Universul, iulie 1937 (Anul 54, nr. 178-192)
1937-07-01 / nr. 178
Amul al 54*S®a FONDATOR: LUIGI CAZZAVILIAN ti Pagini EXEMPLARULTS In străinătate 141 Pagini Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării eltr. GT. Vi T. T. No. 125188/932 URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 Proprietatea şi naţionalitatea Proprietatea este un atribut firesc şi necesar al fiinţei omeneşti. Este încoronarea luptei milenare a omului pentru stăpânirea naturii şi pentru asigurarea existenţei. Este însăşi condiţiunea lui de viaţă. A privi, totuşi, proprietatea numai ca o expresie a egoismului omenesc, ca obiect al râvnei noastre de posesiune şi acaparare, ar fi, poate exagerat şi nedrept, deşi însuşi acest egoism — legat de firea noastră şi de legile vieţii — poartă prin chiar aceasta, în sine, pecetea legitimităţii. Dar proprietatea — bineînţeles, cu toate reglementările şi corectivele ce s’au adus exerciţiului ei — reprezintând, oarecum, prelungirea fiinţei şi puterilor omului în spaţiu şi timp, constitue, nu numai chezăşia unui trai mai bun şi mai la adăpost de vicisitudini, dar şi un element de temelie a căminului şi vieţii de familie, un element de ordine şi de stabilitate socială, care trebue să intereseze în chip deosebit pe cârmuitorii de popoare. Desconsiderarea acestor adevăruri simple va face insuccesul de totdeauna şi de pretutindeni al tuturor încercărilor marxiste de a funda, societăţile omeneşti pe principiul non-proprietăţii sau al proprietăţii colective. Dar de aci rezultă şi o îndatorire fundamentală pentru apărătorii ordinei şi siguranţei sociale actuale, aceea de a veghea ca repartiţia bunurilor şi îndeosebi a proprietăţii funciare să se extindă asupra unui contingent cât mai mare din populaţia ţării, contingent care să fie alcătuit cu prioritate din elementul autohton. Cu fiecare cetăţean-proprietar sporeşte însăşi baza ordinei şi stabilităţii sociale într-un stat; cu fiecare român-proprietar sporeşte însăşi baza stăpânirii şi ordinei româneşti în statul nostru naţional. Formula „România a românilor“ exprimă în primul rând această formă concretă a stăpânirii româneşti în hotarele statului politic. Şi aci trebue să recunoaştem, că, din acest punct de vedere, marea reformă a împroprietăririi ţărăneşti — cu toate greşelile şi omisiunile sub raportul organizării sale economice şi financiare — a corespuns principial acestui comandament naţional de păcat însă, că în loc să întărim şi să desvoltăm acest principiu, prin legi ca aceea privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii (art. 5 şi 6) nu am făcut decât să slăbim bazele şi garanţiile pentru păstrarea caracterului naţional al proprietăţii ţărăneşti, de îndată ce, sub anumite pretexte, am deschis poarta străinilor pentru achiziţionarea loturilor de împroprietărire şi am îngreuiat în schimb mişcarea acestor loturi între ţărani. Alt mare păcat este că n’am controlat şi am lăsat frâu liber înstrăinării proprietăţii urbane, ceea ce a sporit proporţia de înstrăinare a oraşelor noastre, ajunse şi pe calea proprietăţii imobiliare în stăpânirea de fapt a străinilor şi a minoritarilor. ■ Ne fălim cu miile de zgârie nori care împânzesc azi toate arterele Capitalei şi toate cartierele ei, fără să ne dăm seama că 90% din ele aparţin neromânilor şi că deci, în aceeaşi proporţie, capitala ţării a devenit o Cosmopolis, citadelă a străinilor, cari ne-au impus—prin arhitecţii, inginerii şi antreprenorii lor — tot străini — până şi stilul şi o estetică barbară, care nu ne aparţin, dar care completează şi în această privinţă, procesul înstrăinării. Conducătorii destinelor româneşti au stat cu braţele încrucişate, când puteau pe deo parte să înfrâneze ofensiva înstrăinării orăşeneşti prin îngrădiri justificate, iar pe de altă parte, s’o contrabalanseze printr’o politică pozitivă de încurajare a construcţiilor de locuinţe pentru muncitorii, meseriaşii, micii negustori şi funcţionarii ROMANI. Această politică trebuia să fie cu deosebire activă în centrele orăşeneşti din nouile provincii, unde fiecare proprietar român reprezintă un pas definitiv câştigat pe tărâmul naţionalizării oraşelor. Dacă n’am făcut-o până acum, se gândeşte cineva s’o ’nceapă măcar de aci îna-Dacă n’am făcut-o până acum, se gândeşte cineva s’o ’nceapă măcar de aci înainte ? km Legea pentru încurajarea agriculturii de CONST. GAROFLID Legea cu acest titlu votată de parlament în primăvara trecută, nu prevede numai obligaţii urmate de sancţiuni pentru cei care nu le îndeplinesc, ea cuprinde şi măsuri positive de încurajare. Pentru anumite culturi, pe care ministerul agriculturii dorește să le răspândească, legea prevede scăderi din impozitul funciar. Alegerea culturilor încurajate nu corespunde, însă, totdeauna interesului general și nici particular. Se prevăd bunăoară prime indirecte pentru plante, cum sunt menta, anisonul, chimionul, etc. a căror vânzare şi azi e foarte grea. Ce va fi atunci când cultura lor se va întinde ? Şi ce interes are ţara să mărească suprafaţa acestor culturi de lux ? Ele se încurajează singure dacă au târg. E drept că legea ajută şi culturi de mare folos obştesc, cum e cultura plantelor de nutreţ: lucernă, trifoi, borceag, etc. Aceasta ar fi destul ca legea să fie folositoare deşi lipsesc din ea măsurile cele mai importante pentru încurajarea agriculturii: scutire de impozit şi avantaje de credit pentru irigaţii, drenaj; scutire de taxe vamale pentru importul de maşini agricole; scăderi de transport pentru materia primă şi producţia (Continuare in pag. 2-a) % SÜÖTEC. M. S. Regele Carol eşind din gara centrală a Varşoviei însoţit de preşedintele Poloniei şi urmat de Măria Sa Marele Voevod Mihai, însoţit de d. mareşal Ed. Smigly - Rydz. Suveranul României comandant onorific al reg. 57 infanterie Solemnitatea de la Biedrusk Varşovia, 28 (Rador). — Azi dimineaţă, la ora 6 şi 10 a sosit în gara Bolechow trenul regal, cu care M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai părăsiseră la miezul nopţii capitala Poloniei. La sosirea în gară, Suveranul României şi Marele Voevod Mihai au fost salutaţi de d. Marussewski, voevodul din Poznan şi de comandantul corpului de armată din acest oraş. O companie de onoare a dat onorurile în timp ce muzica militară a intonat imnul român. După micul dejun pe care M. S. Regele şi Voevodul Mihai l-au luat în tren. Suveranul şi Principele moştenitor au trecut în revistă, însoţiţi de mareşalul Smigly Rydz, compania de onoare. Suveranul român purta uniforma de mareşal, în ţinută de campanie, ca şi mareşalul Smigly Rydz, iar colonelul Beck, ministrul afacerilor străine, purta uniforma de colonel de artilerie. S’a format apoi un cortegiu care s’a îndreptat spre poligonul de tragere dela Biedrusk, în ordinea următoare : M. S. Regele şi mareşalul Smigly Rydz în primul automobil, iar Măria Sa Marele Voevod Mihai şi generalul Fabrycy în al doilea automobil. Ca şi gara, întregul parcurs era pavoazat cu drapele române şi polone, cu flori şi verdeaţă. După ce a asistat la exerciţiile militare dela poligonul de tragere, M. S. Regele s-a dus la câmpul de paradă spre a lua în mod solemn comanda onorifică a regimentului 57 polon. Tribunele special amenajate, împodobite cu verdeaţă şi drapele româneşti erau înţesate de o mulţime enormă, sosită de la Poznan şi împrejurimi pentru a saluta pe Suveranul ţării aliate. In momentul sosirii Regelui României, care era însoţit de mareşalul Smigly Rydz, mulţimea a aclamat pe Suveran, aruncând flori. Intr’un al doilea automobil a sosit şi Măria Sa Voevodul Mihai, însoţit de generalul Fabrycy, care deasemeni a fost călduros ovaţionat de public. Regimentul 57 a dat onoru VIZITAREA TERENULUI DE BOMBARDAMENT Varşovia, 28 (Rador).— După terminarea tragerilor militare dela Biedrusk, M. S. Regele Carol II şi-a exprimat dorinţa de a se duce pe terenul asupra căruia s’a executat bombardamentul avioanelor şi artileriei, deşi autorităţile militare Ii expuneau rusu care se revultempul rezervat pentru odihna Sa, că drumul pentru a se ajunge la obiectivele bombardamentului este foarte anevoios şi că există şi o mare primejdie, din pricina obuzelor neexplodiate. Suveranul României nu a putut fi însă hotărît să-şi schimbe intenţia. Sosit la faţa locului, M. S. Regele şi membrii suitei s au putut convinge că bombardamentul a avut un efect deosebit. Din 36 de bombe, 32 şi-au atins țintele, distrugând 5 tunuri din cele 8 marcate pe teren. M. S. Regele Carol II s’a odihnit apoi câtva timp în apartamentele rezervate la castel. DEFILAREA TRUPELOR La ora 12 și 15 M. S. Regele s’a dus să primească defilarea trupelor, care s’a făcut pe acelaş teren, în calitate de comandant al regimentului 57 infanterie. Suveranul purta uniforma de colonel polon şi Marele Cordon al Ordinului Vulturul Alb”, precum şi trei decoraţii de război, între cari şi „Virtutea Militară”. Pe cap Suveranul purta o cască de oţel. O imensă mulţime a aclamat furtunos sosirea Suveranului. Defilarea a fost deschisă de generalul Knell Kownowski, comandantul regiunii militare Poznan, care, trecând prin faţa Suveranului, a salutat de trei ori cu sarbia. Suveranul a răspuns cu salutul militar polon la defilarea impecabilă a regimentului 57 infanterie. Ofiţerii şi soldaţii aveau pe epoleţi cifrele regale. Deasemeni au defilat prin faţa Suveranului şi celelalte regimente cari au luat parte la manevrele militare. Frumoasa ţinută a trupelor a stârnit aplauze nesfârşite. Din tribune se aruncau în calea ostaşilor flori. După infanterie a defilat artileria, apoi unităţile, blindate şi motorizate, şi în sfârşit cavaleria. Generalul Knell-Kownowski, după terminarea defilării, a prezentat raportul M. S. Regelui. rile, în timp ce muzica militară Suveranului că prin această de-a intonat imnul roman. Comandantul regimentului, colonelul Grodzicki, salutând cu sabia, s’a prezentat M. S. Regelui, care a trecut trupele în revistă, salutând pe soldaţi în limba polonă „Czolem zolnierze”. Apoi, într’o atmosferă înălţătoare, mareşalul Smîgly Rydz a dat citire proclamaţiei preşedintelui republicii polone, prin care se oferă Suveranului României comanda onorifică a regimentului 57. Colonelul Grodzicki a rostit o înflăcărată cuvântare, în care a arătat că regimentul său este mândru de marea cinste care i se face prin luarea comenzii de către M. S. Regele Carol şi asigură pe Suveranul României că unitatea sa va fi demnă de această onoare atât în timp de pace cât şi în timp de războiu, apărându-şi patria şi România Mare. Incheindu-şi cuvântarea, colonelul Grodzicki a rugat pe M. S. Regele Carol să primească însemnele onorate care simbolizează fraternitatea de arme a tuturor ostaşilor din regimentul 57. Apoi, Suveranul a decorat drapelul regimentului cu ordinul „Mihai Viteazul“ cl. III, pentru eroismul de care a dat dovadă în cursul războiului din 1919- 1920. Cu o ţinută impecabilă, regimentul a defilat apoi în faţa M. S. Regelui, care era îmbrăcat în uniforma de colonel al armatei polone. In mijlocul uralelor, Suveranul, însoţit de Măria Sa Marele Voevod Mihai, de mareşalul Smigly Rydz și de suită, a părăsit câmpul de revistă de la Biedrusk, plecând la castelul comandantului regiunii militare. La castel este arborat drapelul regal român, iar garda o face un detașament de ulani. Cortegiul regal Indreptându-se spre castelul regal. Banchetul dela cazinoul ofiţerilor Suveranul s’a dus apoi în automobil la cazinoul ofiţerilor, in clipa când Suveranul s’a suit în maşină publicul i-a făcut o manifestaţie spontană, arătându-şi sentimentele sale de dragoste şi respect pentru Augustul oaspete. Părăsind în grabă tribunele, mulţimea a înconjurat automobilul Suveranului, aruncându-i flori şi aclamându-L călduros. Vădit mişcat, Suveranul a salutat cu salutul polonez. Când M. S. Regele a intrat în sala cazinoului, fanfara militară a intonat marşul regimentului 57 infanterie. Comandantul regimentului 57 infanterie, colonelul Grodzicki a prezentat Suveranului pe ofiţerii regimentului. Apoi general Knell Kownowski a prezentat pe comandanţii principalelor unităţi din circumscripţia militară Poznan. Corpul ofiţeresc a oferit apoi un dejun în onoarea Regelui României, în calitate de comandant al regimentului 57 La dreapta Suveranului se afla d. Beck, în uniformă de colonel de artilerie, iar în stânga generalul Kasprycki, ministrul afacerilor militare. In faţa M. S. Regelui era mareşalul Smigly Ridz, având la dreapta sa pe Marele Voevod Mihai, iar la stânga pe d. E. Urdăreanu, mareşalul Curţii. Generalul Knell Kownowski, adresându-se Suveranului, a pronunţat următoarea cuvântare: ,,Sire, viaţa soldatului este aceeaş pretutindeni şi totdeauna. Luptăm, — aceasta este ţinta şi datoria noastră, mergem, — pentru a ajunge la timp. Se trăeşte în comun, pentru desvoltarea sentimentului de camaraderie, care este indispensabil pentru a iubi şi a-ţi îndeplini bine datoria. In timpul acestor câteva ore pe cari Maiestatea Voastră a binevoit să le petreacă pe câmpul nostru de la Biedrusk, am încercat să arătăm Majestăţii Voastre câteva fragmente din viaţa noastră de soldat, şi dacă n’am reuşit să primim pe Ma(Continuuare in pag. 2-a) Hr. 173 Joi 1 Iulie 1937 P 1111 DIRECTORS STELIAN POPESCU MN în PoloniaNeînţelegerile in chestiunea spaniolă n’au fost înlăturate pe deplin Italia şi Germania se opun ca să fie făcut controlul numai de flotele franceză şi engleză Roma, 28 (Rador). — Sub semnătura directorului său, d. Virginio Gayda, „Giornale d’Italia“ respinge în numele Italiei şi Germaniei ideia ca supravegherea coastelor Spaniei să se facă exclusiv de‘ flotele franceză şi britanică. Atitudinea cercurilor italiene oficiale în această chestiune nu mai lasă foc la nici o îndoială, iar oficiosul italian o stabileşte limpede în felul următor: „Monopolul controlului francobritanic al coastelor Spaniei ar însemna un sprijin important adus încercărilor de monopolizare comunistă a Spaniei. Italia și Germania, care apără de multă vreme o politică de demnitate europeană în Spania, nu pot să-l accepte“. In continuare, d. Virginia Gayda afirmă că de altfel nimic nu se poate face fără Italia şi Germania, al căror consimţământ pentru chestiunea controlului este absolut necesar. „De la început, scrie ziarul, trebue spus că nimic nu poate fi întreprins fără consimţământul Italiei şi Germaniei. Această chestiune prejudicială trebue să domine politica europeană faţă de evenimentele din Spania“. După ce afirmă că nici guvernul din Roma şi nici cel din Berlin nu urmăresc nimic din ce ar putea aduce cea mai mică atingere a drepturilor suverane ale naţiunii spaniole şi că cele două ţări nu urmăresc decât să obţină „ca bolşevismul impus de forţe străine să fie măturat din Spania“, d. Virginia Gayda stârneşte asupra strânsei comunităţi de vederi dintre Italia şi Germania. „Asupra acestui punct ca şi asupra celorlalte, funcţionarea axei Roma-Berlin este, afirmă „Giornale d’Italia“, categorică, actualmente convorbiri active se desfăşoară între cele două capitale pentru definirea unei linii de conduită comună şi pentru stabilirea unei perfecte sincronizări a acţiunii celor două guverne“. * Berlin, 28 (Rador). — Oficiosul „Berliner Boersen Zeitung“, comentând proectul franco-britanic, potrivit căruia controlul internaţional al coastelor Spaniei ar urma să fie făcut numai de flotele franceză şi engleză, având pe bordul vapoarelor observatori neutri, scrie între altele : Acest plan nu poate fi primit cu entuziasm în Germania. Experienţa trecutului îndeamnă la mare scepticism în această privinţă. Suntem siguri să supravegherea va funcţiona foarte bine faţă de naţionalişti, dar nu suntem în drept să credem că ea va funcţiona cu aceleaşi rezultate şi faţă de guvernamentali. xpx PORTUGALIA CERE RETRAGEREA OBSERVATORILOR STRĂINI DIN PORTURILE SALE Roma, 28 (Rador).— Agen- I gerea observatorilor strâmt ţia „Stefani” transmite din din porturile sale. Paris In cercurile diplomatice se afirmă că Portugalia, solidarizându-se cu Italia şi Germania, va cere în şedinţa de mâine a comitetului de neintervenţie de la Londra retra-Se adaugă că guvernul dirt Lisabona va cere şi retragerea observatorilor englezi, care exercită controlul la frontierele terestre ale Portugaliei. B. Francois-Poncet, ambasadorul francez la Berlin, întreţinându-se cu ministrul de externe von Neurath VAPOARELE GERMANE SE INAPOiAZA DIN MEDITERANA Londra, 28 (Rador). | german, — In Marea Mânecii au fost semnalate, în largul portului Calais, două crucișătoare, patru distrugătoare și un submarin care se înapoiază din apele spaniole. Bastimentele germane se îndreptau spre nordest. Anglia şi chestia recunoaşterii ca beligerant a generalului Franco Hendaye, 28 (Rador). — Şeful departamentului diplomatic din guvernul generalului Franco, d. Jose Antonio Sangroniz, a făcut, azi, o vizită lui sir Henry Chilton, ambasadorul Marei Britanii in Spania, care locueşte de la începutul războiului civil la Hendaye. Corespondentul agenţiei Havas este informat că reprezentantul generalului Franco a discutat cu ambasadorul englez recunoaştrea de către Marea Britanie a calităţii de beligerant guvernului naţionalist. După o îndelungată convorbire, d. Sangroniz a părăsit pe sir Henry Chilton, refuzând să facă declarații presei asupra acestei întrevederi. Von Ribbentrop s’a înapoiat la Londra Londra 28 (Rador). — D. von Ribbentrop, ambasadorul Reichului la Londra, va sosi astăseară la Londra, venind de la Berlin, în loc de a veni Miercuri, cum se anunţase la început. D-sa va asista mâine la reuniunea subcomitetului de neintervenţie. Impresie de destindere Londra, 28 (Rador). — In cercurile politice britanice se subliniază că înapoierea din Spania a șapte vase de război germane, a căror trecere a fost semnalată prin canalul Mânecii, întărește impresia de destindere care s’a manifestat la Londra încă de Sâmbătă în legătură cu afacerea spaniolă. Modul în care se va desfăşura mâine şedinţa subcomitetului de neintervenţie va da de altfel indicaţii precise asupra naturii acestei destinderi. Se prevede că delegaţiile nu vor fi în măsură să se pronunţe asupra propunerii tinzând a repartiza între Franţa şi Anglia supravegherea tuturor coastelor spaniole. Propunerea aceasta urmează să fie comunicată guvernelor reprezentate. Numai după primirea răspunsurilor acestor guverne va putea fi convocat din nou subcomitetul. Noul primar al Parisului Paris, 28 (Rador). — D. Rene Faillet, membru al majorităţii consiliului municipal al Parisului, a fost ales preşedinte al consiliului municipal, cu 54 de voturi contra , 25 obţinute de candidatul comunist. Noul preşedinte al consiliului municipal este membru al alianței democratice. Turburările de la Bruxelles In timpul manifestaţiei organi- 1 rii legii amnistiei, demonstranții I darmii călări au intervenit zată la Bruxeles de foştii luptă- I au rupt un cordon de poliţia Skl.QW sabia «coaaiL,spre a. L — - — — „ — V. /L f k 4 . M — î — MAMA tw iarmIhK '' .T lîA tori, spre a protesta coaiSi gotă