Universul, septembrie 1938 (Anul 55, nr. 252-266)
1938-09-16 / nr. 252
V t- V LEI 70 LEI trimite direct Secţiunii „UNIVERSUL" a Societăţii „FRANCO-RO- AVIANE“ Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA PE ASIGURARE DE LEI 20.000 cu un număr pentru tragerea lunară de lei 20.000 şi 8 numere pentru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi: ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, intr’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare : UN SERVICIU DE 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT, într’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase. Grăbiţi-vă ca să luaţi parte la tragerea din 15 Sept. 1938 flBSSOMH» Tariful publicităţii comerciale Deda 1-1000 Italt CATEGORIA L Dela 1000 linii in sib Anunţurile colectorilor de loterie 26 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice, judiciare şcolare * 40 Informaţiuni comerciale minimum 8 linii 50 Informaţiuni financiare minimum 8 linii 60 Informaţiuni Lotere de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 60 întruniri electorate, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. la corpul ziarului 76 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) ai minimum 260IS. vnii). ORICE ANUNŢ IN TEXT ! Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul Parastase cuprinzând un act laş anunţ 3 nume maximum lanunţul Lei 500. Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 15 tom 400 Anunţuri de logodne, căsătorii botezuri, ele, la informatori nedepăşind 10 linii 600 Numiri permutări, deplasări, decorări, etc .» informaţii«m nedepăşind 10 linii " .006 . Acte juridice, sentinţe,hotărîri, cereri de naturalizare, etc. j la anunţuri linia js Acte de mulţumire 36 Acte de mulţumire la informaţiuni 80 Cutia cu scrisori, plasat lângă text 80 Extracte de divorţ staple bucata Led 480 Anunţurile editurilor şi librăriilor se taxează după un Baril special. Schimbare de nume 3 publicaţii și Lei 1800 Anunţuri de la instituţiuni Industriale, 1 pagină lei 80.000 Anunţuri comerciale, 1 pag. lei 60.000 Anunţuri financiare asig. ofic., etc. ÎB 70.000 Anunţuri comerciale A pag. lei 33.000Anunţuri financiare asig. oficiale yt pagină lei 38.000 Anunţuri comerciale y, pagină lei 17.000 Anunţuri financiare asig. ofic. yt pagină lei 28.000 la paginile din dreapta cu 10 la sută în pin*. La angajarea de linii se va fixa Iun termen pentru publicarea lor I C3re In nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se j vor publica Duminica şi sărbătorile ,numai atunci când va fi posibil,fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai maride 4 coloane se taxează la catcergoria anunţurilor speciale astfel: Primele 4 coloane se vor taxaconform tarifului obişnuit la diferent numărul de Italt. Ce trece peste patru ceroane tarif dublu. Reclamele pentru ziare, cărţi, revviste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. P. S. _ Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii, se vor plăti cu tariful a 10 baii. Anunţuri şi infor- I maţiuni cu fracţiuni de Unii, adică 1 de: 6, 7, 9, 11, 13, 16 linii, adică se admit decât socotit la 10, 15. La eloc, linii Orice anumit ceruit să apară Duminica şi sărbătorile legate. 28 de sută la plus. Orice anunț plasat la pagina de mica publicitate, 25 te sută la plus. Orice anunț penst că apară special se taxează cu tarif special. Tariful licitațiilor 1. Anunțuri de licitații până la 0 valoare de tel 50.000 se vor afla numai ziarelor locate 250 tel 2. Idem dela 50.000 la 200.000 lei 18 3. Idem dela 206.003 la 500.000 fel 18 4. Idem dela 500.000 la 1.000.000 lei 20 5. Idem dela 1.000.000 la sus lei 26 6. Publicitatea pentru licitaţiile caselor Autonome, Regii Comerciale lei 28 b*?1Saor P^tru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei 35 8. PuMcţiuni de Hcitaţii mobiiare. Jgcheeri pentru radieri de conventiuni, pentru fiecare anunţ 9. Orice alte publicaţiuni 500 25 Epilogul afacerii delapidării dela pnăița cm Ceteiu (Remaiaţi) După doi ani de zile, Curtea de apel din Craiova i-acondamnat pe vinovaţi la câte 6 luni închisoare Corabia. 13 Septembrie In ziua de 6 August 1936 s-a furat din casa de bani a primăriei comunei Cetaiu suma de lei 85.172 ce aparţinea comitetului şcolar, sumă necesară plăţii nouei construcţii a şcoalei. Agentul de urmărire Ion Fincă şi Marin Mircea, casier comunal, având fiecare câte o cheie de la casa de bani, au fost atunci bănuiţi ca autori ai furtului. Făcându-se cercetări s’a constatat vinovăţia lor şi au fost înaintaţi parchetului de Romanaţi. Cei doi presupuşi vinovaţi au reclamat şi ei, ca autor al furtului pe fostul primar V. Antonescu, după care au fost puşi în libertate, începându-se ancheta contra primarului. După 7 luni de cercetări, primarul V. Antonescu a fost scos din cauză, iar afacerea clasată. Atunci comitetul şcolar a intentat acţiune directă la tribunal ■ contra lui Ion Fincă şi Marin Mircea, în păstrarea cărora au fost banii cari posedau cheile de la casă. Tribunalul, după mai multe termene de judecată, s-a achitat însă de orice penalitate şi despăgubiri civile. D. avocat al statului, Crăciun Popa, a făcut apel la Curtea de apel din Craiova. Desbaterile au urmat în zilele de 24, 30 August şi 2 Septembrie 1938, când Curtea s-a pronunţat, admiţând apelul introdus de avocatul statului şi i-a condamnat, găsindu-i culpabili, pe Ion Fincă şi Marin Mircea la câte 6 luni închisoare şi la despăgubirea comitetului şcolar cu suma considerată ca delapidată de muniţii, cu dobânzi şi pagube cauzate. Condamnaţii au făcut recurs la înalta curte de casaţie. In acest stadiu se află astăzi afacerea dispariţiei sumei de 85.172 lei, averea comitetului şcolar dăm comuna Celeiu care timp de 2 ani a ţinut încordată atenţia opiniei noastre publice. Măsuri sanitare la deschiderea şcolilor Odată cu începerea noului an şcolar ministerul sănătăţii, prin serviciile sanitare rurale şi urbane, a luat următoarele măsuri: Medicii sanitari vor vizita toate şcolile din raza de activitate, îndată după deschiderea lor şi în chipul cel mai minuţios. Se va cerceta starea sănătăţii elevilor prin vizite medicale, prin anchete familiale şi prin cercetări printre şcooari. De asemenea se va cerceta starea sanitară a personalului didactic. Se va cerceta starea igienică a şcolarilor, impunându-se tunderea, deparazitarea şi curăţenia vestimentară şi corporală, atunci când va fi cazul, aceste operaţiuni fiind efectuate şi urmărite de către personalul sanitar. Se va cerceta starea localului şcoalei, mobilierului şcolar ,closetelor şi apei de băut, a curţei şcoalei, impunându-se direcţiunilor respective măsurile de asanare necesare şi, la nevoe, obţinând realizarea acestor măsuri de la organele şcolare superior erarhice. MASURI IN TIMPUL ANULUI ŞCOLAR Se va generaliza înscrierea şcolarilor în fişe individuale, complectându-se aceste fişe cu toate datele de ordin medico-sanitar, fiziologic şi psichologic. In tot timpul anului şcolar, inspecţiile sanitare la şcoli se vor face cu regularitate, cercetându-se de fiecare dată starea sanitară a elevilor, motivul absenţelor, starea igienică a localurilor, mobilierului şi şcolarlor, modul cum se respectă şi se utilizează pauzele, etc Se va căuta soluţiunea pentru fiecare caz de morbiditate găsit printre şcolari, trimiţându-se la tratament pe cei cu defecte otorino-laringologice, aşezându-se în bănci potrivite cei cu văzul sau auzul slab, organizându-se trimiterea in colonii de vară pentru cei debili, etc. Se va urmări starea de nutriţie a elevilor, medicul făcând cercetări speciale în familie şi căutând a da soluţiuni de îndreptare, atunci când se vor constata cazuri de subnutriţie, carenţe sau mizerie fiziologică, printre copii. In înţelegere cu comitetele şcolare şi cu autorităţile locale se vor organiza cantine pentru aceşti copii. Pentru copii cari locuesc la gazde, se va organiza o supraveghere continuă a situaţiei medico-sanitare a acestor gazde, medicul colaborând cu personalul didactic ia măsurile necesare ce se va găsi cu cale a se lua. Toate măsurile ce se vor lua de către medici de comun acord cu personalul didactic urmează ca în absența medicului să fie supraveghiate și controlate de personalul didactic. ----------xXÂ#®Xx------— I ACCIDENT DE CIRCULAŢIE Giurgiu, 13 Septembrie Astăzi, la ora 11 dimineaţa, un grav accident de automobil s-a întâmplat pe şoseaua naţională Giurgiu-Bucureşti. Automobilul 10.869 B, condus de şoferul Albert Kiss, venind cu viteză dinspre Bucureşti în dreptul comunei Remuş (Vlaşca) a istoit şi trântit pe Uie Cristescu, din comuna Frăţeşti care mergea cu bicicleta spre Giurgiu, răniindu-l grav. Şoferul, oprind maşina, a ridicat victima, aducând-o la spitalul Regina Maria unde a fost internată. Cazul se cercetează de şeful postului jandarmi Frăţeşti, unde şoferul se află arestat. -------xt:®«(s)xx------ universul. CcUesncLu* JOI, 15 SEPTEMBRIE Ort.: Sf. Martir Nichita Românul (1330) şi Sfântul Visarion Episcopul Larisei. Cat. : 7 dureri ale Măriei. Prot. : Constanţia. Evreesc : 13 Elul 5698. Mahomedan : 20 Regele 1357. Răsăritul soarelui 5.56; apusul soarelui 18.24. (7ladL)? JOI, 15 SEPTEMBRIE RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364, m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii; Gimnastică ritmică; Sfaturi gospodăreşti şi medicale; Concert de dimineaţă (discuri): Conga de Romance şi Conga de Caile; Potpuriu din opereta „Fetiţa din Pădurea Neagră“ de Jessel ; Radio-jurnal; Continuarea concertului (discuri): Fantezie din „Coppelia“ de Delibes; Potpuriu de Valsului de Lehar; Of, Didmonai: Fănică Luca). 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz-Orchestra Ionel Giurgea: Din ochii care au plâns vreodată; Eram tânăr ca frăguţa; Dragimi e pe lumea asta şi Ce frumoasă este viaţa; Seducţie de Gaston Tramini Un tango grotesc şi Un blues de Roman; să nu te superi dacă plâng de Dendrino şi Ţac, Ţac, Ţac, de Vasilache; Să-ţi spun eu ţie ce-i femeia şi O horă de Ionel Giurgea. 14.10: Ora, Mersul vremii Radiojurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Ionel Giurgea; Arii ardeleneşti; Toamna-vals de Waldteufel; Un tango de uitare de Richard Hahn; când mai hoinărim? foxtrot de Willnov; Cer albastru-tango de Rixner şi o bighină; Mandarin-fox de Roman; De când te-am întâlnit-tango de Mişu Zaharia; Arii naţionale. 15.20: Varietăţi; Radiofonice. 19; Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi. 19.15: Muzică de dane (discuri); Două valsuri de Willian Scotti şi Rohrecht; Aşa de rar-fox de Jack Sharpe; Frumoasa argentina-paso doble de Winkler; Pato I şi Râs şi plâns !tangouri de Juan Llossas; Slowfox de Harri Popper; Dacă nu te cunoaşteam-tango de Constantinescu (voce; Const. Lungeanu). 19.40; Cântece populare armenești- D-ra Arax Savagian (canto): Komitas: 1) Dragă vino acasă; 2) Cântec de dragoste; 3) Legendă; 4) Rele, iele; 5) Cântec de leagăn; 6) Cântecul pribeagului; „Hoinar“ - dans de Sarkissian. 20.05: Marius Bunescu de Alex. Busuioceanu. 20.20: Concert de instrumente diferite: I. Grigore Kiazim (mandolină, acomp. la chitară de Mihail Brânzeanu Horă în la major; Sub vişinii înfloriţi ş! Foaie verde trei agnee; Floarea Dobrogei; Hora Parisului de Gr. Dinicu. II. Dr. Lucian Galperini (fierăstrău): Unde eşti? de Cavadia; Pe lângă boi de Vasilescu; Elegie de Glinka; Din ochii care au plâns de Ioneseu. III. GUIy Stiploşek (hawaiană, acomp. la piană de Toma Şucher): Mi-eşti dragă, romanţă de Leon; Dragul meu băiat, foxtrot de Paul Abraham. In Honolulu, rumba de Stiploşek. 20.30: Taina Elveţiei de prof. Nicolae Iorga. 21: Cronică artistică • 21.15: Concert de seară-Alexandru Lupescu (canto) şi Orchestra Radio dirijată de Th. Rogalski: Alex. Ixipescu (voce): Lasă-ţi lumea ta uitată. de Ştefănescu (pe versuri de Eminescu); In pădure, uvertură de Leuschner; Mediterana, suită de Fischer; Alex. Lupescu (voce): Paschil: 1) Mândra mea, de peste deal; 2) Suflă vântul pe hotar, Serenadă andaluză de Armandola; Orientală de Gh. Repper. 22. Sport; Radio-jurnal. 22.20. Continuarea concertului: Alex. Lupescu (voce): Paschul: 1) Leagănă-te frunzuliță; 2) Cine n’are dor pe vale; 3) Codrule, Măria Ta ! Serenadă spaniolă de budler; Dans rus de Bullerian. 22.50: Concert al Orchestrei Dinu Șerbănescu-transmis de la Casionul din Sinaia (voce: Gică Petrescu). 23.45: Jurnal pentru străinătate In limba germană și engleză. DEUTSCHLANDSERDER 1571 m. 191 kHz. 60 kw. 21.30. Concert de orchestră. 23. Inf., Meteor. Sport. 23.39. Concert nocturn. 23.45. Inf. 24. Concert Brahms. 0.45. Plăci. L Stuttgart. Concert nocturn. VARŞOVIA 1339 m. 224 kHz. 120 kW. 20.30. Conf. 20.40. Concert de muzică distractivă. 21.46. Radiojurnal 2155. Conf. 22. Conf. 22.10. Concert de orchestră. 22.50. Sport. 23. Muzică de cameră 23.55. Inf. BUDAPESTA 549 m. 546 kHz. 120 kW. 18.30. Amintire. 14.05. Conf. 19.40. Recital de pian. 20.15. Inf. 20.25. Plăci. 21.25. Recitări. 22.10. Inf. 22.20. Concertul orchestrei muzicanţilor şomeri. 23.45. Orchestră de ţigani. 1.05. Inf. VIENA 507 m. 592 kHz. 150 kw. 21.30. Concert de seară. 22. Muzică populară. 23. Inf. 23.30. Stuttgart. Concert de muzică populară. 1. Königsberg. Concert nocturn. PRAGA 570 m. 638 kHz. 120 kw. 21.15. Concert în Ia minor (Dvorak). 245. Bratislava. 22. Ora. Inf. 23. Ora. Inf., Cronica zilei, Sport. 23.20. M. Ostrava. 24. Inf. ROMA I 713 kHz. 420,8 m. 20.30. Concert de ochestră. 21. Ora. Inf., Radiojurnal. 21.30. Muzică variată. 22. „Falstaff“ Operă de Verdi. După operă muzică de dans. VINERI, 16 SEPTEMBRIE RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii; Gimnastică ritmică; Sfaturi gospodăreşti şi medicale; Concert de dimineaţă (discuri); Paso doble de Demon şi Paso doble de Weran; Potpuriu de valsuri de Waldteufel; Radio-jurnal ; Continuarea concertului (discuri); Potpuriu din „O noapte In Veneţia“ de Joh. Strauss; Marş şi melodie de Courtade. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: ora. Culturale. Sport, cota Dunării. 13.25: Concert de prânz-Orchestra Radio, dirijată de Ion Ghiga ; Uvertura „Italianca în Alger“ de Rossini. Prima iubire, idilă pentru flaut cu acomp. de Orch. de Suppé(solist: Chr. Popescu); Amintiri de peste Olt de p. Elinescu (solo de flaut: Chr. Popescu); Schiţă de stepele Asiei centrale de Borodin; Serenada pe lagună de Bacce, 14.10; Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30: Cântăreţi mari (discuri): Către Chloe, de Mozart (voce: Lothe Lehmann); Arie din Somnambula de Bellini (voce: Enzo de Muro Lomanto); Arie din Ernani de Verdi (voce: Ezio Pinza); Arie din „Vestala“ de Spontin (voce: Rosa Ponselle); Arie din „Pescuitorii de perle“ de G. Bizet (voce; Enrico Caruso); Arie din „Turandot“ de Puccini (voce: Rosetta Pampanini); Arie din „Nunta lui de Moran (voce: Mariano Stabile); Arie din „Gioconda de Ponchielli (voce: Beniamino Gigli); Cântec spaniol de Chopin (voce: A. Galli-Curci); Popasul, lied de Schubert (voce: Kipnis); Arie din „Don Juan“ de Mozart (voce: Elisabeth Schumann); Cântec de plajă de Granados (voce: Tito Schipa); Moartea lui Boris din „Boris Gudunov“ de Mussorgsky (voce: Feodor Sallapin). 15.20: Publicaţii. Radiofonica. 19; Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi.*’1* Concert de orgă și clavecin (discuri); Fantezie In sol minor de J. W. Bach, orgă: M. E. Commette); Sută în sol minor (uvertură, arie, gigă) de Purcell (clavecin: Rudolph Dolmetsch); Pastorală de Scarlatti (clavecin: Wanda Landowska); Largo de Händel (orgă: Whitaker-Wilson); 1) Tambudin de Rameau; 2) Cucul, rondo de Daquin, şi Menuet din Don Juan de Mozart (calavecin Wanda Landowska). 19.45: Mari instrumentişti (discuri): Menuet de giga de Bach pian: Walter Gieseking), Preludiu şi Allegro de Pugnaiu (violă: Lionel Tertis), Baladă românească de Stan Golestan şi Impromiu caprice de Gabriel Vierne (harpă: Lidy Laskine); Romanţa in fa major de Beethoven (violină: George Kulenkampff şi arh. filarmonică din Berlin); Nocturnă in fa diez major de Chopin şi La campanella de Paganîni-Liszt (pian: Ignaz Paderewski); Humorescă de Dvorak (violoncel: Caspar Cassado); Vals op. 39 Nr. 15 de Brahms (vioară: Jacques Thibaud). 20.30; Prof. Iorga. 20.56: Seara de operă: „Manón", operă In 5 acte de Massenet (discuri): Distribuţia: Manón: Germaine Féraldy; Cavalerul des Grieux: Rogaeewsky; Lescaut: G. VilUer; Contele des Grieux: L. Guénot; Guillot de Morfontaine: De Creus Brétigny: Gau din: Orch. Operei comice din Paris dirijată de Elie Cohen. După act. II (21.55—22.10): Radio jurnal. După act. III (22.05—23.10): Sport. După actul IV (23.39—23.45): Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. DEUTSCHLANDSENDER, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 2iap. Concert de muzică contimporană. 23. Inf., Meteor, Sport, 23.30. Concert nocturn. 22.45. Inf. 24. Concert de orchestră. 1. Stuttgart. Concert nocturn. VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20. Concert de muzică de cameră. 20.25. Conf. 20.35. Muzică distractivă. 21.45. Radiojurnal 21.55. Conf. 22. Cutia cu scrisori. 22.10 Muzică ușoară. 22.50. Sport. 23. Concert simfonic. BUDAPESTA, 549 la. 546 kHz. 120 kw. 19.10. Concert de orchestră. 20.10. Conf. 20.40. Orchestră de țigani. 21.40. Inf. 22. Seară finlandeză. 23.05. Plăci. 24. Inf. 0.10. Orchestră de Jazz. 1.05. Inf. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kW.— 21.10. „Văduva veselă". Operetă de Lehar. 23. Inf. 2.30. Leipzig. Orchestră de dans. 1. Königsberg. Concert nocturn. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kW. — 21. Oratoriu (Dvorak). 22. Ora. 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.25. Brno. ROMA, 713 kHz. 420 k m.— 20.30. Concert de orchestră. 21. Ora, Inf., Radiojurnal. 21.30. Muzică uşoară. 22. Varietăţi muzicale. 23. Cronica. 23.15. Recital de orgă. 23.45. Muzică de dans. SOFIA, 354,9 m. 850 kHz. 100 kw. — 20.30. Concert de orchestră. 21. Recital de canto. 22.30. Conf. ❖ Detaşamentul de străjeri români la Nürnberg In vechea cetate a Nürnbergului, restaurată prin munca şi vrednicia tineretului german, detaşamentul comandanţilor străjeri români a fost primit cu entuziasm de conducătorii tineretului german în fruntea unui numeros detaşament de onoare. In sala de recepţie, frumos împodobită cu steaguri tricolore, detaşamentul străjerilor noştri a fost trecut în revistă de d. Baldur Von Schirach, ministru de stat, conducătorul tineretului german. D-sa se adresează oaspeţilor, arătând adânca mulţumire ce o simte de vizita acestui detaşament, care prin felul cum se prezintă răsfrânge asupra ţârii româneşti onoarea valorii sale naţionale şi speră că vizita detaşamentului german din luna octombrie în România va contribui la strângerea legăturilor de prietenie între tineretul ţărilor respective. „Ştiu, a spus d. Baldur Von Schirach, şi ţin să repet, că dintre toate organizaţiunile de tineret pe cari le-am văzut, cea mai puternică este Straja Ţării”. Aceasta se datoreşte Suveranului României care a găsit în d. Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţârii, un vrednic realizator“. Detaşamentul a cântat imnurile naţionale ale celor două ţări, laolaltă cu cei prezenţi. La sfârşit, d-sa a mulţumit pentru deosebita atenţie a detaşamentului român care a intonat imnul tineretului german, dorind să audă cât mai curând cântat şi de detaşamentul german, imnul naţional român. S’a servit o gustare, în timpul căreia d. Baldur Von Schirach a împărtăşit oaspeţilor frumoasele impresii culese din România cu ocazia vizitei din luna Decembrie 1937. In ziua de 7 Septembrie detaşamentul român a participat la marile demonstraţii ale tineretului german desfăşurate în prezenţa Fîihrerului pe stadionul din Nürnberg, unde 40.000 de membri din Frontul muncii, au manifestat pentru conducătorul destinelor lor naţionale. La 14 Septembrie, s’a făcut Inaugurarea podului de peste Dunăre. In toamna anului 1890 Regele Carol I pune piatra fundamentală pentru construirea unui pod uriaş peste Dunăre, între Feteşti şi Ceria-Vodă, destinat să strângă şi mai mult legăturile ce unesc Dobrogea de ţara mamă şi pare să fie totodată şi cheia drumului cel mai scurt între Marea de Nord şi Marea Neagră. Construirea acestui pod stabil peste Dunăre, ce corespunde la o necesitate adânc simţită din punct de vedere administrativ şi economic se termină în anul 1895. La 14 Septembrie 1895 se face inaugurarea acestui pod, când Regele Carol I bate ultimul cui şi rosteşte în faţa celor adunaţi următoarele cuvinte : „Săvârşirea podului peste Dunăre, dorit de un sfert de veac de Mine, este astăzi un fapt împlinit şi uriaşă se ridică înaintea noastră această falnică operă, ca o mărturie vădită a ţării Românei.,. Monumentele sunt istoria vie a popoarelor; până astăzi urmele lui Traian nu s’au şters. Cine nu vorbeşte de podul său dela Severin ? Să dea Dumnezeu ca al doilea pod, stabilit pentru mii de ani pe Dunărea de jos, să trăiască veacuri spre a povesti generaţiilor viitoare, din neam în neam, că numai prin jertfe, lupte şi o muncă statornică, statul român a putut fi întemeiat. „Mândru pot fi, că sub domnia Mea s’a conceput şi isprăvit de inginerii noştri acest mare pod care atrage o mare parte a comerţului european pe căile noastre ferate, fiindcă astăzi stăpânim linia cea mai scurtă între mările nordice şi ţările din Orient. Prin portul dela Constanţa podul de peste Dunăre... va spori într’un mod neaşteptat relaţiunile noastre comerciale şi va asigura desvoltarea noastră maritimă. Steagul României, care este încă de mult cunoscut în porturile din Europa, încurând va fâlfâi şi în ţările cele mai depăratate ale universului, ducând cu dânsul renumele scumpei noastre patrii“. După cuvântare, se fac de către Rege, panglica ce oprea trecerea pe pod şi apoi s’a început petrecerea. Colonel POPESCU LUMINA DIN ALTE VREMURI Inaugurarea podului Carol I de peste Dunăre Un vagon de bagaje jefuit pe linia Bucureşti-Constanţa Constanţa, 14 Septembrie O indrăsneaţă spargere s-a săvârşit ieri noapte în trenul de marfă 9551, care venea de la Bucureşti spre Constanţa. In timpul drumului, uşa dela unul din vagoane încărcat cu bagajele d-lui Marioglu, fost agent al S. M. R. la Istanbul a fost spartă, furăndu-se dinăuntru trei colete, dintre cari unul conţinând covoare de mare valoare. Furtul a fost descoperit ieri dim, după ce trenul ajunsese în portul Constanţa. In urma cercetărilor făcute s-a stabilit că expediţia a fost făcută prin gara Obor de către biroul Max Reval, iar în vagon s’a găsit şi o rangă de fier cu care hoţii au spart uşa. Cercetările continuă şi sunt făcute de căpitănia portului nostru. Cum se desfăşoară campania sanitară in cuprinsul municipiului Constanta Constanţa, XI Septembrie Cu privire la campania pentru alcătuirea monografiei oraşului şi a susţinerii ofensivei sanitare în cuprinsul municipiului nostru, activitate începută încă de luna trecută şi care a dat roade mult peste aşteptări, am căutat să stăm de vorbă cu d. dr. Rădulescu, medic-şef al municipiului, care ne-a făcut următoarele declaraţii: Sub conducerea mea lucrează în cuprinsul municipiului 12 echipe împărţite pe cartiere şi alcătuite după cum urmează: 1. Anadalchioi, 4 echipe sub conducerea d-lor d-ri Cristurian şi Voiaşu; 2- Brătianu, 3 echipe, sub conducerea d-lor d-ri Al. Iliescu şi N. Ionescu ; 3. Obor, 2 echipe sub conducerea d-nelor d-re Eliza Apostolescu şi Aurelia Sărat; şi 4. Ovidiu, 3 echipe sub conducerea" d-lui dr. Rădulescu şi a medicilor de la spitalul „Dr. Sion“, luaţi prin rotaţie. Până in ziua de 10 crt., s’au controlat 7 043 de case, cu 11.518 familii, completându-se fişe medicosociale pentru 41.215 suflete. Cu ocazia controlului făcut, s’au descoperit 36 de bolnavi noi de tuberculoză şi 76 de cazuri de tuse convulsivă. Cu privire la bolnavii de tuberculoză, s’au luat măsurile pentru completarea fişelor medico-sociale, iar in casele unde s’a găsit cazuri de tuse convulsivă s’au făcut dezinfecţii. Au fost controlate 285 de puţuri, dintre cari 81 au fost închise, iar 283 dezinfectate, punându-se în vedere proprietarilor să le facă capace, spre a nu intra murdării și praf în ele. Au fost găsite 23 de case parazitate luându-se măsurile sanitare necesare. ÎNCHIDEREA LOCALURILOR Un control riguros sanitar a fost făcut tuturor localurilor publice, ca restaurante, cârciumi, simigerii, fabrici de ghiaţă şi fabrici de mezeluri. Dintre acestea au fost găsite că funcţionează în rele condiţiuni de higiena 185 de localuri, pentru cari s’au făcut intervenţiuni de închidere. Deasemenea, cu ocazia verificării cererilor de autorizaţie pe luna August, s’au găsit că 138 de localuri n’au closete regulamentare, iar bucătăriile şi laboratoarele funcţionând într’o stare de murdărie din cele mai de nedescris. Tuturor celor in această situaţie li s’au făcut somaţii, dându-li-se termene spre a-şi construi closete şi a se conforma instrucţiunilor date de serviciul sanitar in ce priveşte bucătăriile şi laboratoriile, cari în caz contrar, vor fi închise definitiv. Datorită acestor măsuri, avem astăzi in localitate o stare sanitară a localurilor mult mai bună ca cea din trecut. DEPOZITAREA GUNOAELOR În ce priveşte depozitarea gunoaelor, se ştie că acestea erau aruncate în nişte gropi de la marginea cartierului Anadolchioi şi cari constituiau un adevărat focar de infecţie. Zilnic, aceste sute de vagoane de murdărie erau scormonite de porci, câini şi chiar oameni, cari îşi căutau hrana, fără ca cineva să-şi fi dat seama de pericolul pe care îl constituiau. In urma intervenţiunilor făcute pe lângă primăria municipiului şi serviciul veterinar, situaţia nu mai este aceeaşi acum. Pentru soluţionarea definitivă a acestei probleme, este absolută nevoie ca primăria să construiască un crematoriu pentru arderea gunoaielor, scăpând astfel oraşul de roiurile de muşte ce îl invadează şi cari împrăştie diferite molime din cele mai periculoase. LIPSA DE SALUBRITATE ŞI CANALIZARE Alta latura tristă a cartierelor constănţene constatată cu ocazia controlului făcut de echipele de medici şi verificată de mine, este că în mai toate aceste suburbii se dovedeşte o totală lipsă de salubritate şi chiar de canalizare, cum este de pildă cartierul Obor, unde populaţia nu are nici apă de băut Datorită faptului că nu a existat o grijă din partea serv.salubrităţii în cartiere, străzile au ajuns să fie pline de bălăriişi mărăcini, iar şanţurile adevărate depozite de gunoaie. A fost nevoie ca munca medicilor din echipele de ofensivă să fie îndoită spre a contribui inter’o oarecare măsură la îmbunătăţirea situaţiei. — Gunoaiele de pe străzi au fost strânse, bălăriile şi mărăcinii tăiaţi şi arşi. MASURI SANITARE IN CENTRUL ORAŞULUI Dar dacă o situaţie îngrijorătoare din punct de vedere sanitar a fost găsită in cartiere, apoi şi în centrul oraşului medicii au avut mult de lucru. Multe din gospodăriile cetăţenilor erau lipsite de canalizări, ceea ce cauza răspândirea de miros urât, sau erau murdare şi nevăruite. Toţi cei găsiţi în această situaţie au fost somaţi să ia urgente măsuri de îndreptare, contrar urmând a fi sancţionaţi conform prevederilor legii. In prezent echipele de medici continuă ofensiva până la terminarea oraşului şi întocmirea definitivă a monografiei sanitare. Este locul să menţionăm, aci, munca pe care o depun în legătură cu aceasta medicii constănţeni, in frunte cu d. dr. Rădulescu, medicul şef al oraşului, cari nu precupeţesc nimic la împlinirea unei adevărate opere sociale, ce va avea darul să schimbe mult, înregistrăm faptul cu multă bucurie şi el va trebui să servească drept pildă tuturor acelor cari având în mână conducerea oraşului au ştiut să facă mai mult politica intereselor de partid, decât aceea a binelui public. C. N. NOU! au apărut Cărţile de istorie pentru clasa I şi clasa III secundară alcătuite de d-nii V. Petrovanu, profesor la liceul militar şi şcoala normală Vasile Lupu din laşi, şi Alex. Buteanu, fost inspector şcolar, profesor la gimnaziul Ştefan Cel Mare din Iaşi. Manualele sunt alcătuite după ultima programă şi aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale în anul 1938 Comenzile se primesc la Librăria „UNIVERSUL” în Bucureşti ----------xxrî^(S)Xx--------- Vinovat de abuz de ‘cicredere La direcţia generală a poliţiei se află reţinut pentru cercetări Jean Berggrün zis Berger zis Joan Bergrin, reparator de maşini de scris din Bucureşti, care s’a făcut vinovat de abuz de Încredere, în dauna mai multor persoane. Toţi cetăţenii cari au de făcut vreo plângere contra lui, sunt rugaţi să se adreseze cât mai urgent — personal sau în scris — direcţiei generale a poliţiei, brigada mobilă. JEAN BERGGRÜN IXnOl ăl S5-IéS Nf. 5S2 Vírtérí Iß Septeîîîîme Î93S După discursul dela Nürnberg (Urmare din Să recapitulăm, în Unii mari, evenimentele ? In Martie 1935, cancelarul Hitler denunţă clauzele militare ale tratatului dela Versailles. Un front comun al Italiei, Marei Britanii şi Franţei se constitue contra Reichului. Germania este izolată. In 1936, la adăpostul războiului etiopian, frontul de la Stresa sedislocă. Germania se apropie de Italia. Ea denunţă, în Martie, pactul de la Locarno şi ocupă zona renană, fără nicio reacţiune din partea puterilor occidentale interesate, a căror frontieră este pe Rhin. Dimpotrivă, Anglia şi Franţa întârzie să ajungă la o acţiune solidară pentru apărarea statului-quo, iar Belgia se refugiază, după câteva luni, intr’o politică de neutralitate. In acelaş răstimp, dimpotrivă, Italia şi Germania se unesc, in Octombrie 1936, in axa Roma-Berlin. In momentul denunţării pactului de la Locarno, obiectivele politicii germane sunt clare; ea urmăreşte pe de o parte să rupă legăturile dintre siguranţa occidentală şi cea orientală, neutralizând alianţele şi prieteniile franceze in Europa răsăriteană şi împiedicând intrarea în funcţiune a pactului pancosovietic, pe de altă parte încearcă să zădărnicească sau să întârzie înjghebarea unei solidarităţi franco - engleze, cu funcţiunea de alianţă, până in momentul când legăturile militare şi fortificaţiile germane de pe frontiera apuseană vor fi desăvârşite. Franţa şi Anglia s-au apropiat, dar prea târziu, pen pagina Ia tru ca solidaritatea lor să fi putut avea vreun efect preventiv. In schimb, edificiul diplomatic al securităţii Europei orientale se dovedeşte şubred, iar contactul strategic între puterile occidentale şi prietenii lor din Răsărit este întrerupt de axa Roma- Berlin şi de fortificaţiile pe care Reichul le construeşte, cu mijloace masive pe frontiera de Vest. Obiectivele politicii germane sunt astfel în mare parte atinse şi nu e de mirare că discursul de la Nürnberg ne aduce dovada învederată că politica germană încearcă să-şi ia astăzi deplină libertate de acţiune în Europa răsăriteană. In aceste condiţii, existenţa Cehoslovaciei nu este numai o simplă problemă naţională. Ea este simbolul unei situaţii şi unui moment hotărîtor în istoria Europei, nu, care şi existenţa naţională, obţinută cu jertfe grele, şi interesele marilor puteri occidentale sunt deopotrivă de primejduire. Pericolul este tot aşa de mare pentru cei cari vor război şi pentru cei cari vor pacea. Dorinţa şi voinţa de pace au o limită : politica de forţă nu poate obţine la infinit, prin intimidare, rezultatele pe care le-ar da un răzbat ■victorios, căci atunci cei ameninţaţi nu pot lua riscul de legitimă apărare. La Nürnberg zarurile au fost aruncate. O situaţie politică a fost cristalizată. Riscurile de mâine sunt mai mari decât cele de eri, fiindcă din nici o parte nimeni nu mai poate da înapoi. Scrisori din Paris (Urmare din pagina 1-a) Coloana porneşte în pas cadenţat. La poarta taberei, sentinela ia poziţia pentru onor. In curând, trupa este în plin câmp. Poteca este în pantă. Spinările se încovoaie sub greutatea raniţelor. E cald. A! O oprire... o sentinelă veghiază lângă o impunătoare reţea de sârmă ghimpată. Se dă parola. Se deschide o poartă camuflată şi iată că soldaţii au ajuns pe teritoriul fortăreţei. Peisagoul aici este aproape idilic. Soldaţii ajung in faţa unui mare panou înclinat acoperit cu iederă şi plante agăţătoare. Un ofiţer trece peste el. Un şanţ îngust şi adânc îl opreşte. De partea cealaltă, se înalţă un bloc de beton acoperit cu iarbă. Se văd ţevile mitralierelor. O ferestruică s-a deschis în mijlocul unei porţi blindate şi un cap cu cască se iveşte. Un nou schimb de cuvinte. O poartă se deschide. O paserelă de oţel se lasă în jos. Ofiţerul trece şanţul. Soldaţii lui îl urmează. Iată-l în interiorul fortăreţei. Semi-întuneric... Câteva lămpi electrice ard în pereţi şi în tavan. In fundul unei săli, se vede scara de fier care duce la clopotniţa unde stă un soldat care are mi-Isiunea de a veghea. O cameră de tir cu patru mitraliere gata să funcţioneze dă în galeria pe care o parcurg nouii sosiţi. Trăgătorii şi servanţii sunt la posturile lor. Coboară în „cazarmă“... patru etaje. La ultimul se aude zgomotul motoarelor, împletit cu zgomotul pe care-l fac bucătarii. Un miros plăcut de friptură pluteşte în aer. Soldaţii mai parcurg câteva săli lungi, după care arman.ă, în sfârşit, în camerele cr „odihnă“. Îşi leapădă raniţa. NU le mai rămâne decât să se instaleze. Operaţia aceasta o fac repede. Rezervistul, care, cu două zi mai înainte, se plimba pe bule-hoardele Capitalei, sau lucra pe câmp, sau într'o uzină, se echipează acum, fiindcă a sosit ora schimbului. Urcă cele patru etaje şi se instalează împreună cu puşca mitralieră la postul lui de observaţie. E noapte, o noapte înstelată şi plăcută... In depărtare, pe șosea, în direcția Metz-ului se aude uruitul unui convoi. Un avion spintecă văzduhul. Franța veghiază. NUMIRI DE FUNCTIONARI LA MINISTERUL SANATATII In urma examenului de capacitate ţinut în ziua de 20 Iulie 1933, la ministerul sănătăţii, s’au făcut următoarele numiri în posturile vacante: D. Pleşca Alexandru, impiegat la Direcţia personalului. D. Dumitrescu Ştefan, impiegat la Dir. ocrotirii, urmând a face serviciul la Serviciul technic. D. Rădulescu Ioan, impiegat la Direcţia contabilităţii, urmând a face serviciul la Institutul prof. dr. Cantacuzino. D. Paraschivescu Ştefan, impiegat la Depozitul regional de medicamente din Timişoara. D. Dovleţin Ştefan, impiegat la Depozitul regional de medicamente din Craiova. D. Anghelescu D-tru, impiegat la Depozitul regional de medicamente din Cluj. D. Samohvalov Ion, impiegat la Depozitul regional de medicamente din Chişinău. D. Dumitru Ştefan, impiegat la Depozitul regional de medicamente din Cernăuţi. D. Haraga Emil, impiegat la Depozitul regional de medicamente din Galaţi. D. Bărbieru Petre, impiegat stagiar la spitalul de boli mintale din Cernăuţi D. Marin Ştefănică, impiegat la spitalul I. C. Brătianu, plătit din postul de subşef de birou. D. Lupaşcu G, impiegat la spitalul din Tg. Mureş. D. Păuşan Gavril, secretar contabil la Centrul pentru ocrotirea copiilor din Cluj. D. Dumitrescu Petre, impiegat la Serviciul sanitar al oraşului Piteşti D. Ardelean Mircea, impiegat la Serviciul sanitar al Capitalei D. Topşa Constantin, impiegat la Serviciul sanitar a! Capitalei. D-ra Fvangheliţa Niculae impiegat la Serv. sanitar aljud. Vlaşca. D. Rădulescu Marin, impiegat la Serviciul sanitar al jud. Vlaşca. D. Rădulescu Marin, impiegat la Serv sanitar al jud. Teleorman D. Ghirin Serghei, impiegat la Serv. sanitar al jud. C. Albă. D. Lupuţiu Alex., impiegat la Serv. sanitar al jud Satu-Mare D. Gh. Drâmbei, secretar contabil la spit. Satu-Mare. D. Stângulescu V., secretar contabil la spit. Sanat. Câmpeni. D. Munjiev loan, impiegat la Serv. sanitar al jud. Tulcea. D. Gareţ Ioan, secretar contabil la spit. Sighişoara D. Vasilescu Grigore, secretar contabil la spit. Tulcea. D-ra Vasile Elena, impiegat la spit. din R.Vâlcea. D Bogdănescu Aurel, impiegat la Serviciul sanitar al oraşului Focşani. D Niculescu Nic., impiegat la Serv. sanitar al jud Odorbei D-ra Protopopescu Aurora, impiegat la spit, public din Sibiu. D. Dorea C-tin, impiegat la pit din Oravita. D. Cudalbu Ștefan, secretar cometabil la spit, din T. Măgurele. D-ra Bărbulescu Lucia, impiegat la Inspectoratul g-ral sanitar Gaia 11 D. Ionescu Ștefan, Impiegat la Centrul pt. ocrotirea copiilor din Craiova. D. Chiriac C-tin, secretar contabil la spit. din Zalău. D-ra Niculescu Ioana, Impiegat la ambulatoriu policlinic Brașov. D. Turturică D-tru, impiegat la Sanatoriul Mangalia. D. Saviciu Grigore, impiegat 1a spit. Epidemie din Timişoara. D-ra Mereuţă M., impiegat 18 spit. Mârzescu din Braşov D. Netea Aurelian, intendent la Infirmeria jud. Turda. D. Voicu Marin, impiegat la serviciul sanitar al jud. Ismail. D. Gheorghe Nicolae, impiegat 18 Dep. de medicamente Iaşi. D-ra Bordea Lucreţia, impiegat la spit Huşi. D. Dobre Sima Ion, impiegat 18 spit epidemii O Oradea. D. Radu Florea, impiegat la Servi sanitar al jud. C. Lung. --------xX(S)*(51Xx——. Activitatea comisiilor instituite de ministerul de interne la primării pentru reprimarea speculei ilicite — SE CONFISCA PAINE A BRUTARILOR ABUZIVI CARI NU RESPECTA ORDONANŢA — In acţiunea întreprinsă de d. Al. Pretorian, primarul sectorului II Negru, pentru reprimarea speculei ilicite, graţie vigilenţei d-lor insp. Paul Drăgulinescu şi Teodor Vasilescu, în cursul zilei de ieri s’au confiscat câteva sute de pâini care nu aveau greutatea legală. Pâinile au fost distribuite azilurilor de sărac, ale sectorului, iar brutarii abuzivi au fost daţi in judecată conform legii speculei. Atât d. primar Pretorian cât şi d-nii inspectori au primit scrisori de mulţumire de la diferiţi cetăţeni din sector pentru activitatea desfăşurată. -A-