Universul, iunie 1938 (Anul 55, nr. 163-177)
1938-06-16 / nr. 163
Amilál 55-jén Nr. 163 Joi 16 Slimé T§a$s Ultimul cuvânt confortului... Automobilul cu „cameră de culcare la etaj“, alcătuita dintr’un cort lesne demontabil şi la care se ajunge cu ajutorul unei scăriţe din oţel tubular. 3hrm*ejs£ PENTRU COPII Câţi au înţeles înalta bunătate prin care Marele Străjer a hotărât amânarea marei manifestaţii a tineretului, spre a cruţa de ropotul unei ploi, sănătatea lor. O înţeleaptă grije părintească a priveghiat încă odată vădind grijile ce deopotrivă păţesc sănătatea şi sufletul. Am văzut însă pe urmă în alte zile că nu toată lumea înţelege tot atât de priceput jocul şi viaţa în desvoltare a copiilor. Treceau pe lângă grădina Ateneului Român unde au staţionat câteva ceasuri sute de copiliţe şi copii cărora de ziua copiilor li se dăruiseră dacsoane trâmbiţe de carton — poate numai pentru ca să îşi facă educaţie de surzenie. Era groaznic. In acelaş preţ li se putea dărui o cărticică, sau măcar o iconiţă pe hârtie frumos reprodusă — sau un pahar de hârtie cu care să bea apă curată, înainte de a se ameţi. Ziua copilului nu înseamnă o staţionare în turme, nici chiar o înghesuială în camioane alegorice. Sunt câteva probleme ale sănătăţii copiilor ce trebuesc pornite mai cu însufleţire din acest prilej. Sunt sugerări pe care să le culegem spre a desăvârşi foarte multe înfăptuiri folositoare care au pornit. Experienţa ne arată că în climatul nostru îmbrăcămintea copiilor nu e destul de igienică — nu apără destul de insolaţie pălăriile cu borduri scurte în ţara paiului de grâu. Experienţa ne arată că programul şcolar cu câte cinci ore de curs una după alta sunt poate practice pentru profesori nu şi pentru elevi. Legislaţia poate fi mult mai aspră în potriva celor care aduc un rău copiilor — măsurile de pază pot să crească. Lipsesc smiite cărţi pentru instruirea părinţilor şi în mare parte de folos copiilor nu vom fi decât îndrumând dar şi ajutând pe părinţi. Şi iar vom aminti că în toate ţările civilizate impozitele sunt toate cu atât mai uşurate cu cât familia e mai numeroasă, iar salariile ţin seamă de gurile pe care trebue să le hrănească. ADRIAN MANIU EXILUL UNOR EROI De o mie de ani numele de „Saint-Bernard“ evoca în minte salvări miraculoase, vieţi omeneşti smulse „morţii albe“, acte de bravură al căror erou nu era omul, ci câinele. Dar, a fost deajuns, într-o zi, o întâmplare nenorocită, un inexplicabil acces de violenţă din partea unuia din aceşti eroi şi oamenii au uitat într’o clipă toate frumoasele lor isprăvi, ne mai văzând decât „crima“ unuia, pentru care au cerut îndată pedepsirea tuturor câinilor,, cari formau faimoasa echipă de salvare a călugărilor de pe muntele Saint Bernard. Cititorii noştri îşi amintesc de sigur cazul: anul trecut o fetiţă, care s’a apropiat neştiută de ospiciul călugărilor, a fost ucisă de unul din câinii acestora. S’a făcut multă vâlvă în jurul acestei întâmplări nenorocite şi s’a cerut atunci distrugerea sărmanilor saintbexnarzi. Din fericire, autorităţilor elveţiene s’au opus, dar spre a mulţumi opinia publică, au impus călugărilor să închidă în cuşti bietele animale. Şapte au avut această soartă umilitoare şi nedreaptă, iar trei au avut norocul să fie luaţi de un crescător italian. In sfârşit, se anunţă acum că vor fi scoşi din închisoare, găsindu-li-se altă întrebuinţare, sau mai bine zis alt loc unde să-şi exerciteze frumoasele şi nobilele lor calităţi. Ei vor fi trimişi în Tibet, în refugiul unei misiuni creştine din Lhassa. Ei vor fi însoţiţi în acest exil de unul din călugări, fratele Ciril, care nu şi-a pierdut încrederea in bravii lui colaboratori şi care e convins, cu drept cuvânt, că tragedia de anul trecut nu a fost decât consecinţa unei erori. Dar, oamenii, cari nu fac decât să „greşească“ din zori şi până ’n noapte nu admit asemenea slăbiciune la un animal. Sfatul medicului BOALA SERULUI Injectarea unui ser se poate câteodată însoţi de tulburări care prin intensitatea lor au căpătat rang de boală fiind numite cu un cuvânt, boala serului. Acest termen desemnează mai ales accidentele târzii, pentru că cu prilejul injectării unui ser se pot observa accidente, sau mai bine zis, neplăceri imediate sau târzii. Iată, de pildă, cam ce se poate observa imediat după o injecţie de ser. La câteva minute după injecţie, se poate produce un fior însoţit de respiraţie grăbită, paliditate şi stare de rău. Aceste semne pot să fie urmate câteodată chiar şi de un leşin. Dar situaţia aşa de impresionantă nu durează mult şi criza trece, ne lăsând nici o urmă. La locul unde s’a făcut injecţia, câteodată se produce o apreciabilă umflătură roşie şi caldă ca şi cum s’ar desvolta acolo un abces. Intr’o zi două această umflătură dispare fără urmă. Accidentele acestea imediate sunt neplăcute desigur, dar nici decum obligatorii. Chiar când se produc, dispar repede, lăsând bolnavul liniştit. Mai deseori observăm însă accidentele târzii după injecţiile de ser. Ele apar între a 8-a şi a 12-a zi şi numai în mod excepţional după vreo 20 zile, începutul lor se face brutal şi de obiceiu cu o erupţie de urticarie (blândă). Această erupţie care produce o mâncărime violentă, începe de la locul injecţiei şi se răspândeşte repede peste tot corpul. Mâinile, picioarele, faţa cu pleoapele, se umflă. In acelaş timp temperatura se urcă şi bolnavul se simte slăbit, ameninţând chiar a leşina. îndată apar şi durerile în încheeturi. Glesnele, genunchii, pumnii, vertebrele şi încheeturile fălcilor sunt sediul unor senzaţii foarte dureroase. Bolnavul nu poate nici să se mişte în pat. Urina se împuţinează şi câteodată conţine albumină. Aceasta este forma generală a boalei serului, dar de multe ori se mai observă tulburari speciale asupra unora dintre organele nervoase, asupra cărora nu insistăm. Foarte deseori însă aceste simptome se reduc la minimum, toată boala serului nearătânduse decât printr’o urticarie In imensa majoritate a cazurilor boala serului trece fără nici un fel de complicaţii. Totuşi simptomele sunt aşa de neplăcute uneori încât s’a căutat a fi înlăturate. In general vorbind accidentele serului ţin de anafilaxie şi se datoresc în bună parte albuminelor din serul calului. De aceea în prezent se purifică serurile micşorându-li-se albuminele. Este drept că cele mai intense dintre accidentele descrise se observă după injecţiile intravenoase de ser. Dar aceste injecţii se practică în cazuri cu adevărat excepţionale. O bună măsură de prevenire a accidentelor serice o constituie metoda lui Besredka, după care se injectează mai întâi un sfert de centimetru cub de ser, apoi după o oră un centimetru cub şi după 4 ore doza întreagă. Alteori se injectează o jumătate de centimetru cub din soluţia unu la mie de adrenalină diluată în 5 centimetri cubici de ser fiziologic. Dacă totuşi accidentele anafilactice de după ser se produc, se dă bolnavului calciu, tonice ale inimei şi boala trece. Toate aceste neplăceri sunt însă lucruri prea neînsemnate faţă de marile primejdii de care ne pune la adăpost această minunată armă a seroterapiei. Dr. N. VATAMANU Călătoare Aceste două minuscule pasagere, care se grăbesc să se urce în giganticul avion au făcut singure călătoria aeriană de la Croydon în Elveţia. fi drept că Jean, care are patru ani şi jumătate, are destulă experienţă în acest gen de călătorii, deoarece la vârsta sorei sale, Barbara, adică la un an şi cinci luni, a făcut primul zbor împreună cu părinţii săi, iar la trei ani a avuit un paşaport pe numele ei. Mărturisim, ca admiraţia noastră pentru curajul inconştient al micuţelor nu e contrabalansată decât de uimirea în faţa „incontscienţei curagioase” a părinţilor lor.... COLŢUL GOSPODINEI OREZ CU FRAGI. Pentru şase persoane : un kilogram de fragi, 200 grame de orez, zeama de la o lămâie, coaja de la o portocală, o ceaşcă de ceai plină cu zahăr pisat, un păhărel de apă. Fierbeţi orezul bine acoperit cu apă, împreună cu zeama de lămâie şi coaja de portocală. Când e fiert, puneţi-l să se scurgă şi să se răcească. O jumătate de oră înainte de a-l servi, îl aşezaţi într’un castron, alternând un strat de orez un strat de fragi (cruzi, spălaţi şi fără codiţe) .■ Cânid castronul e aproape plin, acoperiţi cu un sirop foarte gros şi rece pe care l-aţi preparat mai dinainte , topiţi într’un pahar cu apă o ceaşcă de ceai de zahăr praf şi amestecaţi cu vreo zece fragi striviţi, lăsând să dea în două trei clocote pe foc viu. UNIVERSiTy BUCUREŞTI-CONSTANŢA CURSE ZILNICE Societatea L. A. R. E. S. va pune la dispoziţie cele mai sigura, confortabile şi rapide aparate Sburefi la mare cu avioanele L.A.R.E.S, .tj$ Bilete ţi informatiuni l*«\ A BIROUL L.A.R.E.S.: B-DUl BRATIANU 16 (PALATUL CREDITULUI MINIER] TELEFON 6-126J, B-I2S4/ Pasta spumoasa «le «IasmfS Ovem« 11 este de o eficace acţiune antiseptică, menţinând dinţii şî gingiile in stare de sănătate. Pasta de dinţi OVENALL este spornică, deci foarte economică la întrebuinţare. 4 4 4-4 6 4*44 4-64-644»44 4 4»+ Presa medicală e leneşă despre „GASTRO “. A apărut în revista medicală „Wiener Medizinische Wochenschrift“ o interesantă dare de seamă asupra rezultatelor obţinute în institutul „Rockefeller“ (Childis Spital) din Viena cu renumitul preparat american „Gastro D“, care a dat satisfacţie deplină în boli de stomac, ficat, arsuri de stomac, crampe intestinale, biliare, stări nervoase, insomnie, greaţă, etc. Cereţi „Gastro D“ la farmacii şi drogherii, sau contra ramburs de Lei 135 de la farmacia „Thoiss“, Bucureşti, Calea Victoriei 124. 26 MUNCA ROMÂNEASCĂ Declaraţiile d-lui prof. M. Ralea, ministrul muncii înainte de a părăsi ţara pentru a pleca în Germania, d. prof. Mihai Ralea, ministrul muncii şi asigurărilor sociale, a făcut următoarele declaraţii reprezentanţilor presei: Dacă ceva aparţine mai direct şi mai intim fiecărui popor, aceasta este fără îndoială munca lui. Această muncă, trebuie să aibă nu numai putinţa de a întreţine pe cale naţională viaţa autohtonilor să le asigure minimum de existenţă, dar ea trebue să tindă către creearea unui stil specific de muncă şi care să oglindească genul original al fiecărui popor. Din nenorocire, o serie întreagă de elemente eterogene împiedică asigurarea vieţii materiale prin muncă, autohtonilor, dar şi crearea acelui tip original de a munci legat de fiinţa fiecărui popor. Evident, aceste constatări nu au în ele nimic şovin şi nu urmăresc nici o persecuţie şi nici o împilare ; ele au de scop numai să îngădue majorităţii poporului român să trăiască şi să creeze. Popoare tinere ca al nostru cu o industrie încă recentă, cu o serie de meserii neînvăţate bine încă, cu specialităţi tehnice necunoscute până maieri la un popor idilic şi patriarhal, au nevoie la începutul iniţierii lor tehnice de elemente importate care să desăvârşească acţiunea. încetul cu încetul însă aptitudinea de a munci pe cont propriu se desvoltă şi popoarele îşi câştigă independenţa lor tehnică In acest stadiu se găseşte azi ţara noastră. Invadată mai mult ca în alte ţări, de o serie de elemente recent sosite aci, munca naţională se găseşte concurată neloial. E, deci, o operă democratică de susţinere a celui slab, acţiunea de promovare, de afirmare a primatului muncii naţionale. Ca în toate acţiunile de acest fel, avem la îndemână două serii de mijloace pentru a ajunge la scop. Un prim grup priveşte măsuri de poliţie menite a curaţi terenul şi repune elementul românesc în situaţia de a munci şi creia. La revizuirea din acest an a străinilor, se vor retrage autorizaţiile de şedere în ţară a acelora de care nu avem nevoie, menţinându-se numai specialiştii de care nu se poate dispensa economia naţională. Vom obliga în acelaş timp întreprinderile pe lângă fiecare specialist străin să ataşeze câte un lucrător de origină, pentru specializare. Procedând astfel, vom dovedi că procentul legal de 20 % pentru munca lucrătorului, este prea mare şi el trebue redus după nevoi şi după categorii. Dar nu e deajuns de a întrebuinţa în vederea promovării muncii naţionale numai mijloace represive. Locul devenit vacant prin depărtarea străinilor trebue să fie ocupat de români prin muncă şi competinţă, fiind-că altfel în mod inutil vom îndepărta străinii, dacă românii nu vor şti să facă faţă nevoilor unei moderne producţii naţionale pe de o parte, iar pe de altă parte nu vor găsi posibilităţile de distribuţie şi plasare a capacităţii lor. Trebue să ne gândim în primul rând la marea problemă a plasării ucenicilor români şi a specialiştilor noştri, formaţi cu multă casnă şi mari jertfe Există astăzi o mulţime de elemente româneşti specializate şi capabile, ignorate însă şi cam din timiditate sau din lipsă de mijloace nu-şi pot găsi o întrebuinţare potrivită pregătirii lor. Vor trebui să ne gândim, deci, la organizarea plasării ucenicilor, prin organele ministerului. PREGĂTIREA PROFESIONALA A doua mare problemă in preocuparea ce ne frământă e aceea a pregătirii profesionale. Preconizez printre acestea, următoarele trei măsuri: Concursuri pentru ucenici, stagii de perfecţionare din ţară, burse pentru lucrătorii români în străinătate Selecţiunea candidaţilor cari vor fi trimişi în străinătate se va face printr’un concurs şi sunt sigur că voi găsi sprijinul trebuitor pentru a trimite în toamna aceasta un număr de lucrători în străinătate, acţiune pentru care am şi prevăzut fondurile trebuitoare. Se studiază organizarea de cursuri de perfecţionare reduse pentru lucrători şi meşteri din anumite specialităţi. ORIENTAREA PROFESIONALA Orientarea profesională va fi şi ea extinsă astfel încât numărul copiilor cercetaţi după criterii ştiinţifice să fie tot mai mare. Toate aceste măsuri pregătesc organizarea pregătirii profesionale, în vederea creşterii competenţii elementului român. Desigur nu sunt suficiente numai aceste măsuri de educaţie tehnică, întărirea elementului românesc, sub orice formă, constiue azi un imperativ. După modelul marilor instituţii din Occident în cel mai scurt timp, muncitorii români vor avea mijloace similare de recreaţie şi instrucţia care le vor îngădui un alt standard sufletesc şi o altă conştiinţă umană şi naţională. Toate aceste măsuri, la un loc vor da desigur muncitorului sentimentul că trăeşte liber şi folositor în ţara sa. -------xxx®«®xxx------ Căldură de 40 gr. la Târgovişte Târgovişte, 13 Iunie Căldura din ultimele zile a crescut, ajungând azi La +40' C., între orele 13—15, la soare, iar al umbră +32°. O căldură ca în Iulie. Se simte nevoie de ploaie. 4444444444444 * Sezonul Băilor Restaurantele și Pensiunile găsesc cele mai bune tacâmuri de masă. FOARTE CONVENABILE direct la depozitul de fabrică PFORZNEIM Modele şi preţuri la cerereg Pâinea $’3 scumpit la Tirtaia şi nu se găseşte Turtucaia, 13 Iunie Oraşul nostru în ultimul timp, a fost lipsit de cel mai căutat aliment, — pâinea. Brutarii au făcut aceasta, spre a scumpi pâinea de la 7 lei la 8 lei bucata. Ei au motivat scumpirea pâinii prin scumpirea făinii. Cu toate acestea, pâinea nu se fabrică în cantităţi îndestulătoare pentru toată populaţia. Lucrul e cu atât mai trist, cu cât regiunea noastră e o regiune bogată în grâne. Nu mai vorbim de greutatea pâinii, care nu are mai mult de 8 850 grame. Cetăţenii deocamdată cer să aibă pâine suficientă. Brutarii ar trebui să scoată pâine mai multă, spre a îndestula lumea. Deasemenea ar trebui să respecte toleranţa la kg. şi să mai renunţe la dorinţa de procopseală■ . Conosul „Oastei Domnului“ la Stei Sibiu, 12 Iunie Societatea misionară ortodoxă „Oastea Domnului’’ şi-a ţinut de Rusalii al şaptelea congres. Sâmbătă toată ziua şi Duminică, au sosit credincioşii din toate părţile ţării. In ziua întâia a Rusaliilor, I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, asistat de un mare sobor de preoţi şi diaconi a orficilat la catedrală Sf Liturghie. Răspunsurile au fost date de corul studenţilor în teologie, condus de d. prof. P. Gherman şi de corul catedralei, condus de prof. T. Popovici. In timpul slujbei, I. P. S. Mitropolit Nicolae a hirotonisit ca protopop al Devei, pe preotul Teofil Chifa. După terminarea Sf. Liturghii I. P. S. Mitropolit a făcut o rugăciune pentru invocarea „Duhului Sfânt”. După aceea, a rostit o cuvântare, din care redăm următoarele: Astăzi, sufletele bunilor creştini se îndreaptă spre altarul bisericii, ca să primească şi ei Duhul Sfânt pe care L-a primit Sf. Apostoli, adunaţi în casa din Ierusalim de frica Iudeilor. Dumnezeu s’a înălţat ca să ne trimită de sus puterea Sa pe care a dăruit-o de prima dată Apostolilor. Dumnezeu a trimis pe Sf. Apostoli în lume nu îmbrăcate cu strălucirile ei, ci cu puterea Duhului şi prin această putere ne-a înălţat. O asemenea înălţime de minuni nu se va mai găsi in lume. împărăţiileacestei lumii, realizate de un Alexandru Macedon, Caesar şi de împăratul trufaş care a voit să ne cucerească şi pe noi, s’au prăbuşit. împărăţia Duhului ne înarmează sufleteşte şi aşa am fost şi vom fi buni ostaşi ai Bisericii şiorrmul nostru. Puterea Duhului Sfânt ne va lumina şi intâri pentru acest scop şi vom putea rămâne buni creştini, căci azi bun creştini însemnează a crede în Duhul Sfânt, în puterea Lui lumină- toane, întăritoare, şi a primi * * * * * * * * învăţăturile Domnului. A fi bun creştin, însemnează a te bucura de duhul păcii şi a realiza virtuţile creştineşti şi a răbdării şi faptele bune, aşa cum ne învaţă Sf. Biserică, ca să devenim buni ostaşi ai Duhului. Numai Duhul face ca să slujească şi trupul lui Dumnezeu, căci noi oamenii suntem slabi prin puterile noastre. Biserica, la temelia căreia stă jertfa de pe Golgota şi puterea de sus a Duhului Sfânt, să vă deschidă inima şi în rugăciuni să chemaţi pentru voi şi pentru alţii pe împăratul ceresc, mângâetorul şi pe Duhul adevărului ca să se sălăşluiască între fiii voştri şi ai poporului nostim“. După aceea, I. P. S. Mitropolitul Nicolae a mai împărtăşit pe cei rămaşi şi s’a îndreptat spre Academia teologică, unde a întait masa cu toţi credincioşii. După masă, s’a ţinut în sala festivă a Academiei adunarea frăţească, la care a participat şi distinsul oaspe al Sibiului, d. Painther, profesor la universitatea din Strassbourg. Apoi preoţii Secaş şi Neagu au sfinţit steaguri de ale „Castei Domnului“ şi au împărţit cărţi din biblioteca populară : „Veniţi la Hristos“ şi ale protopopului Vasile Stoicanea. La ora 9 seara, în aula Academiei telogice a rulat filmul cu ■viaţa şi patimile Mântuitorului. *444- 44-64-44-44-4 444-44-64-44-444 “ 1“ BereslavA... ...jLsar^ ..jmmsim Localitatea de cură PUSTIAN oferă „L O SC O R” Sanatoriul Special CONTRA REUMATISM ŞI CUTA foarte avantagios O CURA COMPLECTĂ 21 ele zile, găzduire de primul rang, întreţinere, tratament medical, toate băile de vindecare în clasa de Lux, taxa de cură, toate dările şi spezele CU LEST.2.600 Confort desăvârşit. Toate ajutoarele în casă. Cură modernă medicală dietetică. Cură de slăbire şi regenerare. Toate imputaţiunile direct prin Chef-medic. DR. L. SCHMIDT şi Hamburg America Linie S.A.R. Calea Victoriei 84 şi „Europa’ Str. Doamnei 1 şi ,,Turismul Mondial“, București Calea Victoriei 60. ' 5307 +♦♦♦»♦ ♦ 44-44-4-64"f4~f4-*-f-f-f4 BOLI VERINICE Tratament dela 9—12 şi 2—7 BLANC BULEVARDUL CAROL No. S3 spre Statuia Rosetti -64~44-64-44~64 4-64-44-64-64-M-64' MINISTERUL INSTRUCȚIUNII COMITETUL ȘCOLAR AL LICEULUI „SPIRU HARET“ Str. Italiană No. 31 Bucureşti I. Telefon No .3.64.62 Publicaţiune In ziua de 25 Iunie 1938 orele 10 a. m., se va ţine în localul liceului SPIRU HARET din Bucureşti, str. Italiană no. 31 licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate poriferu, aprovizionarea cu 24 vagoane lemne de foc de cer conform cadtului de sarcinice se poate vedea la Secretariatul liceului în fiecare zi de lucru între orele 11-13 a.m. p. Președinte, D. Focşa Nr. 33 din 13/VI/93S. 2 PRIMĂRIA Municipiului Târgu-Mureş Nr. 13919/1938 La Primăria Municipiului Târgu-Mureş, în ziua de 2 iulie a. c. ora 11 a. m. se va ţinea licitaţie publică, cu oferte închise şi imigilate, pentru livrarea a 20.000 kgr. păcură necesară pentru desprăfuire de străzi. Garanţia provizorie reliefuta este de 5%. In caz de nereuşită repetare la 13 iulie a. c. în acelaş Ioc şi oră. 8152 Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sauschimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poștal eticheta abonamentului expirat. 46 4-4-644444-4444-44-4 4 » ♦ « » + + A APARUT „GORILA’9 roman de LIVIU ACEST NOU ROMAN AL SOOARELUI NOSTRU SCRIITOR FACE PARTE DIN SERIA CREATIILOR SALE FUNDAMENTALI, Editura A L C A X. A Y 1130