Universul, iulie 1937 (Anul 54, nr. 193-208)
1937-07-16 / nr. 193
i I 9 Dureri «le cap, nevralgii, arşiţa, con*, bate vi«tur cel mai bun antinevralgic J »L CaHe et. 3 tobM*. la farmacii fi Protherîi MAINE TRAGEREA $1 ASTĂZI MAI PUTEŢI până la orele 13.30 şi după masă până la orele 19 achita personal la ghişeurile Societăţii „FIIMA/CO-IWM&WR“, Bucureşti, Calea Grivitei 23 Lei 290 pentru o asigurare de 50.000 lei combinată cu un sfert de loz al loteriei statului sau Lei 290 pentru un sfert de loz combinat cu asigurarea de 50.000 lei. Pentru construcţia noului vas-şcoală „Mircea“ au mai subscris următorii: Florica N. Capră 200 lei, Raul Vlădetcu 100, Ilie Gancevici 100 George Georgescu 100, Petre Robe 100, jude I. Germăneanu 100, col. Bodnărescu 100, George Jolţu 100, căp. Stoian loan 40, dr. Colcer loco, 100, D. N. Angelescu 100, Th. A. Iordănescu 100, Costica P. Grigorescu 50, Gealatu 50, D. Caramea 50, preotul Iancu Pârvu 100, Petrică Stoenescu 50 (toţi din Zimnicea-Teleorman), prima fabrică metalurgica română S. A. R. din Bucureşti 500, personalul adiţiei de constatare mixtă a jud. Durostor 181, corpul profesoral al gimnaziului industrial de băeţi din Caracal 276, Creditul Funciar Urban 1000, vot. căp. dr. Prelipceanu Ioan din Bistriţa- Năsăud 140, corpul prof. al lic. „Sf. Dumitru" din Ismail 500, al liceului de fete (Ismail) 100, gimnaziul industrial de fete „Clotilda Mareşal Averescu" (Ismail) 120, elevii şi profesorii liceului de băeţi „Regele Carol II" din Bolgrad 543, profesorii seminarului teologic „Episcopul Melchisedec" din Ismail 395, profesoarele lice de fete „Regina Maria" din Bolgrad 150, elevii şi profesorii gimnaziului mixt din Vâlcov 200, prof. gimnaziului mixt „Dr. C. Angelescu“ din Chilia Nouă 200, elevii şi prof. gimnaziului din Reni 203, prin revizoratul şcolar al jud. Ismail au subscris 17 circumscripţii suma totală de 650 lei, prin lista nr. 1155 încredinţată primăriei oraşului Reghin s’au subscris 110 lei, personalul şi patronul restaurantului „Cosma“ din Bucureşti 325, personalul dir. conductelor şi porturilor petrolifere (reg. aut C. F. R.) din Bucureşti 720 lei. Totalul subscripţiei s’a ridicat la suma de 2.691.904 lei Dovada se face şi de data aceasta că atunci când nevoia este reala şi mai ales când se ştie că banul merge în întregime acolo unde este destinat, românul nostru ştie să fie român adevărat. Plin de dragoste pentru ţară, el pune umărul cu nădejde pentru ridicarea ei la nivelul ţărilor civilizate. Subscripţia rămâne deschisă, ea fiind abia la început. Comitetul Ligii Navale Române mulţumeşte tuturor celor cari s’au grăbit să-şi dea obolul şi roagă în acelaş timp pe toţi acei cari nu ascultă decât de glasul şi imboldul inimei lor, să renunţe la o mica plăcere — o bere, o ţigare, o floare — şi să contribue cu ceva, din cât câştigă pe o zi, pentru navaşcoală „Mircea“. Sumele se pot trimite direct pe adresa Ligii Navale Române, str. Eug. Carada nr. 7, Bucureşti, menţionându-se pe contrapagină a cuponului de la mandat : „Pentru nava-şcoală Mircea“. Pentru sumele primite Liga emite chitanţe regulamentare, după care se dau publicităţii, ca Un ziarist din Năsăud atacat de tâlhari pe şoseaua Susenii- Bărgăului-liva Mică Năsăud, 12 Iulie Duminică, 11 cad. Ion Gr. Corsten, ziarist şi comandant al cohortei străjeriilor din oraşul Năsăud, venind cu bicicleta pe şoseaua Susenii-Bârgăuluiuva Mică, pe când scobora panta „Strâmba", înspre comuna Ilva-Mică, a fost victima unei tâlhării După ce a scoborît cam 1 km. luna., a fost oprit la o curbă de 3 bandiţi, 2 aveau bâte, iar al treilea un revolver, tip vechi (cu ţeava lungă). Somat de tâlhari, d. Casian a stopat brusc bicicleta. Cum era noroi, a alunecat şi a căzut, la o distanţă de vre-o 5-6 metri. Hoţul cu revolverul a cerut portmoneul. Zăpăcit, ziaristul a spus că le dă 20.000 lei, deşi avea numai 2000 lei cu sine. A aruncat portmoneul jos, la vre-un metru distanţă. Apoi, tâlharii au cerut să le dea şi ceasornicul. Victima s-a prefăcut că le dă obiectul cerut şi, băgând mâna în buzunar, în loc de ceasornic, a scos un revolver, trăgând asupra unuia din hoţi, care se aplecase să ridice portmoneul.Văzând cele întâmplate, ceilalţi doi hoţi au luat-o la fugă in pădure. Al treilea hoţ, deşi a fost împuşcat, a izbutit cu mare greutate să fugă și el. După fuga tâlharilor, victima şi-a ridicat de jos obiectele şi şi-a continuat drumul cu bicicleta. Se crede că tâlharii sunt ţigani nomazi. Autoritățile cercetează. Gal&ndohr* JOI, 15 IULIE Ort.: S-ţii Martiri Ciric fi Junta (1 299). Cat. sf. Henric împărat. Prot. : Hedda. I Eurroso : 6 Av. 5697. Mahomedan: 6 Gi-madi-el-Aver 135. $ CRONICA SPORTURILOR Ciclism Iugoslavii şi bulgarii vor participa la „Turul României” Cu ocazia alergărei cicliste internaţionale desfăşurată în Bulgaria şi terminată Duminică la Varna, delegatul F. R. S. C.-ului ai luat contact cu reprezentanţii ciclismului iugoslav şi bulgar, tratând chestiunea participării celor două naţiuni la „Turul României". Delegaţii bulgărilor şi iugoslavilor au făcut cunoscut reprezentantului României că fiecare ţară va participa cu câte o echipă. Astfel, Bulgaria este probabil să fie reprezentată prin formaţia : Nicolae Nenoff, Sfetcu Gheorghieff, Iordan Constantinoff şi Dgeambasoff, şi Iugoslavia prin: Qrgăc, Prosinek, Gärtner şi Rosmann. Echipa B a României a revenit din Bulgaria Marţi dimineaţa a sosit în Bucureşti, venind din Bulgaria, echipa cic listă care a reprezentat România în alergarea Sofia- Varna (640 km.), organizată de forul de specialitate al ţării vecine. Cei trei reprezentanţi ai ciclismului românesc: Gheorghe Hapciuc, Ştefan Safanov şi Marin Tudor au reuşit să realizeze, pe drumuri mizerabile, performanţe care pun în bună lumină sportul pedalei de la noi. Deşi au avut de luptat cu vitregia organizatorilor şi cu şovinismul adversarilor, cei trei alergători au isbutit să se claseze onorabil. Şi, de notat, ei nu reprezintă chintesenţa ciclismului indigen. Din spusele celor trei alergători rezultă că bulgarii nu i-au tratat cum se cuvine şi câ, pe alocuri au avut o atitudine cu totul lipsită de sportivitate. De asemenea, cei trei ciclişti au ţinut să adauge că, în cazul când Ion Penteş, cel de-al patrulea reprezentant al nostru, nu ar fi fost silit să abandoneze în etapa doua, pe urme unui grav accident provocat de componenţii naţionale bulgare, românii s’ar fi putut clasa şi mai bine. Informaţii sportive • Marţi, 20 ort., vor fi la Marmaia marile concursuri nautice organizate de Federaţia română de sporturi nautice, in vederea serbărilor „Ziua marinei“, ce se vor ţine în prezenţa familiei Regale şi a guvernului, la 15 August, la Constanţa Un comitet special pregăteşte cu mare fast „Ziua marinei" de la Constanţa, care va fi cea mai frumoasă zi a sportului nautic. „ Pentru candidaţii la examenul de admitere în şcolile militare şi pentru amatoare şi amatori funcţionează pe tot timpul verii la ANEF, cursuri speciale de gimnastică şi atletism. Informaţiuni la A. N. E. F., str. Maior Ene nr. 12, numai dimineaţa,, intre orele 8.13, la serviciul propagandei. I UNIVERSUL sul 19.56. Răsăritul Soarelui 4.46; Apuld, 15 IULIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kdz. 364,6 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea, emisiunii; Gimnastică ritmică . Radio-jurnal : Concert de dimineaţă (discuri) ; Paso doble de Rotter şi Fox de Plesnev; Noapte cu lună pe Alster de Petras şi Delir de Josef Strauss; Sfaturi gospodăreşti! medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. II: Transmisiunea de la Vălenii de Munte a solemnităţii deschiderii cursurilor Universităţii populare „N. Iorga". 13 Ora, Culturale, sport. Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz — Muzică variată (discuri) ; Dansul ucenicilor şi Intrarea maeştrilor din ..Maeştrii cântăreţi" de Wagner torch, simf. din Londra, dirij. de Bruno Walter); Tema cu variation din ..Suita No. 3" de Ceaikowsky (Orch. filarm. din Berlin, dirij. de Schuricht); Pe mare şi Bardul furios de Schubert (voce : Schlusnus); Cântecul logodnicei din „Logodnica Tarului” de Rimsky- Korsakoff şi Campanella de Paganini (vioară: Yehud Mermhim) ; Carnaval, suită de Schumann (orchestra simf. din Londra, dirij. de Landon Ronald). 14.10 : Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii. Bursa, Ştiri interne şi externe. 14.25. Muzică distractivă (disc.): Două cântece din filmul „Lună nouă" de Romberg (Voce: Lawrence Tibbett) ; Călătorie bună de Reisfeld şi Micul meu kaktus de Dorian; Pe o piaţă japoneză de Koichi Kishi; Cântă... cântă mereu de Bixile şi Ochii tăi mi-au spus de Mişu Constantinescu (voce: Titi Botez). 15 : Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02 : Concert de muzică românească şi distractivă — Orchestra C. Iordăchescu (canto : G. Mircea) ; Romanţe şi arii naţionale ; Cochetărie, vals de Waldteufel ; Vreau să fii ecoul meu, fox de Vasilescu; Toată lumea doarme, cântec oltenesc; Noaptea, romanţă de Rubinstein (solo vioară C. Iordăchescu); Aşa de mică, vals romanţă de Lenoir; Nu ne-am iubit, romanţă de Manzatti; Sârbă şi horă de Concert (solo vioară: C. Iordachescu) ! Vorbeşte-mi de dragoste Maria, vals boston de Bixio; Dor de răzbunare şi Hora lui Topa; HUcăluţie, de Constantinescu; Arii naţionale. 20.25 : Poezia verii de Teodor Scarlat. RADIO - ROMANIA 20.45 - 21.10 : Muzică variată (discuri) ; Două marşuri de Sousa , (Filarm. din Berlin); vals de Kaiman şi Viaţa in Prater, vals de Tram lateur; Potpuriu din opereta „Fata din Pădurea Neagră” de Jessel Dolores, vals Waldteufel. RADIO - BUCUREŞTI 20.45 : Aurel Bordeanu (canto) : Cântecul vechiu de Grieg; Arie din „Don Juan” de Mozart; Cavatina din „Regina din Sabba” de Gounod; Dorinţa, de A. Eliade; La mijj loc de codru des de A. Eliade. I RADIO-ROMANIA si RADIOBUCURESTI 21.10 : Concert de seară — Orchestra de salon Radio şi Ansamblul Daia cond. de M. Daia. D-rele: Tanţi Niculescu, Felicia Vasilescu, I Thalia Creţulescu, Eugenia Hibner şi d-nii: Chirilă Ispas, Dinu Sichitiu, Viorel Moţoc şi Mircea Buciu ; O gură nesărutată, foxtrot de Schmidseder ; In calea visurilor, tango de Vintilescu ; Mica Mutterig, foxtrot de Winkler; De ce ai plecat, foxtrot de Ansaldo; Doamna mea, draga mea, vals englez de Mihail Daia; Fericitul Haway, Slowfox de Rainger ; O căsuță mică, foxtrot de Rainger; Munequita tango argentinian de Sandro Panizzi ; I E clar de lună, Slowfox de Oakland; Nanuska, vals de Ansaldo ; Peste marea îndepărtată, fox de Ernst; Uită că m’ai iubit, vals de Mihail Daia. 22.30 : Sport, Radio-jurnal. I 22.45 : Concert de noapte al Orchestrei Tonei Giurgea, transmis de I la restaurantul Modern. 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. RADIO - EXPERIMENTAL (Institutul Electrotechnic) 1400 kHz. 212 m. 0.25 kw. 21 : Muzică variată : Der Bettelstudent de C. Millöcker şi Der Rosenkavalier (vals) de R. Strauss. 21.15: Muzică românească, învârtită lui Iulia din Sibiu şi Hora tâbăcarilor din Găvana, cântate de taraful naţional Xoniţă Bădiţă, Bălănuş, Bălane şi De trei zile beau şi beau, cântate de Fănică Vişan acompaniat de orchestra naţională. 21.30 : Informaţiuni universitare. 21.40 : Conferinţă ştiinţifică. 22 : Muzică distractivă : Jonny hat Sehnsucht nach Hawai (valshawaian) şi Regine, (tango), cânttate de Fritz Domină cu orchestra sa, Jonny, wenn du zeburtsag hast (slow-fox) și Freulein, noch bist Himbereis (foxtrot), cântate de orchestra Homocord. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20: Ora distractivă. 21: Inf. 21.10 : Concert de valsuri şi marşuri. 23 : Meteor, Inf., Sport. 23.30: Concert nocturn. 23.45: Inf. locale. 24 : Königsberg. Muzică de dans. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 19.15 : Plăci. 19.50 : Inf. 21 : Concert de muzică variată și de dans. 23: Plăci. 23.50: Inf .Meteor. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18.30: Orchestră de țigani. 19: Sport. 20: Seară veselă. 20.55 : Concert de Orchestră. 22.25 : Orchestră de salon. 24: Inf. 0.05: Plăci. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. 18.50 : Concert de pian. 20: Ora. Inf., Meteor. 20.25: Program variat. 21.25: Concert distractiv. 23.20: Concert de plăci. 23.55 Inf. 24: Muzică de dans pe plăci. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20.10 : Suită de balet (Nedbal). 20.40 : Brno. 21.10: Concert de soliști. 22.10: Brno. 22.55: Plăci. 23: Ora, Inf.. Cronica zilei, Sport. 23.20: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20. (Roma) Muzică variată. 20. (Napoli) Muzică Variată.. 20.53. (Bari) Program special pentru Grecia. 21.50 : Ora. Inf., Radiojurnal. 20.40: Concert. 22: „I cavaleri di Ekebu” operă de Zandonai. VINERI. 16 IULIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. ISO kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii; Gimnastică ritmică; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri) . Vale din opereta .Dragoste de ţigan” de Lehar şi Vals din „Sânge polonez” de Nedbal. Melodie de Myddleton şi Teddy de Bratton. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri): Fox de Reed şi Foy de Wrubel; Două cântece din filmul „Preţul unui sărut,” de Sanders (voce : José Mojica); Puţină uşurinţă nu poate strica, de Bust şi Când Sonia dansează de Karlik; Foxtrot de Carter; EstAidiantina şi Patineuvil, valsuri de Waldteufel; Mary de Richardson şi Dragostea mea e ca un roşu trandafir (voce: Joseph Hislop); Serenada păstorului şi Fox de Stothart; Când răsare luna de Dendrino (voce: Marge şi Didona Rădulescu); Marine, Marine şi De-aşi trăi cât piatra’n stâncă (voce: Mitică Creţu). 14.10 : Radio-jurnal : Ora, Mersul vremii, Bursa, Ştiri interne şi externe. 14.25: Muzică variată (discuri) : Draga mea, vals de Waldteufel şi Murmur de primăvară de Binding (arch. Marek Weber); Selecţiuni din ,,Sunny” de Kern şi „Tip-Joes” de Gershwin: Selecţiuni din „Rose Marie" de Friml (arch. New Mayfair). 15 . Ultimele ştiri. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.02 : Concert de muzică românească şi distractivă. Orchestra Vasile Julea (canto : Mia Brala şi Petre Alexandrul: Arii naţionale ; Gimnella, vals de Morena; Te aştept şi mâine, tango de Citov; De ziua ta, tango de Halm; Ioane, Ioane cântec popular cules de Mia Braia; A fost odată o fetiţă, tango de Andreescu; Te aştept mereu, romanţă de Dimăricu; M'a urât, Gheorghiţă al meu de Mia Braia ; Ia mai trage din vioară şi Sârba; inima-mi plânge, tango de Boldeamui; Ionel, Ionelul*, de Claude Romano; Arii naționale. 20.10 : Cutreerând Dobrogea de Raul Călinescu. 20.40 : Seară de Operă: „Manon" operă in 5 acte de Massenet (discuri). Distribuţia : Mânem: Germaine Feraldy; Cavalerul Des Orieux : Jósé Rogacevsky; LeScaut; Q. Vlllier ; Contele des Grieux : L. Guénot; Guillot de Morf on taine; De I Creus ; Brétigny. Gaudin. I Orch. Operei Comice din Paris, dirij. de Elle Cohen. In pauza I-a (21.15 - 21.30): Cărţi şi reviste. In pauza II-a (21.55 - 22.05) : Radio-jurnal. In pauza III-a (23-23.10) : Sport. In pauza IV-a (23.30-23.40): Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. RADIO-EXPERIMENTAL (Institutul Electroterhnic) 1400 kHz. 212 m. 0,25 kw. 21 : Muzică variată : Zigeunerliebe de Fr. Lehar, Fantasie din „Tosca” de Puccini. 21.15 : Muzică românească: Marioara lui nenicu şi Fire-ai tu Să fii de babe, cântate de soţii Titele. Grea e viaţa măi Ilie şi Arz’o focudragostea, cântate de Alexandru Păduraru. I 21.30 : Informaţiuni universitare. I 21.40 : Conferinţă ştiinţifică. 22: Muzică distractivă: Cărămidă şi Deu coeurs, une valse, cântate de Mr. H. Albert. J'aime ton sourir (vals) și Ma fleur du dévert (slow-fox), cântate de Mr. H. Alberty. Deutschl and Sender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 19 : Suită radiofonică. 20: Plăci. 21: Inf. 21.10: Concert de orchestră. 23: Meteor, Inf., Sport. 23.30: Concert de muzică , distractivă, Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 18 : Concert de soliști. 19.50: Inf. 20 : Concert, de orchestră. 21 : Muzică ușoară și de dans 23: Concert de seară. 23.50 : Inf.. Meteor. Budapesta, 549 m 546 kHz. 120 kw. — 19: Concert de muzică militară. 20: Muzică de dans. 23: Orchestră de țigani. 23.15: Inf. 24: Orchestră de salon. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw 20.40: Humorescuri muzicale. 21.30: Suită radiofonică. 23.20: Concert de orchestră. 24: Continuarea concertului Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kW. 20.40: Melodii populare. 21.55: Concert popular. 22.55: Plăci. 23: Oră. Inf.. Cronica zilei. Sport. 23.20 . Brno. Roma. 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20. (Roma) Muzică variată. 20. (Napoli) Muzică variată. 20.53. (Bari) Program special pentru Grecia. 2.1.10. Ora. Inf. Radio-jurnal. 21.40. Concert. 22. Recital de orgă. 23. Concert de orchestră. 23.40. Muzică de dans. Berlin. 357 m. 841 kHz. 100 kW.— 18: Concert de orchestră. 18.30: Povestiri. 19 : Muzică variată. 20 : Inf. 20.20: Oră variată. 21: Inf. 21.10: „Armurierul”, operă de Lortzing. 23: Meteor. Inf., Sport. 23.30: Muzică ușoară. -------xcxOxox-------OAMENI CU TENSIUNE RIDICATA SI O ACTIVITATE NEREGULATA A CORDULUI, pot uşor obţine un scaun mulţumitor, fără sforţări, bând regulat apa naturală purgativă „FRANCISC IOSIF”. Recomandată de medici. 6015 In „Monitorul Oficial nr. 266, din 14 Noembrie 1936, a apărut legea pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ministerului aerului şi marinei. in vederea asigurăm desvoltărei acestor arme, in cele mai bune condiţiuni pentru apărarea naţională. I Voim — în acest articol — să examinăm problema cadrelor aeronautice, fiindcă o bună se-I lecţionare a Cadrelor condiţio- I nează şi înzestrarea lor cu tot ce le este necesar, pentru a ga- J ran ta securitatea patrimoniului naţional, in vederea pregătiri totale de război. Noua lege a ministerului aviaţiei şi marinei statorniceşte un regim cu totul nou, care diferă de acel al armatei terestre, prin acela că, în viitor, înaintarea de la un grad la altul, în aeronautică, urmează si se facă numai pe bază de examen. Până la apariţia acestei legi, ştim că selecţionarea cadrelor ofiţereşti se făcea In diferite şcoli pregătitoare, speciale şi cursul de informaţii pentru trecerea in categoria ofiţerilor superiori, — toate aceste şcoli fiind organizate şi conduse de marele stat-major al armatei. Rezultatele, in general, au fost bune, — toate armele găsindu-se, la un moment dat, la acelaş nivel, din punct de vedere al promoţiilor de ofiţeri admise la Înaintare. Astăzi. Insă lucrurile se prezintă sub un aspect diferenţiat Intre ofiţerii de I la armata de uscat şi aceia din aeronautică. Pentru aviaţie, condiţiunile de capacitate necesare pentru înaintare in grad si comandament — după cum rezultă din noua lege —■ simt cu totul specifice aviaţiei. întrucât s’a fâcut o reducere apreciabilă a stagiilor in fiecare grad, a’a stabilit un procent mai mare intre alegere si vechime. Iar, pe deasupra, se cer examene pentru toate gradele. Intr’adevar, la art. 104, din lege, se prevede că „înaintarea in fiecare grad se face de ministerul aviaţiei, pe baza propunerilor şefilor ierarhici şi în urma absolvirei, cu succes, a unui curs de informaţii“. Rezultă, de aci, că, pentru aplicarea acestui articol din lege, trebue să se stabilească anumite norme care trebuesc avute in vedere la organizarea şi funcţionarea cursurilor de informaţii pentru fiecare grad in parte, fiindcă până aci nu exista acest regim. In mod normal, cursurile de informaţii funcţionează in perioada iulie-Octombrie, adică spre sfârşitul anului militar de instrucţie şi la epoca notărilor anuale, pentru ca pe baza rezultatelor obţinute, consiliul superior al oştirei să stabilească tabelele de caracterizări în vederea înaintărilor din anul viitor. Logic ar fi ca şi aviaţia să urmeze aceleaşi norme, pe care de altfel şi experienţa le-a consfinţit a fi cele mai indicate. Aplicarea nouei legi, cum este aceia a aviaţiei, impune, neapărat şi stabilirea unui regulament, pentru că să existe o bază precisă de plecare, aplicabilă in mod echitabil şi permanent pentru toate situaţiunile. Ceea ce nu există până acum. Din cercetarea articolelor 95- 99, 102 și 103, din citata lege, reiese ca nu mai era necesar examenul pentru gradul de căpitan comandor (lt. colonel) și nici acel pentru gradul de comandor (colonel), fiindcă timpul petrecut în gradele precedente este atât de scurt (3 ani lt. comandor, 2 ani copit. comandor), incât este inutilă o verificare pe cale de examen, scris, de 4—5 zile. Verificarea, numai prin lucrări scrise, este şi periculoasă, pentru că nu se ţine seama de întreaga activitate şi pregătire a ofiţerului care nu se poate vedea din lucrări, iar, pe deasupra, se pot comite erori in aprecieri, inerenta examinărilor de scurtă durată. Aceste semnalări, pe care le infăţişem forurilor superioare, tocmai acum cănd legea aeronauticei este proaspătă, sperăm să fie luate in seamă In sensul bun al cuvântului și să se mediteze asupra lur. G. NEDOI încadrarea armatei Problema cadrelor aeronautice --------vox. i.txt* Ziarul Românizarea Ziarul „Românizarea” No. 56 cuprinde următoarele articole : „Basarabia instreinata” de Al. Bertea. D. Victor Antonescu, un ministru al realizărilor practic de Petru BănescU, împotriva postului de Radio Cluj, de prof., univ. I. Ștefanovici. Poezia Nouă, curentul modernistepornografic de Mircea Demdulescu. Cazul unui deputat clujan de prof. univ. C. Popescu-Blteni. Cum ne putem salva ţara de C. Nicolau S.-oeşti. „Un crez nou” de Şt. Tătărescu. „România şi Italia” de prof. Pimen R. Constantinescu. Psihoza crimei de avurel Creţu. Valorificarea produselor ţării, de col. N. Petrescu. „Miscelanee” de prof. Martinescu Asău. O lucrare interesanta. Recenzii de P. Pârlea. Şcoala nouă a esteticei literare de St. Popescu Segarcea. Simţăminte româneş de Alexandra P. Românizarea vieţii la Dunăre şi la Mare. Paraproectele d-lui Vaier Pop pentru protecţia muncii naţionale. Pe marginea unei cuvântări ministeriale, etc. Ziarul „Românizarea” se prezintă ca de obicei, hm. Fraude la corporaţia meseriaşilor din Botoşani Botoşani, 13 Iulie In tema unui denunţ adresat, parchetului general, din Iaşi, d. procuror general a ordonat parchetului din Botoşani Să facă o descindere la birourile corporaţiei meseriaşilor, din localitate Astăzi după amiază, d. Judecător de instrucţie Vasilovici, însoţit de d. procuror Adam, a descins la corporaţia meseriaşilor, unde, după o inspecţie inopinată a sechestrat mai multe registre şi a sigilat cassa de fier. Această descindere este în legătură cu denunţarea unor fraude ce au fost săvârşite la această instituţie, fraude ce se cifrează la peste 200 mii lei. Ele au fost comise cu ocazia eliberării titlurilor de capacitate, pentru cari s-au perceput o serie de taxe ilegale şi exagerate, in lipsa secretarului Camerei de muncă, care se află plecat la Iaşi şi care a fost nechemat telegrafic spre a da lămuriri. Şeful parchetului şi judecătorul instructor au ordonat ca mâine dimineaţă să se ia un prim interogatoriu tuturor funcţionarilor instituţiei, spre a se afla cine anume a săvârşit operaţiunile cari au înlesnit fraudele şi Cine surd principalii vinovați. Şedinţa delegaţiei judeţene de Il£ov Delegaţia judeţeană a judeţului Ilfov s-a Întruniteri, la ora 5 d. a., sub preşedinţia d.lui dr. C. Deculescu, asistat de d. G. Muşceleanu, secretar general. Dr. col. Aurel Solomoiu, prefectul judeţului, a dat lămuririle necesare privitoare la chestiu- nile puse la ordinea zilei. S’a hotărît înaintarea copiei după acţiunea făcută de d. Madgearu şi alţii, Curţii locale administrative sect. I, împreună cu dosarul constituirii consi-liului judeţean. Dosarul va fi trimis după ce va expira termenul cerut de lege pentru contestaţie. POSTURI DE JANDARMI I S’a hotărît construirea localurilor necesare pentru posturile de jandarmi din comunele Fundulea, Jilava, Ileana şi Ţigăneşti. S’a mai aprobat plata lucrărilor ce s’au făcut, pentru terminarea localului postului de jandarmi de pe şoseaua naţională Bucureşti—Ploeşti, la km. 25. DIVERSE S’a acordat o subvenţie de 50 mii lei societăţii pentru învăţătura poporului român, în vederea executării instalaţiei de apă necesară şcoalei ce o are pe şos. Măgurele. S’a hotărît procurarea lemnelor necesare celor 8 judecătorii din judeţ. Şedința viitoare, Vineri, 18 cu ora 10 dim Introducerea plantelor furajere pe islazuri In anii din urmă, direcţia păşunilor din ministerul de interne a inceput să ia măsuri de îmbunătăţirea islazurilor, după un plan Sistematizat, controlat ?i urmărit cu te. I rtacitate in executarea lui. In falul acesta au răsărit pe islazurile sterpe altă dată, suprafeţe întinse de plante furajere vivace (lucerna, trifei, sparceta, ghiz idei, etc.), plantatiuni de nuci şi perdele de salcâmi cari pe de o parte măresc considerabil valoarea fondului, iar pe de alta servesc de umbrare oamenilor şi vitelor. Pentru ca ameliorările urmărite de către direcţiune să poată ajunge la rezultatul dorit cât mai grabnic şi într’o mâsură care să aibă o pondere cât, mai apreciabilă în economia statului, anul acesta direcţia a organizat un plan de ameliorare în stil mare. A ales 20 judeţe în care condiţiile de climă, teren şi de mediu sunt mai favorabile, ca judeţe producătoare de seminţe furajere. Un sistem de colaborare intre ministerul de interne (direcţia păşunilor), eforiile judeţene şi comunale precum şi agricultorii producători de seminţe furajere, va procura capitalul necesar pentru achizitinflarea seminţei direct de la cultivatori. De la aceste judeţe producătoare, după satisfacerea trebuinţelor locale, se vor aproviziona prin direcţia păşunilor, care va avea rolul numai de îndrumare şi coordonare a acţiunilor. Judeţele consumatoare de sămânţă, angajând din vreme sămânţă la judeţele producătoare, în raport cu sumele pe care le au prevăzute in acest scop in bugetele lor, şi dând totodată şi avansul până la 36 la Sută pentru achiziţionarea cantităţilr de care au nevoe. . Prisosul de sămânţă, peste nevoile interne se va căuta să Se exporteze pentru ea din diferenţa de preţ. Să se poată dă cultivatorilor indivizi sau eforii, o sămânţă cât mai eftină. In vederea însâmânţârilor la primăvara viitoare, s’au Şi luat măsuri in toată ţara pentru desfundarea şi pregătirea terenurilor în islazuri ce urmează a fi cultivate asemenea furaje. Din calculele făcute, după acest plan, urmărit cu stăruinţă în realizarea lui, direcţia păşunilor va reuşi ca in decurs de 4-5 tii să aibă însămânţat cu plante vivace de nutreţ cel puţin 1 din fiecare islaz comună, ceea ce pe ţara întreagă ar însemna o suprafaţă de circa un milion ha. Este lesne de înţeles ce va însemna această acţiune în balanţa economiei noastre, când realizarea acestui plan va ajunge cu un bun succes la sfârşit. Anul al 54-lea Nr. 193 Vineri 16 Iulie 1937 Nici n’a luitase să se termine la toate comisiunile examinatoare, şi unele ziare şi publicau, cu litere mari şi grase, „dezastrul examenului de bacalaureat“ Dar n’a fost de loc, după părerea noastră, un dezastru, şi rezultatele totale confirmă aceasta. Dar aşa s’a creat la noi deprinderea de a se privi cu ochi răi şcoala, ca anticipat se trâmbiţează mereu dezastrul rezultatelor ei, falimentul activităţii sale. Se cuvine, de aceea, o reexaminare a problemei acesteia, a bacalaureatului, şi cea mai bună reexaminare trebue să fie făcută la lumina psichologiei candidaţilor. De această psiahologie se ţine prea puţinseama, de toată lumea, şi de profesorii examinatori, şi de minister, şi de acea parte, cred infimă, a opiniei publice, care condamnă şcoala fără să-i cunoască bine rosturile ei. Eu cred, pur şi simplu, că in multe privinţe acest examen e de o duritate ce frizează barbaria, să ne transpunem toţi, printr’o sforţare de imaginaţie, in starea sufletească a candidaţilor, siliţi să stea in încordare groaznică 3—4 ore nemişcaţi, influenţaţi de răspunsurile celor examinaţi întâi, de nervii, ce se demască sdravăn uneori, ai unor examinatori, stând sub presiunea, sentimentului fatal al posibilităţii uitării unor părţi din vastă materie ce li se cere aproape deodată, întreb cu toată seriozitatea, câţi din examinatorii ce pun atâta zel de cântărire farmaceutică în notările lor, ar fi în stare să treacă bine un examen atât de complicat, in faţa a 7-8 examinatori, toţi geloşi până la paroxism de prestigiul specialităţii lor ? Mulţi ar cădea cu mare succes. Pentru că enciclopedismul atât de apăsător pe memorie e strivitor, pentru că ştiinţa dozată prea compartimentat, risipeşte mintea şi o întunecă Să nu se invoace argumentul, că elevii nu sunt incă specialişti, că au învăţat de curând de toate ■’ s’au pregătit şi ad-hoc. pe d examinatorii n’ar fi datori mult decât să-şi cunoască nilitatea, şi liberi să fi uitat, înd le-au învăţat odată, toate sau multe de tot din cunoştinţele pe cari n’au avut nevoe să le mai ştie, neîntâlninduse cu ele in practica lor dela catedră, de profesori specialişti. Acest argument se întoarce în contra celor ce l-ar invoca, şi in favoarea susţinerilor noastre. Aşadar, odată Cu începerea Specializării, e permisă, în orice caz nu e condamnabilă intrarea nămolului de cunoştinţe enciclopedice, iar candidaţilor la bacalaureat li se face o crimă din a nu şti tot ce, de a doua zi, pot uita fără nicio ruşine şi fără niciun dezastru pentru viaţă şi pentru carieră. Ni se pare monstruoasă atâta uitare a stării psichologice de candidat, atâta amnezie efectivă faţă de ce au indurat şi îndură elevii supuşi unui menaj aspru, de memorizare a unui program excesiv de încărcat. Profesorii sunt pentru elevi iar elevii pentru profesori. Şi atunci se cade mai multă atenţie la puterile elevilor, mai multă răbdare şi puţină iubire in atitudinea faţă de ei, şi mai ales se cuvine ca orice inventar de cunoştinţe şi de aptitudini psichice descoperite şi educate de şcoală să fie primite sub beneficiul de inventar al posibilităţilor nebănuite, misterioase, ale evoluţiei neincheiate, îa dreptul vorbind niciodată total încheiat*. Pledăm, prin aceasta, pentru excesivă indulgenţă. Ca să treacă toţi sau mai toţi, transformându-se examenul intr’un birou de înregistrare şi de promovare ? Nicidecum! El poate să fie şi mai sever, cât se poate de sever, insă organizat in Condiţiile psichologice cele mai optime pentru candidaţi: 1. întâi şi întâi, să nu fie nicidecum un examen de material de cunoştinţe, ci un examen de putere de judecată şi de observaţie proprie. 2. Al doilea, să nu se facă in fugă şi superficial, de examinatori nervoşi, sau, şi mai rău, doritori să descopere mai de grabă, neştiinţa, decât ştiinţa — şi, Doamne, ce uşor e pentru examinatori să descopere neştiinţa, intr’un noian de cunoştinţe, ce, trebuind să fie reproduse cam toate deodată, apasă cu cercuri grele de fier creerul supraîncălzit, asfixiat, aş putea zice, fără exagerare, al candidaţilor! Profesorii înşişi devin nervoşi in ceasuri întregi de stare in loc, şi de aceea comisiile se descompletează mereu, căci e insuportabilă şi starea pe loc In neatenţie, darmite şi încordarea de a asculta cum examinează toţi,ceasuri întregi. Dar elevii ar şi ei nervi, şi mai mulţi, şi mai încordaţi, plus starea emotivă fatală, tot ce poate fi mai fatală. De nervii acestora nu trebue să se ţină seama de loc ? 3. Profesorii Să aibă răbdare, multă, să nu caute a smulge mereu răspunsurile cu cleştele întrebărilor, să lase pe candidaţi să facă expuneri întregi, chit să se oprească numai acolo unde fluxul amintirilor stagnează. 4. Materia să se limiteze şi mai mult, restrângându-se şi la obiecte mai puţine, şi nn fiecare din obiectele reţinute la chestiuni cu totul esenţiale şi de însemnătate şi practică, nu numai teoretică. Toate acestea cer, desigur, întâi o altă şcoală secundară, croită sub altă perspectivă psihologică, şi despre aceasta va fi vorba în articole viitoare. Nu-l pot termina pe cel de faţă, insă, fără a pomeni o circumstanţă care ar fi cu totul comică, dacă n’ar fi mai mult tragică. Un profesor, pe care eu îl ştiu ca bun, dela un liceu din provincie, a fost numit examinator la o comisiune din Bucureşti. Nici el nu s’a speriat de rezultatele muncii colegilor lui de specialitate, şi s’ar îl şi exprimat cum de au putut pregăti ei astfel de candidaţi?! însă elevii lui au fost examinaţi de un coleg din Capitală, care la rându-i a rămas îngrozit de rezultatele date de el, acolo in provincie, şi poate că in acelaş timp se exprima tot atât de drastic despre ele, ca şi ei la Bucureşti despre ale altora. Aici am ajuns: să ne examinăm şi să ne controlăm şi să ne criticăm intre noi amar şi violent. N’ar fi şi aici un remediu ? Vom vedea şi aceasta, intr’alt articol. RUBRICA ŞCOALEI SECUNDARE Iar dezartrul examenului de bacalaureat de I. NISIPEANU Admiterea elevilor in liceele militare Ministerul apărării naţionale aduce la cunoştiinţa celor interesaţi următoarele : Concursurile de admitere în liceele militare vor începe in dimineaţa zilei de 18 iulie ca la reşedinţa fiecărui liceu militar , pentru liceul militar „Nicolae Filipescu“ de la Mănăstirea Dealu, în localul liceului „Mihai Viteazul“ din Bucureşti, b-diul Pache 72 Pentru anul şcolar 1937-1938, sunt văcărite următoarele înăuri, in afară de cele publicate pen- I tru clasă I: Clasa II: 5 ; Clasa III: 7 ; clasa IV : 4 ; clasa V : 10 ; clasa VI: 6 ; clasa VII; 6; clasa VIII; 2. Concursul pentru ocuparea acestor vacanţe va începe tot în ziua de 18 iulie c., la liceele militare Craiova, pentru clasele H, în şi IV, Iaşi, pentru clasele V, vi vn şi vm. Cererile de înscriere pentru clasele II-VIII, se vor adresa la liceele militare Craiova şi Iaşi, după cum se arată în aliniatul precedent, cu obligaţiunea ca in cerere să se precizeze de către părinţi, liceul militar la care să fie repartizat candidatul, in caz de reuşită la concurs. Aspiranţii la concursul de la liceele militare Craiova, Iaşi, Tg. Mureş, Cernăuţi şi Chişinău, trebuie să aibă la 1 Sept. 1937, pentru clasa I, vârsta: minimum 10 şi maximum 13 ani, câte un an în plus, pentru fiecare din celelalte clase. Doleanţele asociaţiei notarilor Marţi s'a prezentat d-lui subsecretar de stat Bârca o delegaţie de notari formată din d-nii: G. MilenCovici, preşedintele asociaţiei generale a notarilor din România ; dr. Alex. Lighezan, preşedinte al filialei notarilor Timiş Torontal; Al. Popescu, preşedintele filialei Constanţa; Aurelian Olariu, preşedintele filialei Rădăuţi; Vlad Matisef, preşedintele filialei Cahul şi Gh. Manea, preşedintele filialei Dolj, precum şi notarii V. Petricală, C. Tudoran- Constanţa şi Ioan Radu-Cahul, depunând un memoriu privitor la Încadrările notarilor. D. subsecretar Bârcă a răspuns că are asigurat un credit de 500.000 lei de la ministerul de finanţe, in vederea efectuării acestor Încadrări. In cursul lunei August, o comisiune spe- I clăi, din care va face parte de drept şi preşedintele asociaţiei generale, d. G. Milencovici, va lucra la încadrări, la care se vor avea în vedere vechimea şi pregătirea fiecăruia. D. preşedinte al asociaţiei a solicitat să se facă incadrări, cu precădere, in judeţele cari n’au obţinut până în prezent locuri, ceea ce d. subsecretar a promis. Concomitent, delegaţia a mai depus un memoriu prin care solicită aprobarea tarifului lucrărilor particulare ale notarilor, proectul acestui tarif, depus anterior, fiind admis de un mare număr de parlamentari, dându-i-se in acest scop şi aviz favorabil. D. subsecretar a asigurat că va interveni să se dea decizia de punere in aplicare a acestui tarif, în condiţiunile cerute prin memoriul asociaţiei. Toturi, asociaţia a mai depus un memoriu prin care cere ca notarii să aibă dreptul de a purta o insignă care să distingă calitatea lor de reprezentanţi ai puterii centrale,in comune. Acest ultim deziderat prezentat de delegaţie va fi supus de d. Bârcă d-lui prim ministru pentru a aviza. De asemenea asociaţia notărilor a mai depus un memoriu privitor la fixarea indemnizaţiilor subnotarilor şi un memoriu pentru fixarea centrelor de pregătire tehnică profesională administrativă in orașele Ouț si