Universul, iulie 1937 (Anul 54, nr. 178-192)

1937-07-01 / nr. 178

Amul al 54*S®a FONDATOR: LUIGI CAZZAVILIAN ti Pagini EXEMPLARUL­­TS In străinătate 141 Pagini Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării eltr. G­T. Vi T. T. No. 125188/932 URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 Proprietatea şi naţionalitatea Proprietatea este un atri­but firesc şi necesar al fiin­ţei omeneşti. Este încorona­rea luptei milenare a omului pentru stăpânirea naturii şi pentru asigurarea existenţei. Este însăşi cond­iţiunea lui de viaţă. A privi, totuşi, proprieta­tea numai ca o expresie a e­­goismului omenesc, ca obiect al râvnei noastre de posesiu­ne şi acaparare, ar fi, poate exagerat şi nedrept, deşi în­suşi acest egoism — legat de firea noastră şi de legile vie­ţii — poartă prin chiar acea­sta, în sine, pecetea legitimi­tăţii. Dar proprietatea — bine­înţeles, cu toate reglementă­rile şi corectivele ce s’au a­­dus exerciţiului ei — repre­­zintând, oarecum, prelungi­rea fiinţei şi puterilor omului în spaţiu şi timp, constitue, nu numai chezăşia unui trai mai bun şi mai la adăpost de vicisitudini, dar şi un ele­ment de temelie a căminului şi vieţii de familie, un ele­ment de ordine şi de stabili­tate socială, care trebue să intereseze în chip deosebit pe cârmuitorii de popoare. Desconsiderarea acestor a­­devăruri simple va face in­succesul de totdeauna şi de pretutindeni al tuturor în­cercărilor marxiste de a fun­da, societăţile omeneşti pe principiul non-proprietăţii sau al proprietăţii colective. Dar de aci rezultă şi o în­datorire fundamentală pentru apărătorii ordinei şi siguran­ţei sociale actuale, aceea de a veghea ca repartiţia bunu­rilor şi în­deosebi a proprie­tăţii funciare să se extindă asupra unui contingent cât mai mare din populaţia ţării, contingent care să fie alcă­tuit cu prioritate din ele­mentul autohton. Cu fiecare cetăţean-proprietar sporeş­te însăşi baza ordinei şi stabilităţii sociale într-un stat; cu fiecare român-pro­­prietar sporeşte însăşi baza stăpânirii şi ordinei româ­neşti în statul nostru naţio­nal. Formula „România a ro­mânilor“ exprimă în primul rând această formă concre­tă a stăpânirii româneşti în hotarele statului politic. Şi aci trebue să recunoaş­tem, că, din acest punct de vedere, marea reformă a îm­proprietăririi ţărăneşti — cu toate greşelile şi omisiunile sub raportul organizării sale economice şi financiare — a corespuns principial acestui comandament naţional de păcat însă, că în loc să întărim şi să desvoltăm acest principiu, prin legi ca aceea privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii (art. 5 şi 6) nu am făcut decât să slăbim bazele şi garanţiile pentru păstrarea caracteru­lui naţional al proprietăţii ţărăneşti, de îndată ce, sub anumite pretexte, am des­chis poarta străinilor pentru achiziţionarea loturilor de împroprietărire şi am îngre­uiat în schimb mişcarea a­­cestor loturi între ţărani. Alt mare păcat este că n’am controlat şi am lăsat frâu liber înstrăinării pro­prietăţii urbane, ceea ce a sporit proporţia de înstrăi­nare a oraşelor noastre, ajunse şi pe calea proprietă­ţii imobiliare în stăpânirea de fapt a străinilor şi a mi­noritarilor. ■ Ne fălim cu miile de zgârie nori care împânzesc azi toa­te arterele Capitalei şi toate cartierele ei, fără să ne dăm seama că 90% din ele apar­ţin neromânilor şi că deci, în aceeaşi proporţie, capitala ţării a devenit o Cosmopolis, citadelă a străinilor, cari ne-au impus—prin arhitecţii, inginerii şi antreprenorii lor — tot străini — până şi stilul şi o estetică barbară, care nu ne aparţin, dar care completează şi în această pri­vinţă, procesul înstrăinării. Conducătorii destinelor ro­mâneşti au stat cu braţele încrucişate, când puteau pe deo parte să înfrâneze ofensi­va înstrăinării orăşeneşti prin îngrădiri justificate, iar pe de altă parte, s’o contra­balanseze printr’o politică pozitivă de încurajare a con­strucţiilor de locuinţe pentru muncitorii, meseriaşii, micii negustori şi funcţionarii RO­MANI. Această politică tre­buia să fie cu deosebire ac­tivă în centrele orăşeneşti din nouile provincii, unde fiecare proprietar român re­prezintă un pas definitiv câş­tigat pe tărâmul naţionali­zării oraşelor. Dacă n’am făcut-o până a­­cum, se gândeşte cineva s’o ’nceapă măcar de aci îna-Dacă n’am făcut-o până a­­cum, se gândeşte cineva s’o ’nceapă măcar de aci îna­inte ? km Legea pentru încurajarea agriculturii de CONST. GAROFLID Legea cu acest titlu votată de parlament în primăvara trecută, nu prevede numai obligaţii urmate de sancţiuni pentru cei care nu le înde­plinesc, ea cuprinde şi mă­suri positive de încurajare. Pentru anumite culturi, pe care ministerul agriculturii dorește să le răspândească, legea prevede scăderi din impozitul funciar. Alegerea culturilor încu­rajate nu corespunde, însă, totdeauna interesului gene­ral și nici particular. Se prevăd bunăoară prime in­directe pentru plante, cum sunt menta, anisonul, chimio­nul, etc. a­ căror vânzare şi azi e foarte grea. Ce va fi atunci când cultura lor se va întinde ? Şi ce interes are ţara să mărească suprafaţa acestor culturi de lux ? Ele se încurajează singure dacă au târg. E drept că legea ajută şi culturi de mare folos ob­ştesc, cum e cultura plante­lor de nutreţ: lucernă, trifoi, borceag, etc. Aceasta ar­ fi destul ca legea să fie folosi­toare deşi lipsesc din ea mă­surile cele mai importante pentru încurajarea agricul­turii: scutire de impozit şi avantaje de credit pentru irigaţii, drenaj; scutire de taxe vamale pentru im­portul de maşini agricole; scăderi de transport pentru materia primă şi producţia (Continuare in pag. 2-a) % SÜÖTEC. M. S. Regele Carol eşind din gara centrală a Varşoviei însoţit de preşedintele Poloniei şi urmat de Măria Sa Marele Voe­vod Mihai, însoţit de d. mareşal Ed. Smigly - Rydz. Suveranul României comandant onorific al reg. 57 infanterie Solemnitatea de la Biedrusk Varşovia, 28 (Rador). — Azi dimineaţă, la ora 6 şi 10 a sosit în gara Bolechow trenul regal, cu care M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai părăsiseră la mie­zul nopţii capitala Poloniei. La sosirea în gară, Suveranul României şi Marele Voevod Mi­hai au fost salutaţi de d. Ma­­russewski, voevodul din Poznan şi de comandantul corpului de armată din acest oraş. O com­panie de onoare a dat onorurile în timp ce muzica militară a intonat imnul român. După mi­cul dejun pe care M. S. Regele şi Voevodul Mihai l-au luat în tren. Suveranul şi Principele moştenitor au trecut în revistă, însoţiţi de mareşalul Smigly Rydz, compania de onoare. Suveranul român purta uni­forma de mareşal, în ţinută de campanie, ca şi mareşalul Smigly Rydz, iar colonelul Beck, ministrul afacerilor străi­ne, purta uniforma de colonel de artilerie. S’a format apoi un cortegiu care s’a îndreptat spre poligo­nul de tragere dela Biedrusk, în ordinea următoare : M. S. Re­gele şi mareşalul Smigly Rydz în primul automobil, iar Măria Sa Marele Voevod Mihai şi gene­ralul Fabrycy în al doilea au­tomobil. Ca şi gara, întregul parcurs era pavoazat cu drapele române şi polone, cu flori şi verdeaţă. După ce a asistat la exerci­ţiile militare dela poligonul de tragere, M. S. Regele s-a dus la câmpul de paradă spre a lua în mod solemn comanda onorifică a regimentului 57 polon. Tribunele special amenajate, împodobite cu verdeaţă şi dra­pele româneşti erau înţesate de o mulţime enormă, sosită de la Poznan şi împrejurimi pentru a saluta pe Suveranul ţării aliate. In momentul sosirii Regelui României, care era însoţit de mareşalul Smigly Rydz, mulţi­mea a aclamat pe Suveran, a­­runcând flori. Intr’un al doilea automobil a sosit şi Măria Sa Voevodul Mihai, însoţit de gene­ralul Fabrycy, care deasemeni a fost călduros ovaţionat de pu­blic.­­ Regimentul 57 a dat onoru­ VIZITAREA TERENULUI DE BOMBARDAMENT Varşovia, 28 (Rador).— După terminarea tragerilor militare dela Biedrusk, M. S. Regele Ca­rol II şi-a exprimat dorinţa de a se duce pe terenul asupra că­ruia s’a executat bombardamen­tul avioanelor şi artileriei, deşi autorităţile militare Ii expuneau rusu care se revulte­­mpul rezer­vat pentru odihna Sa, că drumul pentru a se ajunge la obiecti­vele bombardamentului este foarte anevoios şi că există şi o mare primejdie, din pricina obuzelor neexplodiate. Suvera­nul României nu a putut fi în­să hotărît să-şi schimbe in­tenţia. Sosit la faţa locului, M. S. Regele şi membrii suitei s au putut convinge că bombarda­mentul a avut un efect deo­sebit. Din 36 de bombe, 32 şi-au atins țintele, distrugând 5 tu­nuri din cele 8 marcate pe te­ren. M. S. Regele Carol II s’a odih­nit apoi câtva timp în apar­tamentele rezervate la castel. DEFILAREA TRUPELOR La ora 12 și 15 M. S. Regele s’a dus să primească defilarea trupelor, care s’a făcut pe ace­­laş teren, în calitate de coman­dant al regimentului 57 infan­terie. Suveranul purta uniforma de colonel polon şi Marele Cor­don al Ordinului Vulturul Alb”, precum şi trei decoraţii de răz­boi, între cari şi „Virtutea Mi­litară”. Pe cap Suveranul purta o cască de oţel. O imensă mulţime a aclamat furtunos sosirea Suveranului. Defilarea a fost deschisă de generalul Knell Kownowski, co­mandantul regiunii militare Poznan, care, trecând prin faţa Suveranului, a salutat de trei ori cu sarbia. Suveranul a răs­puns cu salutul militar polon la defilarea impecabilă a regimen­tului 57 infanterie. Ofiţerii şi soldaţii aveau pe epoleţi cifrele regale. Deasemeni au­ defilat prin faţa Suveranului şi celelal­te regimente cari au luat parte la manevrele militare. Frumoasa ţinută a trupelor a stârnit aplauze nesfârşite. Din tribune se aruncau în calea os­taşilor flori. După infanterie a defilat ar­tileria, apoi unităţile, blindate şi motorizate, şi în sfârşit cava­leria. Generalul Knell-Kownowski, după terminarea defilării, a prezentat raportul M. S. Rege­lui. rile, în timp ce muzica militară Suveranului că prin această de-a intonat imnul roman. Coman­dantul regimentului, colonelul Grodzicki, salutând cu sabia, s’a prezentat M. S. Regelui, care a trecut trupele în revistă, salu­tând pe soldaţi în limba polonă „Czolem zolnierze”. Apoi, într’o atmosferă înălţă­toare, mareşalul Smîgly Rydz a dat citire proclamaţiei preşedin­telui republicii polone, prin care se oferă Suveranului României comanda onorifică a regimen­tului 57. Colonelul Grodzicki a rostit o înflăcărată cuvântare, în ca­re a arătat că regimentul său este mândru de marea cinste care i se face prin luarea co­menzii de către M. S. Regele Carol şi asigură pe Suveranul României că unitatea sa va fi demnă de această onoare atât în timp de pace cât şi în timp de războiu, apărându-şi patria şi România Mare. Incheindu-şi cuvântarea, colo­nelul Grodzicki a rugat pe M. S. Regele Carol să primească în­semnele onorate care simboli­zează fraternitatea de arme a tuturor ostaşilor din regimentul 57. Apoi, Suveranul a decorat drapelul regimentului cu ordinul „Mihai Viteazul“ cl. III, pentru eroismul de care a dat dovadă în cursul războiului din 1919- 1920. Cu o ţinută impecabilă, regi­mentul a defilat apoi în faţa M. S. Regelui, care era îmbrăcat în uniforma de colonel al arma­tei polone. In mijlocul uralelor, Suvera­nul, însoţit de Măria Sa Marele Voevod Mihai, de mareşalul Smigly Rydz și de suită, a pără­sit câmpul de revistă de la Bie­­drusk, plecând la castelul co­mandantului regiunii militare. La castel este arborat drape­lul regal român, iar garda o face un detașament de ulani. Cortegiul regal Indreptându-se spre castelul regal. Banchetul dela cazinoul ofiţerilor Suveranul s’a dus apoi în au­­tomobil la cazinoul ofiţerilor, in clipa când Suveranul s’a suit în maşină publicul i-a făcut o manifestaţie spontană, arătân­­du-şi sentimentele sale de dra­goste şi respect pentru Augustul oaspete. Părăsind în grabă tri­bunele, mulţimea a înconjurat automobilul Suveranului, arun­­cându-i flori şi aclamându-L călduros. Vădit mişcat, Suve­ranul a salutat cu salutul polo­nez. Când M. S. Regele a intrat în sala cazinoului, fanfara militară a intonat marşul regimentului 57 infanterie. Comandantul regimentului 57 infanterie, colonelul Grodzicki a prezentat Suveranului pe ofiţerii regimentului. Apoi general Knell­ Kownowski a prezentat pe comandanţii principalelor u­­nităţi din circumscripţia mili­tară Poznan. Corpul ofiţeresc a oferit apoi un dejun în onoarea Regelui României, în calitate de comandant al regimentului 57 La dreapta Suveranului se afla d. Beck, în uniformă de co­lonel de artilerie, iar în stânga generalul Kasprycki, ministrul afacerilor militare. In faţa M. S. Regelui era mareşalul Smigly Ridz, având la dreapta sa pe Marele Voevod Mihai, iar la stânga pe d. E. Urdăreanu, ma­reşalul Curţii. Generalul Knell Kownowski, adresându-se Suveranului, a pronunţat următoarea cuvân­tare: ,,Sire, viaţa soldatului este aceeaş pretutindeni şi totdeau­na. Luptăm, — aceasta este ţinta şi datoria noastră, mergem, — pentru a ajunge la timp. Se trăeşte în comun, pentru des­­voltarea sentimentului de ca­maraderie, care este indispensa­bil pentru a iubi şi a-ţi înde­plini bine datoria. In timpul acestor câteva ore pe cari Maiestatea Voastră a binevoit să le petreacă pe câm­pul nostru de la Biedrusk, am încercat să arătăm Majestăţii Voastre câteva fragmente din viaţa noastră de soldat, şi dacă n’am reuşit să primim pe Ma­(Continuuare in pag. 2-a) Hr. 173 Joi 1 Iulie 1937 P 1111 DIRECTORS STELIAN POPESCU MN­ în PoloniaNeînţelegerile in chestiunea spaniolă n’au fost înlăturate pe deplin Italia şi Germania se opun ca să fie făcut controlul numai de flotele franceză şi engleză Roma, 28 (Rador). — Sub semnătura directorului său, d. Virginio Gayda, „Giornale d’Ita­­lia“ respinge în numele Italiei şi Germaniei ideia ca suprave­gherea coastelor Spaniei să se facă exclusiv de‘ flotele france­ză şi britanică. Atitudinea cercurilor italiene oficiale în această chestiune nu mai lasă foc la nici o îndoială, iar oficiosul italian o stabileşte limpede în felul următor: „Monopolul controlului franco­­britanic al coastelor Spaniei ar însemna un sprijin important adus încercărilor de monopoli­zare c­omunistă a Spaniei. Italia și Germania, care apără de mul­tă vreme o politică de demnitate europeană în Spania, nu pot să-l accepte“. In continuare, d. Virginia Gay­da afirmă că de altfel nimic nu se poate face fără Italia şi Ger­mania, al căror consimţământ pentru chestiunea controlului este absolut necesar. „De la început, scrie ziarul, trebue spus că nimic nu poate fi întreprins fără consimţământul Italiei şi Germaniei. Această chestiune prejudicială trebue să domine politica europeană faţă de evenimentele din Spania“. După ce afirmă că nici guver­nul din Roma şi nici cel din Ber­lin nu urmăresc nimic din ce ar putea aduce cea mai mică atin­gere a drepturilor suverane ale naţiunii spaniole şi că cele două ţări nu urmăresc decât să obţi­nă „ca bolşevismul impus de forţe străine să fie măturat din Spania“, d. Virginia Gayda stâ­rneşte asupra strânsei comuni­tăţi de vederi dintre Italia şi Germania. „Asupra acestui punct ca şi asupra celorlalte, funcţionarea axei Roma-Berlin este, afirmă „Giornale d’Italia“, categorică, actualmente convorbiri active se desfăşoară între cele două capi­tale pentru definirea unei linii de conduită comună şi pentru stabilirea unei perfecte sincroni­zări a acţiunii celor două gu­verne“. * Berlin, 28 (Rador). — Oficio­sul „Berliner Boersen Zeitung“, comentând proectul franco-bri­­tanic, potrivit căruia controlul internaţional al coastelor Spa­niei ar urma să fie făcut numai de flotele franceză şi engleză, având pe bordul vapoarelor ob­servatori neutri, scrie între al­tele : Acest plan nu poate fi primit cu entuziasm în Germania. Ex­perienţa trecutului îndeamnă la mare scepticism în această privinţă. Suntem siguri să supraveghe­­rea va funcţiona foarte bine faţă de naţionalişti, dar nu sun­tem în drept să credem că ea va funcţiona cu aceleaşi rezul­­tate şi faţă de guvernamentali. xpx PORTUGALIA CERE RETRAGEREA OBSERVATORILOR STRĂINI DIN PORTURILE SALE Roma, 28 (Rador).— Agen- I gerea observatorilor strâmt ţia „Stefani” transmite din din porturile sale. Paris In cercurile diplomatice se afirmă că Portugalia, solida­­rizându-se cu Italia şi Ger­mania, va cere în şedinţa de mâine a comitetului de nein­tervenţie de la Londra retra-Se adaugă că guvernul dirt Lisabona va cere şi retrage­rea observatorilor englezi, care exercită controlul la­ frontierele terestre ale Por­tugaliei.­­ B. Francois-Poncet, ambasado­rul francez la Berlin, întreţinân­­du-se cu ministrul de externe von Neurath VAPOARELE GERMANE SE INAPOiAZA DIN MEDITERANA Londra, 28 (Rador). | german, — In Marea Mânecii au fost semnalate, în largul portului Calais, două cru­cișătoare, patru distru­gătoare și un submarin care se înapo­iază din apele spaniole. Bastimentele germane se îndreptau spre nord­est. Anglia şi chestia recunoaşterii ca beligerant a generalului Franco Hendaye, 28 (Rador). — Şe­ful departamentului diploma­tic din guvernul generalului Franco, d. Jose Antonio San­­groniz, a făcut, azi, o vizită lui sir Henry Chilton, amba­sadorul Marei Britanii in Spa­nia, care locueşte de la înce­putul războiului civil la Hen­daye. Corespondentul agenţiei Ha­vas este informat că reprezen­tantul generalului Franco a discutat cu ambasadorul en­glez recunoaştrea de către Ma­rea Britanie a calităţii de beli­gerant guvernului naţionalist. După o îndelungată convor­bire, d. Sangroniz a părăsit pe sir Henry Chilton, refuzând să facă declarații presei asupra acestei întrevederi. Von Ribbentrop s’a înapoiat la Londra Londra 28 (Rador). — D. von Ribbentrop, ambasadorul Reichu­­lui la Londra, va sosi astăseară la Londra, venind de la Berlin, în loc de a veni Miercuri, cum se anunţase la început. D-sa va asista mâine la reu­niunea subcomitetului de nein­tervenţie. Impresie de destindere Londra, 28 (Rador). — In cercurile politice britanice se su­bliniază că înapoierea din Spa­nia a șapte vase de război ger­mane, a căror trecere a fost sem­nalată prin canalul Mânecii, în­tărește impresia de destindere care s’a manifestat la Londra încă de Sâmbătă în legătură cu afa­cerea spaniolă. Modul în care se va desfăşura mâine şedinţa subcomitetului de neintervenţie va da de altfel in­dicaţii precise asupra naturii a­­cestei destinderi. Se prevede că delegaţiile nu vor fi în măsură să se pronunţe asupra propunerii tinzând a repartiza între Franţa şi Anglia supravegherea tuturor coastelor spaniole. Propunerea a­­ceasta urmează să fie comunicată guvernelor reprezentate. Numai după primirea răspunsurilor a­­cestor guverne va putea fi convo­cat din nou subcomitetul. Noul primar al Parisului Paris, 28 (Rador). — D. Rene Faillet, membru al ma­jorităţii consiliului municipal al Parisului, a fost ales pre­şedinte al consiliului muni­cipal, cu 54 de voturi contra , 25 obţinute de candidatul comunist. Noul preşedinte al consi­liului municipal este membru al alianței democratice. Turburările de la Bruxelles In timpul manifestaţiei organi- 1 rii legii amnistiei, demonstranții I darmii călări au intervenit zată la Bruxeles de foştii luptă- I au rupt un cordon de poliţia Skl.QW sabia «coaaiL,spre a. L — - — — „ — V. /L f k 4 . M — î — MAMA tw iarmIhK '' .T lîA tori, spre a protesta coaiSi gotă­

Next