Universul, aprilie 1938 (Anul 55, nr. 105-116)
1938-04-16 / nr. 105
DE’VORBA CU CITITORII BON # 15 APRILIE 1938 Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care îl frământă, oricine doreşte o lămurire, oricine are nevoie de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat în rubrică sau într-una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul rubricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări; 2) întrebările referitoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate ; 3) Nu se răspunde decât întrebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrica „De vorbă cu cititorii“ va fi expediată pe adresa ziarului „Universul“, Brezoianu 25, București I, purtând vizibil menţiunea : Pentru rubrica „De vorbă cu cititorii“, întrebările vor fi însoţite de bonul alăturat. Fără acest bon nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă Consultaţiile juridice care apar la această rubrică sunt date de d. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsul nostru D-LUI „VECHI ABONAT 51— 163“. — Interesaţi-vă la Administraţia financiară respectivă şi depuneţi reţinerile. Casa pensiilor şi-a făcut datoria. Nu este nevoe de nici-o stăruinţă. D-LUI „DOCTOR ABONAT DE 18 ANI“. — 1) Legea de care vă interesaţi d-voastră o găsiţi comentată în lucrarea ,,Fişa de pensie şi noua procedură pentru înscrierea la pensie“ de dr. I. Coconeţu (Ed Universul, 40 lei). — 2) Nu credem să mai puteţi valorifica aceltimp. Afară numai dacă n’a trecut termenul pentru proces. D-LUI GH. BURLARU.— Pensia d-voastră e definitivă şi nu se mai poate reveni asupra ei D-LUI „CAM. NEDEVA“. — Reţinerea de 25% se aplică nu numai la numire ci şi după o întrerupere de serviciu. Deci e bine făcută, fiind conformă cu legea. D-LUI „UN PENSIONAR DIN DUROSTOR“. — Pensiile se popresc numai cu respectarea dispoziţiilor legii generale de pensii. Probabil că s’au îndeplinit condiţiunile de către creditorul popritor. — D-LUI C. BUFAN.— 1) Timpul pentru care vi s’au făcut reţinerile legale pentru pensie, plus timpul servit sub imperiul legilor fostei monarhii şi pe care îl puteţi valorifica după legea generală de pensii. 2) Depinde de condiţiunea în care veţi demisiona. In orice caz, până la servirea pensiei veţi primi drepturile actuale. D-LUI F. BENEDICTUS, Rădăuţi. — Luptaţi în cadrul stării actuale. Nu vă complicaţi viaţa , cu străini şi nici munca de fiece zi cu hipoteci. D-LUI BURUIAN ION.—Dacă n’aţi făcut apel în timp util, hotărîrea a rămas definitivă. D-LUI „UN MIC PROPRIETAR“. — Nu e locul la expropriere. Trebue să folosiţi terenul în situaţia în care se află. D-LUI „PRIN ANEXIUNE“.— Din nefericire, tot ce aţi făcut nu v’a conferit cetăţenia română. Sunteţi „hermatlos” D-NEI ELENA C DANESCU. — Nu înţelegem ce chestiune vă preocupă. D-LUI Z. ERNEST. — Grea afacere. Procesul trebue pornit, în orice caz, în Capitală nu la Braşov D-LUI „UN PERSECUTAT“.— Ambele acţiuni sunt perimate Trebue să vă resemnaţi D-LUI C.- NICOLAU, Câmpina. — Legea nouă nu mai face nici o distincţie. Până şi cei cu patentă fixă sunt supuşi la obligaţia registrelor. D-LUI GH. D. GHEORGHE.— Citaţii nu se fac. Tocmai de aceea e bine să vă angajaţi un avocat D-LUI „UN FOST BERSAGLIER“. — Aţi ghicit: hermatlos. Adăstaţi plinirea termenului, în orice caz, şi apoi urmaţi procedura indicată de noua Constituţie. D-LUI W. G. 43. — Mă miră că aţi aşteptat atâta ca să deveniţi român. De acum, aveţi doar calea prevăzută de Constituţia nouă. D-LUI „ARMEANUL“, Bucureşti. — Puneţi-vă în regulă. Cereţi încetăţenirea după dispoziţiile Constituţiei Noui D-LUI INV. M. PREDA. — Concomitent cu acţiunea de divorţ cereţi tribunalului şi autorizaţia de a părăsi domiciliul conjugal. Nu veţi avea în acest caz nici un risc. Pensia alimentară n’are raport cu situaţia ce mi-o arătaţi. Aplicarea programului agricol Eri s’a ţinut la ministerul domeniilor o consfătuire sub preşedenţia d-lui Th Mândru, directorul agriculturii din acest departament, în legătură cu stabilirea programului agricol din primăvara aceasta. Au participat toţi inspectorii generali de învăţământ şi o parte din directorii şcoalelor de specialitate din ţară. S-au făcut propuneri pentru ca programul agricol să poată fi cât mai bine aplicat. D. Th. Mândru a dat îndemnuri cum să se înfăptuiască unele puncte din program şi a arătat că acum toată lumea este cu privirea la agronomi şi agricultură. Se aşteaptă deci rezultate din cele mai folositoare, pentru economia noastră naţională. REŢINEŢI IN TIMP numărul de Paşti al revistei „TRUP şi SUFLET“ Acest număr excepţional cuprinde tabla de materii pentru anul II al revistei. -A UNIVERSUL Gederxchi | VINERI, 15 APRILIE Ort.: Sfinţii Aristarch, Pod şi trofin (67). _ Cat.: T vinerea Mare, Sfanţul Palerm. __ . . Prot.: Vinerea Mare. Charisia. Evreesc: 14 Nissan 5088. Ajun de Pesach, (postul întâilor născuţi). Mahomedan: 14 Saifor 1357. Gluma. ||C Râs. soarelui 5.36. Apusul 18.58. VINERI, 15 APRILIE RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Vals din „Cavalerul rozelor“ de Richard Strauss. Selecţiuni din „Frumoasa Elena“ de Offenbach. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota apei Dunării. 13 10: Concert de prânz. Orchestra Radio, dirij. de Xh. Rogalski: Uvertura de vânătoare de Lautenschlager; E. Kostal: Suita almariză.”a) La umbra chiparoşilor; b) Moscheia din Elbassan; c) Bairam; Vals de Grünfeld; Kafceafoey: 1) Intermezzo; 2) Ceasornicul şi porţelanul de Meissen; Dans slav de Dvorak; C. Cui: 1) Orientală; 2) Foaie al album; 3) Cântec de leagăn; Orientală de Rust. 14.10: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30: Muzică românească (discuri): Doamne, dă la lume bine şi Seară bună şi m’oi duce (voce: Miron Neagu); Fă Mărie ! de Gh. Em. şi Trandafir de pe răzoare de Drăgonu (voce: AL Lupescu); Inimioară de Romano şi Mi-a trimis bădiţa veste bună de Niculescu (voce: Lea Crăiciunescu); Jelui-m’aş şi n’am cui de Dima şi Ciobănaş de la miori de Kiriac (voce: Gh. Folescu). 18. Ora. Mersul vremii. 18.02: Concert de după amiază. Orchestra Costică Tandin, voce : Mia Braia şi Petre Alexandru. Arici naţionale; Vals de Waldteufel. Nu-i nimeni să-mi spună vorbe dragi, tango de Toamin Lupescu; Mi-e sufletul pustiu, tango de Vasache; I Cui nu-i place dragostea, arie populară de Voinescu; Dacă am fi , împreună, tango de Mircea Alexe; I Arii naţionale (solo saxofon’ Nae I Cioacă); Foaie verde măr domnesc, arie populară; Fă nani pui-i sor, tango de Dendrino; Arii naţionale. 19: Actualităţi artistice. Şedinţa Academiei Române. 19.15: Continuarea concertului : Ghitara romană, tango de Lazzaro; Când ţi-e dat băiete să iubeşti, arie populară de Romcescu; Dacă nu te cunoaştem, tango de Micu Constantinescu; Iţa cer iertare c’am plecat, romanţă de Cassvan; Te cheamă iar iubirea, tango de Blejeanu; Mi-eşti dragă, romanţă de Icon; Pelin beau, pelin mănânc şi Trochiţa; Ghiocelul, doină de Eliza Petrescu; Arii naţionale. 19.55: Disciplina interioară de prof. Nicolae Iorga. 20.15: MUZICA DE CAMERA : trio în sol major de Haydn; d-na Ilncreţia Popovici Pretorian, pitari, Al. Tripoflorescu, vioară şi I. Fotino, violoncel 20.35: SEARA DE OPERA „OTELLO", operă in 4 acte de Verdi (transmisie de la Opera Română). Distribuţia: Otello, C. Apostolescu, lago, J. Atanasiu, Cassio, L. Nanu; Roderigo, A. Machedon- Montano, D. Zavodnicu; Crainicul, V. Iacobescu; Desdemona, Dora Massini; Emilia, Tana Nanescu. Conducerea muzicală: Esrizio Massini. In pauza I-a (21.15—21.35): Lectură de poezii de D. Nanu. In pauza Il-a (22.25—22.40): Radio Jurnal Sport. In pauza IlI-a (23.20—23.35) : Jurnal pentru străinătate în limba engleză și germană. * Paris. 1648 m. 182 kHz. 80 kw — 21.15 Melodii variate. 21.30. Teatru radiofonic. 23.30. Plăci. 23.45. Ora. Inf. 24. Concert nocturn. Dentschlandsender, 1571 m. 191 kHz 60 kw. __ 22 Teatru radiofonic. 23.10. Inf., Meteor, Sport. 23.30. Concert nocturn, 23.45. Inf. 24. München. Concert nocturn. 1. Leipzig. Concert de orchestră. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 129 kw. __ 22. Teatru radiofonic. 22.30. Concert simfonic. 23.35. Concert de melodii religioase. 23.55. Inf. Budapesta, 549 m 546 kHz. 120 kw. __ 20.30. Concert de orchestră. 21.40. Inf. 22. Concert de orchestră. Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 20.10. Muzică populară. 21. Concert de seară. 23. Inf. 23.30. Berlfin. Concert nocturn. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw__ 21.05. Stabat Mater (Dvorak). 22. Ora. 22.55. Plăci. 23. Ora. Inf., Cronica zilei. Sport. 23.20. Plăci. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2.5 few. 18. Serviciul divin. 18.30. „Parsifal“, Operă de Wagner. Roma I, 713 kHz. 420,8 m. _ 20.30. Muzică variată. 21. Ora. Inf. Radiojurnal. 21.20 Cronică. 21.30 Muzică ușoară. 22. Conf. 22.15. Stabat Mater (Dvorak). 22.55. Inf 23.05. Concert coral. .24. Radiojurnal. 015. Muzică de dans. SAMBATA. 16 APRILIE RADIO - BUCURESTI 823 kHz., 364,5 m., 12 kw. RADIO - ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Uvertură la „Ţara surâsului“ de Lehar ; Prea iubita, vals de Waldteufel şi Vals de Richartz; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cot apelor Dunării. 13.70: Concert de prânz (discuri) ■ I Madrigal spaniol de Huarte şi Joi , de De Falia (voce : Tito Schipa) Arie din „André Chénier“ de Giordano (voce : Rosetta Pampanini) Quartet din „Rigoletto“ de Vere (voce: Galli-Curci, Homer, Gigi De Luca, Pinza şi Bade); Arii di „Damnaţiunea lui Faust“ de Berlioz şi „Werther“ de Massene (voce : Georges Thill) ; Ariedin „Nevestele vesele din Windsor“ , Nicolai (voce : Lotte Schoene) Două arii din „Lohengrin“ de Wagner (voce: Lauritz Melchior) ; Terţei din „Cavalerul rozelor“ cu Rich Strauss (voce: Lotte Lettmann, Elisabeth Schumann şi Mara Orczewska). I 14.10: Ora. Mersul vremii. Radio-jurnal. I 14.25: Muzică din filme (discuri) Cântec din filmul „Norocul copilelor" de Kreuder (voce: Anti Spada); Două foxtroturi din filmul „Milioane“ de Kahn; Dou cântece din filmul „Trei domni frac“ de Mancini (voce : Tit Schipa) ; Fox din filmul „Joe Palooka“ de Guest; Vals din film( „Felix" şi Slowfox din filmul „Te kaiti“ de Roland) ; Selecţiuni di filmul „Căutătoarele de aur“ ( Warren. 15: Actualităţi străine; Rădici fonice. 16.45: Ora Străjerilor: I. — „Paştele copilăriei“, de Eugen Poholţu; II. — „Serbarea străjerească“ scenariu radiofonic interpretat de Stolul străjerelor Liceului „Doamna Elena Cuza“ din Iaşi, de sufb dir. D-nei Elena Baimuş, Comandanta Cohortei străjere Iaşi : D-na Maria Huldovici. Conducerea muzicală: V. Popovici III. — Ştiri străjerești. 18. Ora. Mersul vremii. 18.02 : Concert de după amiază. Fanfara Reg. de gardă „Mihai Viteazul“ cond. de Lt. Giugariu ; Marşul Reg. de Gardă ,Mihai Viteazul“ de Scheletty ; Trandafirii din Orient, vals de Ivanovici; uvertur.-, *. „x-’raui-un ramispat“ de Mozart; Hallo, hallo aici Viena, potpuriu de Morena ; Potpuriu ardelenesc de Mureşan ; In grădina unei mănăstiri de Ketedlesy ; Radio-Bucureşti, marş de Giugariu. 19: Pregătirea este rodul biruinţii de P. S. S. Arhim. Iuliu Scriban. 19.15: Prezentări muzicale. 20.05: Mişcarea şi doctrina străjereasca de D. V. Toni, subsecretar de Stat. 20.20: Cvartetul Fritzsche (Dresda) ; Quartet in mi bemol major op. 109 de Max Reger. 21 : Posta Radio. 21.15: Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu; Uvertură la „Alexandro Stradella“ de Flotow; Nocturna op. 27 No. 2 de Chopin; Poloneza op. 40 No. 1 de Chopin ; Fantezie din „Aida“ de Verdi; In grădina cu „Trandafiri a lui Mendelssohn“ de Urbach ; Vals din „Faust“ de Gounod. 22.30 : Radio-jurnal. Sport, 22.45: Concert de seară al Orchestrei Petrică Moțoi, transmis de la restaurantul „Mircea“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. 24 . Concert de noapte (discuri). Paris 1648 m., 192 kHz., 80 kw. — 21.30. Teatru radiofonic ; 22.10. Varietăţi; 22.50. Inf.; 23.05. Concert de orchestră. Deutschlandsender 157,1 m. 191 kHz., 60 kw. — 20.10. Concert de muzică distractivă ; 21. Hamburg. Concert; 1. Orchestră de dans. I Varșovia 1889 m., 224 kHz., 120 kw. — 20. Pentru polonezi din străinătate ; 21. Seară de amintiri; 22.30. Actul I din „Cavalleria rusticana“ Operă de Mascagni. Budapesta 549 m., 546 kHz., 120 kw. — 21.10. Plăci; 22.10. Inf.; ■ 22.15. Orchestră de țigani; 23.35. Concert de orchestră; 1.05. Inf. Viena 507 m., 592 kHz., 150 kw. — 20.10. Concert du pian in Es-dur Beethoven ; 21. Hamburg. Concert; 1. Concert de muzică ușoară. Praga 470 m., 638 kHz., 120 kw. — 21.50. Conf. ; 22. Ora ; 22.10. Bratislava ; 22.55. Inf.; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23.30. Orchestră de jazz. Belgrad 437 m., 686 kHz., 2,5 kw. — 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Reportaj ; 21. Melodii populare; 22. Concert de orchestră ; 22. Inf.; 23.15. Muzică de dans. Roma 713 kHz., 420,8 m. — 20.30. Concert de orchestră ; 21. Ora, Inf., I Radiojurnal ; 21.20. Cronică ; 21.30. Muzică variată; 22. „Cleopatra“ Operă de Parodi. ------------xXO*6XX----------- Deschiderea expoziţiei de vinuri româneşti Am scris acum câtva timp că peste 50 de unităţi cooperatiste de vinificaţie, din ţară, s-au asociat în „Federaţia naţională a coperativelor viticole din România“. Scopul acestei federale este, printre altele, de a valorifica produsele podgoriilor noastre, în special a vinurilor. In acest scop, Federaţia a organizat o expoziţie de vinuri vechi din toate podgoriile ţării. Duminică dim, la ora 11, această expoziţie se va deschide în prezenţa oficialităţilor, în str. Batişte nr. 14. Se vor expune vinuri caracteristice fiecărei podgorii din țară. ------------xXOXOX x----------- Demagogia şi agricultura — Urmare din pag. I-ar maţia că ţărănimea a pierdut beneficiul exproprierei. Mai întâi, să ne înţelegem! întreb pe orice om cu mintea întreagă şi chiar pe ţăranii conştienţi, care a fost pentru ei beneficiul exproprierei ? Ce le-a adus votul universal ? Sub guvernele demagogice ei nu au făcut decât să voteze şi să primească pomenile ce le-au aruncat cei ce-i exploatau. Rapoartele medicilor militari dela recrutare, arată catastrofala scădere a rezistenţei tinerilor incorporaţi şi atribue acest rezultat otravei din vinul terass, ce s’a răspândit cu atâta repeziciune dela 1932 înainte, distrugând pe de o parte sănătatea ţăranilor, iar pe de altă parte sărăcind pe cei 500.000 viticultori adevăraţi şi îmbogăţind pe toţi cârciumarii şi angrosiştii evrei, falsificatori de vinuri! Aşa că numai dacă cuvintele de „anti economic“ şi „anti social“, rostite in Parlament de d. Mihalache cu ocazia aprobării legii, şi-au schimbat sensul, dreptatea ar mai putea fi de partea sa. In al doilea rând, s’a desfiinţat în 1932 prestaţia in natură pentru drumuri, calificând drept beilic turcesc: rezultatul s’a văzut şi dacă se va continua tot aşa, viaţa economică la sate ar îngheţa complect, şi ar trebui să ne întoarcem la căruţa de poştă. Dar răul cel mai mare făcut de toţi demagogii a fost încurajarea lenei, prin pomenile ce tot se făceau ţărănimei în toate părţile ţarei, în loc să înveţe pe ţărani să muncească şi să agonisească, averea muncită fiind singura ce se păstrează ,demagogia i-a obişnuit să cerşească. întreaga chestiune evreiască, care a devenit o problemă de viaţă şi de moarte pentru neamul nostru, are la bază lenea incuibată de sus până jos, graţie politicienilor incorecţi, care împreună cu evreii sunt singurii profitori ai democraţiei. Democraţia noastră, destrămând totul prin lene şi necinste, evreii s’au repezit pe linia de cea mai mică rezistenţă şi iată de ce ei sunt democraţi şi au susţinut totdeauna guvernele demagogice. O ţărănime muncitoare şi conştientă este cel mai puternic antidot al semitismului şi ar rezolva aproape în întregime chestiunea evreiască. Să mai amintim de corupţie ? Cu bani se cumpărau toate indulgenţele administraţiei : împrumuturi de miliarde s’au irosit în pungile politicianilor democraţi: preoţi, învăţători, perceptori, agronomi, etc., în mintea ţăranilor sunt sinonimi cu tâlhari, iată câteva din rezultatele administraţiei democratice. Am arătat poate pe scurt unele din relele de care a suferit ţărănimea din demagogie: a venit scadenţa ; poliţele trase de demagogie trebuesc onorate şi ele se pot uşor plăti cu muncă încordată, cinstită l;A ordonată : — ţărănimea trebue să fie mulţumită că scapă aşa de ieftin şi ea trebue în primul rând adusă la realitate. Ţărănimea noastră este dornică de mai bine ; de aceia şi-a dat seama unde o duc demagogia şi învrăjbirea dela sate şi a apreciat aşa cum trebue gestul Regelui care a pus capăt anarhiei. Intr’un articol următor voi arăta ceia ce trebue făcut pentru ca în adevăr atât ţara cât şi ţărănimea să profite de acest gest regal. NICOLAE MAREŞ Lucrările consiliului superior bancar Consiliul superior bancar s’a întrunit Miercuri seară în şedinţă plenară sub preşedinţia d-lui Victor Slăvescu, asistat de d. loan G. loan, secretar general. I LICHIDĂRI DE BĂNCI Următoarele institute de credit, cari s’au făcut vinovate de grave abateri de la dispoziţiunile legii bancare, au fost puse în lichidare: Banca Comercială Ro-I mână din Roman, lichidator C. D. Cristodorescu și Cassa de comerț şi schimb Bernard Bumea din Iași, lichidator fiind numit de avocat N. Georgescu. AVERTISMENTE Următorilor lichidatori de instituţiuni de credit li s’a aplica pedeapsa avertismentului, pentru abateri la dispoziţiunile legi bancare: Leonida Gheorghiu şi Iani Mihale, lichidatorii Banei I Mercur din Cernavodă din lichidare; Gh. Russu şi dr. M . Mihailaş din Bistriţa, lichidatorii Băncii Centrală şi comercial Bistriţa în lichidare. MODIFICĂRI DE STATUTE „Vlădeasa“ Institut de credit ţ I economii din Huedin, jud. Cluj a obţinut aviz favorabil asupra proectului de modificare a statutelor sale. Activa“ S. A. Cass , corpului contabililor şi a titraţi I lor în ştiinţele comerciale di Bucureşti a fost autorizată să-şi modifice statutele. CERCETARE LOCALA S’a ordonat cercetare locală la Banca Comerţului S. A. din Roman, care s’a făcut vinovată abateri la dispoziţiunile legincare. SPRE CONFORMARE S’a hotărît să se atragă atenţiunea spre a se conforma dispoziţiunilor legii bancare următoarelor instituţii de credit: Banca Moscovite, S.N.C. Botoşani; „Credinţa“ însoţire comercial de credit şi economie din Bernişte, jud. Caras. AMANARI Toate celelalte cauze cari a avut termen de judecată ori, a fost amânate D. prof. Maunier la Arad Vizitarea şcoalei de echipieri a Fundaţiilor regale din comuna Petrîş Arad, 13 Aprilie Marţi seara a sosit la Arad d. prof. Maunier, însoţit de d. prof. Gusti şi de un asistent al oaspetelui francez. Miercuri dimineaţa distinşii oaspeţi, întovărăşiţi de d. colonel Dobriceanu, prefectul judeţului, au plecat, cu automobilul. în comuna Petriş, pentru a vizita şcoala de echipieri a Fundaţiilor regale ce funcţionează acolo. Oaspeţii se vor înapoia la Arad Joi seara când li se va oferi un banchet de către oficialitatea locală. Pregătiri pentru noua activitate a ministerului economiei naţionale D. Mitiţă Constantinescu, ministrul economiei naţionale a luat o serie de măsuri privind noua activitate a departamentului, buna funcţionare a serviciilor şi îndatoririlor funcţionarilor. LA SERVICIUL CONTINGENTARII Se ştie că unul din serviciile cele mai frequentate de public e serviciu corti n g en t ar ii, care până la terminarea clădirei ministerului, funcţionează într’un local separat şi departe de localul central, înainte de a aplica un nou regim al contingentării, care e pregătit, d. ministru Mitiţă Constantinescu a reorganizat acest serviciu, degajându-l de o pletoră de funcţionari diurişti, simplificând rezolvarea cererilor de import şi export şi creind norme noui pentru a se eviita intervenţiile de orice natură. Pentru aplicarea dispoziţiilor luate şi supravegherea îndeaproape a funcţionării, unul din secretarii generali ai ministerului, d. Leonte şi-a fixat biroul înăuntrul direcţiei, având atriibuţi exclusive în legătură acest serviciu important. Totodată s’a înfiinţat pe lângă direcţie şi o poliţie specială, asemenea aceleiade la Banca Naţională. Publicul interesat nu mai pătrunde în birouri ca înnainte, ci ia contact cu funcţionarii prin ghişeuri anume construite acum. Se speră că astfel organizată direcţia aplicarea noului regim al contingentării îşi va găsi un cadru potrivit funcţionării şi nu va întâmplina dificultăţi provenite din practicele unui sistem viciat. ÎNCADRAREA COOPERAŢIEI Ministerul economiei naţionale cuprinzând şi ministerul cooperaţiei, d. ministru Mitiţă Constantinescu lucrează la încadrarea în funcţiunea departamentului său a nouilor servicii. Trecerea cooperaţiei în seama ministerului economiei naţonale este o grea operaţie şi necesită o grijă deosebită, întrucăt încadrarea se face în vederea unei noui politice economice a statului român. Cooperaţia e unul din factorii principali în planificarea economiei naţionale care se pregăteşte — prin ea intenţionăndu-se dirijarea celulelor economice rurale. In consfătuirile recente pe care d. Mitiţă Constantinescu le-a avut cu d-nii miniştri de finanţe şi agricultură chestiunea cooperaţiei a fost amplu desbătută şi în curând ministrul economiei naţionale o va supune consiliului superior economic, care e chemat să conlucreze la planul economic. MASURI IN INTERIORUL MINISTERULUI Tot în vederea nouei activităţi economice pe care acest minister e destinat s’o promoveze în curând, d. Mitiţă Constantinescu a luat o serie de măsuri de pregătire. D-sa a cerut rapoarte detailate despre activitatea de până acum a fiecărei direcţii în parte, spre a statornici atribuţiile noui de nevoe şi a fixa cadrul lucrului de mâine. Printr’o decizie ministerială s’au accentuat îndatoririle personalului, hotărindu-se introducerea fişelor de activitate jurnalieră. Prin această decizie s’a cerut funcţionarilor să declare rudeniile apropiate în întreprinderile comerciale şi industriale particulare şi s’a interzis participarea lor la jocurile de noroc din cazinouri. CAMERELE DE INDUSTRIE ŞI COMERŢ In curând camerele de industrie şi comerţ din ţară vor căpăta o organizare potrivită cu nouile directive economice. Conducerile de astăzi vor fi schimbate. Planul reorganizării lor e aproape gata şi va forma obiectul unui decret lege. i. c. -------------x*x------------ Columbaca in jud. Arad Arad, 11 Aprilie După ştiri primite din judeţ la serviciul veterinar, regiunea din jurul comunelor Sebiş şi Buteni, a fost năpădită de un roiu de muşte columbace. Locuitorii, în urma instrucţiunilor date de medicul veterinar de circumscripţie, au luat cuvenitele măsuri de apărare. Intre timp, a început să bată un vânt puternic, care a luat cu sine şi a dus rolul spre o direcţie necunoscută, înainte de a produce nici cea mai mică pagubă. Anul al 55-lea Nr. 105 Sâmbătă 16 Aprilie 1938" Taxarea produselor de alpaca începând dela 16 Aprilie 1933, impozitul pe lux și cifra de afaceri cuvenit pentru tacâmurile de alpaca și tacâmurile de alpaca argintate, se va percepe sub forma unei taxe fixe de 23 lei la art. 23 cifra de afaceri și lei pentru art. 1 fondul apărării naționale, impozit excepţional pe cifra de afaceri pentru fiecare kg. de tablă de alpaca importată sau produsă în ţară, care se încadrează la art. 1394 din tariful unitar. In afară de aceste taxe fixe, care reprezintă impozitul pe lux şi cifra de afaceri, datorat asupra tacâmurilor de alpaca și tacâmurilor de alpaca argintate, se va percepe și impozitul pe cifra de afaceri de 6% la art. 23 și 1% la art. 1 F. A. N., datorat asupra tablei de alpaca. Ministerul finanțelor a dat dispoziții ca în seara zilei de 15 Aprilie 1938 să se procedeze la stabilirea stocurilor pe cantităţi, la fabricile de tacâmuri de alpaca şi tacâmuri de alpaca argintate, pentru tacâmurile de alpaca, tacâmurile de alpaca argintate şi pentru cantităţile de tablă de alpaca, aflate atât în depozitele fabricelor, cât şi în depozitele de desfacere şi la comercianţii şi importatorii angrosişti şi la producătorii de tablă de alopaca Stocurile astfel stabilite de tablă de alpaca, se vor taxa cu lei 23 la art. 23 cifra de afaceri şi lei 4 la art. 1 F. A. N., pentru fiecare kg. de tablă de alpaca iar tacâmurile de alpaca și tacâmurile de alpaca argintate, gata terminate sau în curs de fabricație, putând fi considerate ca articole gata — se vor taxa cu impozitul pe lux și cifra de afaceri — la valoarea lor de facturare, plus 1% F. / N. cele taxabile cu 6%. Fiecare fabricant, depozitar sau producător de tablă de alpaca, de tacâmuri de alpaca și tacâmuri de alpaca argintate, va da o declaraţie de cantităţile de tablă de alpaca, tacâmuri de alpaca şi tacâmuri de alpaca argintate aflate în fabricele, magazinele sau depozitele de desfacere din afara fabricei. Falsa declarare a cantităţilor de tablă de alpaca ce se întrebuinţează la fabricarea tacâmurilor, precum și a tacâmurilor de alpaca și tacâmuri de alpaca argintate, va fi sancționată conform art. 20 din legea cifrei de afaceri cu încincitul impozitului sustras. Plata sumei se va eşalona în trei rate egale și lunare prima rată achitându-se imediat, b" celelalte două la intervale cu câte una lună. Tot nu s’au eliberat funtfingurate Eliberarea obligaţiunilor funding, cuvenite deţinătorilor români de rentă a împrumuturilor de stabilizare şi desvoltare, în locul dobânzilor cu plata suspendată, a devenit curat basmul cu cocoşul roşu. Nici până astăzi nu li s’au distribuit titlurile, care nici măcar n’au ieşit de sub tipar. La demersurile repetate făcute de cei interesaţi, una din băncile autorizate să îndeplinească formalităţile şi serviciul de plată a cupoanelor la titlurile de stat, răspundea, pe la jumătatea lui Martie a. c., prin adrese scrise, că, după comunicările C. A. M.ului, pe numele şi sub garanţia căruia s’au încheiat împrumturile stabilizării şi desvoltării (7 şi 7%%), eliberarea fundingurilor pentru încasarea cupoanelor exiggibile trebuia să se facă pe la finele lui Martie sau cel mai târziu la începutul lui Aprilie a. c. Suntem acum la jumătatea lunii Aprilie şi nici vorbă niu se simte că se vor libera nouile titluri, care, pe cât se spune, abia sunt la tipar. încă odată ne exprimăm nedumerirea, că sunt tratate cu atâta lipsă de înţelegere şi de deferenţă interesele subscriitorilor români (pensiona magistraţi, ofiţeri superiori), ,ari. la apelul guvernului din 1929-1931 s’au grăbit să răspundă, mai mult din patriotism, decât ispitiţi de avantagiile vreunui plasament excepţional, subscriind la cele două împrumuturi cea mai mare parte a economiilor lor. Trecând peste importanţa sacrificiului lor din ceasuri hotărâtoare pentru consolidarea monetară şi financiară a ţării, nu vor servi de loc creditul public şi n ci buna dispoziţie a marelui public pentru ajutorarea statului, în cazul unor noui apeluri la contribuţia sa. Poate că e în parte şi vina subscriitorilor români, cari nu s’au hotărît să privească interesele lor din punct de vedere mai egoit şi practic, imitând exemplul subscritorilor străini, organizaţi în sindicate, asociaţii, etc. şi având în spatele lor nu numai toate organizaţiile profesionale, dar şi guvernele respective, gata la orice punere în discuţie a drepturilor lor, să le sară într’ajutor. Premie acordate la Salonul Ofical Juriul Salonului Oficial din anul acesta, a acordat premii următorilor artişti, pentru lucrările meritoase ce au expus : Premiile Fundaţiei Sinai pentru pictură : d-lui Geo Cardaş, d-lui Mircea Teodorescu şi d-lui Sorin Ionescu. Pentru sculptură: d-rei Constanţa Buzdugan, d-lui Ion- Lucian Murnu şi d-lui V. Blendea. Premile municipiului Capitalei: d-nei Tantzi Demetriadeştefan, d-rei Mariana Petraşcu, d-lui George Bărbieri, d-lui Nicolas Cernescu, d-lui Gheorghe Labin şi d-lui Anatol Vulpe, toţi artişti-pictori. Premiile ministerului cultelor şi artelor pentru pictură: d-nei Lucreţia Mihail-Silion, d-nei Titi Murnu - Filionescu, d-lui Vladimir Frimu şi d-lui Gh. N. Naum. Pentru sculptură: d-lui Alex. Plămădeală. Salonul Oficial e deschis zilnic între orele 9.13 şi 15-19. Solemnitatea depunerea jurământului recruţilor la reg. 2 art. de gardă şi Centrului de instrucţie al artileriei la „Mihai Bravu’’. Funcţiuni şi locuri de muncă pentru invalizi, orfani şi văduve de război Serviciul pentru plasarea invalizilor, orfanilor şi văduvelor din război din direcţia muncii, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că are posibilitatea să facă plasări in următoarele posturi: Un inginer de mine de cărbuni, pentru regiunea Hunedoara ; un funcţionar cu un salar lunar de 7000 lei, pentru o întreprindere din Braşov. Solicitatorii trebue să aibă satisfăcut serviciul militar, să fie absolvenţi ai şcoalei superoare de comerţ şi să cunoască maşina de scris in limbele română si germană; un inginer specialist în mecanică şi electromecanică, pentru regiunea Ploeşti ; un conducător sau arhitect constructor, pentru o întreprindere industrială din regiunea Hunedoarei ; cinci funcţionari, pentru diferite întreprinderi din Bucureşti şi provincie ; solicitatorii trebue să fie absolvenţi ai şcoalei superioare de comerţ; un desenator litograf, cu un salar de 6000 lei, pentru o întreprindere din regiunea Sibiului; 6 dactilografe, cunoscând limba germană, pentru o întreprindere din Bucureşti; un mecanic cu un salar lunar de 3000 lei, care să cunoască motoarele de explozie, pentru regiunea Sibiului ; electricieni, tinichigii, strungari în fier, sudori electrrci, sculeri, lăcătuşi mecanici, vopsitori, turnători în fontă şi tâmplari modelieri, pentru o întreprindere din Sibiu ; un şofer cu un salar lunar de 3000 lei pentru o întreprindere din Sibiu ; un mecanic specialist în motoare Diesel; un fierar, un tâmplar modelier, doi mecanici şi doi strungari în fier, pentru o întreprindere din Craiova. Vacanţele pentru cari există cereri corespunzătoare nu se publică. Termenul pentru ocuparea acestor vacanţe fiind scurt, doritorii care vor să concureze pentru ocuparea lor, vro îna-inta de urgenţă serviciului de plasare I. o. V. din Direcţia Muncii str. V. Alexandri nr. 1, cererile însoţite de următoarele acte : certificat i. p. v., extract de naştere, certificat de studii, de naţionalitate, de bună purtare, de sănătate şi actul pentru satisfacerea serviciului militar. Invalizii din război vor înainta şi certificatul de capaci-xiltate de muncă. Cei din Bucureşti se vor pre A.NI