Universul, ianuarie 1938 (Anul 55, nr. 15-30)
1938-01-16 / nr. 15
. Numai săptămâna aceasta mai puteţi beneficia de toate CADOURILE oferite de Soc. „FRANCO - ROMÂNĂ” trimiţând acum direct acestei Societăţi—Bucureşti, Calea Grivitei 23— lei 160 în total pentru două asigurări noi de câte 20.000 lei, complet achitate pe Ian. 1938, veţi primi: fi O poliţă de asigurare de 20.000 lei, cu 9 numere pentru tragerile lunare de lei 20.000, lei 4 000 lei 2.000 şi lei 500 La această poliţa se acordă chiar de la prima rată, din FRUMOS PORTOFEL-POTCOAVA din fabricile marelui industriaş roman Mociorniţa, Bucureşti, Apele Minerale 3, iar la achitarea ratei a 12-a lunarei O CASSETA DE BANT „FICHET“. 2) O poliţă de asigurare de lei 20.090, cu 9 numere pentru tragerile lunare de 20 000 lei, 4.000 lei şi 2.000 lei 0 La această poliţă se acordă la achitarea ratei a 4-a lunare • şase Linguriţe de cafea aurite cizelate, într o frumoasă cassetă căptuşită cu mătase iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU DE 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT, intr o frumoasă cassetă căptuşită cu mătase N.a . Pentru lunile următoare veţi trimite numai lei 152 pentru ambeie poliţe, începând de la 1 Februarie 1938. Grăbiţi-vă, căci la 15 ianuarie are loc tragerea Asiguraţii în combinaţiune cu loteria statului urmează să achite de urgenţă rata pe lan. 1333, pentru a lua parte la tragerea clasei a lll-a din 15 ian. 1933, cât şi la tragerea Societăţii din aceeaşi zi. * »♦♦♦♦♦♦ 4« ♦« « » *♦ *«» »—.« ♦ CURIER JUDICIAR Fostul consiliu al Camerei de muncă la Parchet Numeroşi breslaşi, membri ai Camerei de muncă a jud. Ilfov, au adresat joi parchetului o reclamaţie de o gravitate excepţională menită să trădeze halul întristător de Iucurie înscăunat în administraţia şi mai ales în mânuirea avutului acestei instituţii de ocrotire a intereselor muncitorimei române, sub vechiul consiliu dizolvat deunăzi. Reclamaţia vizează personal pe fostul preşedinte, Ilie Calciu şi pe principalii săi colaboratori şi articulează abuzuri şi nereguli calificate prin cari s’ar fi comis — după suspnerile reclamanților — adevărat jaf în fondurile Camera. Cazul s’a repartizat în cercetarea d-lui procuror Păcuraru care a pășit de îndată la anchetarea lui. Procesul suspendării d-lui prof. Forţu Curtea de apel s. IV, formată cu d-nii consilieri Stănescu Buzău, Oconei Cireş şi G. Prodanu— a judecat rol acţiunea în contencios făcută de d. profesor Grigore Forţu - contra actului administrativ de autoritate săvârşit de ministerul educaţiei iraţionale prin decizia de suspendare a d-sale din învăţământ. Reclamantul a arătat că măsura atacată e cu adevărat de prigoană fiind lipsită de orice justificare şi orice temei. In sprijinul acestui capăt de susţineri a învederat că atât de neserioase au fost periis ridicate contra d-sale, încât nici nu s’a urmat măcar vreun act de trimitere în judecată împotrivă-i! De asemenea a cerut să se constate că în această situaţie suspendarea e lipsită şi de orice fază legală. Curtea a anunţat pronunţarea pe Miercuri. Instigatori la desmăţ D, procuror Missir a deschis ori acţiune publică pentru ade- ' menire de minore şi instigaţie * * 1 la desmăiţ, contra patroanei de casă de perdiţie Ana Marcovici ' zisă Jidanca, din str. Vespas.'an ' nr. 13 bis şi a concubinului ei Mielu Ionescu zis Nenea. Ambii sunt învinuiţi că au „angajat” în serviciul lor... casnic pe o biată copilă, fugită de la părinţi, Elena Tudoran, pe care — după ce au batjocorit-o, — au constrâns-o să se prostituieze, pentru contul lor, până ce i-au minat sănătatea. Apoi au zvârlit-o pe uliţi. In stare de arest cei doi au fost trimişi în cercetarea d-lui judecător Lazaroneanu al cap. 2. Sfatul Ţării e asilat Parlamentului? înalta Cuarte de casaţie — colegiul preşedinţial — a fost sesizată joi cu o nouă cerere de a recunoaşte şi conferi calitatea de senator de drept. Petiţionar e d. Gh. Bârcă, din Chişinău (Str. Alexandru cel Bun nr. 117). Din petiţia d-sale, desprindem următoarele: „Din acte se constată că subsemnatul am fost deputat şi vice-preşedinte al „Sfatului Ţării” din Basarabia, care a votat Unirea acestei provincii, cu regatul României, apoi ales in cele nouă legislaturi (1919-1923), şi în fine proclamat ales şi in a zecea legislatură, de comisiunea centrală electorală în urma alegerilor parlamentare din 20 Decembrie 1937”. „Pe temeiul disp. art. 73 şi 74 din Constituţie şi art. 7 şi 8 din legea electorală, am onoare a vă uiga să binevoiţi a constata că subsemnatul am fost ales în unsprezece legislaturi şi să-mi recunoaşteţi calitatea de senator de drept, pentru următoarele motive: „Sfatul ţării a funcţionat ca for legislativ al fostei republici moldoveneşti, din Basarabia, atât în timpul cât fosta republică era independentă cât şi după data de 27 Martie 1918 când s’a votat unirea acestei provincii cu România, până la Noembrie 1918 când, ridicânduse condiţiunile sub cari se făcuse Unirea, funcţiunile acestui parlament provincial au încetat. „In calitate de fost preşedinte al Sfatului ţârii, d. Ion Inculeţ este astăzi senator de drept, în baza art. 73 al. 1. din Constituţie care a recunoscut astfel implicit — cum era şi firesc — caracterul legislativ al acestei adunări, pe baza votului căreia s-a făcut unirea Basarabiei. „De altfel, acest parlament provincial funcţionând în cadrul statului român, legislatura în „Sfatul ţării“ trebue luată în considerare, tot astfel cum pentru acordarea calităţii de senator de drept a celor aleşi in vechiul regat s’a ţinut seamă de legislaţiile din cari au făcut parte înainte de întregirea ţării. 1 _ „Cele nouă legislaturi expirate în cari am fost ales in Parlamentul României întregite şi în fine a zecea alegere — din 20 Decembrie 1937 — îmi dau dreptul şi fără legislatura Sfatului ţării la calitatea de sena- t tor de drept, dar pentru prestigiul instituţiunii istorice, socotesc că legislaţia aceasta trebue luată în consideraţie”. Iar înalta Curte se va pronunţa azi asupra acestei interesante sânte cereri şi probleme de drept. ÎM au fost fraude la Serviciul Intendenţei Universtăţii Am înregistrat la timp denunţul — şi cercetările ce au urmat — cu privire la fraudele şi neregulile ce s’ar fi semnalat în gestiunea administraţiei şi în serviciul intendenţei Universităţii din Bucureşti, de sub conducerea d-lui I. Farcaş. Ancheta a durat îndelung şi s’a făcut cu deosebită migală de d. jude in str. Mitulescu al cab. 4. Dosarul s’a trimis joi parchetului şi a fost clasat de prim procuror Al. Procop Dumitrescu stabilindu-se că denunţul e lipsit de orice temeiu şi că gestiunea e în perfectă regulă. Diverse C. Vasilescu Cantalup a făcut joi o nouă cerere de revizuire a procesului şi răspunderii sale în afacerea faimoasă a transferului. Trib. Ilfov s. IV a amânat pronunțarea pe azi. — D. jude cons. Enescu al cap. 3 a amânat pe azi, în continuare, cercetarea cazului evreului imigrat clandestin Iacob Cammer zis Cammer, din str. Calomfirescu 10. BARA“ REVISTA „UNIVERSUL COPIILOR“ Citi i amănunte în revista UNIVERSUL COPIILOR sau adresaţi-vă personal la redacţia revistei, str. Brezoianu 25. Tel. 33010 intre orele 11-13 a.m. şi 16-19 p.m. este un nou aparat pentru uscat rufele copiilor şi pe care-l oferă GRATUIT C cten dler SAMBATA, 15 IANUARIE Naşterea la Ipoteşti, lângă Botoşani, a lui Mihai Eminescu (1850). Ort.: Păr. Pavel Tibeul şi Ion Colibaşul. Cat.: Sf. Paul Pustnicul. Prot.: Mauru. , Evreesc: 13 Sevat 5638. Mahomedan : 13 Giui-Rade 1356. Răsăritul Soarelui 7,50; Apusul 16,58. SAMBATA, 15 IANUARIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30 . Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio - jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Două porci, de Josef Strauss; Fierarii satului de Seybold şi Idilă, de Lincke. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 13 . Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz (disc.) . Basme şi feerii. Scherzo din „Visul unei nopţi de vară“, de Mendelssohn (arch. simf. din Londra, dirij. de Thomas Beecham) ; „ Corul piticilor şi silfidelor din ..Damnaţiunea lui Faust“, de Berlioz (cor şi orch. Pasdeloup) ; Ucenicul vrăjitor,, de Dukas ( orch. . Conservatorului din Paris, dirij. de Caubert); Sirenele din „Nocturna“, de Debussy (orch. simf. Gramofon, dirij. de Piero Coppola) ; Ba mere l’oye, de Ravel (orch. Colonne, dirij. de Gabriel Pieme); Baba-Jaga din „Tablouri intr’o expoziţie“, de Mussorgsky (arch. simf. din Boston, dirij. de Serge , Kussovitzky). I 14.10 : Ora. Mersul vremii. Radio-jurnal. , 14.25 : Cântece vesele (discuri): Isabelita, rumba de Erlange şi Biguina, de Beauregard ; Fox, de Tomlin; Bună sara, frumoasă Doamnă, foxde Warren I şi Kati, fox de Busch; Fox, de , Freed şi Fox, de Loeb; Două val- Isuri de Marchand (voce ; Yvonne Printemps). 15 . Actualităţi străine; Radiofonice. 17 : Ora străjerilor. 1) Şuvoaiele, scenariu radiofonic de Sergiu Dumitrescu, interpretat de străjerii Şcolii primare de băieţi nr. 45 de sub direcţia d-lui Hanganu. 2) Ştiri străjereşti. [ 18 . Ora. Mersul vremii. 18.02: Muzică românească. Orchestra Victor Predescu: Romanţe şi Arii naţionale: 1) Cărăruia, cărăruie; 2) Hora din Ploeşti ; 3) Steluţa; 4) Hora din Severin ; Te-ai dus din cuibul unui vis, romanţă de Halm şi O horă; Vei plânge atunci, romanţă de Basile Lupu; Dragoste ce ai cu mine, cântec de Nicuşor Predescu; Cochetărie, vals de Mozet (vioară: Victor Fredescu) ; Ca să-ţi cânt dintr’o ghitară, romanţă de Nelle Manzatti ; Ochii care îmi sunt dragi, romanţă de Nelio Martini; Stau în poartă şi aştept poştaşul, de Vasilescu; Vasilică din Craiova,, de Popaacu-Poppu şi Cine-ţi bate noapte’n geam, de Doina Suchici; Hora şi Sârba. 19 . Ţară: Ovidiu Papadima. 19.15: Prezentări muzicale: Instrumentele Orchestrei simfonice. învăţământul unei biruinţe de Alex. Bădăuţă. 20.35 : Cântece româneşti. Alex. Bojenescu (canto) : Bagă Doamne luna’n nor, de Tib. Brediceanu ; Cine m’aude cântând, de Tiberiu Brediceanu; Ciobănaşul, de Simion Niculescu; Ciobănaş dela miori, de D. G. Kiriac : Gândul meu ş’a duanitate, de Emil Monţia; Sârbu, de Const. Brăiloiu. 21 : Limba română la examenul de capacitate, de prof. Th. Capidan. 21.15 : Orchestra de dans Radio, dirij. de Const. Bobcscu. (canto : Viorica Angliei): Vals. de Theo Mackben; Vis de amor, de Zacchini : Aşa se nasc visurile, de Jean DeVettre; Mathusalem, de Fred Candrix; Parfum, vals, de Leopold; Numai odată, de Scheming . O barcă se apleacă de Rene Merrier; Micul papagal, de Ravasini ; Amor şi primăvară, de Waldteufel; Dacă pleci, de Gruia; Rozabella, , de Zing Fray; Cântecul vidră- i gostiţilor, de Crémieux; In lumina lunei, de Billy Hill. 22.30 : Radio-jurnal: Sport. 22.45 : Concert de noapte al Orchestrei Sandu Marcu, transmis I de la restaurantul „Cina“. 23.45 : Jurnal pentru străinătate I în limba franceză şi germană. Paris, 1548 m. 182 kHz. 80 kw.— 21 : Pentru şcolari. 21.30: Conf. 22: Cronică. 22.15 : Melodii variate. 22.30: Teatru radiofonic. 23.10: Varietăţi. 23.50: Inf. 0.05 : Concert. 0.30: Plăci 0.45: Inf. 1: Concert de orchestră. Deutschlandsender. 1571 m. 191 kHz. 60 kw.— 17 : Concert de după amiază. 19: Muzică variată. 19.45: Sport. 20 : Inf., Meteor. 20.10 : Perpetuum mobile. Concert. 22 : Madame Butterfly“, operă de Puccini. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 21: Concert de muzică populară. 21.45: Radio - jurnal. 21.55: Conf. 22: Orchestră de dans. Budapesta, 549 m. 546 khz. 120 kw. — 17.15 : Povestiri. 18 : Conf. 19.30: Orchestră de țigani. 19.35: Conf. 20: „Văduva veselă“ operetă de Lehar. 22.30: Inf. 22.55: Orchestră de jazz. 23.40: Concert de orchestră. 1.05: Inf. Viena, 507 m. 592 kHz 150 kw.— 20.30: „Valsul perdut“ operetă de Stolz. 22.40: Concert de pian. 23.10: Inf., Meteor. Programul pentru mâine. 23.20: Conf. 23.30: Concert de orchestră. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20.20 : Concert de muzică militară. 21.20: Bratislava. 22: Brno. 23 : Sport. 23.15 : Plăci. 23.30: M. Ostrova. Belgrad. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. 20.30: Ora naţiunii. 21 : Concert coral . 21.30: Melodii populare. 22.40: Concert de orchestră. Roma, 713 kHz. 420,8 m.— 20.30: Muzică variată. 21 : Ora, Inf., Radiojurnal 21.20 : Cronică. 21.30: Muzică variată. 22- „Baiadera“, operetă de Kalman. 24: Radiojurnal. 0.15 : Muzică de dans. DUMINICA, 16 IANUARIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 333 kHz. 364,5 m. 12 kw. 7.30 . Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio - jurnal. Concert de dimneaţă (discuri) . Poveşti din pădurea vieneză şi Vals imperial, de Joh. Strauss . Uvertură la „Ţara surâsului“ de Lehar. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 9.55. Ora religioasă: I. Clopo Ite ; II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie; III. Predică de pr. Aurel Crăcinescu. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Orchestra Grigoraş Dinicu: Arii naţionale; Vals din „Cavalerul rozelor“, de R. Strauss; Preludiu şi Allegro’ de Pugnani-Kreisler; Ţi-am făcut iubite versuri, tango, de Stanciu; Ioane, Ioane şi Hora de la Leordeul; Te-ai dus din cuibul unui vis, romanţă, de Halm; Menuet, de Boccherini; Sârba lui Tănţica de Grigoraş Dinicu; Arii naţionale. 14.10 : Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. . 14.25 : Continuarea concertului: Vals, de Brahms; Frumoasa mea cu ochii verzi, romanţă, de Neile Manzatti şi Hora de la Văleni; O mică conversaţie, de Ochi Albi ; Arii naţionale. 14.45 : Ora veselă : Stroe şi Vasilache. 15: Sfaturi pentru gospodari. 15.15: Muzică românească: Bugeanu (armonică) şi Constantin (clarinet) ; Doina Sibiului; De-ar fi mândra unde-i luna; Doina Oltului; Tudoriţe nene; Ani naţionale. 15.10 : Alex. Lascarov Moldovanu : De vorbă cu sătenii. 18 . Ora. Mersul vremii. 18.02 : Concertul fanfarei Reg. de gardă „Minai Viteazul- cona. ue It. Giuganu: S’aude garda, mars, de Giugariu; Ranauntuere saiu.ui, vals, de Josef Strauss; Uvertura la „Tannhauser“, de Wagner ; Rapsodia română de Mărgacues, cu Potpuriu din „Ţara surâsului“, de Lenar“; hunul Zenor, de Giu Iganu. 19 : Actualităţi medicale. 19.15 : Muzică de cans (discuri) : Doua pasaofobie, de otremo: Treci fără sa ma vezi de Hesse; Numai odată, de Benatzky; Potpuriu de vasuri, de Robrecni; De ce nu Plangi cu mine când eu plâng, de Serpan (voce: Petre Aiexanului şi Pavi un noa ta batistă, de Viilnov (voce: Mia Bruiaj, Vas spaniol şi Pasorohe, de Luccnesi. 19 45 : Ora naţiunii. 20: Corul Asoc. învăţătorilor, cond. de N. Oancea: De trei ani umblu călare de Anastasescu : In temeiul codrului, de N. Oancea; lueana: Le ano, fa ! pe Bacii: ; Ţarina, de Nicodem Ganea; Foaie verde foi tiu'tun, de N. Oancea; Priveşte de sus, de Beethoven. 20J.J. Teatru: „idectra", de Sofocle. Prologul: prof. N. Herescu. Disinouţia : Electra: Maria Mohor; Hrisotemis: Lilly Carandino; Olitemnestra: Során® Topa; Conducătoarea conDui: Eug Zaharia; Oresce: Alex. Critico; Străinul : Dem. Psatta; Egist: Al. Micric. Muzică : Paul Constantinescu. Regia artistică: Victor Bumbeşti. Regia tehnică: Al. Lohan. 21.30 : Muzică de dans (discuri): Paso doble, de Soner și Tango, de Canaro; Fox, de Gordon şi Fox, de Friend; Bonboane vieneze şi Viaţă de artist, valsuri de Joh. Strauss; Rumba şi Conga, de Vazquez; Două foxtroturi, de Clinton 22 : Radio- jurnal. 22.10: Seară de operetă: Orchestra Radio, dirij. de Const. Bobescu: (solişti: d-ra Felicia Volănescu şi G. Stefanovici) ; Selecţiuni din opereta „Geisha“ de Sidney. 22.30: Rezultatele sportive, de Radu Vasilescu. 22.45 : Continuarea concertului din operete : Uvertura la „Boccaccio“, de Suppé; Duet din „Văduva veselă“, de Lehar(solişti: d-na Em. Guţiani şi G. Stefanovici); Farmecul unui vals, de Oscar Strauss (solist: G. Stefanovici); Arie din „Eva“, de Lehar (solistă: d-ra Felicia Volănescu) ; Duet din „Vânzătorul de pasări“, de Zeller (solişti: d-ra Felicia Volănescu şi G. Ştefanovici); Uvertură la Orfeu in Infern de Offenbach; Arie din „Vagabonzii“, de Ziehrer (solist: G. Stefanovici) ; Potpuriu din opereta „Bajadera“, de Kalman. Paris, 1648 m. 182 kHz. 80 kw.— 21: Radiojurnal. 21.30: Concert de orchestră. 22: Cronică. 22.15 : Melodii variate. 22.30: Concert simfonic. 0.30: Inf. 0.45: Ora. 1; Concert de orchestră. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 17: Concert de după amiază. 18.15 : Suită radiofonică. 19: Muzică ușoară. 20 : Inf., Meteor. 20.45: Sport. 21 : Anul muzical. Concert. 23: Meteor, Inf., Sport. 23.30: Orchestră de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 18: Concert de orchestră. 20: Teatru radiofonic 20.30: Plăci. 21.40: Revistă politică. 21.50 : Radiojurnal. 22: Sport. 22.15: Muzică variată. 23: Recital de canto. 23.25: Muzică de cameră. 23.50 : Inf., Radiojurnal. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18.40: Seară variată. 20.50: Sport. 21 : Concert de orchestră. 22.25: Inf. 22.50: Orchestră de țigani. 23.45: Concert de orchetră. 1.05 : Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. 20.35 : Concert de seară. 22.35 : Plăci. 23.10 : Inf. Programul pentru mâine. Sport. 23.30: Reportaj. 23.45: Inf. 23.50: Orchestră de dans. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 20,10: Conf. 20,25: Tablouri din Praga. 21,20: M. Ostrava. 22: Concert simfonic. 23: Inf., Sport. 23,20: Plăci. 23,35: Muzcă de dans. Roma, 713 kHz. 420 8 m. — 20,47: Concurs radofonic. 21 : Ora, Inf., Radiojurnal. 21,20: Conf. 21,30 : Muzică variată. 22: Concert de orchestră. 22.50: Conf. 23: Concert de vioară. 23.46: Muzică de dans. 24: Radiojurnal. 0.15: Muzică de dans.XXXX XXX lui. S’a descoperit o nouă stea Londra, 13 (Radio-Central). — Corespondentul din Cicago al , ziarului „Daily Herald” anunță că astronomul Struwe, de la observatorul Jerkers, a descoperit o nouă stea, care întrece în mărime toate stelele descoperite până acum. După măsurătorile savantului, această stea se află la o depărtare de pământ de 20 ori mai mare decât depărtarea dintre pământ și soare. Circonferința acestei stele este de trei mii de ori mai mare decât a soarelui. Această stea a fost numită „Episolon Aurigae”. Cea mai mare stea cunoscută până acum era steaua „Antarie” care are un volum de 20 mii ori mai mare decât același soare Noua stea descoperită are un volum de 27 mii ori mai mare ca soarele. Preţul abonamentului la ziarul UNIVIdKSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni M 200 pe 3 luni UNIVERSUL Ţăranii în politică şiSEPPedia pag. 3a mentale o parte importantă ! Pe acest teren şi cu aceste din voturile ţărăneşti, supralicitaţia în făgădueii de satisfaceri colective locale, ca de exemplu, o nouă expropriere dacă mai e vreun crâmpei de moşie prin împrejurimi, scutire de amenzi şcolare şi silvice, reduceri de impozite şi de preţuri, păşunat în pădurile statului şi altele de acest fel. Al doiea mijloc mai sigur, mai eftin, dar mai greu de mânuit este miticismul ţărănesc, pus in slujba unei grupări politice, începutul experienţei cu votul universal la noi s’a făcut, prin această formă a misticsmului In jurul unui om transformat de imaginaţia populară în fiinţă supranaturală. Persoana d-lui mareşal Averescu, înconjurată de aureola victoriei în războiu, a fost primul nucleu al legendei politice populare româneşti. Ţărănimea noastră complet străină de toată ideologia şi frazeolgia democratică modernă, când e îndemnată să-şi dea votul după cum îi spune inca şi nu după cum îi porunceşte administraţia, ea devine romantică şi vorba lui Eminescu, gândeşte în basme , vorbeşte in poezie. Misticismul religios al ţăranului, tradus în termeni politici şi pus în practică sub forma unui guvern de oameni ca toţi oamenii şi cu o administraţie ca toate administraţiile noastre, devine numaidecât o deziluzie şi face loc la sate politicei de calcul şi de interese. Aşa se explică de ce curentul formidabil pentru d. mareşal Averescu n’a supravieţuit unei scurte guvernări de doi ani, iar liberalii cari nu aveau decât cadre, au putut guverna cu majorităţi parlamentare până la 1928. Ţărănişti cu toate avantajele pe care le aveau de la însuşi numele lor şi de la talentul şi înfăţişarea şefului lor d. Ion Mihalac’ne, ’ n’au putut crea o mistică irezistbilă în favoarea lor. Ei s’au prezentat ţăranilor ca reprezentanţi ai intereselor rurale pe baza unui program de înfăptuiri pozitive privind atât interesele locale cât şi interesele generale de clasă ţărănească. In această formă de democraţie apuseană, partidul ţărănist chiar şi după unirea lui cu naţionalii ardeleni, era oblgat să rămâe un partid de cadre, accesibil în inima ţâţânilor, numai prin locoduelile de satisfacţi locale şi prin legăturile cu reprezentanţii locali ai partidului. A. CORTEANU mijloace, ţărănismul politic era lesne concurat de toate celelalte partide, căci nici unul nu se considera oprit de doctrina lui, de la anumite angajamente din cari ţărăniştii ar fi putut face un monopol de partid. Aşa se explică faptul că de la 1928 încoace, partidele devenind toate partie de cadre, lupta intre ele s’a făcut prin supralicitare faţă de ţărani. Cear- ta din presă, din întruniri şi din parlament s’a dus mai cu seamă asupra punctulu de a se şti cine a propus mai întâi o reformă îndrăzneaţă, nu cine e pentru şi cine e contra şi pentru ce motive. , Aşa s-a întâmplat cu legea conversiunii, cu devalorizarea monedei, cu desfiinţarea prestaţiilor pentru drumurile locale, etc. Situaţia partidelor de cadre a început a deveni foarte grea din cauză că ţărănimea se înmulţeşte şi sărăceşte în măsura în care sporeşte numărul ei. Satisfacţiile locale pe cari le mai pot făgădui partidele, sunt din ce în ce mai mărunte şi mai banale prin deasa lor repetiţie. Odată ce nu se poate făgădui pământ din belşug, tot restul nu are valoare. Aceleaşi scutiri de dări şi de amenzi, aceleaşi ertări de datorii, aceleaşi păşunări în pădurile statuii, aceleaşi defrişări de păduri, aceleaşi islazuri, etc., au devenit, de zece ani încoace, o muzică prea cunoscută care face sceptici pe ţărani şi creiază in mijlocul lor clasa speculanţilor politici. Dat fiind fenomenul natural al suprapopulaţiei ruralei şi al înmulţire! continui a ţăranilor, toate partidele politice sunt obligate să fievie sterile şi demagogice, fiindcă , soluţia problemei nu stă în mâna lor. Char în măsura în care ele ar putea influenţa desfăşurarea in bine a crizei de creştere, de care dă semne vădite poporul nostru, ele sunt oprite de interesele lor electorale să lucreze. In aceste condiţii nu este de mirare că cea de a doua metodă de a căpăta voturile ţărăneşti, misticismul, a revenit la modă. Nici misticismul dictatorial nu are mai multe mijloace de a îndrepta o situaţie în care intră factori naturali necunoscuţi şi nestudiaţi. El poate însă face mai mult rău decât chiar democraţia demagogică. arion in personalul misterului muncă şi al astralor sociale Domnul prof. Gh. Cuza, ministrul muncii şi asigurărilor sociale, a semnat joi deciziile pentru numirile şi înlocuirile următorilor funcţionari pendinte de ministerul muncii şi casa centrală a asigurărilor sociale: D-na dr. Pătu Alexandrina, în locul d-lui dr. S. Goliger; d-na dr. Georges T. Ana, în locul d-lui dr. Sperling T; dr. Constantinescu Marius, în locul d-lui dr. Dorian Smil; dr. Teodorescu A. T. în locul d-lui dr. Rosman I.; dr. Trufaș Constantin, în locul d-lui dr. Smitzer I.; dr. Popescu Jean, in locul d-lui dr. Meitzer V.; d-na dr. Lăzărescu Victoria, în locul d-nei dr. Moses A.; d-na dr. Cojan Ecaterina, în locul d-nei dr. Tatarschi S.; d-na dr. Jianu Maneta, în locul d-nei dr. Voinea Bocur Eugenia; dr. loan Matei, in locul d-lui dr. Leo Molnar; dr Dimitrie Hortopanu, în locul d-lui dr. Spitzer I.; dr. Mocofănescu Traian, în locul d-lui Lupu Avram; dr. Demetrescu Constantin, în locul d-lui dr. Manoliu Mendelbaum; dr. Alecu Gh. Bănică, in locul d-lui dr. Dumitrescu Brăila; dr. Gh. Niculescu-plutonier, in locul d-lui dr. Eschimazi Heineric; d-na dr. Maria Orăşanu, în locul d-nei Bardoczi Elisabeta; dr. Titu Cureleanu, în locul d-lui dr. Aurelian Vlăjeni; dr. Ioan Șerbănescu, în locul d-nei dr. Ana Brener; dr. Gheorghe Chiriacescu, în locul d-lui dr. Em. Doina Cohen; dr. Virgil Zigura, în locul d-lui dr. Sanielevici; d-ra dr. Magdalena Staracu la dispensarul 4 Bucureşti; d-na Maria I. Antoniu, farmacistă Casa asig. Bacău; d-ra Florica Gh. Obreja, la casa asig. sociale Iaşi; d. Alexandru Pascu, farmacist-şef la casa asig. soc Bucureşti; d. Stan Dima, impiegat stagiar în locul d-lui Gh. Vulpescu, la casa de asigurări Bucureşti; dr. Breţeanu Adrian, la casa asig. Piatra Neamţ; dr. Gh. Trandafirescu, în locul d-lui dr. Moritz Marcovici; d-ra Eugenia Năsăudeanu, ajutor contabil de C asig. Bucureşti; d-na Ana Sandu, farmacistă, în locul d-nei Grossu Frida, la dispensarul nr. 4; d-ra Filofteia ■ Berechet, în locul d-nei Weisbergher Irina, idem; d. Alexan,dru Petrescu, in locul d-lui Co- Ijocaru Samuel; d. dr. Anton Do- I brescu, in locul d-nei dr. Jeniu Vasilescu; d. Valeriu Pescaru, ■ impiegat, ofic. asig. soc. Focișani; dr. Aurel Atanasiu, medicşef, in locul d-lui dr. N. Ruban; d-na dr. Stela Cristescu, în lo- cul d-lui dr. Habat; d. dr. V. Creţulescu, in locul d-lui dr. C. Herer; d-ra Florica Mânecuţă, la casa asig. sociale Bucureşti; d-na Maria Hargel, in locul d-nei Hama; d. Coroiu Victor la disp. cas. asg. Iaşi; d-na Roma Francisca, la disp. „Albert Thomas” Bucureşti. ROMÂNIZAREA SINDICATELOR PROFESIONALE-SOCIALSTE Muncitorii şi funcţionarii par- ticular români din sindicatele socialiste, dându-şi în sfârşit seama de pericolul ce-i ameninţă rămânând mai departe în asociaţiile comuniste, au pornit o lăudabilă campanie pentru românizarea acestor sindicate. Iniţiatorii au lansat următorul apel: Un grup de funcţionari particulari români-creştini, în frunte cu d. I. Popescu-Muscel fost conducător al Federaţie’’ Sindicatelor de funcţionari particulari din România cu sediul în str. Lipscani nr. 26, afiliată Confederaţiei generale a muncii, cu sediul în str. Izvor 37, au luat iniţiativa unei acţiuni energice pentru naţionalizarea şi româ- nizarea sindicatelor profesionale. Sindicatele profesionale actuale, atât de funcţionari particulari cât şi de lucrători, sunt conduse de elemente în majoritatea lor străine de neam şi ţară, precum şi de câţiva români cari caută să-şi ducă la îndeplinire poruncile partidelor: Social Democrat şi Social Unitarist «?( româneşte „comunist"). Aceşti conducători au cu toţii interesul să întreţină o atmosferă de agitaţie şi încordare în rândurile muncitorilor intelectuali şi manuali, prielnică scopului lor de anarhizare a maselor muncitoreşti înşelând astfel buna credinţă şi cinstea membrilor sindicatelor compromiţând raporturile dintre salariaţi şi patroni — cari ar trebui să fie din cele mai bune — ca astfel să se poată asigura o deplină şi înaltă înţelegere socială. Pentru înfăptuirea acestui înalt comandament naţional şi românesc, sunt rugaţi toţi funcţionarii particulari şi lucrătorii cari simt într’adevăr româneşte şi vor să fie stăpâni la ei acasă, să adere la această acţiune de naţionalizare a sindicatelor profesionale. Adeziunile vor fi adresate d-lui I. Popescu-Muscel, preşedintele comitetului de iniţiativă pentru naţionalizarea sindicatelor profesionale, str. Braziliei nr. 11 Bucureşi III. ’ . . Anul al 55-lea Nr. 15 Duminică 16 Ianuarie 1933 Conferinţa tripartită de la Budapesta (Urmare din pag. I) austro-ungară a avut loc la Roma în Mai 1936, cea de a doua, în Noembrie 1936, la Viena. Conferinţa, care s-a terminat deunăzi la Budapesta, este a treia dintre aceste consfătuiri. Comunicatul amănunţit, care a adus la cunoştinţa opiniei internaţionale rezultatele conferinţei, constată o înţelegere desăvârşită între semnatarii protocoalelor române asupra câtorva chestiuni esenţiale: miniştrii italieni, austriaci şi maghiari sunt de acord spre a constata funcţionarea satisfăcătoare a protocoalelor de la Roma şi a continua cooperarea lor pe această bază. Această acţiune comună nu este însă izolată. Colaborarea italo-austro-ungară se încadrează complet astăzi în politica axei Roma-Berlin. Diplomaţia italiană a insistat desigur, la conferinţa din Budapesta, spre a netezi asperităţile dintre Viena şi Berlin şi a menţine Austria pe linia colaborării cu Germania, consacrată de de convenţia austro-germană, din 11 iulie 1936. Pe cale de consecinţă, Austria şi Ungaria aderează, în întregime şi public, la pactul anti-comunist italo-germano-japonez. In fine, cele două ţări au hotărît să recunoască legitimitatea guvernului spaniol al generalului Franco. Diplomaţia italiană n’a izbutit să determine însă Austria şi Ungaria să se retragă din Liga Naţiunilor. Lucrul este oarecum natural, căci instituţia de la Geneva a avut un rol hotărîtor în reconstrucţia financiară a celor două ţări. Ele însă fac Romei o concesiune importantă, care pregăteşte terenul unei viitoare retrageri din Ligă: dacă Societatea Naţiunilor va susţine o ideologie contrară axei Roma - Berlin, Austria şi Ungaria îşi rezervă dreptul de a reexamina calitatea lor de State membre ale Ligii. In afară de aceste deciziuni de ordin general, conferinţa dela Budapesta a luat două hotărîri, care interesează de aproape Mica înţelegere, în general, şi România, în special: Reprezentanţii Austriei şi Italiei recunosc din nou deplina paritate de drepturi a Ungariei, în materie militară. Ei fac însă un pas decisiv înainte, atunci când declară că „cele trei guverne consideră necesară imediata realizare a acestor principii“. In al doilea rând, reprezentanţii Italiei şi Austriei îşi mărturisesc public interesul, cu care urmăresc desvoltarea raporturilor dintre Ungaria şi România şi îşi exprimă speranţa că un rezultat satisfăcător al negocierilor dintre Ungaria şi România va contribui la consolidarea păcii în Europa dunăreană. Vom examina, ulerior, în amănunte aceste două probleme. In încheere, trebue să constatăm însă că două chestiuni esenţiale, care de aproape douăzeci de ani preocupă cancelariile Micii Înţelegeri, au fost puse, de conferinţa de la Budapesta, pe planul actualităţii imediate : problema reînarmării Ungariei şi, într-o formă indirectă, problema minorităţilor maghiare din România. Niciodată mai mult decât acum, faţă de acest epilog al conferinţei din Budapesta, nu va fi nevoie de mai multă solidaritate şi de o mai exactă apreciere a situaţiei din partea cancelariilor Micii înțelegeri. Recensămintele (Urmare dira pagina î-an cinos, fiind sporit, iar al evreilor micşorat şi asemenea mincinos. De fapt se întâmplă deandoasele : nici minoritarii nu sunt câţi se străduesc ei să arate străinătăţii binevoitoare lor şi rău informată de către noi, nici evreii nu sunt aşa de micşoraţi cum vor ei să arate lumii. Fără a mai discuta asupra numărului celor „încetăţeniţi” prin „fraudă” după cum zice comunicatul oficial, este destul să arăt că de la 1912 până la 1930 — in scurgerea a 18 ani —populaţia evreească din ve- [ chiul regat, arătată de recen- jsământul din 1930, a sporit cu 10.914 suflete (!), Israel nu mai piteşte ! Cum este cu putinţă o asemenea bătae de joc oficială ? Cum se poate admite asemenea neputinţă ? Cheia ne-o dă însuşi biroul Institutului de statistică. Acolo, unde se dospeşte oficializarea fiinţei statului, funcţionarii sunt evrei şi maghiari. Lista cu numele lor a fost reprodusă chiar aci. Prin urmare, străinii de neam şi de lege cu sufletul atât de îndepărtat de cel românesc, sunt însărcinaţi cu verificarea, intabularea, calcularea, întocmirea de statistici. Pecetea direcţiei româneşti nu face decât să întărească lucrările adunate de un personal străin în toate privinţele. Şi atunci de ce să ne mai mirăm de procesul nefiresc al măririi populaţiei minoritare şi al scăderii celei evreeşti? Şi una şi, din păcate, susţinută vimului şi totdeodată folositoare propagandei minunat dusă, împotriva noastră de străini, şi, din păcate, susţinută vinovat de românii cari au închis ochii acolo unde trebuia să fie holbaţi. Iată de ce bunăvoinţa unora faţă de „invadatori“, aşa cum i-a numit Suveranul, în declaraţiile demne făcute presei engleze, au dat naştere la noi naţionalismului care se desfăşoară de câtăva vreme şi care nu este altceva decât simţământul de conservare. Şi ceea ce a supărat nerăuvoitorii voştri este faptul că deşi s'a stricat mult aici, nimic nu s’a clintit din loc, nu s’a făcut nici o vărsare de sânge, nu s’a năruit tara. Dacă ni se va r°f’iza de către unii cele de cari avem nevoe, se vor găsi alţii să le ia locul. Când eşti tara nedreptul tău, n’ai de ce să te temi. ( Emanuil Hagi Mosco In atenţia dlui ministru al justiţiei Situaţia unor magistraţi nedreptăţiţi S’a scris în atâtea rânduri despre situaţia materială atât de precară, în care se găseşte magistratura Toate guvernele au recunoscut insuficienţa salariilor, dar nici unul nu s’a grăbit să aducă vreo îmbunătăţire reală Legea pentru acordarea gradaţiilor constitue doar un paliativ ,căci nu se poate susţine serios că un spor de 1200 lei lunar, din care se fac reţinerile respective, acordat după cinci ani vechime în grad, ar putea reprezenta, cu adevărat o îmbunătăţire. Dar chiar şi această lege creiază situaţii nedrepte pentru o categorie de magistraţi, asupra cărora chemăm atenţia guvernului: e vorba de judecătorii şi de procurorii care în 1932 împliniseră stagiul de şase ani, şi conform legii de organizare judecătorească de atunci, aveau dreptul să fie avansaţi pe loc la gradul de preşedinte de tribunal Parte din ei au şi fost avansaţi în prima mişcare din acel an şi până să se întrunească din nou Consiliul legislativ, a prins tot mai mult teren opunerea celor cari nu vedeau cu ochi buni asemenea avansări, aşa că au fost sistate. Pe aceşti magistraţi legea pentru acordarea gradaţiilor îi găseşte astfel cu zece ani vechime în grad, şi face din el o categorie aparte, dispunând a li se dă prima gradaţie la 1 Aprilie 1936, a doua la 1 Aprilie 1937, iar a treia după cinci ani dela această dată, adică... la 1 Aprililie 1942. Aceiaşi lege însă dispune ca judecătorilor aflaţi în grad de preşedinte, să li se acorde a treia gradaţie la 1 Aprilie 1938! Astfel că se ajunge la situaţia ca judecători şi procurori din aceeaşi serie să fie salarizaţi în chip diferit. Evident, cei neavansaţi nu au nici o vină că au rămas în această situaţie, şi n’au înţeles să tulbure în nici un mod hotărîrea forurilor respective. E nedrept totuşi să fie lăsaţi în suferinţă, mai ales că faţă de numărul lor restrâns, suma necesară n'ar putea conta ca o sarcină pentru buget Situaţia este prea vădit nedreaptă; nu ne îndoim de aceea că semnalarea va avea ecoul cuvenit la actualul ministru, care, ca fost magistrat, se va grăbi să o îndrepte cunoscute fiind sentimentele d-sale pentru profesiunea în care s’a încadrat atât de demn şi de frumos cândva, şi pe care îşi propune să o îndrumeze astăzi spre binele și strălucirea ei, • 'V, nd. .