Universul, februarie 1938 (Anul 55, nr. 46-58)
1938-02-16 / nr. 46
. MURAREI „FRANCO-53MA“" Secţiunea A. M. „Universul“ Bucureşti. Crivţei 23 Trimiţând direct acestei societăţi lei 160 , pentru două asigurări noi de câte 20.000 lei, veţi primi : 1) O poliţă de asigurare de 20.000 lei, cu 9 numere pentru tragerile lunare de lei 20.000, lei 4.000, lei 2.000 şi lei 500. La această poliţă se acordă chiar de la prima rată: lUn frumos PORTOFEL-POTCOAVA (Mociorniţa) Iar la achitarea ratei a 12-a lunare O CASSETĂ DE BANI „FICHET“ ! 2) O poliţă de asigurare de lei 20.000, cu 9 numere pentru tragerile lunare de 20.000 lei, 4.000 lei şi 2.000 lei. La această poliţă se acordă la achitarea ratei a 4-a lunare: ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE într’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare : UN SERVICIU DE 6 DE METAL FIN PĂHĂRUŢE CIZELAT Intr’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătase. N.B. 1) Pentru lunile următoare veţi trimite numai lei 152 pentru ambele poliţe. 2) Cine doreşte numai asigurarea cu portofel şi casseta de bani va trimite numai lei 84 in luna la şi lei 76 în lunile următoare. 3) Cine doreşte numai asigurarea cu casseta cu linguriţe şi casseta cu păhăruţe va trimite numai lei 76. TRAGEREA LA 15 FEBRUARIE a. c. ARTISTICE- CULTURALE „Duduca Sevastiţa“ la teatrul german din Sibiu 1f Comedia a„lui Ion Sto-Giorggiu „Duduca Sevastiţa“ care s-a jucat până acum cu succes pe scenele teatrelor dim Hamburg, Weimiar, Jena şi Cluj, va fi reprezentată în seara de 17 c. la Sibiu, de către trupa teatrului German din România. Ajutonul, care a fost invitat, va lua parte la premieră. POFTĂ BUNĂ LA TANASE Revista Poftă bună la Tănase nu va mai putea fi văzută de publicul bucureştean decât două săptămâni, căci la 2 Martie c., compania Cărăbuş porneşte într’un turneu în toată ţara. Formidabilul realizator şi inegalabilul animator care este d. C. Tănase va porni in fruntea companiei sale să răspândească veselia în tot cuprinsul României. In fruntea companiei se află: minunata Mia Apostolescu, cântăreaţă de mari resurse, Liana Mihăilescu, îndrăcită Nuţi Pantazi, graţioasa Jojon Pavelescu, talentata Elena Burmaz, fermecătoarea Vivette Popescu, adorabila Bombomica Grozea şi d-nii Al. Giurgariu, comicul de mari posibilităţi, N. Roman, inventiv şi consacrat, Ion Dinescu, G. Trestian, Călin Botez, Ion Amtomescu şi admirabilii Stroe şi Vasilache’. Poftă bună la Tănase mai poate fi văzută numai două săptămâni în fiecare seară la orele 9 şi Joia, Sâmbăta, Duminica şi sărbătorile în matineu la orele 3. Duminică 20 Februarie la ora 10 dim. va fi un minunat spectacol pentru copii şi tineret intitulat Festivalul bobocilor. Bilete la cassa teatrului. Telefon 3:55.03. - DE LA STUDIO Toate matineurile cu piesa „Merele de aur’’ — inclusiv cele de Duminică — se dau cu preţuri reduse, reprezentaţiile acestei piese fiind hărăzite tineretului şi copiilor. Teatrul Ligii Culturale --------1 Miercuri, 16 Februarie cu ora 9 seara, va fi premiera piesei „Rudele“, comedie in 3 acte de d. profesor Nicolae Iorga. In rolurile principale: V. Brefceanu, P. Ştefănescu, Cezar Teodoru, Ion Focşăneanu şi d-nele: Luky Diaconescu, Carmen Georgescu, Evelin Efstate şi Cecilia Bărbulescu, Direcţia de scenă: D. Ion Bahighian. Decorurile sunt semnate de d. Traian Cornescu. EXPOZIŢIA MARIA CRELSOIU i '■nun» ii—Printre manifestările plastice din luna Februarie expoziţia d-şoarei Maria Chelsoiu din sala „Ileana” (Cartea Românească), reprezintă un eveniment artistic de seamă. Deşi foarte tânără, expozanta, aduce o bogată serie de aquarele, case, peisagii şi biserici din regiunea de deal şi in deosebi din Vălenii de Munte şi împrejurimi, realizate cu artă şi sensibilitate deosebită. Desenul tras cu rigurozitate, coloritul viu, jocul umbrelor şi al luminii, maniera absolut proprie cu care au fost realizate pânzele şi gingăşia femenină ce radiază din ele, constituesc un adevărat regal de artă,, care încântă ochiul şi sufletul. Expoziţia rămâne deschisă numai până la 17 Februarie. .. Băltiri Marele bal anual al societăţii „Principele Mircea“ va fi Sâmbătă 26 Februarie din saloanele „Arta“, în str. Batiştei 14. Asociaţia magistraţilor şi avocaţilor (A. M. A.) dă joi seara în saloanele Cercului Militar, balul său anual. Biletele la secretariatul A. M. A şi la membrii asociaţiei. 1 CONFERINŢE :r. dr. Dan Berceanu, conferenţiar universitar, va vorbi Miercuri 16 c. la ora 6 d. a. în sala „Dalles“ despre „Condiţiunile defectuoase ale căsătoriei moderne şi consecinţele sale asupra degenerării individului“. Conferinţa face parte din ciclul asociaţiei „Gândirea europeană“. Biletele se găsesc la agenţia Jean Feder. „ D. dr. Ion Cantacuzino va vorbi Vineri 18 c. la ora 6 d. a. în sala „Dalles“ despre ,Destinul omului de mâine“. Conferinţa face parte din ciclul „Omul de om, omul de mâine“ organizat de asociaţia „Gândirea europeană“. Biletele se găsesc la agenția Jean Feder. Biblioteca „Satul“ D. Andrei Udrea are mare dragoste faţă de satul românesc. D-sa tipăreşte, în Capitală, o revistă numai pentru săteni — „Satul“ — pe care o trimite, contra unui mic abonament şi chiar fără acesta, tuturor celor cari i-o cer. A înfiinţat şi o bibliotecă pentru săteni, „Satul“, şi a tipărit patru cărţi de folos sătenilor. Primul volum al bibliotecii „Satul“ e intitulat „Plante de leac“, de ing. agr. rasp. g-ral D. M. Teodora; nr. 2 „Chiot către neamul meu“, poezii, fabule şi vorbe cu tâlc, de Vasile Militaru; nr. 3 „Rezervistul de la compania I-a“, pagini de război, de locat. Paul Epureanu şi nr. 4 „Jocurile noastre naţionale“, cu 42 fotografii, de G. T. Niculescu-Varone. Cărţi pentru săteni, lată ce se cere scriitorilor noştri cu dragoste de ţară şi sub acest raport biblioteca „Satul” a d-lui Andrei Udrea merită toată luarea în seamă. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reinoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. Rece nu s’a putut asculta radio în noapteai de 25 Ianuarie ? In noaptea de 25 Ianuarie cor, aparatele de radio din Europa sufereau deodată o sincopă: audiţiile slăbeau la minim şi o serie de paraziţi atmosferici excepţional de puternici îşi făceau apariţia. Cauza? Minunata auroră polară care a luminat în noaptea aceea aproape tot continentul european. Există deci o ţesătură intre aurorele polare şi recepţiile radiofonice. Această legătură este examinată pe larg într’un articol interesant publicat în ultimul număr din „Radio-Unversul“. Cereţi astăzi „Radio- Universul“, la toate chioşcurile. Veţi avea cele mai bune informaţii, sfaturi tehnice şi programe. Un exemplar 5 lei pretutindeni. -----“'. Got&TrohM* MARȚI, 15 FEBRUARIE Nașterea împăratului Constantin cel Mare (Sfântul Constantin) la Nissium (actual Nis din Serbia) (247) Ort.: Sfântul Apostol Onesim (95). Cat.: Sf. Faustin ( 134). Prot.: Formosu. Evreesc: 14 Adar 5698. Micul Purim. Mahomedan : 14 Giul-Hege 1356. * Răsăritul soarelui 7,19: Apusul 17,42 ; 0htdc4: MARȚI, 15 FEBRUARIE RADIO - BUCUREȘTI 823 kHz., 364.5 m., 12 kw. RADIO - ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. 6,30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineață (discuri) : Vals de Lincke și Vals de Richard: Potpuriu de şlagăre de Spoliansky. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 : Ora. Culturale. Sport. Cota apelor Dunării. 13.15: Concert de prânz. Orchestra Jean Sibiceanu. (voce: Cristian Vasile) . Suită de jocuri populare din Ardeal şi Banat, aranjate de Brediceanu; Rapsodia română, aranjată de George Fotino ; Tangoul tristeţe! de Theodor Sibiceanu; Vals lent de Ut. col. C. Paraschivescu ; Romanţe şi Arii populare ; Te-am înşelat şi-mi pare rău, tango de Vasilescu ; Hore moldoveneşti şi olteneşti. 14.10 . Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio-jurnal. 14.30 : Continuarea concertului serii naţionale ; Dacă am fi împreună, de Mircea Alexe; Joc ţărănesc de Const. Dumitrescu ; La pârleazul din ogradă, cântec românesc de Al. Bojenescu; Jocuri populare. 15 : Actualităţi străine . Radiofonice. 18 : Ora. Mersul vremii. 18.05 : Poşta technical 18.20 : Figuri de compozitori: Massenet (discuri) ; Preludiulact. I din „Weither“ (arch. simf. dirij. de Coppola); Meditaţie din „Thais“ (vioară : Mischa Elman) ; Arie din „Cidul“ (voce : Joseph Schmidt) ; Balet din „Herodiade“ (orch. simf. dirij. de Cloez) ; Scene alsaciene, suită (arch. simf. dirij. de Coppola). 19: Actualităţi ştiinţifice. RADIO ROMANIA 19.15—19.40 : Muzică românească (discuri) ; Ca la Făgăraş şi Căluşăreasca ; Inşiraţi-vă mărgele de Ştefănescu şi Cântecul raţei de Chiriac (voce : Al. Lupescu) ; Jos pe Mureş de Borgovan şi S’aide mândruţe de Chiriac (voce: G. Folescu) ; Sârba din Vălenii de Munte şi Hora de la Găvana. RADIO BUCUREŞTI 19.15: Muzică de cameră : Quintet cu pian de Mozart; (Th. Rogalski pian şi Asoc. de suflători Radio). RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 19.40: Actualităţi italiene, de prof. Alex. Marcu. 20 . Concert coral. Sextetul Cotroceni cond. de I. Peiu; Cântec de leagăn de Ionel Brătianu ; Dor de crâng de Filip Lazăr; Sus opincă de Vidu; Maria, neichii Marie de N. Lungu ; Mândruliţă din cel sat de Teodorescu ; Dor de casă de Croitorii; Arcuşul lui Ştefan de Vidu. 20.25: Beniamino Gigli cântă (discuri) : Arii din „Boema“ de Puccini şi „Faust“ de Gounod: Mai trist de Crescenzo şi Cântec de Rimsky-Korsakoff. 20.40: Muzică cehoslovacă : Concert simfonic al Orchestrei Radio. I dirij. de Bruno Pleier, Directorul Filarmonicei din Karlovy Vary (Cehoslovacia) ; Vatra mea, uvertură de Dvorak; Visehrad, poem simfonic din ciclul „Patria mea“ de Smetana; Suita pentru orchestră de Julia Reisserova. 21.25 : Radiaţiuni emise de creerul omului de prof. Chr. Musceleanu. 21.40 : Arii din opere slave. D-na Ludmila Slatin (Belgrad) acomp. de orchestra Radio : Rimsky-Korsakoff : a) Arie din opera „Sadko“; b) Arie din opera „Snckurotschka"; Arie din opera „Zulumkar“ de Krstici; Arie din opera „Casanova“ de Rozicki. 22 . Continuarea concertului simfonic : Sonatina după cântece haiducești de Novak; Suita cehă de J. Maslo. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte al Orchestrei Sandu Marcu, transmis de la restaurantul „Cina". 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană, sk Paris 1648 m„ 182 kHz., 80 kw— 21. Pentru școlari; 21.30. Dialog: 2159. Ora: 22. Cronică; 22.15. Muzică de cameră ; 23.15. Inf.; 23.30. Teatru radiofonic : 1. Inf. Deutschlandsender 1571 m., 191 kHz., 60 kw. — 20.10. Concert de orchestră ; 21. Povestiri; 21.30. Continuarea concertului: 23. Meteor. Inf., Sport; 23.30. Concert nocturn; 23.45. Inf.; 24. Varşovia. Concert; 0.10. Reportaj. Varşovia 1339 m., 224 kHz., 120 kw. — 19.35. Pentru țărani; 20. Conf.; 2030. Concert coral; 20.50. Conf.; 21. Quintet de salon ; 21.45. Radiojurnal; 22. Concert simfonic ; 23. Muzică de dans ; 23.50. Inf. Budapesta 547 m. 546 kHz., 120 kw. — 20.15. Concert de orchestră; 21 Recitări; 21.20. Plăci; 22.20. Inf.; 22.45. Concert de orchestră; 24. Conf.; 0.20. Orchestră de țigani ; 1.05. Inf. Viena 507 m., 592 kHz., 150 kw. — 20.40. Concert din opere și operete ; 21.40. Concert vocal; 2155. Concert Mozart - Schubert-Wolf- Bruckner; 2250. Lecturi ( 23.10. Inf. Meteor, Programul pentru mâine, Sport; 23.20. Muzică de dans ; 23.55. Inf.; 24. Continuarea muzicii de dans. Praga 470 m.. 638 kHz„ 120 kw. — 20.30 Teatru radiofonic; 22. Ora.; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23.15 Orchestră de jazz. Belgrad 437 m. 686 kHz., 2,5 kw. — 20.30 Ora națiunii; 2050. Reportaj ; 21. Concert; 21.30. Muzică de cameră 22. Plăci; 23. Inf.; 23 20. Muzică variată. Roma 713 kHz., 420.8 m.. — 20.30. Concert de orchestră ; 21. Ora, Inf., Radiojurnal; 21.20. Conf.; 21.30. Muzică variată ; 22. Concert de orchestră; 23.15. Inf ; 23.15. Concert vocal; 23.45. Muzică de dans ; 24. Radiojurnal; 0.15. Muzcă de dans. MIERCURI, 16 FEBRUARIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw 6.30. Deschiderea emisiuni : Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Dolores, vals de Waldteufel şi Ma' Izuret de Strahl .Uvertură la „Ţara surăşului“ de Lehar. Sfaturi gospodăreşi şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13,15: Concert de prânz (discuri); Mari dirijori: Uvertură la „Ruslan şi Ludmilla“ de Glinka (orch. simf. din Chicago, dirij. de Frederick Stock); Vals imperial de Joh. Strauss (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Preludiul act. 3 din „Traviata“ de Verdi (orch. filarm. din New-York, dirij. de Arturo Toscanini); Glasuri de primăvară de Joh. Strauss (orch. simf. din Boston, dirij. de Serge Kussewitsky); Uvertură la ,.Poet şi ţăran“ de Suppé (orch. simf. din Amsterdam dirij. de Mengelberg); Poloneza No. 2 de Lisat (orch. Operei din Berlin, dirij. de Leo Bloch); Menuet din „Arlesiana“ suită de Bizet (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski) ; Uvertură la „Voevodul ţiganilor“ de Joh. Strauss (orch. simf. dirij. de Bruno Walter). 14,10: Ora, Mersul vremii, Bursa, Radio-jurnal. 14,30: Continuarea concertului de prânz (discuri): Tinouca de Castegnaro şi Sansonetă de Guerrero (voce: Tino Rossi); Lucia, serenadă de Bixio şi Lied de Frimi (voce: Peter Anders); De ce doamnă ? şi Aşa şi aşa de Boulanger; Fox de Razal şi Fox de Chairman; Şterge-ţi ochişorii păpuşice, de Vasilescu (voce: P. Alexandru). 18: Ora. Mersul vremii. 18:05: Concert de după amiază. Orchestra Gică Ştefănescu: Romanţe şi Arii naţionale; Omagiul doamnelor, vals de Waldteufel; Iţi cer iertare că am plecat, romanţă de Casvan; E ultima seară, tango de Cordogos; Mi-e dor de-un chef, fox de Dendrino; Vin mândruţo, vin băbuţo, cântec românesc de Manzatti; Mi-e sufletul pustiu, romanţă de Stroe şi Vasilache; Romanţe şi Arii naţionale (solo naj: Gheorghe Ştefănescu). 19,10: Istoria muzicii (XIII) ; Figuri din trecutul muzicii româneşti: Caudelia şi Mezzetti. Cuvânt introductiv: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga şi Aurel Alexandrescu, canto: Uvertura „Moldova“ de Caudelia (orchestră Radio); Cântece de Caudelia: a) Ochi albaştri; b) Pajul Cupidon (Aurel Alexandrescu); Preludiu simfonic de Mezzetti (orch. Radio); Melodii de Mezzetti (Aurel Alexandrescu, acomp. de orch. Radio); a) Balada visului; b) Greşala florilor; c) Cântec de sirenă; d) La miez de noapte; Uvertură la „Fata Răzeşului“ de Caudelia (arch. Radio). 20:10: Cântece de Reynaldo Hahn şi Gabriel Fauré. D-ra Nella Dimitriu, canto: Reynaldo Hahn; 1) Peisaj; 2) Ofrandă; Gabriel Fauré; 1) Nell; 2) Leagănele; 3) Barcarolă. 20:30: Muzică vocală (discuri); O melodie de Mancini (voce: Tito Schipa); Tango şi Luna Castillana de Schipa (voce: Tito Schipa); Arii din ,Manon Lescaut“ de Puccini şi „Luiza Miller“ de Verdi (voce: Aureliana Pertile); Arie din „Lohengrin“ de Wagner (voce:Aureliana Pertile); Două arii din „André Chénier“ de Giordano (voce: Renato Zaneri). 21: Inima și crecnul de dr C. Doljan. 21,15: CHOPIN: D-na Grete Miletineanu, pan: Sonată in si bemol minor. ^ 21,45: Cabaret muzical (discuri): Dans gitan de Font şi Seguedilla de Romero; Două cântece canadiene; Lună albastră pe cer, vals de Mendoza; Polca de concert, de Rechtenwald şi Intermezzo-capriciu de Smith; Canţonetă de Scotto (voce: Micul Mircea); Lied de Lang şi Lied de Igelhoff (voce: Igelhoff); Dansul libelulelor de Kalthoff; De dorul tău, romanţă de Villnov (voce: Aurel Alexandrescu); Poşovaria de la Făgăraş. 22,30: Radio-jumal, Sport. 22,45: Concert de noapte al orchestrei Victor Predescu, de la restaurantul „Luxandra Parc“. 23,45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. Paris, 1648 m. 182 kHz. 80 kw.— 20: Pentru lucrători. 21,30: Conf. 21,30: Causerie. 21,50: Ora. 22: Cronică. 22,15: Pentru tineret. 22,30: Concert de vioară. 22,45: Concert de pian. 23: Seară variată. 0,30: Plăci. 0,45: Ora, Inf. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20,10: Concert vocal. 22: Teatru radiofonic 23: Meteor, Inf., Sport. 29,30:' Concert nocturn: Divertisment in D-dur (Haydn). 29,45: Inf. 24: Orchestră de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,20: Cântece populare. 20,35: Conf. 21: Plăci 21,40: Radiojurnal. 21,50: Conf.22: Concert Chopin. 22,45: Conf. 23: Recital de canto. 23,30: Plăci. 29,50: Inf. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20: Concert de orchestră. 21,35: Concert de orchestră. 22,35: Inf. 23: Orchestră de țigani. 24: Inf. 0,10: Orchestră de jazz. 1,05: Inf. Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 20,35: Concert de seară. 21,40: Piesămuzicală. 22,40: Recital de vioară. 23,10: Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 23,30: Conf. 23,30: Plăci. 23,35: Inf. 24: Plăci. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 20,26: Teatru radiofonic 22: Ora 22,05: Kosice. 22,55: Plăci. 23: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 29,15: Curs de engleză. 23,35: Plăci. 24: Inf. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20,30: Ora națiunii. 2050: Reportaj. 21: Arii variate.— 22,30: Concert. 23: Inf. 23,20: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. — 20,40: Concert de muzică variată. 21: Ora Inf., Radiojurnal. 2120: Cronică. 21,30: Muzică vârâtă. 22:Martha“ operă de Flotow. -xox- Pentru o şcoală primară Locuitorii din satul Paie, jud. Cahul, deşi puţini la număr fi săraci, dornici de lumină, pe care numai şcoala poate s’o dea, au pus umăr la umăr şi au pornit la lucru. Dar abia ridicaseră zidurile şi, pe când se pregăteau să-şi desăvârşească lucrul început numai prin puterile lor, o piedică neprevăzută li s’a pus in cale: grozava secetă de anul trecut care, i-a lăsat aproape muritori de foame. Acum nu mai pot termina şcoala numai prin propriile lor mijloace. Au nevoe de ajutor. Şi roagă pe toţi cei cari doresc să vadă ridicarea prin cultură a satelor noastre, să-i sprijine trimițând orice sumă școalei primare mixte din satul Paie, jud. Cahul. —xxxtxxx—— UNIVERSUL" Pentru construcţia noului vas-şcoală Mircea In intervalul de la 28—31 Ianuarie a. c., au mai subscris următorii: Elevii şi prof. gimnaz. industr. din corn. Pogoanele,Buzău 143; A. Golding-Constanţa 500 ; diverşi subscriitori din Giurgiu (prin listele nr. 651, 653, 656, 659, 668) 1. 654. Graţie stăruinţii dlor Şt. Nicolaescu ziarist, Al. Filioreanu, avocat şi Al. Naghi, farmacist din Târgovişte, au subscris următorii : dr. Eustaţiu 100; Sami Iacobsohn 20; firma „Doina“ 20; I. Tonca 10 ; Florian Ştefănescu 100; Al. Panaitescu (camere.) 500; F. Chrapstjak 500 ; fraţii Brauestain 200 ; Nae Motrun 300 ; Gh. Nachmias 500; avocat Petrică C-tinescu 500; fahr. Rizescu (Brăneşti 1500; cpt. (r.) Popescu D-tru 100; I. Ichimenco 100 ; Gh. Boldea 100; Nae N. Popescu 100 ; d.na col. Minculescu 100 ; un avocat 250 ; un căpitan 50 ; I. lacob Dorobanţu 100 ; Milan Mitici 60; maior Răducănescu 200 ; d-na Maria N. Ogescu 100; d. Capesius 100; I. Georgescu 20 ; d-ra Paraschivescu 200 ; un anonim 200 ; Gh. Constantinescu 1.000 (toţi din Târgovişte) ; laboratorul farm. Th. Vasiliu-Buc. 500; I. Fuchs-Buc. 500 ; d-na Lucia Biscaborn- București 100. La aceste subscrieri se adaugă soldul anterior de lei 4.755.588 Total gral subscriis 4.766.733 Suma de care este absolută nevoie lei 10.000.000 Mai trebue subscris lei 5.233.268 Toţi bunii români, cari nu şi-au dat încă obolul, sunt rugaţi cu stăruinţă a sprijini nobila iniţiativă, cu cât pot, lozinca fiind „Cât de puţin, dar de la toţi”. Sumele se primesc, prin mandat poştal, pe adresa Ligii Navale Române str. Eugen Carada nr. 7 Bucureşti. wmmmmmMmiimmw&isiiB Expoziţiile din sala „Universul“ şi de la Ateneu de prof. G. OPRESCU Paul Molda are cele mai variate preocupări. Toate genurile profane şi o parte din subiectele religioase sunt tratate în operile expuse în sala „Universul“. Evidet un atât de vast teren nu poate fi de o potrivă de bine acoperit. In ce mă priveşte, preferinţele mele ar merge către cele câteva exemple de artă religioasă, pentru care artistul pare mai pregătit. Dacă ar fi însă să judecăm după frecvenţa acestei teme, pictorul însuşi pare mai atras către nuduri. D-sa se situează printre artiştii noştri cari, fără să neglijeze cu totul ceea ce datorăm curentelor mai noi, rămân totuşi legaţi de practica şi de teoriile în vigoare cam acum douăzeci ori douăzeci şi cinci de ani. Teoriile însă contează prea puţin în artă: cea ce cerem unui pictor sunt realizările sale. De aceea poate m’am simţit mai atras către compoziţiile religioase, pentru că acolo am avut impresia că Molda şi-a dat mai multă osteneală, a luat mai în serios subiectul, poate l’a tratat mai cu sentimentul pe care îl reclama acest gen. Printre celelalte tablouri pastelurile, fie că era vorba de nuduri sau de alt fel de subiecte, mi se par mai reuşite, împreună cu oarecari laturi moarte (merele, trandafiri, pe un curios fond ca un mozaic zebrat de linii în toate direcţiile), cu oare can peizagii. T. Cuza este mai tânăr, de aceia poate mai câştigat de curentele mai recente. Are mai puţină experienţă ca Molda, şi mai are încă de studiat. Nu-i lipseşte bună voinţa. Multe din temele sale din aer liber arată o aplicare, o dorinţă de exactitate, foarte lăudabile. D-sa este pe calea cea bună. Coloritul este încă crud, fără tranziţii, între tonuri, făcute nu totdeauna să se armonizeze. Cu studii şi observaţie şi aici se vor produce ameliorări. Aş recomanda artistului să examineze pânzele celor mai în vârstă decât dânsul, dar care au reuşit să se exprime în întregime, ale unui Pallady mai ales, la care tonurile cele mai vii, se topesc totuşi în armoniile cele mai plăcute, din pricina simţului suprem al pictorului pentru echilibrul cromatic dintro compoziţie. Ioan Stanca expune sculptură şi desenuri. Mă simt puţin încurcat să vorbesc de dânsul, pentru că desenurile sale mi se par în genere mai reuşite decât proectele plastice. Nu atât scenele mai complicate şi vederile de sat, cât tipurile de la ţară, acele figuri singuratice, ridicându-se pe un fond neutru, au în ele ceva cu mult mai plastic, decât învingătorul. Sfărâmă piatră (curios chip de a sfărâma piatră, strângând-o la piept), Hagen şi celelalte statui, mult prea teatrale şi destul de neîndemânatec realizate. Busturile sunt însă superioare, poate şi pentru că sunt mai studiate. Tata, „Maestrul George Ştefănescu“, denotă o destul de adâncă pătrundere sufletească. Evident avem a face cu un artist care se caută şi care trebue urmărit. Hârţăgosul satului, pe care l-am mai văzut la Salon, mi se pare, Florăreasa, mai mult pitoreşti decât plastice, sunt totuşi printre lucrurile serioase, în această expoziţie. Ministrul Statelor Unite la Bucureşti, d. Frank Gunther, este unul din cei mai învăţaţi arheologi din ţara sa, în materie de artă persană şi extrem orientală. D-sa a condus săpături în Persia, ca director al institutului american de artă persană şi este azi preşedintele asociaţiei de studii persane în Statele Unite. In numeroasele sale călătorii şi-a făcut una din cele mai importante colecţii de pictură chineză şi japoneză, care se poate vedea în posesia unui particular. Sunt acolo bucăţi, din perioada eroică a artei chineze, care pot rivaliza cu cele mai cunoscute opere din muzeele mari, engleze sau americane. In strângerea acestor comori, atât de tare astăzi ministrul Gunther nu puţin a fost ajutat de soţia sa ,şi d-sa o pasionată cercetătoare în materie de artă. Ministrul Gunther a consimţit să împrumute picturile sale extrem orientale Muzeului Toma Stellan, pentru o expoziţie de două săptămâni, în luna Martie. Publicul român va avea astfel ocazia să vie în contact cu una din manifestările artistice cele mai înalte, acoperind perioada de la anii 1500 — 1850, prea puțin cunoscută la noi. * întâmplări din Capitală Borfaş împuşcat de jandarmi In urma reclamaţiei făcute de către locatarii din parcul Iancului, că borfaşii operează zilnic prin acest cartier, şeful siguranţei Capitalei a luat măsuri spre a evita desele furturi. In acest scop, s’au organizat mai multe patrule formate din jandarmi şi însoţite de gardieni. In noaptea de Sâmbătă spre Duminică, o patrulă compusă din doi jandarmi şi un gardian era în inspecţie pe str. Dristorului, colţ cu Mihai Bravu. In acest timp, un necunoscut care ducea o legătură, şi-a făcut apariţia. Patrula l-a somat să stea. Necunoscutul, nedând ascultare, somaţiilor făcute de jandarmi, a fugit. Jandarmii au tras asupra fugarului, rănindu-l grav în abdomen. Rănitul a fost dus la spitalul de urgenţă, unde, după două ore, şi-a dat sfârşitul. Din cercetările făcute de d. comisar şef Găitănaru de la circ. 19 reiese că cel împușcat este un cunoscut borfaș cu un bogat cazier. Din ordinul d-lui procuror de serviciu, cadavrul a fost transportat la institutul medico-legal. Moarte suspectă In str. Sticlari 3 a murit Duminică copilul Teodor Pasca, de două luni, fiul Rozaliei Pasca. Cum cauzele morţii nu sunt bine stabilite, cadavrul copilului a fost trimes de autorităţi la institutul medico-legal spre a i se face autopsia. Rubrica accidentelor In cursul ultimelor 24 de ore s-au înregistrat în Capitală următoarele accidente de circulaţie : La, intersecţia străzii Radu Vodă cu calea Văcăreşti camionul 2324 B. nedând prioritate de trecere tramvaiului, a fost lovit de vagonul 32 de pe linia I. Pe calea Griviţei, conducătorul automobilului 10677 B. Tx. fiind beat şi circulând pe partea stângă a străzii, a lovit automobilul 10046 B. Tx. — La intersecţia căii Moşilor cu str. Traian, automobilul 12126 B. Tx. nedând prioritate de trecere vehiculului ce venea din dreapta, a lovit autobuzul 15269 B. Th. de pe linia 47. — La intersecţia călii Şerban Vodă cu strada Lânăriei, automobilul 10018 B. Tx. circulând cu viteză și nedând prioritate de trecere vehiculelor ce veneau din dreapta, a lovit automobilul 11686 B. Tx, aruncându-1 vitezuin stâlp de pe trotuar. — -XXX • XXX---------- Pentru d. ministru de finanţe Funcţionarii inspectoratului III minier, ai oficiului telegrafo-poştal şi ai administraţiei financiare, nu au primit nici până azi diferenţa de salariu prin trecerea oraşului Târgovişte, de la categoria III-a de salarizare, la categoria 11-a tip urban I, cu începere dela 1 Iulie, 1937. De aceea roagă respectuos ministerul finanţelor, să dea dispoziţiuni departamentelor respective, să li se achite diferenţa de salariu, aşa cum li s’a achitat şi celorlalţi funcţionari. Pentru o biserică din Cadrilater Enoriaşii parohiei Mansarova, jud. Caliacra, fiind lipsiţi de biserică şi neputând s-o construiască numai cu propria lor putere, fac un călduros apel pe această cale către toţi binevoitorii români creştini, rugându-i să contribue cu obolul lor cât de mic pentru ridicarea sfântului locaş de închinare. Donaţiile de orice fel (bani sau obiecte bisericeşti) se vor trimite pe adresa: Parohia Mansarova, jud. Caliacra. -----------X O X----------- Anul al 55-lea Nr. 46 Miercuri 16 Februarie 1938 * LA BERCHTESGADEN mmmmmmmmmmmmmm (Urmare din pag. II a) înarmat iar Roma şi Berlinul fac o politică solidară. De aceia politica de rezistenţă din 1935 s’a transformat într’o politică de compromis în 1936. Austria şi Germania au semnat la 11 Iulie 1936 convenţia prin care cea din urmă garantează independenţa Statului federal şi se îndatorează a se abţine de la orice amestec în viaţa internă a Austriei, iar cea dintâiu îşi afirmă caracterul de Stat german, cu toate urmările, pe care le comportă o astfel de recunoaştere. Amestecul din afară nu mai este îngăduit Germaniei în Austria. Dar amestecul dinnăuntru sub forma unei guvernări naţional-socialiste la Viena? In aceasta constă de un an şi jumătate litigiul între Reich şi republica federală. Diplomaţia germană cere cu stăruinţă Austriei să admită participarea simpatizanţilor Germaniei la cârmuirea Statului austriac şi să lase liberă desvoltarea legală a nazismului austriac. D. Schuschnigg rezistă cu îndărătnicie şi uneori ia măsuri riguroase contra naţional-socialismului, a cărui existenţă legală nu e tolerată în Austria. A doua chestiune, care separă Austria de Germania este restaurarea Habsburgilor. Legitimist convins, d. Schuschnigg vede în restauraţie ultima posibilitate de rezistenţă contra Anschlussului. Politica sa a fost susţinută şi de Italia până în primăvara lui 1937, când diplomaţia romană a evoluat, considerând îndestulătoare asigurarea dată de Germania, prin convenţia din î1 iulie 1936, relativ la inde-ependenţa Austriei. Germa- Ania este categoric opusă restaurării monarhice şi în această privinţă, interesele ei concordă în întregime cu, ale Statelor Micii înţelegeri. A treia chestiune vitală pentru Austria este problema raporturilor economice cu Germania. Fără clientul german, producţia austria ,că este ameninţată de fali- lment. Dar de câteva luni această problemă este îndrumată pe calea unei soluţii normale: întrevederea de la Berchtesgaden a dat desigur prilejul celor doi cancelari să examineze în amănunt chestiunile de mai sus şi în deosebi chestiunea ameliorării raporturilor austrogermane, în cadrul convenţiei din 1936. Primele informaţiuni ne arată că rezultatul întrevederii a fost pozitiv. D. Schuschnigg va fi obţinut confirmarea asigurărilor privitoare la independenţa, Austriei. In schimb, va fi făgăduit o participare mai activă a pangermaniştilor la viaţa publică austriacă şi se va fi angajat să se abţină de la o colaborare mai strânsă cu alte state dunărene, în special cu Cehoslovacia. Consiliile Ducelui nu au fost desigur străine de această întrevedere și de rezultatele ei. Noua orientare a Germaniei nu va afecta deci pentru moment politica austriacă. Raporturile austro-germane rămân pe bază de statu-quo și rezultatul este îmbucurător, fiindcă statuquo înseamnă pace. STITI ? O 9 & ...cum a impresionat pe domnul IONEL TEODOREANU o repre- I zentaţie de circ într’un sat al României ? Desigur că nu! Cine vrea să afle, să urmărească în Universul Literar de Sâmbătă 19 Februarie nuvela distinsului scriitor, care descrie cu verva sa cunoscută momentele unei astfel de reprezentaţii. Pe lângă d. IONEL TEODOREANU mai colaborează în Universul Literar domnii ION PILLAT, ADRIAN MANIU, etc. Cronici bine puse la punct şi articole de doctrină completează materialul interesant şi variat al Universului Literar, care va reapare Sâmbătă 19 Februarie într’o formă cu totul nouă. Cereţi la toţi chioşcarii şi depozitarii de ziare, Universul Literar, Sâmbătă 19 Februarie. Pentru hrănirea copiilor flămânzi Deschiderea ospătăriei săracilor a asociaţiei „Frăţiorii Domnului Iisus Hristos“ Pentru a hrăni copiii şi mai ales şcolarii cu totul săraci din cartierele apropiate bisericii „Dobroteasa“, asociaţia „Frăţiorii Domnului Iisus Hristos” de sub preşedinţia părintelui prof. Gh. Gheorghiu şi înaltă ocrotire a Sanctităţii Sale Dr. Miron Cristea Patriarhul României, deschide astăzi prima „Cspătărie a săracilor“, în casele bisericii „Dobroteasa“ din Splaiul Unirii 88, (lângă podul Lemaître calea Văcăreşti). Hrănirea copiilor săraci şi a bătrânilor neputincioşi se face din daniile credincioşilor milostivi şi contribuţia copiilor, membri ai asociaţiei Frăţiorii „Domnului Iisus Hristos“. „Vasele, cazanele, maşina de gătit, au fost dăruite de bunele creştine d-nele : Maria Furnică, Cornelia Rădulescu, Alexandrina Ciocârlie, familia Leon Cristescu, Iliescu şi alţi buni creştini. Deschiderea ospătăriei şi prima masă a săracilor se va face astăzi . Luni 14 Februarie la amiază, după rânduiala sfintei noastre biserici. Toţi bunii creştini ca şi sufletele generoase care cu atâta mărinimie au sprijinit de la început opera asociaţiei, sunt rugaţi a lua parte. Deasemeni părinţii şi toţi acei ce doresc să ajute această operă de milostenie pentru cei mai trişti şi înfometaţi copii şi bătrâni ai Capitalei, sunt călduros rugaţi să-şi trimită obolul lor fie în alimente sau veselă de orice natură, îmbrăcăminte sau încălţăminte, fie în bani, la sediul asociaţiei în str. Dobroteasa 4 sau direct la „Ospătăria” condusă de doamnele creştine ale parohiei, în splaiul Unirii 88. Munca obligatorie in Bulgaria In 1937, munca obligatorie care, se ştie, este de mult legiferată în Bulgaria, a dat rezultate interesante. In cele 10 zile de lucru, au fost întrebuinţaţi efectiv 686.202 bărbaţi şi au lipsit 328.000. S-au executat 1.509 km. de şosea, 2.515.963 m. p. de străzi şi pieţe publice; 2.181 km. de şosele reparate; 910 poduri noui şi 850 reparate. S’au efectuat şi alte lucrări: 9.012.211 cărămizi s’au extras 3.512.366 kgro var, 484.859 m.3 de pietriş, şi 708.574 m.3 de nisip. Valoarea lucrărilor se ridică la 224 mii. leva. Iată dar efectivele rezultate ale muncii de interes obştesc care nu umileşte pe nimeni şi graţie căreia Bulgaria va avea în câţiva ani, şosele admirabile. „ La noi... + »»»-f+-M.4-M4-+4 + 4 ♦♦♦♦♦♦♦ ♦»♦» + +♦« ♦♦♦♦»+4V. ■■BEI COPII ABONATI-VĂ la novSoia UNIVERSUL COPIILOR şi veţi fifotografiaţi GRATUIT la FOTO PALAS STUDIO B-dul Elisabeta ÎS Tot GRATUIT vi se va publica fotografia în „CALENDARUL-ALMANAH al revistei UNIVERSUL COPIILOR” pe 1939. La fotografiere, prezentaţi chitanţa de abonament t.t t *