Universul, iunie 1938 (Anul 55, nr. 163-177)

1938-06-16 / nr. 163

Amil­ál 55-jén Nr. 163 Joi 16 Slimé T§a$s U­ltimul cuvânt confortului... Automobilul cu „cameră de culcare la etaj“, alcătuita dintr’un cort lesne demontabil şi la care se ajunge cu ajutorul unei scăriţe din oţel tubular. 3h­rm*ejs£ PENTRU COPII Câţi au înţeles înalta bună­tate prin care Marele Străjer a hotărât amânarea marei mani­­festaţii a tineretului, spre a cru­ţa de ropotul unei ploi, sănăta­tea lor. O înţeleaptă gri­je pă­rintească a priveghiat încă odată vădind grijile ce deopotrivă pă­ţesc sănătatea şi sufletul. Am văzut însă pe urmă în alte zile că nu toată lumea înţe­lege tot atât de priceput jocul şi viaţa în desvoltare a copiilor. Treceau pe lângă grădina Ate­neului Român unde au staţionat câteva ceasuri sute de copiliţe şi copii cărora de ziua copiilor li se dăruiseră d­acsoane trâm­biţe de carton — poate numai pentru ca să îşi facă educaţie de surzenie. Era groaznic. In ace­laş preţ li se putea dărui o căr­ticică, sau măcar o iconiţă pe hârtie frumos reprodusă — sau un pahar de hârtie cu care să bea apă curată, înainte de a se ameţi. Ziua copilului nu înseamnă o staţionare în turme, nici chiar o înghesuială în camioane alego­rice. Sunt câteva probleme ale sănătăţii copiilor ce trebuesc pornite mai cu însufleţire din acest prilej. Sunt sugerări pe care să le culegem spre a desă­vârşi foarte multe înfăptuiri fo­lositoare care au pornit. Experienţa ne arată că în cli­matul nostru îmbrăcămintea co­piilor nu e destul de igienică — nu apără destul de insolaţie pă­lăriile cu borduri scurte în ţara paiului de grâu. Experienţa ne arată că pro­gramul şcolar cu câte cinci ore de curs una după alta sunt poate practice pentru profesori nu şi pentru elevi. Legislaţia poate fi mult mai aspră în potriva celor care aduc un rău copiilor — măsurile de pază pot să crească. Lipsesc smiite cărţi pentru instruirea pă­rinţilor şi în mare parte de fo­­los copiilor nu vom fi de­cât în­drumând dar şi ajutând pe pă­rinţi. Şi iar vom aminti că în toate ţările civilizate impozitele sunt toate cu atât mai uşurate cu cât familia e mai numeroasă, iar salariile ţin seamă de gurile pe care trebue să le hrănească. ADRIAN MANIU EXILUL UNOR EROI De o mie de ani numele de „Saint-Bernard“ evoca în minte salvări miraculoase, vieţi ome­neşti smulse „morţii albe“, acte de bravură al căror erou nu era omul, ci câinele. Dar, a fost deajuns, într-o zi, o întâmplare nenorocită, un inexplicabil acces de violenţă din partea unuia din aceşti eroi şi oamenii au uitat într’o clipă toate frumoasele lor isprăvi, ne mai văzând de­cât „crima“ u­­nuia, pentru care au cerut în­dată pedepsirea tuturor câinilor,, cari formau faimoasa echipă de salvare a călugărilor de pe muntele Saint Bernard. Cititorii noştri îşi amintesc de sigur cazul: anul trecut o fe­tiţă, care s’a apropiat neştiută de ospiciul călugărilor, a fost ucisă de unul din câinii aces­tora. S’a făcut multă vâlvă în jurul acestei întâmplări nenoro­cite şi s’a cerut atunci distru­gerea­ sărmanilor saintbexnarzi. Din fericire, autorităţilor elve­ţiene s’au opus, dar spre a mul­ţumi opinia publică, au impus călugărilor să închidă în cuşti bietele animale. Şapte au avut această soartă umilitoare şi ne­dreaptă, iar trei au avut norocul să fie luaţi de un crescător ita­lian. In sfârşit, se anunţă acum că vor fi scoşi din închisoare, gă­­sindu-li-se altă întrebuinţare, sau mai bine zis alt loc unde să-şi exerciteze frumoasele şi nobilele lor calităţi. Ei vor fi tri­mişi în Tibet, în refugiul unei misiuni creştine din Lhassa. Ei vor fi însoţiţi în acest exil de unul din călugări, fratele Ciril, care nu şi-a pierdut în­crederea in bravii lui colabora­tori şi care e convins, cu drept cuvânt, că tragedia de anul trecut nu a fost de­cât conse­cinţa unei erori. Dar, oamenii, cari nu fac de­cât să „greşeas­că“ din zori şi până ’n noapte nu admit asemenea slăbiciune la un animal. Sfatul medicului BOALA SERULUI Injectarea unui ser se poate câte­odată însoţi de tulburări care prin intensitatea lor au că­pătat rang de boală fiind numite cu un cuvânt, boala serului. Acest termen desemnează mai ales accidentele târzii, pentru că cu prilejul injectării unui ser se pot observa accidente, sau mai bine zis, neplăceri imediate sau târzii. Iată, de pildă, cam ce se poa­te observa imediat după o in­jecţie de ser. La câteva minu­te după injecţie, se poate pro­duce un fior însoţit de respira­ţie grăbită, paliditate şi stare de rău. Aceste semne pot să fie ur­mate câteodată chiar şi de un leşin. Dar situaţia aşa de impre­sionantă nu durează mult şi cri­za trece, ne lăsând nici o urmă. La locul unde s’a făcut injec­ţia, câteodată se produce o apre­ciabilă umflătură roşie şi caldă ca şi cum s’ar desvolta acolo un abces. Intr’o zi două această um­flătură dispare fără urmă. Accidentele acestea imediate sunt neplăcute desigur, dar nici de­cum obligatorii. Chiar când se produc, dispar repede, lăsând bolnavul liniştit. Mai deseori observăm însă ac­cidentele târzii după injecţiile de ser. Ele apar între a 8-a şi a 12-a zi şi numai în mod excep­ţional după vreo 20 zile, începu­tul lor se face brutal şi de obi­ceiu cu o erupţie de urticarie (blândă). Această erupţie care produce o mâncărime violentă, începe de la locul injecţiei şi se răspândeşte repede peste tot corpul. Mâinile, picioarele, faţa cu pleoapele, se umflă. In acelaş timp temperatura se urcă şi bol­navul se simte slăbit, amenin­ţând chiar a leşina. îndată apar şi durerile în încheeturi. Glesne­­le, genunchii, pumnii, vertebrele şi încheeturile fălcilor sunt se­diul unor senzaţii foarte dure­roase. Bolnavul nu poate nici să se mişte în pat. Urina se împuţi­nează şi câteodată conţine albu­­mină. Aceasta este forma gene­rală a boalei serului, dar de multe ori se mai observă tulbu­­rari speciale asupra unora dintre organele nervoase, asupra cărora nu insistăm. Foarte deseori însă aceste simptome se reduc la minimum, toată boala serului nearătându­­se decât printr’o urticarie In imensa majoritate a cazuri­lor boala serului trece fără nici un fel de complicaţii. Totuşi simptomele sunt aşa de neplă­cute uneori încât s’a căutat a fi înlăturate. In general vorbind accidentele serului ţin de anafilaxie şi se datoresc în bună parte albumi­­nelor din serul calului. De aceea în prezent se purifică serurile micşorându-li-se albuminele. Este drept că cele mai intense dintre accidentele descrise se ob­servă după injecţiile intravenoa­­se de ser. Dar aceste injecţii se practică în cazuri cu adevărat excepţionale. O bună măsură de prevenire a accidentelor serice o constituie metoda lui Besredka, după care se injectează mai în­tâi un sfert de centimetru cub de ser, apoi după o oră un centi­metru cub şi după 4 ore doza în­treagă. Alteori se injectează o jumătate de centimetru cub din soluţia unu la mie de adrenalină diluată în 5 centimetri cubici de ser fiziologic. Dacă totuşi acci­dentele anafilactice de după ser se produc, se dă bolnavului cal­ciu, tonice ale inimei şi boala trece. Toate aceste neplăceri sunt însă lucruri prea neînsemnate faţă de marile primejdii de care ne pune la adăpost această mi­nunată armă a seroterapiei. Dr. N. VATAMANU Călătoare Aceste două minuscule pasa­gere, care se grăbesc să se urce în giganticul avion au făcut singure călătoria aeriană de la Croydon în Elveţia. fi drept că Jean, care are pa­tru ani şi jumătate, are destulă experienţă în acest gen de că­lătorii, de­oarece la vârsta sorei sale, Barbara, adică la un an­­ şi cinci luni, a făcut primul zbor împreună cu părinţii săi, iar la trei ani a avuit un paşa­port pe numele ei. Mărturisim, ca admiraţia noa­stră pentru curajul inconştient al micuţelor nu e contrabalan­sată de­cât de uimirea în faţa „incontscienţei curagioase” a pă­rinţilor lor.... COLŢUL GOSPODINEI OREZ CU FRAGI. Pentru şase persoane : un kilogram de fragi, 200 grame de orez, zeama de la o lămâie, coaja de la o portocală, o ceaşcă de ceai plină cu zahăr pisat, un păhărel de apă. Fierbeţi orezul bine acoperit cu apă, împreună cu zeama de lămâie şi coaja de portocală. Când e fiert, puneţi-l să se scurgă şi să se răcească. O ju­mătate de oră înainte de a-l servi, îl aşezaţi într’un castron, alternând un strat de orez u­n strat de fragi (cruzi, spălaţi şi fără codiţe) .■ Cânid castronul e a­­proape plin, acoperiţi cu un sirop foarte gros şi rece pe care l-aţi preparat mai dinainte , topiţi în­tr’un pahar cu apă o ceaşcă de ceai de zahăr praf şi amestecaţi cu vreo zece fragi striviţi, lăsând să dea în două trei clocote pe foc viu. UNIVERSiTy BUCUREŞTI-CONSTANŢA CURSE ZILNICE Societatea L. A. R. E. S. va pune la dispoziţie cele mai sigura, confortabile şi rapide aparate Sburefi la mare cu avioanele L.A.R.E.S, .tj$ Bilete ţi informatiuni l*«\ A BIROUL L.A.R.E.S.: B-DUl BRATIANU 16 (PALATUL CREDITULUI MINIER] TELEFON­­ 6-126J, B-I2S4/ Pas­ta spumoasa «le «IasmfS O­vem« 11 este de o eficace ac­ţiune antiseptică, menţi­nând dinţii şî gingiile in stare de sănătate. Pasta de dinţi OVENALL este spornică, deci foarte economică la în­trebuinţare. 4 4 4-4 6 4*44 4-64-644»44 4 4»+ Presa medicală e leneşă despre „GASTRO “. A apărut în revista medi­cală „Wiener Medizinische Wochenschrift“ o interesantă dare de seamă asupra rezul­tatelor obţinute în institutul „Rockefeller“ (Childis Spital) din Viena cu renumitul pre­parat american „Gastro D“, care a dat satisfacţie deplină în boli de stomac, ficat, ar­suri de stomac, crampe in­testinale, biliare, stări ner­voase, insomnie, greaţă, etc. Cereţi „Gastro D“ la far­macii şi drogherii, sau contra ramburs de Lei 135 de la far­macia „Thoiss“, Bucureşti, Calea Victoriei 124. 26 MUNCA ROMÂNEASCĂ Declaraţiile d-lui prof. M. Ralea, ministrul muncii înainte de a părăsi ţara pen­tru a pleca în Germania, d. prof. Mihai Ralea, ministrul muncii şi asigurărilor sociale, a făcut ur­mătoarele declaraţii reprezentan­ţilor presei: Dacă ceva aparţine mai direct şi mai intim fiecărui popor, a­­ceasta este fără îndoială munca lui. Această muncă, trebuie să aibă nu numai putinţa de a în­treţine pe cale naţională viaţa autohtonilor să le asigure mini­mum de existenţă, dar ea trebue să tindă către creearea unui stil specific de muncă şi care să o­­glindească genul original al fie­cărui popor. Din nenorocire, o serie întrea­gă de elemente eterogene împie­dică asigurarea vieţii materiale prin muncă, autohtonilor, dar şi crearea acelui tip original de a munci legat de fiinţa fiecărui popor. Evident, aceste constatări nu au în ele nimic şovin şi nu ur­măresc nici o persecuţie şi nici o împilare ; ele au de scop numai să îngădue majorităţii poporului român să trăiască şi să creeze. Popoare tinere ca al nostru cu o industrie încă recentă, cu o serie de meserii neînvăţate bine încă, cu specialităţi tehnice ne­cunoscute până mai­eri la un popor idilic şi patriarhal, au ne­voie la începutul iniţierii lor tehnice de elemente importate care să desăvârşească acţiunea. încetul cu încetul însă aptitu­dinea de a munci pe cont pro­priu se desvoltă şi popoarele îşi câştigă independenţa lor tehnică In acest stadiu se găseşte azi ţara noastră. Invadată mai mult ca în alte ţări, de o serie de ele­mente recent sosite aci, munca naţională se găseşte concurată neloial. E, deci, o operă democratică de susţinere a celui slab, acţiu­nea de promovare, de afirmare a primatului muncii naţionale. Ca în toate acţiunile de acest fel, a­­vem la îndemână două serii de mijloace pentru a ajunge la scop. Un prim grup priveşte măsuri de poliţie menite a curaţi terenul şi repune elementul românesc în situaţia de a munci şi creia. La revizuirea din acest an a străinilor, se vor retrage auto­rizaţiile de şedere în ţară a ace­lora de care nu avem nevoie, menţinându-se numai specialiştii de care nu se poate dispensa e­­conomia naţională. Vom obliga în acelaş timp întreprinderile pe lângă fiecare specialist străin să ataşeze câte un lucrător de ori­gină, pentru specializare. Procedând astfel, vom dovedi că procentul legal de 20 % pentru munca lucrătorului, este prea mare şi el trebue redus după ne­voi şi după categorii. Dar nu e deajuns de a între­buinţa în vederea promovării muncii naţionale numai mijloa­ce represive. Locul devenit va­cant prin depărtarea străinilor trebue să fie ocupat de români prin muncă şi competinţă, fiind-­­­că altfel în mod inutil vom în­depărta străinii, dacă românii­­ nu vor şti să facă faţă nevoilor unei moderne producţii naţiona­le pe de o parte, iar pe de altă parte nu vor găsi posibilităţile de distribuţie şi plasare a capa­cităţii lor. Trebue să ne gândim în primul rând la marea proble­mă a plasării ucenicilor români şi a specialiştilor noştri, formaţi cu multă casnă şi mari jertfe Există astăzi o mulţime de e­­lemente româneşti specializate şi capabile, ignorate însă şi cam­ din timiditate sau din lipsă de mij­loace nu-şi pot găsi o întrebuin­ţare potrivită pregătirii lor. Vo­r trebui să ne gândim, deci, la organizarea plasării ucenicilor, prin organele ministerului. PREGĂTIREA PROFESIO­NALA A doua mare problemă in preo­cuparea ce ne frământă e aceea a pregătirii profesionale. Preconizez printre acestea, ur­mătoarele trei măsuri: Concursuri pentru ucenici, sta­gii de perfecţionare din ţară, burse pentru lucrătorii români în străinătate Selecţiunea candidaţilor cari vor fi trimişi în străinătate se va face printr’un concurs şi sunt sigur că voi găsi sprijinul trebui­tor pentru a trimite în toamna aceasta un număr de lucrători în străinătate, acţiune pentru care am şi prevăzut fondurile trebui­toare. Se studiază organizarea de cursuri de perfecţionare reduse pentru lucrători şi meşteri din anumite specialităţi. ORIENTAREA PROFESIO­NALA Orientarea profesională va fi şi ea extinsă astfel încât numă­rul copiilor cercetaţi după cri­terii ştiinţifice să fie tot mai mare. Toate aceste măsuri pregătesc organizarea pregătirii profesio­nale, în vederea creşterii compe­tenţii elementului român. Desi­gur nu sunt suficiente numai a­­ceste măsuri de educaţie tehni­că, întărirea elementului româ­nesc, sub orice formă, constiue azi un imperativ. După modelul marilor institu­ţii din Occident în cel mai scurt timp, muncitorii români vor a­­vea mijloace similare de recrea­ţie şi instrucţia care le vor în­gădui un alt standard sufletesc şi o­­ altă conştiinţă umană şi na­ţională. Toate aceste măsuri, la un loc vor da desigur muncito­rului sentimentul că trăeşte liber şi folositor în ţara sa. -------xxx®«®xxx------­ Căldură de 40 gr. la Târgovişte Târgovişte, 13 Iunie Căldura din ultimele zile a crescut, ajungând azi La +40' C., între orele 13—15, la soare, iar al umbră +32°. O căldură ca în Iulie. Se simte nevoie de ploaie. 4444444444444 * Sezonul Băilor Restaurantele și Pensiunile găsesc cele mai bune tacâmuri de masă. FOARTE CONVENA­BILE direct la depozitul de fabrică PFORZN­EIM Modele şi preţuri la cere­reg Pâinea $’3 scumpit la Tirtaia şi nu se găseşte Turtucaia, 13 Iunie Oraşul nostru în ultimul timp, a fost lipsit de cel mai căutat aliment, — pâinea. Brutarii au făcut aceasta, spre a scumpi pâinea de la 7 lei la 8 lei bucata. Ei au motivat scumpirea pâi­nii prin scumpirea făinii. Cu toate acestea, pâinea nu se fabrică în cantităţi îndestu­lătoare pentru toată populaţia. Lucrul e cu atât mai trist, cu cât regiunea noastră e o re­giune bogată în grâne. Nu mai vorbim de greutatea pâinii, care nu are mai mult de 8­ 850 grame. Cetăţenii deocamdată cer să aibă pâine suficientă. Brutarii ar trebui să scoată pâine mai multă, spre a îndes­­tula lumea. Deasem­enea ar trebui să res­pecte toleranţa la kg. şi să mai renunţe la dorinţa de procop­­seală■ . Conosul „Oastei Domnului“ la Stei Sibiu, 12 Iunie Societatea misionară orto­doxă „Oastea Domnului’’ şi-a ţinut de Rusalii al şaptelea congres. Sâmbătă toată ziua şi Dumi­nică, au sosit credincioşii din toate părţile ţării. In ziua întâia a Rusaliilor, I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, asistat de un mare­­ sobor de preoţi şi diaconi a or­­­ficilat la catedrală Sf Liturghie. Răspunsurile au fost date de corul studenţilor în teologie, condus de d. prof. P. Gherman şi de corul catedralei, condus de prof. T. Popovici. In timpul slujbei, I. P. S. Mi­tropolit Nicolae a hirotonisit ca protopop al Devei, pe preotul Teofil Chifa. După terminarea Sf. Litur­ghii I. P. S. Mitropolit a făcut o rugăciune pentru invocarea „Duhului Sfânt”. După aceea, a rostit o cuvântare, din care redăm următoarele: Astăzi, sufletele bunilor creş­tini se îndreaptă spre altarul bisericii, ca să primească şi ei Duhul Sfânt pe care L-a pri­mit Sf. Apostoli, adunaţi în casa din Ierusalim de frica Iu­deilor. Dumnezeu s’a înălţat ca să ne trimită de sus puterea Sa pe care a dăruit-o de­ prima dată Apostolilor. Dumnezeu a trimis pe Sf. Apostoli în lume nu îm­brăcate cu strălucirile ei, ci cu puterea Duhului şi prin această putere ne-a înălţat. O asemenea înălţime de mi­nuni nu se va mai găsi in lume. împărăţiile­­acestei lumii, rea­lizate de un Alexandru Mace­don, Caesar şi de împăratul tru­faş care a voit să ne cucerească şi pe noi, s’au prăbuşit. împără­ţia Duhului ne înarmează su­fleteşte şi aşa am fost şi vom fi buni ostaşi ai Bisericii şi­­or­rmul­ nostru. Puterea Duhului Sfânt ne va lumina şi intâri pentru acest scop şi vom putea rămâne buni creştini, căci azi bun creştin­i însemnează a crede în Duhul­­ Sfânt, în puterea Lui lumină-­­ toane, întăritoare, şi a primi *­­ * * * * * * * învăţăturile Domnului. A fi bun creştin, însemnează­­ a te bucura de duhul păcii şi a realiza virtuţile creştineşti şi a răbdării şi faptele bune, aşa cum ne învaţă Sf. Biserică, ca să devenim buni ostaşi ai Du­hului.­ Numai Duhul face ca să slu­jească şi trupul lui Dumnezeu, căci noi oamenii suntem slabi prin puterile noastre. Biserica, la temelia căreia stă jertfa de pe Golgota şi puterea de sus a Duhului Sfânt, să vă deschidă inima şi în rugăciuni să chemaţi pentru voi şi pentru alţii pe împăratul ceresc, mân­­gâetorul şi pe Duhul adevăru­lui ca să se sălăşluiască între fiii voştri şi ai poporului nos­tim“. După aceea, I. P. S. Mitropo­litul Nicolae a mai împărtăşit pe cei rămaşi şi s’a îndreptat spre Academia teologică, unde a întait masa cu toţi credin­cioşii. După masă, s’a ţinut în sala festivă a Academiei adunarea frăţească, la care a participat şi distinsul oaspe al Sibiului, d. Painth­er, profesor la universi­tatea din Strassbourg. Apoi preoţii Secaş şi Neagu au sfinţit steaguri de ale „Cas­tei Domnului“ şi au împărţit cărţi din biblioteca populară : „Veniţi la Hristos“ şi ale proto­popului Vasi­le Stoic­anea. La ora 9 seara, în aula Aca­demiei telogice a rulat filmul cu ■viaţa şi patimile Mântuitorului. *­4­44- 44-64-44-44-4 444-44-64-44-444 “ 1“ BereslavA... ...jLsar^ ..jmmsim Localitatea de cură PUSTIAN oferă „L O SC O R” Sanatoriul Special CONTRA REUMATISM ŞI CUTA foarte avantagios O CURA COMPLECTĂ 21 ele zile, găzduire de primul rang, întreţinere, tratament medical, toa­te băile de vindecare în clasa de Lux, taxa de cură, toate dările şi spezele CU LES­T.2.600 Confort desăvârşit. Toate ajutoa­rele în casă. Cură modernă medi­cală dietetică. Cură de slăbire şi regenerare. Toate imp­utaţiunile direct prin Chef-medic. DR. L. SCHMIDT şi Hamburg America Linie S.A.R. Calea Victoriei 84 şi „Europa’ Str. Doamnei 1 şi ,,Tu­rismul Mondial“, București Calea Victoriei 60. ' 5307 +♦♦♦»♦ ♦ 44-44-4-64"f4~f4-*-f-f-f4 BOLI VE­RINICE Tratament dela 9—12 şi 2—7 BLANC BULEVARDUL CAROL No. S3 spre Statuia Rosetti -64~44-64-44~64 4-64-44-64-64-M-64' MINISTERUL INSTRUCȚIUNII COMITETUL ȘCOLAR AL LICEULUI „SPIRU HARET“ Str. Italiană No. 31 Bucureşti I. Telefon No .3.64.62 Publicaţiune In ziua de 25 Iunie 1938 orele 10 a. m., se va ţine în localul liceului SPIRU HARET din Bucureşti, str. Italiană no. 31 licitaţie publică cu oferte în­chise şi sigilate poriferu, aprovi­zionarea cu 24 vagoane lemne de foc de cer conform cadtului de sarcini­­ce se poate vedea la Secretariatul liceului în fiecare zi de lucru între orele 11-13 a.m. p. Președinte, D. Focşa Nr. 33 din 13/VI/93S. 2 PRIMĂRIA Municipiului Târgu-Mureş Nr. 13919/1938 La Primăria Municipiului Târgu-Mureş, în ziua de 2 iulie a. c. ora 11 a. m. se va ţinea li­citaţie publică, cu oferte închise şi imigilate, pentru livrarea a 20.000 kgr. păcură necesară pen­tru despră­f­uire de străzi. Garanţia provizorie reliefuta este de 5%. In caz de nereuşită repetare la 13 iulie a. c. în acelaş Ioc şi oră.­­ 8152 Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau­­schimbare de adresă să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poștal eti­cheta abonamentului expirat. 46 4-4-644444-4444-44-4 4 » ♦ « » + + A APARUT „GORILA’9 roman de LIVIU ACEST NOU ROMAN AL SOOARELUI NOSTRU SCRIITOR FACE PARTE DIN SERIA CREATIILOR SALE FUNDAMENTALI, Editura A L C A X. A Y 1130

Next