Universul, iunie 1937 (Anul 54, nr. 163-177)
1937-06-16 / nr. 163
Numai ASTĂZI Inai puteţi beneficia de toate CADOURILE oferite de Soc. „FRANCO-ROMÂNĂ” Trimiţând acum direct acestei Societăţi — Bucureşti, Calea Griviţei ,pentru două asigurări noi de câte 20.000 lei, complet echitate pe Iunie 1937, veţi primi: „ Poata de asigurare de 20.000 lei, cu 9 numere pentru tragerile lunare de lei 20.000, lei 4.000, lei 2.000 şi lei 500. La această poate se acorda chiar de la prima rată: FRUMOS PORTOFEL-FOTCOAVA din fabricile marelui industriaş român Mociorniţa, Bucureşti, Apele Minerale 3, ter la achitarea ratei a 12-a lunare: IN CASSETA DE BANI „FICHET“. 2) O poliţă de asigurare de lei 20.000, cu 9 numere pentru pragele lunare de 20.000 lei, 4.000 lei şi 2.000 lei. La această poliţă se acordă la achitarea ratei a 4-a lunare : ŞASE LINGURIŢE DE CAFEEA AURITE CIZELATE într’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătase. iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU DE 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT. Intr'o frumoasă cassetă căptuşită cu mătase. . NB- — Pentru lunile următoare veţi trimite numai lei 152 pentru ambele poliţe, începând de la 1 iulie 1937. Grăbiţi-vă căci mâine are loc tragerea Scrisori din Londra (Urmare din pag. I-a) jţionala 3-a, devenită sclava biurocrafiei lui Stalin. Căci, mişcarea revoluţiei mondiale trebue să dea ascultare unui ideal şi nicidecum unor consideraţii biurocratice. Pentru moment, Internaţionala 4-a e o asociaţie liberă, fără altă disciplină decât urmărirea unui singur scop: revoluţia mondială. Trotzki mărturiseşte că direcţia mişcării e in mâinile unei organizaţii secrete denumită de el „biuroul Internaţionalei a 4-a“. Acest birou e alcătuit din 10-12 membri. Mărturiseşte de asemenea că nu face parte dintre aceşti şefi. Dar, adaogă cu o vanitate lesne de înţeles, că prin cărţile sale şi alte publicaţiuni redactate în mai multe limbi, slujeşte interesele Internaţionalei a 14-a şi că „un mare număr de partizani ai acesteia se lasă călăuziţi de părerile lui". Trotzki adaogă că mii de oameni înregimentaţi oficial în Internaţionala a 3-a, sunt câştigaţi de fapt celei de a 4-a. „Internaţionala a 3-a e rănită de moarte de procesele de la Moscova. Acum intră într’o perioadă de desagregare". Trotzki anunţă că in câteva etaje din Europa, Internaţionala a 4-a posedă celule active, dar pretinde că participarea sa in chestiunea spaniolă pentru moment nu e tocmai mare. Aici ajungem la punctul în care Trotzki opune o desminţire formală celor scrise în articolele noastre. Trotzki declară că roşii din Spania, pe cari îi numeşte „realişti“, sunt cu totul în puterea Moscovei şi deci incapabili de a rezerva o parte din aurul lor exportat în străinătate, in folosul Internaţionalei a 4-a. N’am spus deasemenea că „lea- iştii“ finanţau pe Trotzki şi mişcarea care ii este scumpă. Dar am spus că partizanii Internaţionalie a 4-a, profitând de neîndemânarea celor din Valencia, au întrebuinţat o parte a aurului spaniol in folosul mişcării trotzkiste. Continuăm să menţinem că aceasta e un fapt precis. Fireşte, nu e în interesul lui Trotzki de a mărturisi o astfel de manevră, şi chiar suntem gata să admitem că banii au luat o cale at&t de complicată, încât Trotzki, care nu e printre şefii biroului secret, poate ignora foarte bine sursa unor anumite sume venite in chip at&t de oportun să umple casa Internaţionalei a 4-a. Suntem de asemenea de acord că acest aur nu e singura sursă care a hrănit această casă. In articolele noastre am indicat altele. Bunăoară, subsidiile obţinute din partea câtorva filantropi milionari (există şi dintre aceştia) şi încă alte surse. In tot cazul, iată-ne fixaţi: Trotzki însuşi ne confirmă faptul naşterii unei noui mişcări revoluţionare mondiale. Că Internaţionala a 3-a este atacată de a 4-a, aceasta nu ne displace. Totuşi, nu e un motiv ca să nu urmărim cu atenţie această mişcare, care, la un moment dat, şi mai ales la un moment inoportun pentru noi, e în stare să ne pricinuiască neplăceri însemnate. AUGUR Sărbătoarea dela 8 Iunie in capitala Greciei O frumoasă manifestaţie la consulatul din Pireu Atena, 10 Iunie. — Cu ocazia sărbătorii dela 8 Iunie, s’a slujit la Atena un Te-Deum, oficiat la biserica Sfântul Gheorghe, de părintele Grigore Cernăianu, român, doctor in teologie. Răspunsul la rugăciuni a fost dat de un cor foarte bine organizat. Faptul a produs mare impresie în ascultătorii atenieni, cari nu auziseră aproape niciodată oficiindu-se o slujbă religioasă in limba română. La Te-Deum au luat parte d. şi d-na Eugen Filotti, ministrul României la Atena, d-na şi d. I. Dragu, consilier de presă, d-na şi d. Negulescu, prim-secretar de legaţie, d. N. Papahagi, cancelarul legaţiei, d-ra Tolmidi, d. consul G. Ghica, însoţit de cancelarul său, d. D. Zarma, sub-agentul S. M. R- ului de la Pireu, împreună cu întreg personalul agenţiei, membrii ligii greco-române precum şi întreaga colonie română din Atena. Din partea guvernului elen au fost de faţă: reprezentantul Curţii Regale, directorul de cabinet al preşedintelui de consiliu, precum şi un numeros public atenian. După terminarea slujbei religioase, deşi d-na Filotti, ministrul României au oferit o recepţia in saloanele legaţiei, la care au luat parte numeroase personalităţi ateniene, împreună cu întreaga colonie română. Un bufet bogat a fost pus la dispoziţia invitaţilor. Pentru întâia oară, aniversara de la 8 iunie a fost sărbătorită cu atâta fast in capitala Eladei. In aceeaş zi, consulul României la Pireu, d. G. Ghica, a dat dispoziţiuni să se facă sfeştania respectivă pentru inaugurarea nouei instituţiuni a consulatului din Pireu, care şi-a început lucrările de mai bine de o lună de zile. Slujba religioasă a fost oficiată tot de părintele Cernăianu. Au fost de faţă , deşi d-na Eugen Filotti, ministrul României, întreg personalul legaţiei, corpul consular străin de la Pireu, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, împreună cu întreaga colonie română din Atena şi Pireu. D. consul Ghica a oferit apoi o recepţie: întreaga asistenţă a fost impresionată de frumosul local al consulatului, instituţiune înfiinţată pentru întâia oară, în portul cel mai de seamă al Greciei. FARSEROTU Cum s-a produs nenorocirea pe tancul „Esturia“ in portul Barcelona Tancul „Berne“ sosit in portul Constanţa i Constanţa, 13 luni* Am anunţat impresionanta nenorocire întâmplată pe bordul tancului „Esturia“, în portul Barcelona, când şi-au găsit moartea, prin asfixiere, ofiţerul român Ernest Kloner, de pe vaporul „Berne“, de fel din com. Siret (Bucovina), şi mecanicul Sienchievici, supus grec, căsătorit cu o româncă din Constanţa. Azi dimineaţă, sosind în portul nostru tancul „Berne“, comandantul vasului a depus la căpitănia portului un raport de mare, în care arată împrejurările în care au murit cei doi ofițeri. In ziua de 30 Mai, la sosirea în Barcelona, tancul „Beme“, a găsit in acel port tancul „Esturia“, din aceeaş companie. Ofițerul Ernest Kloner, fiind bun prieten cu cealaltă victimă, s-a dus sâ-i facă o vizită la bord. Ajuns aci, a aflat că acesta, în timp ce lucra la repararea unui piston, dela camera de pompe, acesta s’a defectat, și din cauza gazelor emanate, e în pericol să moară astfiadat-Fără să stea mult pe gânduri. Klener a scoborît imediat în camera pompelor, spre a-şi salva prietenul, însă a fost şi el cuprins de gaze, şi a murit amândoi. După aceasta, a intervenit o echipă de salvare din pertod Barcelona, care a scos cadavrele celor doi ofiţeri. A treia zi după întâmplarea accidentului, cei doi ofiţeri au fost înmormântaţi, luând parte la funerarii, consulul nostru de la Barcelona, consulul grec şi consulul bulgar. De notat că autorităţile guvernamentale spaniole, cu toate stăruinţele depuse de consulul nostru, nu au permis să fie aduse în ţară cadavrele celor două victime. Acest gest al guvernamentalilor spanioli a produs o penibilă impresie in cercurile marinăreşti, şi este comentat cu aprindere. Slujba religioasă a fost oficiată de un pastor catolic, care, întâmplător se afla pe un vapor francez, in portul Barcelona. Comandantul vaporului „Berne“ adepus la căpitănia portului restul de salariu ,al ofiţerului Ernest Kloner, care urmează să fie trimis familiei, și suma de 300 lire sterline, cu care fusese asigurat de o societate engleză. UNIVERSUL Qtxl&nchtr. MARŢI, 15 IUNIE Ort.: Proorocul Amos (765 In. Chr.). Cat.: Sf. Modesti. Prot.: Vitus. Evreesc: 5 Tamuz 5697. Mahomedan: 5 Rebi-el-Ahir 1356 * Răs. soarelui 4,32. Apusul 20,0. @ltclL& MARŢI, 15 IUNIE RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364, 5m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.50: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Teddy de Bratern şi In sud de Myddleton. Ecouri şi veseli de Cerguil. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13: Ora, Culturare, Sport, Cota Donării. 13.10: Concert de prânz. — Orchestra Iancu Constantnescu, canto : Miela Constantinescu: Taci imimă, romanţă de Mirea, Arii nationale; Mandolina ta, serenadă de Vasescu: Ionel, Ionelule, cântec românesc de Claude Romano; Scrisoare către Manen, de Gilet; Cu tine, tango de Albin; Studi, melodii, de Spiegel; Măi Marine de la Greci, cântec popular şi Două sârbe. 14.10: Radio-Jurnal: Ora, Mersul ■vremii, Bursa, ştiri interne şi externe. 14.30: Continuarea concertului: Dulce îmbrăţişare vals de Iancu Constantinescu; Te aştept, tango de Citer; O lacrimă, romanţă de Alexandru Leon; Vin serile aurii, tango de Comăreanu; Arii naţionale. 15: Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică variată (discuri); Uvertura „Carnaval“ de Dvorak (Orch. simf. din Londra, dir. de Coates); Poloneza no. 1 de Chopin (Orch. simf. din Berlin dir. de Weiissmann); Dedicaţia de Schumann şi Mai, de Raynaldo Hahn; Fantezie din „Freischütz“ de Weber (orch. Marek Weber); Arteziana, suită de Bizet (orch. simf. din Filadelfia dir. de Leopold Stokowsky); Ballabile din „Vicleniile dragostei“ de Glazunow (orch. Covent Garden, dir. de John Barbirolli). 20: Cronica ştiinţifică de prof. V. Vâlcovici. 20.20: Concert de mandoline. — Orchestra Ion Fazlâ: Marc indian de Sellenick, prelucrat de Ion Fazlâ; Baladă de Ciprian Porumbescu; Tu mi-ai fost speranţa, tango de Jorofsky; Cântec de toamnă, de Ceaikovsky; Aişa, intermezzo de Lindsay; Algesira, bolero de J. Rico. 20.55: Ion Margineanu (cantto): Călătorul de Fr. Schubert; Prinţul Eugen de Löwe; Aria Toreadorului din „Carmen“ de Bizet; Cântec haiducesc de Brediceanu; Ducem’aş şi m’aş tot duce de Monti». 21.15: Luna Cernăuţilor în a treia ipostază a ei, de prof D. Marmeliuc, primarul municipiului Cernăuţi. 21.35: Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Jean Bobescu (Cluj): Simfonia IV-a in si bemol major de Beethoven; Tinereţea lui Herrcule, poem simfonic de Saint- Saëns. 22.30: Sport, Radio-jurnal. 22.45: Concert în sol minor de Max Bruch (vioară: Yan Gali) : Uvertura „Egmont“ de Beethoven. 23.20: Muzică distractivă (discuri): Visul meu, vals de Waldteufel; Mii de trandafiri înfloresc de Meisel şi Vorbeşte-mi de dragoste Maria de Bixio (voce: Walter Ludwig); Melodie de Henderson şi Cântec de Kalmar (voce- Layton şi Johnstone); Din lacrămile mele, de Sandu Marcu şi Cânta odată un acordeon, de Elly Roman (voce : Luican). 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză şi germană. 23.55: Ultimele ştiri. O Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 21.10. Orchestră de dans. 23. Meteor, Ini., Sport. 23.30. Concert nocturn. 23.45. Inf. locale. 24. Orchestră de dans. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.16. Concert de muzică uşoară. 20.35. Conf. 20.45. „Prințul Igor“, Operă de Borodin. 23.25. Conf. 23.40. Plăci. 23.50. Inf., Radio-jurnal. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. 20. Plăci. 21. Teatru radiofonic. 21.50. Orchestră de salon. 22.30. Ini 23.30. Recital de pian. Sonată în re major. 24. Conf. 0.15. Orchestră de jazz. 1.05. Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 120 kw. -r- 20.40. Muzică variată. 21.15. Intermezzo muzical. 21.40. Lecturi 22. Teatru radiofonic. 23.10. Int., Meteor, Programul pentru mâine. 23.20. Concert de orchestră. 23.45. Reportaj. 24. Continuarea concertului. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20.35. Concert de muzică militară. 21.16. Bmo. 21.16. Concert Gotovac. 22. Ora. 22.55. Plăci. 23. Ora, Inf., Caoiaca zilei, Sport. 23.20 Plăci. 23.30. Concert de muzică religioasă Roma, 430,8 m. 713 kHz. 50 kw. 21.40 Muzică variată. 22. „Povestirile lui Hoffmann“, operă de Offenbach. După operă muzică de dans. MIERCURI, 16 IUNIE RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz., 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kH*„ 1875 m., 160 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineață (discuri) ; Vals din baletul „Frumoasa adormită“ de Ceaikovsky. Piesă caracteristică de Glombig şi Piesă caracteristică de Krome . Potpuriu de şlagăre de Dostal. Sfaturi gospodăreşti ei medicale. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota apelor Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Muzică variată (discuri) . Uvertură la „Anacreon“ de Cherubini (arch. simf. din Amsterdam dir. de Mengslberg) ; Rapsodia norvegiană de Lalo (Orch. simf. din Paris dir. de Pierre Chagnon) ; Noapte şi visuri de Schubert (voce : Georg Walter) ; Introducere şi allegro pentru coarde de Elgar (Orch. de cameră John Barbirolli) ; Fantezie din „Maeştrii cântăreţi“ de Wagner (Orch. sim. dir. de Schmalstich) ; Marş vesel de Chatelier (arch- simf.). 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică distractivă (discuri) ; Cântec de mulţumire de Alitsen şi Melodie de Bamby (voce : Essie Ackland) ; Două melodii de Simonet (voce : Micul Mircea) ; Romanţă de Wismar; Fox de Burke ; Niciodată nu te voi uita de Max Halm şi Am adromit gândind la tine de Dendrino (voce : Viorica Vrioni). 15 . Ultimele ştiri. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.03 : Concert de muzică distractivă al Orchestrei Radio, dir. de Th. Rogalski; Uvertură de vânătoare de Lautenschläger ; Suită I de Rust; Valsul dragostei de Moskowsky; Potpuriu de Ischpold pe motive de Hellmesberger ; Fantezie rusă de Grothe şi Rirchstein; Vals intermezzo de Siede; Sunete de fanfară de Fruck. 20.10 : Sovata şi alte staţiuni heliotermice la noi de Dr. Marius Sturza. 20.30 : Continuarea concertului: Vals din operete „Doamna Luna" de Lincke ; Piesă orientală de Lindemann ; Melodie de Rubinstein ; Nunta broaştelor de Bell; Potpuriu din operete de Kalman ; Marşul cadeţilor de Sousa. 21.20: Actualităţi franceze de Ion Cantacuzino. RADIO - ROMANIA 21.35—22.05 : Muzică variată (discuri) : Vals de Baynes şi Vals de Crémieux; Arii din „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini şi Tamburin de Leclair (vioară : Jeanne Gautier) ; Cântec din opereta:„1001 de nopţi“ de John Strauss şi Lied de Goetze (voce : Jos. Schmidt) ; Lied din opereta „Ţara surâsului“ de Lehar. RADIO - BUCUREŞTI 21135. Concert de violoncel. George Iarosevici; la pian : I. Filipnescu : Suita în la de paix d’Herverois (Milanese, Sarabanda, Menuet. Agreabil. Gavotă) ; Lamento de Gabriel Fauré; Cântec de leagăn de Cesar Oui; O lacrimă de Mussorgsky; Dans spaniol de Granados. 22.10: D-ra Floria Mayol (canto): Muzică italiană clasică şi modernă ; Respighi : 1) Buze roşii ca rubinul ; 2) StorneBatrice; Simt un piept de C. Salaman; Rugăciunea din „Tosca“ de Puccini; Dor de a zbura, de Zanella, 22.30 ; Sport, Radio-jurnal-22.45; Concert de seară al Orchestrei de salon Radio, dir. de D. Teodora (canto, d-ra Viorica Anghel) ; Arie de balet de Cazaneuve ; Spune-mi că mă iubeşti de Paul Durand (Viorica Anghel) ; Fox de Carete; Un colţişor in inima ta, tango de Dallin (Viorica Anghel) ; Potpuriu din opereta „Fi-Fi“ de Christine ; Vals ţigan, vals de dragoste de Jardin (Viorica Anghel) ; La mustărie potpuriu de Kronegger. 23.45 : Jurnal pentru străinătate In limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. Deutschlandsender 1571 m„ 191 kHz., 60 kw. — 23. Meteor, Inf. Sport; 23.30. Concert nocturn ; 23.45. Inf. locale ; 24. Hamburg. Muzică de dans. Varșovia 1339 m., 224 kHz., 120 kw. — 21. Muzică ușoară ; 21.45. Radiojurnal; 21.55. Inf.; 22. Concert de muzică de dans; 23.15. Radiojurnal. Budapesta 549 m„ 546 kHz., 120 kw. — 21. „Fidelio“. Operă de Beethoven; 23.40. Inf.; 0.10. Plăci; 1.05. Inf. Praga 470 nm„ 638 kHz., 120 kw. 20.20. Bratislava; 21.20. Brno; 22. Sport; 22.25. Concert de orchestră 23 Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23.20. Plăci; 24. Inf. in franceză, Roma, 713 kHz., 420,8 m„ 50 kw. 21.40. Muzică variată; 22. Concert de orgă; 22.45. Conf. 22.55. Recital de canto; 24. Radiojurnal; 0.15. Muzică de dans. Leipzig 382 m„ 785 kHz., 120 kw. — 20.10. Concert vocal; 22. Inf.; 22.10. Teatru radiofonic; 23.30. Inf.; 24. Berlin. Muzică de dans. Milano 368,6 m, 314 kHz, 50 kw. — 22. Teatru radiofonic ; 22.35. Concert simfonic; 24. Radiojurnal; Muzică de dans. 90 Lucrarea cu acest titlu, de curând apărută şi datorită profesorilor Elena Spirescu şi K. Găvănescu, e un auxiliar preţios pentru candidaţii la examenul de bacalaureat comercial ce se va ţine la sfârşitul acestei luni şi pentru admiterea în Academiile de înalte studii comerciale. Cartea are aproape 350 pagini şi cuprinde, in mod sintetic şi admirabil sistematizate, toate cunoştinţele care se cer candidatului la bacalaureatul comercial, in conformitate cu legea bacalaureatului comercial şi cu noua programă analitică a liceelor comerciale. Cunoştiinţele cuprinse in acest manual sintetic sunt astfel expuse şi rezumate, încât esenţialul este întotdeauna subliniat, dându-se in acelaş timp o vedere de ansamblu asupra disciplinei respective, ceea ce familiarizează pe cititor cu atmosfera întreagă in care chestiunile se leagă intre ele, inlesnindu-i astfel memorarea lor lesnicioasă şi raţională, întrunind toate aceste calităţi „Bacalaureatul comercial” e de un folos netăgăduit pentru revizuirea şi împrospătarea temeinică a cunoştinţelor candidatului. Mai ales acum, in preajma examenelor. CĂRŢI NOUI Prof. Elena Spirescu şi R. Găvănescul: „Bacalaureatul comercial“ Virginiu St. Iosif: „Rupte din suflet Sub titlul „Rupte din suflet“ a apărut de curând o carte sugestivă prin cuprinsul ei cuarţ şi adânc românesc. Sunt „însemnările unui anonim“, cu o precuvântare de d. Virginiu St. Iosif, care grăeşte din inimă celor „de un sânge şi de-o lege“, cărora poetul Şt. O. Iosif le-a cântat imnul profetic şi purtător de biruinţi. Evocări minunate, torţe de lumină din suflet românesc, gânduri de viitor, sprijinite pe înţelepciunea bătrânilor şi pe virtuţile străbune, îndemnuri tinerimea spre mai bine, caracterizări drepte şi adevărate de suflete bune în vârtejul celor rele, iată cuprinsul acestei minunate cărţi, care va merge la inimă tuturor celor ce o vor citi cu luare aminte, pentru că ea, în primul rând vorbeşte tineretului plin de suflet şi fără cătuşele ticăloşiei. Intelectualii, ziariştiiîn primul rând, găsesc cuvinte potrivite esasuilui de răspundere in care ne găsim, iar plugarii, vrednici în rodnicia gliei, găsesc lauda, ce li se cuvine şi întemeiate nădejdi în viitorul lor şi el neamului întreg. In aceste zile de cumplită restrişte — pe toate tărâmurile — cartea de pilduitoare învăţături a confratelui Virginia St. Iosif este o adevărată fântână de apă vie, prin adevărurile ce le exprimă şi prin sinceritatea cu care le spune. E o puternică analiză a împrejurărilor sociale de azi, dar nu vrem să reproducem nimic din cuprinsul ei, de teamă să nu ştirbim ceva din frumuseţea-i lapidară. In definitiv, e un imn pe care un bătrân din generaţia mea îl închină tineretului înaripat la suflet şi care a scăpat de momeala politicianismului interesat şi mărunt. Gândurile, imaginile şi «noţiunile „anonimului“ lui Virginiu St. Iosif sunt într’adevăr „Rupte din suflet", din sufletul unui apostol al românismului constructiv? LEONTIN ILIESCU Campionatul calului de arme la Arad A asistat M. S. Regele Ană, 17 Iunie Am arătat ori că M. S. Regele, după ce a asistat la câteva demonstraţiuni hipice, prilejuite de campionatul calului de arme, a plecat la Socodor spre a participa la o vânătoare. De acolo s’a înapoiat azi Sâmbătă după amiazi la ora 5 şi 20 minute, spre a participa la proba a treia a campionatului calului de arme ce s-a ţinut pe hipodromul din cetate. M. S. a sosit la hipodrom la ora 5.45 însoţit de suita sa. La intrarea pe hipodrom muzica reg. 93 inf. a intonat imnul regal. D. general H. Dragomirescu a condus pe M. Sa în loja regală. Suveranul a fost primit cu urale îndelungate de populaţia venită să asiste la concurs. îndată după sosirea M. Sale, organizatorul campionatului, d. general P. Georgescu a dat semnalul pentru continuarea Pubei. PARCURSUL DE OBSTACOLE La această probă ultimă, au rămas 24 concurenţi din 62 înscrişi. Ultima cursă a fost la ora 7 fără un sfert, după care juriul a întocmit clasamentul final, prezentat M. Sale Regelui de către d. general Manu. D-sa in cuvântarea rostită a arătat că pe deasupra oricăror perfecţionări mecanice, stă sufletul viteaz al cavalerismului român. Ofiţerii cavaleriei nu sunt numai călăreţi curajoşi, ci şi patrioţi înfocaţi, gata să se jertfească oricând pentru patria şi regele lor., M. S. Regele a felicitat pe câştigătoriicampionatului calului de arme, cât şi pe acei ofiţeri cari au realizat performanţe, ducând până departe faima călăreţului român. DISTRIBUIREA PREMIILOR După aceste cuvinte M. San uralele mulţime! a distribuit câştigătorilor premiile, strânnd fiecăruia mâna şi felieitându-i. Clasamentul este următorul: Cifrele din dreptul fiecărui nume reprezintă punctele pierdute. 1). Căpitan Andrei 21. 2). Colonel Iacob Filip 33). Lt. Stolar 62. 1). Lt. Bumbăcescu 64. 5). Lt. Tincoea 67. 6). Căp. Nicolescu 75. 7). Lt. Petrescu 83. 8). Lt. Carabela 83. 9). It. Matei 84. 18). Lt. Fotescu 91. 11). Căp. Codreanu 91 și 12) . Subit. Rădulescu 93. Premiile distribuite constau dintr’o cupă, diferite obiecte de valoare, , bani, şei, frâne, cravaşe, etc., toate purtând iniţialele regale. După terminarea ceremonialului solemn şi impresionant al distribuirii premiilor, ofiţerii participanţi la campionatul calului de arme au ovaţionat pe suveran, înainte ca M. S. Regele să părăsească hipodromul i-au fost prezentaţi toţi membrii societăţii hipice din Arad, cu cari M.’ S. s’a întreţinut câteva minute, apoi în uralele nesfârşite ale mulţime!, a plecat cu automobilul la gară însoţit de suită şi de capii autorităţilor locale. In gară s’a dat onorul, iar d. dr. R. Coţoiu, primarul oraşului a prezentat M. Sale un album c fotografii luate cu ocazia vizitei oficiale de joi de către profesorul Joachim Dabiciu.Suveranul dupăcea primit albumul s’a urcat în trenul regal, care după câtva timp a plecat spre Cluj. Avion român aterizat forţat lângă Varna Bazargic, 13Iunie Ziarul „Zora“, din Sofia, anunţă că in ziua de 9 Iunie ora 10 dim., un avion al şcoalei de pilotaj din Ploeşti, în care se afla dr. Ţintea, directorul şcoalei şi d na Paula Gabriel, a aterizat forţat pe câmp lângă Varna. Avionul nu a suferit nicio stricăciune. D. Ţintea a declarat autorităţilor bulgare că plecase cu avionul din Ploeşti împreună cu alt avion cu direcţia Balcic, pentru examinarea unui pilot. Pe drum, compasul de la avionul d-lui Ţntea s’a defectat, greşind astfel drumul, aşa că a fost silit să aterizeze la Varna, mai ales că i seterminase și benzina, din care cauză nici nu a putut ateriza pe aerodrom. După cercetările de rigoare, d. Ţintea aprovizionându-se cu benzină, şi-a luat sborul spre Balcic.-------xox®xox------- Contrabandă de mătase Constanţa, 13 iunie Azi dimineaţă, cu ocazia sosirii vaporului „Regele Carol“, in portul nostru, poliţia procedând la revizuirea bagajelor pasagerilor, a găsit în geamantanul călătorului Abraham Behane, supus francez, de fel din Siria, şapte kilograme de ţesături de mătase, ascunse in fundul dublu al geamantanului. Contrabandistul a fost debarcat şi reţinut de organele vamale. I s’a dresat un proces verbal de contravenţie, aplicându-i-se 40 mii lei amendă, pe care, neavând bani ca s’o plătească, a fost reţinut în stare de arest.-------XVXMXOX------- Şi-a ucis copilul Lugoj, 13 Iunie O pruncucidere s’a comis in com. Nerendesti (Severin). Fata Maria Pătraşcu, de 16 ani, fiica lui Petru şi Eva Pătraşcu, ţărani săraci, a dat naştere unui copil de sex masculin in noaptea de 12 Iunie. Imediat ea a ucis copilul şi l-a aruncat in grădină pe nişte gunoaie. Dimineaţa vecinii observându-l au anunţat jandarmii. La faţa locului a sosit d. dr. Liviu Seracin, medic de circumscripţie, care a procedat la autopsia cadavrului. S-a constatat că copilul fusese născut viu, şi apoi a fost ucis prin tăierea gâtului şi zdrobirea ţestei capului. Mama denaturată declară totuși că l-ar fi născut mort. Fiind bolnavă și în stare gravă, ea a fost transportată cu salvarea la spitalul Lugoj. Cazul se cercetează. Knul al 54-lea Nr. 163 Miercuri 16 Iunie 1937 D. Milan Hodza Note biografice D. dr. Milan Hodza, preşedintele de consiliu al Cehoslovaciei, s’a născut la 1 Februarie 1878, la Sucany, în Slovacia, dintr’o familie protestantă, care conserva vie tradiţia fraţilor boemi. Tatăl său, Ondrej Hodza (1819—1888), era pastor-senior protestant şi ult distins scriitor slovac. Un unchiu al său Michal Miloslav (1811— 1870) predicator protestant, poet şi filolog, s-a distins în revoluţia slovacă Împotriva feudalismului maghiar din 1848. D. Milan Hodza şi-a făcut liceul în parte la Banska Bystrica, la Sopron şi la Sibiu. Dreptul l-a urmat la Budapesta, dar primul examen de Stat şi absolutoriumul le-a dat la Cluj. Mai târziu a studiat la Budapesta şi la Viena, slavistica. La Viena şi-a luat doctoratul, încă din universitate, a luat parte la viaţa publică, trăind într-un mediu aflat sub influenţa grupului din jurul revistei „Hlas“ a Lui Blaho şi a lui Srobár. In 1900 a fondat la Budapesta ziarul „Slovensky Danik“; mai târziu, în 1903, după dispariţia acestuia, a întemeiat „Slovensky Tyzdenik“ care a pătruns adânc in masele populare slovace. Cu timpul a putut reînvia şi „Slovensky Denik“.In această epocă era deputat. A fost ales pentru prima oară în ianuarie 1905, de slovacii din Bacika, alegerea fiind făcută posibilă printr’o inţelegere cu sârbii din această regiune. încă de pe atunci d. Milan Hodza a fost în contact strâns cu iugoslavii şi cu românii şi a colaborat cu ei in parlamentul din Budapesta, unde şi-a păstrat mandatul până in 1910. In 1906 a unit într’un singur club pe deputaţii români, sârbi şi slovaci. împreună cu ei a elaborat un program comun relativ la naţionalităţi, încă de pe atunci d. Hodza se plasase la avantgarda oamenilor politici. In ultimii patru ani cari au precedat războiul, a avut de suferit aspre persecuţii din partea ungurilor, cari pe măsură ce creştea în importanţă, vedeau în el un adversar periculos. A fost închis şi expus la tot felul de mizerii. In timpul războiului, a fost detaşat la un birou militar de informaţii din Viena. Acolo a intrat in relaţii cu oamenii politici cehi şi a contribuit în mod larg cu celelalte personalităţi slovace, la înglobarea politicei slovace în programul oficial al politicei cehe. El este unul dintre iniţiatorii Consiliului naţional slovac şi a declaraţiei acestuia din 30 octombrie 1918, declaraţie prin care slovacii recunosc unitatea politică a naţiunii cehoslovace şi dau adeziunea lor la Statul cehoslovac. După revoluţie d. Milan Hodza a fost trimes la Budapesta, în calitate de reprezentant diplomatic al Cehoslovaciei. Primul portofoliu l-a primit în cabinetul Tusar (Iunie 1919, Iulie 1920), in care a ocupat demnitatea de ministru al Unificării. In tot timpul până în 1920 a rămas membru al Adunării Naţionale, in calitate de reprezentant al partidului naţional slovac. După 1920 s’a îndepărtat câtăva vreme de viaţa publică şi c activat in altă direcţie. In acest timp a scris lucrarea „Schisma cehoslovacă“ şi a obţinut agregaţia pentru istoria modernă slavă la Universitatea Komensky din Bratislava. In toamna anului 1922 a fost numit ministru al agriculturii, demnitate pe care a deţinut-o până in Martie 1926. In coaliţia burgheză, pregătită din proprie iniţiativă cu colaborarea germanilor, a fost din 1926 până în 1929 ministru al instrucţiei publice. Cu ocazia formării primului cabinet Malypetr, 1932—1935, a fost numit ministru al agriculturii, situaţie pe care a deţinut-o până la numirea sa la prezidenţia consiliului, 5 Noembrie 1935. Ca manifestare programatică d. Hodza a susţinut o vie propagandă pentru economia dirijată şi pentru monopolul cerealelor. Paralel cu aceasta s’a ocupat de rolul cultural al agrarianismului, încercând să elaboreze o nouă ideologie agrară, pentru care a fost ales preşedinte al Academiei de agricultură şi al Muzeului de agricultură. In politica slovacă a păstrat un loc de frunte şi joacă uneori rolul de arbitru, la cererea chiar a adversarilor. E un sincer partizan al unităţii cehoelor vace, dar recomandă o descentralizare administrativă regională. D. Hodza acordă un mare interes afacerilor de politică externă. D-sa intreţine relaţii foarte întinse cu partidele agrare din statele Europei Centrale, din Balcani şi chiar din Polonia. De ani de zile urmăreşte cu atenţie problemele economice din Europa Centrală. D. Hodza e un excelent orator şi un distins publicist. Esseurile sale, articolele şi studiile publicate prn diferite Ziare şi reviste, au apărut recent într’o culegere intitulată „Clanky, reci, studie“ (Articole, discursuri studii, vol. I—VII, 1930—34) Serbarea de la gruparea 1 artilerie contra aeronavelor Duminică dim., gruparea I de artierie contra aeronavelor a dat o serbare pentru întărirea legăturilor dintre ofiţerii activi şi de rezervă ai acestei unităţi. Au participat d-nii: Radu Ifrimescu, ministrul aerului şi al marinei, g-ral Popescu, comandantul brigăzii antiaeriene, g-ral Beroniade, comandor Gheorghiu, secretar g-ral al ministerului aerului și marinei comandorii Ernest Romano, Argeșanu, Diculescu, col. Sion, comandantul grupării 1 art. contra aeronavelor, locot.-col. Pârvulescu, locot.-col. Tenescu, maiorii Oprescu, Săulescu, Zăgănescu, locot.-col. Rapanovici, Gh. Popescu, Bossy, maiorii Popea, Turteanu, căp. Moisescu, locot- Vasiliu, Girleanu, Teodorescu, Marinescu, Hermane, Sărvulescu, precum şi d-nii G. Fotino, vicepreşedintele Camerei deputaţilor: Scarlat Fotino, ing. Bartolomeu, Butu, Gheorghiade, Gold, av. Damian, Ghimpea, Focşeneanu, Simoniu, prof. R. Hilard, etc. La ora 10 dim., pr. Inocenţiu Ştefănescu, confesorul garnizoanei, a oficiat un serviciu divin pe platoul unităţii, in faţa trupei aşezată în careu. Trecându-se apoi pe terenul de educaţie fizică, s-a executat prima parte a programului, care a constat din mânuiri de armă, exerciţii de agilitate cu bastoanele, piramide şi exerciţii de ansamblul, datorite d-lor locotenenţi Al. Dobrescu, Gh. Ţugulea, N. Garbiş, şi Gh. Dumitraşcu. Modul în care s’a prezentat trupa, omogenitatea mişcărilor precum şi ţinuta sportivă a executanţilor, a dovedit munca temeinică a instructorilor şi valoarea deosebită a ostaşilor cari s’au prezentat publicului pe unităţi, fără nici o selecţie prealabilă. Programul artistic s’a desfăşurat apoi in sala de spectacole a grupării, unde după ce corul ostaşilor a intonat „Imnul Regal* s’a jucat o revistă humoristică şi muzicală, compusă de fr. t. T. A. Demetriad, corurile fiind aranjate şi dirijate de fr. t. I. A. Popescu. S’au prezentat numeroase cuplete, cari au zugrăvit spiritual viaţa ostăşească a grupării 1 artilerie contra aeronavelor. S’au deosebit în felul cum au interpretat rolurile, fr. t. r. D. Romaşeanu şi sold. A. Andreescu, I. Albu, Dinescu, Badea şi serg. V. Andreescu. D. ministru Radu Irimescu a vizitat apoi, toate pavilioanele instalaţiile, garajele, atelierele şi materialul grupării, de cari s’a interesat îndeaproape, primind explicaţiile necesare dela ofiţerii respectivi. La prânz s’a servit tuturor o masă comună. Serviciul divin Exerciţii gimnastice