcut o caldă primire profesorului italian. D. prof. Mauro Piconi a ţinut, în amfiteatrul facultăţii de ştiin­ţe, două prelegeri de specialitate, în faţa unui numeros auditoriu. Oaspete a fost prezentat de d. prof. Alex. Müller, care a arătat personalitatea profesorului ce ne vizitează, matematician, în ade­vărata accepţie a cuvântului şi un savant cu renume mondial. D. prof. Piconi, după ce a mul­ţumit pentru­­frumoasele cuvinte rostite la adresa d-sale, a amin­tit de legătură de sânge ce une­şte cele două ţări amice: Româ­nia şi Italia. Astăzi, savantul italian a ţinut ultima prelegere. La amiază, s’a servit un dejun, în onoarea distinsului oaspe, o­­ferit de profesorii­­facultăţii de ştiinţe. O fată poartă de 7 ani haine bărbăteşti . Oradea, 13 Mai: Poliţia judiciară din localitate ţine sub pază pe fata Susana Bese, de 23 ani, din com. Doma­ni(Sălaj), de­oarece umblă îm­brăcată în haine bărbăteşti. La interogatoriu, ea a declarat că de 7 ani, de când i-a făcut farmece o femee invidioasă,­ a­­nume Maria Gyurko, ca să-i în­depărteze iubitul, nu mai poate purta rochii, şi-a tuns părul şi cutreeră satele şi oraşele din Ardeal. Fata , raai, spune:-: căr­­primăria din Domnii i-a eliberat un act prin care dovedeşte că Susanu, Bese, zisă şi Pica Bese, nu este răufăcătoare, ci doar o suferin­dă în urma unei iubiri zădărni­cite. Poliția face cercetări spre a găsi acest act, care se pare că se­ află la un grădinar, unde lucra în ultimul timp Pica Bese sub numele de Mihai Bese. ■ Postul de jandarmi din Dom­nii a arestat pe Maria Gyurko, dar n’a putut afla nimic de la ea. BHHBHa HaBOBIH! Annul al Si-Iea Nr. 132 BumMcS 16 Mai 1937 Obârşia Românilor (Urmare din pag. I-a) la argumente sprijinitoare ale gândirii sale şi din prin­cipii aşa zise ale iubirii de neam, ascunsă în haina „o­­portunismului“, închide o­­chii acolo unde ar trebui să-i aţintească, dar sunt unele depăşiri ale bunului simţ, ale cuviinţei, ale cunoştinţe­lor, care nu trebue lăsate să se răspândească în mulţime ca dărnicia unei băuturi în vinele unui iubitor al viţei de vie. „Dacii erau de origină fe­niciană, deci Românii toţi sunt de viţă semită“ (?!), a hotărît d-rul Lupu în San­hedrinul sufletesc al d-sale. Bietul Herodot, vorbind de­spre Daci, zice că aceştia erau Traci, iar Tracia era despărţită de Asia prin He­­lespont şi Bosfor. Măcar aşa o socoteau Grecii şi Romanii şi aşa am învăţat cu toţii. Fenicienii, a căror origine nu este bine limpezită, sunt socotiţi a fi locuitorii masi­vului Libanului până în Me­­diterană. Limba lor ţinea de familia limbilor semite şi se aseamănă cu cea ebraică în aşa chip, că nu se ştie care, dintre poporul ebreu sau fe­nician, a împrumutat dialec­tul unul de la altul. Fenicie­nii au născocit alfabetul. Când triburile ebraice au pus stăpânire pe pământul Canaanului, au găsit acolo cultul lui Baal, zeul pămân­tean al Feniciei şi au fost ispitiţi să-l contopească cu Dumnezeul lor naţional Ja­­veh, ceea ce a dat naştere luptei profeţilor împotriva lui Baal. Ce legătură poate fi între aceştia şi Zamolxis, zeul Da­cilor, asemănător lui Dioni­­sos trac ? Spiritul comercial fenician sau evreu rămas-a oare în sângele Dacilor „se­miţi“ ? Tocmai această lipsă a acestui puternic sprijin de viaţă, a făcut slăbiciunea po­porului român şi a îngâduit uşoara copleşire a lui de a­­devăraţii semiţi. Doamne, câte năzbâtii şi câte prostii poate spune o­­mul la grea cumpănă. Naţio­nalismul trâmbiţat de atâ­ţia se împiedică de ciotul fo­losului personal şi totdeauna acesta este potrivit uneori clipei trăite. D-rul Lupu, care are alazii, ca bunăoară a­­ceea a Skodei şi altele, nu şi-a mai amintit decât de Baal, ajuns polohul comu­nist cu pofte niciodată să­tule. De aci încolo, în nouile cărţi şcolare, elevul va găsi la loc de cinste, teoria Lupu: „ROMANII SUNT TOŢI DE VIŢA SEMITA“. Sinonimul viţă poate fi vina acestei îm­pleticiri ştiinţifice. Ca urmare, se mai poate lua seama că viitorul partid de guvernământ, chemat la cârmă în iunie viitor, — du­pă chiar spusa lui — îşi în­tăreşte rândurile. Şi din nou vom vedea trecând în faţa ministrului cu teoria de mai sus, pe scoborâtorii Dacilor, „semiţi“, cu pumnul încleş­tat şi braţul ridicat plecând drapelul roşu în faţa naţio­nalului internaţional de Buf­falo. Secera şi ciocanul vor străluci pe faldurile otrepei. Totuşi, se poate găsi şi o ni­covală, pe care ulciorul să se facă fărâmi. EMANOIL HAGI MO­SCO Pentru d. ministru al Industriei şi comerţului Primim la redacţie o întâm­pinare din partea unui grup de absolvenţi ai Academiei comer­ciale, prin care se plâng că la ocuparea diverselor funcţiuni din birourile comerciale, rămân pe dinafară din cauza supuşilor străini cari trăesc la noi cu paşapoarte şi cari le sunt pre­feraţi în baza unor „carnete de profesie“ liberate de ministerul de comerţ. E o nedreptate îndoită care se face elementului funcţionă­resc autohton: întâi, per­tru că aceste „carnete de profesie“ se liberează în detrimentul ele­mentului românesc şi apoi, pentru a fi funcţionar de birou, carnetul de profesie nu îşi are niciun rost. Acum, când se vorbeşte atâ­ta de reglementarea muncii naţionale se poate face un în­ceput îmbucurător în această direcţie, punându-se capăt si­tuaţiei de inferioritate în care este ţinut elementul funcționă­resc de baștină. 10 Mai la Ierusalim Ierusalim, 11 Mai Celebrarea unui Te-Deum la biserica Sfântului Mormânt, îmbracă o strălucire deosebită, atât prin caracterul neasemuit al locului însuşi, cât şi prin ri­tualul bizantin în care se des­făşoară. Mai ales in acest an, Paştile nimerindu-se foarte a­­proape de „Zece Mai“, biserica e în plină bogăţie şi găteală sărbătorească. Atârnă de sus policandre aprinse şi nenumă­rate candele în şiruri dese, co­lorate, îşi trimit una­ alteia scânteeri luminoase, arzând a­­supra unei mese, unde printre lumânări şi crini albi luceşte marea cruce de cedru maestru­ sculptat şi de aur, ce păstrea­ză în ea o fărâmă din lemnul sfânt şi nu-i scoasă la iveală decât în rare prilejuri solemne. La un moment, Patriarhul, încadrat de ierarhi în odăjdii, înalţă cu amândouă mâinile crucea şi glăsueşte în auzul tu­turor : „Domnului să ne rugăm pen­tru Măria Sa Regele Carol, pentru Moştenitorul Tronului Mihai, pentru întreaga familie domnitoare şi pentru oastea României!“ Se întinde ruga în ecouri, susţinută de­­ numeroase voci bărbăteşti,­­ psalmodiind laolal­tă şi repetat: „Doa­mne milueş­te, Doamne milueşte!...“ Apoi deodată încep să răsu­ne clopotele. In bătaia lor pu­ternică se alcătueşte un lung alaiu ce stie drumul către Sf. Patriarhie. Aci, capul bisericii închină întru propăşirea ţării. Ii răspund prin adânci mulţu­miri şi adaug, apăsând cuvin­tele înadins, că noi, astăzi, de zidim căminuri­ şi lăcaşuri în Palestina, o facem pentru a slăvi credinţa străbună­ şi pen­tru a înnoi — ceea ce fusese mândria trecutului, — contac­tul viu şi rodnic cu biserica Ie­rusalimului ortodox. Aşa să ne ajute Dumnezeu! • ’ - - Marcu Beza Marii ierarhi ai Patriarhiei Ierusalimului ieșind de la consulatul României. POLITICA Şl AGRICULTURA . . .....................1 . (Urmare din pag. I-a) tidelor politice,­ ne dăm seama că vina decăderii agriculturii noastre şi aceia a primitivită­ţii vieţii ţărăneşti, nu, o poar­tă ţăranii, ci orăşenii cari cu­­treeră satele vânând voturile ţăranilor. Agricultura trebue scoasă din raza electorală. Votul ţă­ranilor ne orbeşte şi ne îm­piedică să vedem starea dis­perată în care se află cultura câmpului şi­ creşterea vitelor ţărăneşti. - -’''-V-':I'" . Din­ gruiza votului? aici r un partid când ajunge la putere, mt­ îndrăzneşte să ia măsurile potrivite cu cerinţele unei ex­ploatări raţionale, în folosul ţării şi al ţăranilor. In Ger­mania, agricultorul ţăran e mult mai înaintat de­cât al nostru şi cu toate acestea, a­­cum, când statul german face pregătiri militare extraordi­nare, guvernul a găsit că apă­rarea ţării din partea agricul­turii noi-i destul de bine asi­gurată cu felul cum cultivau pământul ţăranii lăsaţi de ca­pul lor şi liberi de a împărţi proprietatea între moştenitori. Interesul unei bune exploa­tări agricole fiind de ordin naţional, el trece înaintea in­teresului familiar de a­­asigu­ra egalitatea împărţelii moşte­nirii între copii. De aceea ger­mani au generalizat majoratul în agricultură, adică dreptul la moştenire numai al celui mai mare dintre copii, pentru ca exploatarea să-şi păstreze uni­tatea şi puterea de producţie. Odată proprietatea potrivită cu interesul producţiei, se pot introduce în lege obligaţii de cultură după anumit plan, şi germanii merg până la depose­darea celui care nu respectă planul de cultură şi nu exe­cută întocmai lucrările reco­mandate. Codul nostru agricol, de curând votat, e aproape o glumă, căci a pune obligaţii de cultură după un anumit plan, unor proprietari de parcele fără nici o legătură între ei, şi cei mai mulţi preocupaţi să-şi asigure porumbul pentru mă­măliga de toate zilele, este a face legi numai de formă,şi a crea slujbe pentru ag­­­nomi. Majoratul agricol nu găseşte la noi răsunet în lu­­mea politică, fiindcă se crede că această reformă ar indispu­ne pe­­ ţărani şi ar îndepărta simpatiile moştenitorilor ex­cluşi de la succesiunea lotului părintesc. Dacă indivizibilita­tea exploatărilor agricole de o anumită întindere, ar fi tre­cută în lege şi intrată în obi­ceiuri, ţăranii ar primi-o cum primesc şi obligaţia de a face armată şi de a se prezenta la mobilizare. Formarea loturilor potrivite cu interesul unei ex­ploatări raţionale, cere timp mult şi cheltuială, fiindcă mai întâi ar trebui comasate par­celele şi numai pe urmă apli­cată indivizibilitatea şi majo­ratul. Scopul final al organiză­rii agricole ar trebui să ră­mână crearea acestor exploa­tări individuale, pe porţiuni de teren ce nu pot fi împărţite, ci se transmit în întregime fie prin vânzare sau donaţie, fie prin succesiune, unui singur moştenitor, fără obligaţie de despăgubire. Până atunci, ex­ploatarea agricolă trebue fă­cută prin asociaţii între ţă­rani şi întreprinderi capita­liste.­­ A. CORTEANU Expoziţia de material didactic pentru studiul ştiinţelor naturale Joi dimineaţă, d. profesor dr. C. Angelescu,­ ministrul educa­ţiei Naţionale, a vizitat expozi­ţia de material didactic pentru studiul ştiinţelor naturale, ce s-a deschis­­în localul Casei Şcoale­­lor. Au mai fost de faţă d-nii Ion Teişanu directorul comitetelor şcolare, prof. Marin Ştefănescu, Ion Dongorozi, inspector gene­ral Sterian, etc.­­ D. ministru, a adus cuvinte de laudă, atât conducătorului Ca­sei Şcoalelor,, cât şi d-nei­­ şi d-lui Steoppe pentru munca depusă şi pentru fericitele rea­lizări, în confecţionarea acestui material, atât de necesar şcoa­lelor noastre secundare şi a promis tot sprijinul d-sale, pen­tru intensificarea producţiunii. D. ministru a făgăduit să ri­dice un etaj la atelierele ce funcţionează la şcoala de arte şi meserii din str. Polizu 11, în care să aşeze toate atelierele Casei Şcoalelor, pe care să le frequenteze şi elevii şcoalei de meserii, spre a fi iniţiaţi în producerea aparatelor de fizică, chimie şi a materialului de şti­inţe naturale. Suspendarea unui ziar in Timişoara Timişoara, 13 Mai Din ordinul ministerului de interne, a fost oprită definitiv apariţia foaiei locale de şantaj Ancheta, care era redactat de apaşul de presă Virgil Florescu. După cum am mai arătat şi altădată, acest escroc, condam­­nat la Bucureşti pentru fals, în­şelăciune, escrocherie şi abuz de putere, se pripăşise de câtva timp în Timişoara şi scotea fi­ţuica Ancheta, în care murdă­rea cu insulte ordinare pe ori­cine nu-i plătea preţul tăcerii. In modul acesta au fost terfe­liţi şi calomniaţi în mod ordi­nar numeroşi fruntaşi ai vieţii româneşti, compromiţându-se astfel şi în faţa cetăţenilor mi­noritari ideea de presă româ­nească din Banat,. Escrocul Virgil Florescu , a fost de mai multe ori prins ln flagrant delict de şantaj, depus în închisoare câteva luni. Totul a fost zadarnic, căci escrocul, în loc să se astâmpere, a de­venit şi mai agresiv. De aceea a fost nevoe de o energică intervenţie a autorită­ţilor, deşi cam târzie, cari au sesizat forurile superioare, ară­tând cât mult rău cauzează demnităţii româneşti asemenea organe de presă. Concomitent cu sistarea An­chetei, ministerul de interne a suspendat apariţia pe 30 zile şi a gazetei Biruinţa, careea i s’a dat un ultim avertisment că a călcat de repetate ori dispoziţii­­le cenzurii, publicând articole de agitaţie contra siguranţei statului. — — —— ■ '

Next