Universul, iunie 1937 (Anul 54, nr. 148-162)

1937-06-01 / nr. 148

Vine căldura şi totodată grija pentru conservarea alimentelor Dvs. Pregatiţi-va deci la timp cu un frigorifer electric Hess-DKW. Con­strucţia lor este excelenţa şi consumaţia de curent minimală. Un serviciu impecabil de întreţinere cu monteri­ specialişti vă oferă o garanţie sigură. Vizitaţi expoziţia noastră. HEtt-DK* (REPR.: BASCULA S.A.R.: VASILE ALEXANDRI 6 - TEL 2-3825 1610 Restaurant SPLEnDID-PARG Str. Stirbey Vodă 4 GRADINA TERASA P r e f u r i ][1) ^Orchestra: s convenabile -Fraţii Dumitrescu Petreceti minunat la noua grădină RACARU str. Vasile Boerescu 11, Tel: 379.67 r­am VIZITAU SIMPATICA GRĂDINĂ a RESTAURANTULUI FRAȚII BADEA „LA DRĂGUȘ“ Calea Dorobanților 72 — Telefon 2.81.64 JAZZ-RIDMUN BOY’S-Discur­GICĂ PETRESCU­­ • VW.­­ I !­W.* DEJUN EXCELENT CU LEI 40 La Terasa CERCULUI MILITAR „ 3 FELURI DUPĂ ALEGERE din 50 mâncări diferite zilnice. DORIŢI SĂ ECONOMISIŢI PE NESIMŢITE Lei 4®.®®©? Doriţi să luaţi parte la tragerile lunare ale Soc. „FRANCO-RO­­MANE” cu­ 18 NUMERE--­:?*A­cum şi la premiile de lei 500, fără reducerea capitalului asigurat? Doriţi să primiţi cadou: UN FRUMOS PORTOFEL-POTCOAVA (Mociorniţa) O CASSETA DE BANI „FICHET”. ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasă cas -.stă căptuşită cu mătase UN SERVICIU DE 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT, într’o frumoasă cas­setă căptuşită cu mătase . DACA — DA — Cetiţi Anunţul: Pentru cititorii noştri____ T rvvv viv-» Beta Asoc. profesorilor de muzică de grad secundar din România Comitetul de direcţie al aso­­rt­atei profesorilor de muzica din România, s’a întrunit in şe­dinţa Vineri 28 c., în localul Cercului profesorilor secundari din Bucureşti şi luând în dez­batere chestiunile dela ordinea de zi, a stabilit următoarele: 1. A fixat data adunării ge­nerale, 2. A fixat condiţiunile şi data concursului cu premii, pentru 3 din cele mai bune compoziţiuni corale ce vor fi prezentate la concurs. S Sa se înainteze o adresă că­tre d. comandant al O. E. T. R.-ului, prin care asociaţia sa recomande un profesor de mu­zică şi anume pe d. I. Potolea, care să facă şcoala de coman­danţi de străjeri şi să se pună la dispoziţia com­andamen­tul­ui, ▼esc muzica în străjerie. 4 Urgentarea demersurilor pentru toate chestiunile ce pun­­pentru obţinerea personalităţii juridice a asociaţiei. 5. Să se înainteze un memo­riu "ministerului educaţiei naţio­nale, prin care arătându-se gre­­şala ce s’a făcut cu scoaterea o­­relor de ansamblu coral din orele ce compun o catedră, să se cea­­ră repararea acestei mari ne­dreptăţi, prin introducerea ore­lor de ansamblu coral, ca fă­când parte integrantă din­ cate­­dră. 2­6. Expedierea unui apel, tutu­ror compozitorilor cu rugămin­tea sa doneze pentru biblioteca asociaţiei câte un exemplar din compoziţiile de lor. - , 7. A stabilit ziua de 15 iunie, ca dată a apariţiei „Curierului profesorilor de muzică din Ro­mânia“. . Viitoarea şedinţă va fi Vineri 4 iunie la ora 4 d. a.,in localul Cercului profesorilor secundari din Bucureşti. ,■ Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni UNIVERSUL 1 Gellerrel ar1 LUNI, 31 MAI Ort.: Sfântul Apostol Ermia şi Sfântul Martir Ermei. Cat.: Sfânta Angela MerieL Prot.: Angela. Evreesc: 20 Sivan 5697. Mahomedan: 20 Rebi­el-Aver 1356. Răs. soarelui 4,37. Apusul 19,50. (s/l­t-clb­? LUNI 31 MAI RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364, m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.S0. Deschiderea emisiunii: Gim­nastică ritmică; Radio- jurnal; Concert de dimineaţă (discuri): Două dansuri din „Casse Noisette” de Csaikowsky: Parafrază de jazz pe două cântece englezeşti; Cânte­cul păstorului şi Molly pe plaje de Grainger; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 13: Ora. — Culturale. — Sport— Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz—Muzică distractivă (discuri): Valentina — Jumba de Barry şi Fox de Meskai; Cântarea cântărilor de Moya şi Melodia visului­ de Herbert (voce : Richard Crooks). Puţină uşurinţă nu poate strica de Rust şi Când Sonia dansează de Kartick; Aur şi argint, vals de Lehar şi Luna, vals de Lincke; Cântec pentru Nina şi vals de Scotto (voce : Tino Rossi); Tango de Lesed, Valerio şi Tango de Grothe; Fox de Warren şi Fox de Fain; Cânta odată un acordeon de EXty Roman, şi Din Lacrimile mele de Sandu Marcu (voce: Ion Lubcan); Doina Oltului şi Ciocârlia. 14.10: Radio-jurnal. Ora Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi ex­terne. 14.30 : Muzică variată (discuri) . Dansul făcliilor de Meyerbeer (or­chestra­ Operei din Berlin, dirij. de Leo Bisch). Fantezie pe motive de Puccini, (filarm. din Berlin), Du­­binuşka de Rimsky-Korakoff şi Marş Polovţ­en din „Prinţul Igor” de Botodin (dreh, simf. din Lon­dra, dirij. de Albert Coates). 15 . Ultimele ştiri. 18. Concert de după amiază, Orchestra Radio, dirij. de Const. Nottara : Cântece de iubire : Pa­tru cânntece indiene de iubire de Woodforde; cântece de iubire, val­suri de Brahms ; Cântecul miresei de Geldmark; Rime de dragoste, romanţă de Haslinde; Florile dragostei, vals de Rust; In gră­dina­ dragostei, intermezzo de Har­tung. 13 . Ora, Mersul vremii, 19.02 : Congresul internaţional de medicină şi farmacie mili­tară din Bucureşti, de medic g-ral dr. C. Diseca. 19.10: Continuarea concertului orchestrei radio: Dansurile de odi­nioară : J. S. Bach : 1) Bource in la minor; 2) Gavotă in re­mi­ilor; 2) Siciliana; Gavotă musette din opera „Armida” de Glück; Arie de dans şi Tamburin de Gretry; Menuet din divertismen­tul In re major de Mozart; Pavana din opera „Măştile” de Mascagni; Chaconne de August Durand; Gică de Martucci; Polcă cehă de Ba­­l­rig; Gavotă din „Manon“ de Massenet; Cake-Walk de Debussy. 20. Muntele in economia na­ţională, de prof. G. 1£. Constann­­tinescu. 20.20: Concert de masă al or­chestrei Sandu Marcu, transmis de la restaurantul „Cina“. 21.05: Premergătorii drumeţiei de munte la noi, de Emanoil Bucuţa. RADIO-ROMANIA 23.55: Ultimele ştiri. 21.20—22 : Muzică variată (di­scuri) : Uvertură la opera „De-aşi fi rege“ de Adam ; Vals de Felice Carena; Fragment din „Suita ja­poneză“ de Koichi Kishi; Fantazie pe motivele cântecului „Mătăniile“ de Nevin ; Selecţiuni de valsuri de Chopin ; Dansuri slave No. 8 şi 16 de Dvorak. RADIO­­ BUCUREŞTI 21.20 : Muzică de cameră, Quar­­tetul „Amicii Muzicii“ (I. Koga­­noff-vioara I, L. Boniş-vioara II, L Ghiga-viola şi S. Fotino-violon­­cel); Quartet slav de Glazunov. RADIO-RONANIA şi RADIO-BUCUREŞTI 22 : Cărţi şi ro­­ste. 22.10 : D-na Aida licita (canto): Cântece de Schubert: Curiosul; Pe mare; Nerăbdare; Cântec de es Son; Serenadă. 22.30: Radio-jurnal; Sport. 22.45: Muzică din filme şi ope­rete (discuri); Două foxtroturi din filmul „Femei“ de Dixon; Lied din „Prinţesa circului” de Kalman ( voce: Marcel Wittrisch); Fox şi Vals din filmul „Noroc peste noapte“ de Abraham (voce : Mag­da Schneider); Două foxtrot­uri din filmul „Melodia Broadway­­ului“ de Brown; Fox din filmul „Te ador, dar de ce ?“ de Erwin şi Vals din filmul „Premiu de fru­museţe“ de Sylviamo (voce : Char­les Richard); Două lieduri din opereta „O noapte în Veneţia“ de John Strauss (voce: Peter Anders); Două foxtrofeuiri de Donaldson; Două cântece din opereta „Stu­dentul cerșetor“ de Millöcker (voce: Leo Schützendorf). 23­ 45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 2355: Ultimele știri. RADIO-EXPERIMENTAL (Institutul Electrotechnic) 1400 Khz. 212 m. 0.25 kw. 21.00: Muzică variată: Allegro moderato şi Andante con moto din Unvollendete Simfonie în H-Moll de Franz Schubert, dirijată de Io­­hannes Heidenreich. 21.15: Muzică românească: Bă­lane, bălane, şi De trei zile beau şi beau, cântate de Fânică Vişan, acompaniat de orch naţională. Doine şi Jocuri din Ardeal. Ani­­cuţa maichii dragă şi Sârba Iul. Panică din Găeşti, cântate de orchestra .Petrică Moţoi­­21.30: Informaţiuni universitare. 21.40: Conferinţă ştiinţifică. 22.00: Muzică distractivă. Inimă de golan şi Mi-e gândul la tine (tangouri) cântate de P. Alexan­dru. Minţi ca‘n totdeauna, de Vilinov şi Adormi uşor (tangouri) de Deleanu, cântate de Raul Ionescu. C­itait un tango şi Le charme étrange (vals), cântate de Marcel Loiseau de la teatrul Alger. Deutschlandsender. 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20.45. Reportaj. 21. Inf. 21.10. Muzică de dans. 23. Me­teor. Inf. 23,30. Concert nocturn 23.45. Meteor. 24. Muzică de dans. Varșovia. 1339 m. 224 kHz. 120 kw.­­ 21. Concert de muzică di­stractivă. 21,45. Radiojurnal. 21,55. Inf. 22. Orchestră de dans. 22,45. Povestiri. 23. Concert de seară. 23,50. Inf. Budapesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 21,50. Concert de orchestră. 23,15. Conf.—23,30. Orchestră de ți­gani. 24 Știri. 0,05. Muzică medi­cală. 1,05. Știri. Stuttgart. 523 m. 574 kHz. 150 kw. — 21. Orchestră de dans 23. Ora, Inf. Meteor, Sport. 23,30. Köln. Muzică de dans. 1. „Bărbie­rul din Bagdad“, Operă de Corne­lius, __. . ...____—■ Viena. 507 m. 592 kHz, 150 kw. — 20.35. Concert din opere. 21.40. Horoscop lumed. 22.05. Conf 22 35 Sonată in A-dur. 23.10 Inf. Me­teor. Programul pentru mâine. 20.20. Orchestră de dans 23 45. Conf. 24. Continuarea muzicii­­de dans. Fraga. 470 m.638 klfz. 120 kw.— 21.55. Odă de Händel. 22. Ora. 22.55. Plăci. 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.20. Plăci. 23.46. Inf. 24. Fuga în sol minor (Bach) Roma. 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20. Concert de orchestră. 21,15 Ora, Inf., Radiojurnal. 21,30. Cro­nică. 21,40. Muzică variată 22. Con­cert simfonic. 23. Conf. 23 10. Tea­tru radiofoniile. 24. Radiojurnal. 0,15. Muzică de dans. Milano. 368,6 m. 814 kHz. 50 kw. 21,40. Muzică variată. 22. Concert simfonic. 23 Conf. 23,10. Recital de canto. 23,45. Muzică de dans. Leipzig. 382 m. 785 kHz. 120 kw. 20,10. Muzică variată. 22. Inf. 22,15. Concert (Mozart). 23,30. Inf. 24. Concert nocturn. MRAŢI­A IUNIE RADIO BUCUREȘTI 823 kHz. 364, 5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m­. 150 kw. 6,30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio-jurnal .• Concert de dimineaţă (discuri): Cei din Schönbrunn, vals de Lanner şi Partineurii, vals de Waldteufel; Ba­­chamb­a fantezie. Sfaturi gospodă­reşti şi medicale. 13: Ora. — Culturale. — Sport. — Cota Dunării. 13,10: Concert de prânz — Or­chestra Vasile ,Tulea; canto: Mia Braia şi Petre Alexandru. Arii na­­ţional­e; Selecţiiuni de muzica ru­sească de Selim­sky; De ziua ta, tarago de Halm; De doi lei agri­­cole, slowfox de Citov; Ce ştii tu ce-i dragostea, cântec popular de Vasilescu; Să pui ca semn o floa­re la fereastră, tango de Andrees­­cu; Aşi vrea să plâng, romanţă de Vilnov; Inima-mi plânge, tango de Borisaim; M'a urât Gheorghiiţă al meu de Mia Bnaia; Cântece româ­neşti is arii naţionale. 14:10: Radio-jurnal: Ora. — Mer­sul vremii. — Bursa. — Ştiri in­terne is externe. 14:30: Continuarea concertului: Pa deal pe la Corlăţel şi Hora lui Nadu; Un şal o floare şi un tango de Vasiliscu; Hid căiuţuie, cântec popular de M. Constantinescu; Visare, vals de Vitinov; Ioane, Ioane, cântec popular cules de Mia Braia; Imitaţie de cimpoi (vioară; Vasile Julea) şi Arii naţionale. 15. Ultimele ştiri. 18. Concert de muzică variată (discuri): Uvertură la „Raymond” de Thomas (arch. sim. dirij. de Percy Pitt); Espana rapsodie de Chabrier (orch. operii boala, dirij. de Carto Sabaniol; Tango de Al­­bemiz (vioară: Fritz Krejaier); Arie din „Nevestele vesele din Windsor“ de Nicolai (voce: Lotte Scnoene); Nocturnă de Borodin (quartetul Léner); Ţar­ul Sultan din „Suita nr. 3” de Rimsky-Korsakovf (arch. simf. dirij. de Albert Coates); Ba­let din „flaust“ de Gounod (orch. Covent Garden, dirij. de George Byng). 19 : Ora. Mersul vremii. Actuali­tăţi.19.10: Muzică distractivă (discuri): Step de Lodge şi Fox de­­Warren.; Lasă-mă singură cu visurile mele de Gilbert şiMi-am pierdut inima în Heidel­erg de Pepper; Fox de Gay şi vals de Sherman; Potpuriu de cântece scoţiene; Cântă-mi ţigane ! de Kennedy; O clipă­ de noroc, de Viltoov­ii Să rămânem prieteni, de Elly ■ Roman ! voce. G. Lun­igeanulj.-Vai»,, şi­ Fox de' WAiwehP. ' 19.59: Viaţa munţilor, de prof. Ion Simionescu. 20.10: Orchestra de Mandoline Ion Fazlâ şi D-ra Felicia Volă­nescu (canto): marşul maeştrilor germani de Jurck; Noapte de far­mec, vals arami de Fazlâ; D-ra Felicia Volănescu (canto); 1) Re­­frenuri de pe munte de A. Maz­­zuchi; 2) Luna credincioasă de Denza; Printre chiparoşi, fantezie de Săritori; Printre flori, mazurca aranj. de Paula; O seară în Ma­drid de Prisowsky; Dans ţărănesc de C. Dimitrescu. 20.45: Clima de munte şi Sana­toriile în tratamentul tuberculozei, de dr. Marius Nasta. 21. Concert simfonic al Orches­trei Radio, dirij. de Th. Rogalski: Concert pentru harpă şi flaut de Mozart; (harpă: D-ra Doina Nora Mihăilescu, flaut: Const. Ţurcanu); Compoziţii de Const. Nottara, dirij. de autor: 1) Impresii din Ceho­slovacia, suită de orchestră: a) Alai vals; b) Cântec de dor; c) Joc; d) Cântec de leagăn; c) Ser­bare câmpenească; ID Jocuri din Porturgeria, suită de ochestră: a) Allegro; b) Fado; c) Marș; d) Fado; e) Fnal. III. Suită in stil românesc: a) Cântec; b) Joc; c) Ciobănașul-Cimpoerii; d) Denie la Mânăstre; e) La chef. 22.30: Radio-jurnal; Sport. 22.45: Continuarea concertului simfonic, dirij. de Th. Rogalski: Concert de Sa­int-Saëns (violoncel; Gh. Cosma). 23.05: Co­ncert de noapte al Or­chestrei Ionel Giurgea, transmis de la restaurantul „Modern“. 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. 23.55. Ultimele știri Deutsch­landsender, 1571 m., 191 kHz., 60 kw. — 21.10. Muzică popu­lară variată. 22. Calendar german. 23. Meteor, Inf. sportive. 23.30. Concert nocturn. 23.45. Meteor. 24. Berlin — Concert nocturn. Varșovia, 1339 m., 224 kHz., 120 kw. — 21. Concert simfonic. 21,45. Radiojurnal. 21,55. Inf. 22,05 Con­cert variat. 20,45. Povestiri. 23. Plăci. 23,50. Inf. Budapesta, 549 m., 546 kHz., 120 kw. — 19,30. Orchestră de țigani. 20,30. Bărbierul din Sevila-Rossiini. 23,15. Plăci. 24. Conf. 0,15. Orches­tră de ţiganii. 1,05. Ştiri. Stuttgart, 523 m., 574 kHz., 100 kw.­­ 21. Concert pe o vioară Stradivarius (pentru a 200 aniver­sare a morţii sale). 22. Inf., Me­teor. 22.15. Concert Mozart. 28. Ora, Inf., Meteor, Spart. 23.30. Hamburg. Muzică de dans. 1. Con­cert nocturn pe plăci. Viena, 507 m, 592 kHz., 120 kw. 21,20. Sketch radiofonic. 21,40. Conf. 21,55. Piesă radiofonică. 22,45 Conf. 23,10. Enif., Meteor, Progra­mul pentru mâine. 23,20. Concert de muzică vieneză. 23,50. Reportaj. 24. Continuarea concertului. Fraga, 470 m., 638 kHz., 120 kw.­­ 21,25. Teatru radiofonic. 22 Ora, 22,55. Plăci. 23. Om. Inf. Cronica zilei. Sport. 23,20 Plăci. 23,30. Quartet nî do major (Hindemith). 24. Inf. în engleză. Belgrad, 437 m. 686 kHz., 2,5 kw. — 22,10. Melodii populare. 23. mi. 23,20. Concert de orchestră. Roma, 713 m., 420,8 kHz., 50 kw. — 21,40. Muzică variată. 22. „Mi­rella“ Operetă de Ostafic. 24. Ra­­diojurnal. 0.15. Muzică de dans. Katovice, 396 m., 758 kHz. 12 kw. — 19,30. Plăci. 19,45. Sport. 19,50. Program general. 28. Muzică, ușoară. 23,50. Program general. Milano, 368,6 m., 814 kHz., 50 kw. — 21,40. Muzică variată. 22. „Iris" Operă de Mascagni. Leipzig, 382 m., 785 kHz., 120 kw. — 20.10. Concert de muzică mili­tară. 21. Piesă radiofonică. 22. Inf. 22.15. Muzică de toate felurile. 23. Concert. 23,30. Inf. 24. Muzică de TT Funcţiuni şi locuri de muncă pentru invalizi, orfani şi văduve din război Serviciul pentru plasarea in­valizilor, orfanilor şi văduvelor din război din direcţia muncii a­­duce la cunoştinţa celor intere­saţi că are posibilitatea să facă plasări în următoarele locuri: Patru funcţionari pentru o în­treprindere din Bucureşti. Solici­tatorii trebue să fie absolvenţi ai academiei comerciale sau ai unei şcoale comerciale superioare; un voiajor cunoscător al articolelor tehnice electrice şi posedând lim­bile română şi germană; un im­piegat stagiar pentru o instituţie din Timişoara. Solicitatorii tre­bue să fie absolvenţi ai cursului inferior de liceu şi să aibă prac­tică de contabilitate ; patru func­ţionari la Instituţii de stat din Bucureşti. Solicitatorii trebue să fie absolvenţi sau licenţiaţi ai a­­cademiei comerciale; o stenodac­tilografă în limbile română şi germană, cu un salar de 7000 lei lunar, pentru Bucureşti; un de­senator, bun calculator de beton armat, pentru Bucureşti ; un im­piegat stagiar pentru o instituţie din Timişoara. Solicitatorii tre­bue să fie bacalaureaţi şi cu ser­viciul militar satisfăcut: un con­tabil, cu noţiuni de limba germa­nă, pentru Bucureşti; opt func­ţionari pentru exploatări de pă­duri şi fabrici ,de cherestea. Soli­citatorii trebue să fie absolvenţi ai şcolilor superioare de comerţ; şase manipulanţi de pădure cu salarii de 4-5000 lei lunar. Soli­citatorii trebue să aibă cursul in­ferior de liceu şi practică în ex­ploatări de păduri; un dactilo­­gra în limbile română şi germa­nă pentru Bucureşti; un dactilo­graf în limbile română şi germa­nă şi ungară, pentru Braşov; un inginer mecanic, cu practică în traducerile tehnice din limbile germană şi engleză ; o stenodac­tilografă în limbile română­­ şi franceză; şase sondori cu cărţi de capacitate şi practică, pentru Valea Prahovei; doi şoferi, pen­tru o instituţie de stat; un tăctor ajutor de geamuri, pentru Bucu­reşti ; doi zeţari, doi linotypişti şi un maşinist pentru o întreprin­dere grafică din Bucureşti; doi maiştri ţesători, doi­ urzitori, doi depănă­tori la mătase, cinci ţesă­tori, toţi cu practică şi cărţi de capacitate, pentru o întreprinde­re din Bucureşti; un funcţionar pentru o întreprindere petrolife­ră din Bucureşti. Solicitatorii trebue să fie licenţiaţi ai­ acade­miei comercale şi să posede lim­­­bile română, franceză şi engleză. Vacanţele pentru care există cereri corespunzătoare nu se pu­­blică. 1 . Termenul pentru ocuparea a­­cestor vacanţe fiind scurt, dori­torii să concureze, pentru ocupa­rea lor îşi vor înainta de urgen­ţă direct serviciului de plasare I. O. V. din direcţia muncii str. V. Alexandri nr. 1, cererile Însoţite de următoarele acte: certificat I. O. V., extract de naştere, certifi­cat de studii, de naţionalitate, de bună purtare, de sănătate şi ac­tul pentru satisfacerea serviciu­lui militar. Invalizii din război vor înain­ta în plus şi certificatul de capa­citate de muncă. Cei din Bucureşti se vor pre­zenta personal. Cursurile de convertie a devizelor rezultând din schimbul de mărfuri cu străinătatea Ministerul de finanţe a comu­nicat vămilor cursurile de con­vertire a devizelor, rezultând din schimbul de mărfuri cu străină­tatea. Cursurile din această listă vor fi valabile şi obligatorii de la 1 Iunie a. c.,, servind la operaţiunile vamale de import şi export, începând cu data de 20 Mai . c., autorizaţiile de import ce se eliberează cuprind şi prima de 38%, pentru ţările la care B. N. R. plăteşte prima. De aceea transformarea valu­telor în lei în vederea scăderii valorilor din autorizaţiile de im­port emise până la data de 20 Mai 1937, se va face la cursul o­­ficial al B. N. R., fără primă, iar pentru autorizaţiile emise cu în­cepere dela data de 20 Mai 1937, se va face transformarea aceasta, iar cursurile de vânzare al devi­zelor de către B. N. R., din lista cursurilor de convertire ce s-a transmis anterior, iar dela 1 iu­nie a. c., la cursurile din prezen­ta listă. Anul al 14-lea Nr. 148 Marți 1 Iunie 1937 Rezultatele examenului de capacitate (proba orală) specialitatea principală fizico-c­himice Au reușit la specialitatea prin­cipală și secundară : (naturale ] sau matematici) : Andrei E. Eugenia, Anton­escu P. Eleona.* 1 2 * * 5 * 6 7 ra, Angelescu Ana, Apolat Mata­ria, Bassa Constanța, Bocanetti Victoria, Costeanu Rod­­ca, Cris­­tescu T. Maria, Focşăneanu An­tonia, Grigorescu Elena, Ionescu P. Elena, Jipa Gh. Ecaterina, Mateescu Elena, Minculescu Victoria, Nedioglu Domnica, Oe­­neanu Maria, Popescu I. Con­stanţa, Popescu Maria Magla­­vit, Predescu Alexandrina, Şei­tan Elena, Stănescu Valeria, Ta­­tomirescu Lucia, Bană Păun O­­limipia, Bors Elena, Hantschel Bojena, Rafiroiu I. Theodora, Tănăsescu Bora Maria, Untaru I. Maria,, Valeriu Margareta, Doncoglu Maria. Au reuşit numai la specialita­tea principală: Popescu D. Se­­vasta, Radu Constanţa, Rădules­­cu Georgeta, Stelian Lucia, Ve­­lehovschi Nadej­da, Barbaselul Grosu, Bumbăcescu Sevastiţa, Cojemeacă Elena, Enache Băla­­şa, Forgaci Carmen, Grigorovici Elena, Lazăr Florica, Severin Maria, Teodorescu Sasu Ana, Vlasiciuc Suzana. Au reuşit la specialitatea se­cundară (completare) : Berariu Vianora, Boruzzi Aristiţa, Bru­mann Iacovi Maria, Crăciun Tă­­răbuţa Rodica, Criste­a Aspasia, Dumitriu Angela, Dinulescu Şte­­fania Ileana, Negulescu Popo­­vici Angela, Odor Angela, Po­pescu B. Eleonora, Popescu Ste­­liana, Progreseanu Virginia, Su­­rd­u Emilia, Zamfir Ioana, cu atâţia pomi uriaşi de esenţe felurite, cu atâtea sute de va­rietăţi de plante şi de flori grupate cu o minunată măes­­trie, — un raiu cu care avem dreptul să ne mândrim şi de care se minunează toţi străinii care-l vizitează, deşi au avut prilej să vadă multe alte gră­dini vestite din apus. * Arată-mi, te rog, care este singura floare semănată ori presădită de mână de evreu, — care petic de pajişte e în­treţinut, tuns şi stropit de mânâ­ de evreu, — care din pomi a fost sădit de mână de evreu, — care petic de alee a fost împietrit, e greblat și pli­vit de mână de evreu, — care din zecile de luntre, din ze­cile de mese, din sutele de bănci e construită, de mână de evreu. Să ieșim din grădină. Iată­­ne în stradă. Trotoare de as­falt, cu bordură de piatră, stradă pavată cu piatră cubi­că. —i dedesubtul caldarâmu­lui canal de scurgere, ţevi de ciment, de fontă, de plumb, pentru apă, pentru gaz, pentru lumină electrică şi pentru te­lefoane, din loc în loc stâlpi de felinare, în mijlocul străzii şine de tramvai. Pe amândouă părţile străzii case. Inădite una după alta, numai străzile municipiului, fără străzile co­munelor suburbane, ar face o cale de 600 de kilometri, până dincolo de Cernăuţi. Fixând lărgimea străzilor la o medie de 15 metri, pentru cei 600 ki­lometri, avem în total 9.000.000 de metri pătraţi de pavaj. Te rog să mă duci să-mi a­­răţi o singură piatră de bordu­ră, o singură piatră cubică, tă­iată sau așezată la locul ei de mâna de evreu, un singur cen­timetru patrat de caldarâm, un singur centimetru liniar de ca­nalizare executat, o singură șină de tramvai, un singur stâlp de fontă,­­instalate de mână de evreu­. Arată-mi, te rog, care părticică din tram­vaiul care trece e lucrată de mână de evreu. In miile de case din atâtea sute de străzi, te rog să-mi spui, unde s’ar putea găsi o singură cărămidă turnată ori coaptă, un singur kilogram de var ars, de nisip scos, un sin­gur centimetru cub de zidărie, sau un singur centimetru pă­trat de tencuială executat de mână de evreu. Dacă am pă­trunde în casete cu măre greu­tate mi-ai putea indica prin­tre mobilele, obiectele, sculele dintr’însele care sunt făcute de mână de evreu. „Hai s’o luăm în sus pe stra­­­dă şi să­ ajungăm într’o piaţă, bunăoară piaţa Matache Măce­­laru. Iată grâu, porumb, făină, mălai, zarzavate de toate soiu­rile, ouă, păsări, cărnuri,­­ zeci de mii de kilograme de fe­lurite produse alimentare. A­­rată-mi o singură ridiche, un singur fir de ceapă, o singură pasăre, un singur fruct, care să fie produs de mână de e­­vreu. Nimic. Absolut nimic. Dacă de aici am merge spre periferia oraşului, am da peste o uriaşe şi miraculoasă activi­tate de asanare şi de înfrumu­seţare. Bălţi mlăştinoase care se prefac în lacuri cu apă curgătoare, — consolidări de maluri, îndiguiri, nivelări, îm­păduriri, deschideri de străzi şi de şosele, creări de grădini şi de parcuri minunate, clădiri de construcţii şi de pavilioane artistice, zeci de mii, sute de mii de metri cubi de pământ care se sapă, se mută, se cară, se nivelează. ..‘ "­; " Vino, te rog, de-mi arată care firimitură din această u­­riaşă operă de îmbunătăţire şi înfrumuseţare e săvârşită de mână de evreu. Dincolo de aceste lucrări în­cepe câmpul, cu semănături, cu tarlale de grâu, de ovăz, de porumb, — grădini de zarza­vat, — pepiniere de arbori fructiferi. Arată-mi un singur metru de pământ arat, semă­nat, grăpat, plantat sau îngri­jit de mână de evreu. Va să zică, din întreaga rea­litate care ne înconjoară de toate părţile, nimic nu e să­vârşit de mână de evreu, — din toate produsele cu care »*, hrănesc oamenii, nimic nu e produs de evrei. Şi apoi oraşul trebue între­ţinut, curăţat în fiecare zi, — arată-mi, te rog, un singur măturător evreu; trebue apă­rat în contra incendiului, — arată-mi un singur pompier evreu. In cel puţin cincizeci la suta din casele oraşului sunt slugi, — arată-mi unde sunt servi­tori evrei ? Aşa­dar, toată munca grea, toată munca de construcţie şi de producţiune e lăsată alto­ra , iar evreilor muncile uşoa­re şi ocupaţiile mănoase, în­deletnicirile în care e posibili­tate de câştiguri mari prin în­şelăciune. Antreprize de lucră­ri săvârşite de alţii, unde se poate câştiga prin procurare de material mediocru şi prin executare mediocră. Profesiuni libere unde se poate specula naivitatea şi ignoranţa clien­tului. Misiţie, gazetărie. In vremea în care urmaşul pipernicit al unuia, care a pie­rit apărând pământul strămo­şesc, e hamal în gară, gogea­mite găliganii sosiţi alaltăeri din Galiţia, la cinematografe,­ cu o lampă de buzunar, con­duc pe spectatori să le arate un loc liber şi să le ciupească doi-trei lei, oferindu-le un program inutil. Ascultă cum răcnesc evreii şi simbriaşii lor împotriva în­cercării de a limita accesul la profesiile libere. încearcă de propune să fie obligaţi să contribue efectiv la o muncă grea de interes ob­ştesc, — nu la o muncă grea, la una uşoară, bunăoară la în­treţinerea curăţeniei oraşului, — şi ai să auzi trâmbiţând peste tot globul pământesc „o­­diosul atentat la sfânta liber­tate, monstruoasa tentativă de a înfiinţa munca obligatorie". Şi încet, încet, speculând ahtiarea după putere a politi­­cianilor, cumpărându-le con­ştiinţa prin oferire de locuri în consilii de administraţie şi în contencioasele diferitelor So­cietăţi, iată pe evrei ajunşi, fără nici-o colaborare la munca de creaţie şi de producţie,, stă­pâni pe întreg comerţul ţării, pe aproape întreaga ei indu­strie, pe aproape toate băncile, pe o mare parte din presă, pe o enormă parte din proprieta­tea imobiliară urbană. Iată, dragul meu, realitatea. Şi când un om care nu e în­scris în niciun partid politic, un om care nu umblă după putere, nici după notorietate, un om care se sileşte să con­sidere lucrurile cu obiectivi-^' tatea cu care un entomologist priveşte cele ce se întâmplă într’un roiu de albine, îndrăz­neşte* să protesteze împotriva acestei stări de lucruri atât de nedreaptă şi de păgubitoare neamului său, d­e socotit de semănător de ură şi de vrăj­măşie ! Când îmi venea din partea colaboratorilor de rea credinţă ai presei care apără interesele evreilor, această învinuire îmi producea scârbă şi indignare. Când însă îmi vine din partea unui prieten, de a căruia bună credinţă nu mă pot îndoi, ea­ îmi produce o adâncă mâh­nire. Şi nu vreau să te jicnesc, dar trebue să-ţi spun că mâh­nirea mi-e pricinuită nu de reaua părere pe care o are el despre mine, ci de reaua pă­rere pe care mă sileşte s’o am şi eu despre judecata lui.­ BR­ATESCU-V­OINEŞTI ——- XXX O XXX-------­Alt răspuns (Urmare din pag* l-a) Vizită la ziarul nostru Elevele școalei normale de fete „Regina Maria” din Tg. Secues, conduse de d. prof­­.. satr S. Becarian, au vizi­tat eri ziarul nostru. Bătae Oslavă Iaşi, 29 Mai Pe când Ion Manole, din str. Ponoară, venea spre casă, a fost atacat de Gh. Munteanu, din str. Sipoţel, care i-a dat mai multe lovituri cu un ciomag în cap. Victima­ s-a prăbuşit în nesim­­țire şi a fost dusă de câţiva tre­cători la spitalul „Sf. Spiridon“. Starea lui Manole este destul de serioasă. Agresorul a fost arestat --------XOX0XOX------­ Căruţă lovită de un alstvDi tsz Giurgiu, 29 Mai Azi dimineaţă un accident de circulaţie s-a întâmplat pe şo­seaua Bucureşti - Alexandria. Autobuzul soc. „Modern“ No. 15886 B­, condus de şofe­rul Ilie Marincea, trecând cu viteză peste un podeţ, în apropiere de comuna Gorneni (Vlaşca), a lovit căruţa locuitorului Banu Fulga, din comuna Crevenicu (Vlaşca) sfărâmând-o complet, omorând un cal şi rănind pe celălalt. Conducătorul s-a ales cu le­ziuni mai puţin grave. Şoferul a fost arestat. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice recla­­maţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentu­lui să lipească pe cupo­nul mandatului poştal eti­cheta abonamentului ex­pirat. -------------------------

Next