Universul, septembrie 1938 (Anul 55, nr. 252-266)

1938-09-16 / nr. 252

Anul al 55-llea Nr. 252 Vineri 16 Septembrie 1938 2hac ca ext­e­r­m­e împrejurimile Bucureştiului s’au schimbat după război. Grădini de pomi luând locul maidanurilor — şi în toată ţara după expropriere loturile mai mari când au fost bine Îngrijite au dat gospodăriilor înfă­ţişare mai mândră. Ştim bine că o asemenea îndeletnicire foarte poe­tică în principiu a izbutit să rui­neze pe mulţi nepregătiţi — dar a­­colo unde ochiul stăpânului a ve­­ghiat necontenit şi mintea ageră a căutat înbunătăţiri cu judecată bine cumpănită, rezultatele sunt minu­nate. Intrăm astfel intr’o nouă fază a civilizaţiei agricole — şi trebuie să ne desrobim de acea muncă sim­plistă de pe urma căreia pământul nu producea nici a zecea parte din cât se cuvine. Lipseau îndrumările la început și ori­ce îndrăsneală inoitoare părea o primejdioasă a­­ventură. Sântem pe calea progresului in măsura în care aceste câteva mii de fermieri sunt bine informaţi şi trezesc în jurul lor ambiţia veci­nilor dornici dacă nu să-i întreacă cel puţin să îi ajungă. Dirijarea şi supraveghierea tuturor fermelor car­tă însemnătate mai mare de­cât multe şcoli teoretice , iar din ceea ce astăzi e încă prea felurit se poate ajunge cu selecţie la pro­duse tip. Atenţia pe care ministrul agriculturii, d. Siseşti, începe să o dea încurajând această plugărie înţeleaptă e menită să mărească nebănuit belşugul recoltelor — fapt ce poate singur aduce o oftinire a traiului — şi în acelaş timp gândul nostru întrevede tot mai limpede marele ideal agricol — prin care pământului se preschimbă în mă­­noase grădini. Trebue să spunem că toţi acei mici proprietari care au înţeles cu agerime adevărul plugăriei — au izbutit de pe fie­care din loturile lor mici să scoată mai mult câştig de­cât de pe nemărginitele moșii de odinioară. adrian maniu Miss Europa Miss Finlanda care a fost a­­leasă mis­s Europa la concursua de frumusețe din Copenhaga, unde a fost prețuită o frumu­sețe fără... fard!— GEMENII AVIATORI (trei băeţi şi o fetiţă) din loca­litatea britanică St. Neals. Fa­milia lor locuind în apropierea câmpului de aviaţie de la Croy­don, li s’a permis mai deunăzi să facă o vizită într’un avion staţionar, în aşteptarea unei a­­devărate călătorii aeriene, re­zervate pentru mai târziu. E lu­cru ştiut că suntem in­tr’o epocă în care gemenii sunt la modă, dar dacă cele 5 surori Dionne sunt celebre alţii cari au venit pe lume in grupuri de 2—3 şi chiar 4, deşi poate tot aişa de drăguţi nu se bucură de a­­ceeaşi notorietate. Iată aci un drăgălaş quartet Critici de dincolo de ocean O ziaristă americană, întoar­să de curând din Franţa şi-a scris un ziar impresiile şi, după ce a declarat că Franţa e o ţară delicioasă şi francezii nişte oameni încântători, a fă­cut şi câteva mici critici pe care un ziar parizian le gă­seşte justificate... Iată-le aci: Cutiile de scrisori sunt greu de găsit, fiind ascunse în stâlpii felinarelor sau sub vitrinele de­bitelor. i_l a teatru, trebue să plătești pe b­olga ioc, garneroba, progra­m­ul, și pe p­asaioaxe. La nousi, nu e săpun în sala de oaie. Trarusporitul bagajelor pe care nu te iei un vagon, costă îoarnce scump şi găiite, nu sunt echipate ca să permită călăto­rilor „să-şi refacă frumuseţea“. Francezii işi duc pâinea sub braţ... ceea ce nu e conform re­gulilor de higienă. _ Nu vi se pare că aceste ob­servaţii s’ar potrivi şi la noi? Din nefericire — dac’ar fi vor­ba de noi, — ar trebui să li se adauge multe altele și ceva mai grave. Cât costă o clipă de uitare Când cineva e atât de distrat­ în­cât îşi uită sub un fotoliu în­­tr’un aeroplan o casetă conţi­nând bijuterii de patru milioa­ne şi jumătate se poate aştep­ta, sau să nu mai reintre nicio­dată în posesia lor sau să piar­dă dintr’odată o avere, sau să le recupereze şi să fie nevoit să plătească, — potrivit legilor din occident, — zece sau chiar mai mult la sută din valoarea lor aceluia care i le-ar aduce îna­poi. D-na E. C. din New-York a scăpat ceva mai i­eftin, mulţumi­tă admirabilei organizaţii a so­cietăţilor de navigaţie şi nenu­măratelor mijloace de transport pe care tehnicia modernă le pu­ne la dispoziţia celor grăbiţi. Această doamnă, sosind cu a­­vionul din Londra,, la Eastleigh, cu un minut înaintea plecării trenului cu care trebuia să se ducă la Southampton spre a se îmbarca pe Vasul „Normandie“, constată că-şi uitase sub o ban­chetă din avion o casetă cu bi­­juterii­ în valoare de 5000 lire sterline. Compania de navigaţie căreia aparţine vasul „Normandie“, trimise imediat un funcţionar cu un automobil la aeroport, care se găseşte la o distanţă de patru mile. Aci el luă caseta şi se înapoia cu maximum de vi­teză la docuri unde nu găsi însă niicio barcă cu motor disponi­bilă, care să-l ducă la vasul „Normandie“, ancorat în fața­­bortului Ryde, din insula Wight. Fără a sta la gânduri închină un remorcher și a­j­un­se transatlanticii­ cu două mi­nute înaintea plecării lui. Această cursă, care, în total a durat mai puţin de o oră a co­stat pe uituca doamnă vreo treisprezece mii de lei, ceea ce e comparativ, o sumă de nimic, faţă de ceea ce s’ar fi putut, sau mai bine zis, ar fi meritat s’o coste- UN CENTEN Cablul submarin a împlinit o sută de ani. In 1838 a fost elabo­rat primul pliau referitor la a­­ceastă invenţie. Autorul era un englez, anume Wheatstone. în­cercările făcute în anul 1840 n’au dat însă rezultatele aşteptate, de­oarece nu se putea obţine izola­rea cablului. Morse izbuti în 1842 să trimită un mesagiu printr’un cablu care străbatea baia Hudson. In 1851 fraţii Breit confecţio­nară la Londra primul cablu care lega Franţa şi Anglia şi funcţionă pentru prima oară la 25 Septem­brie. Acest cablu era însă în­trebuinţat în 1889. Tot mulţumită fraţilor Breit fu aşezat în 1857, pe distanţa Franţa-Algeria. In 1858 se inaugură cablul între Statele­ Unite şi Anglia. Prima calogramă a fost ex­pediată de regina Victoria pre­­şedintei Lui­ Lincoln, la Washington. Textul era o adresă de felicitare pentru terminarea lucrărilor de instalaţie a cablurilor pe fundul Oceanului Atlantic. Cu acest prilej s-au dat la New-York mari serbări, care din nefericire au fost marcate de un grav accident: jocurile de artifi­cii au provocat un incendiu care au distrus palatul municipal din New-York. Invenţia cablului submarin a stârnit la acea epocă un mare entuziasm. Pe atunci nimeni n’ar fi putut prevedea că înainte de sfârşitul secolului se vor putea trimite mesagii între cele două continente pe calea aerului și fără fir!... PĂŢANIA UNUI AFIŞ Dăm aci afişul ales de servi­ciul auxiliar feminin al forţei aeriene britanice (R. A. F.) pentru propaganda sa şi care are o poveste destul de ciu­data. El a fost conceput de James Dawies un artist de 19 ani şi re­prezintă fotografia unui cap de femee luminat de un reflector. Umil din membrii juriului, ale­gând afişul dintr’o mie altele, crezu de cuviinţă să-i laude nu numai factura cu totul superi­oară, dar să şi insiste asupra tipului de femee ales, spunând: „iată adevăratul tip al femeilor pe care Anglia poate conta că vor colabora la protejarea că­minelor sale”. Un ziarist curios, vrând să dea de urma tinerei care ser­vise de model, află că fotogra­fia provenea din Germania și că reprezenta pe o fată, care servea de manechin la o mare casă de croitorie din Berlin. E lesne de închipuit că ju­riul nu mai putea admite ca o germană să figureze pe un afiş de propagandă britanică. Afişul va fi deci modificat şi fotografia manechinului berli­­nez va fi înlocuită cu aceea a unei englezoaice „normale, să­nătoase şi inteligente“. Notăm, in treacăt, că un sin­gur membru al juriului a refu­zat să discute naţionalitatea modelului. Maxime şi cugetări Ne-am obicinuit aşa de mult cu înşelătoarea asigurare a vieţii noastre şi a proprietăţii noastre, în­cât nu observăm cât pierdem din cauza ei. Pier­dem tot — pierdem viaţa noa­stră toată. L. Tolstoi Noui ersatz-uri germane Se ştie că Germania caută prin toate mijloacele să-şi micşoreze importurile spre a trăi din pro­dusele sale naţionale. Pe lângă unele chestiuni de mare impor­tanţă ca acelea a carburanţilor, ea se ocupă şi de soluţionarea problemelor mai mici privitoare la articole de întrebuinţare cu­rentă. Astfel, spre a economisi fierul, fabrică chei din­tr­un aliaj de magneziu, care prezintă avanta­jul de a fi mult mai uşor şi mai ales inoxidabil; încălţămintea din piele de peşte colorată întocmeşte după cât se afirmă, cu destul suc­ces pe cea din piei exotice sau chiar din obişnuitul şevro. Tot în locul fierului se între­buinţează sticla şi plumbul pen­tru ţevile de un anumit diame­tru. In bucătărie, făina de grâu a fost înlocuită cu făina de peş­te, din care printr’un anumit tratament, se obţine o albumină absolut, inodoră, care poate în­locui albuşul de ou la prepararea prăjiturilor şi a diferitelor mân­căruri. Dar acestea nu sunt de­cât câteva din Gersatz-urile ce se lan­­sează zilnic pe piaţa în Germa­nia, a cărei populaţie s'a deprins, se vede, să cumpere şi să consu­me ceea ce i se dă, iar nu ceeac® vrea. UNIVERSAE PARISUL—­ITALIEI PARIS, VERSAILLES, MILANO, LACUL DE COMO, BELLAGIO, VENEŢIA, LIDO, GROTELE DE LA POSTUMIA 14 ZICE 1—14 OCTOMBRIE 12.600 CEI PROSPECTE, ÎNSCRIERI LA BIUROUL DE TURISM ŞI VOIAJ I­TA L I­A-R­O MANIA 50 CAMPINEANU—Tel. 5.43.50— Conducerea N. I. ALEXANDRESCU MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE DIRECŢIUNEA GENERALĂ A SERVICIULUI SANITAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Campania de curăţire a iar desinfectarea rufelor murdare a necesitat 376 etuvări. In fine 3 trenuri-băi stau la dispoziţia popu­laţiei sărace de la 20 Au­gust. Ele au fost plasate în următoarele puncte ale Municipiului: Bucureştii- Noi, Parcelarea Domenii, Herăstrău, Tei, Şerban- Vodă, Militari şi Marele Voevod Mihai. Ele au dat până în pre­zent un număr de 18.143 îmbieri populaţiei sărace de la periferia Capitalei. In acelaş scop au fost re­puse în funcţiune băile populare de la Aşezămin­­tele Sf. Elena (Şos. Ver­­gului). Ofensiva sanitară con­tinuă în tot Municipiul Bucureşti, sub directa conducere a D-lui Minis­tru al Sănătăţii Publice, General Dr. Marinescu. 14 Capitalei se desfăşoară, începând de la 1 August, într’un ritm din ce în ce mai viu. Toţi medicii Ser­viciului Sanitar al Muni­cipiului sunt pe teren, trecând din casă în casă, din fabrică în fabrică, din restaurant în restaurant. Locuinţele parazitate sunt supuse desinfectărilor şi deparazitărilor; rufăria este trecută prin etuve şi closetele sunt desinfec­­tate; indivizii găsiţi cu paraziţi sunt o parte tri­mişi la băile Serviciului Sanitar, iar altă parte este deparazitată pe loc, prin tundere şi petroliza­­re, măsură ce se aplică în special vagabonzilor, ţi­ganilor şi cerşetorilor. In decursul lunei Au­gust echipele Serviciului Sanitar au deparazitat 8970 locuinţe şi 49031 indivizi; s-au desinfectat 6728 closete neigienice . PENTRU ŞCOLARI Toate cărţile de curs secundar şi primar le găsiţi complecte la Librăria­­ diversul Rechizite, caete, compasuri, tocuri rezer­voare etc., cu prețuri exceptional de eftine. Str. Brezoianu 23 — 25 MODA . In fine casele de modă au des­chis saloanele pentru colecţiune­le de export. Mă voi mărgini şi de data asta a da mai mult indi­­caţiuni fiindcă adevărata modă pentru Paris, încă nu e fixată. 1) P­ăriile mici de blană sunt foarte la favoare, se fac şi din vulpe argintite, aceasta este o noutate a sezonului Pentru rochii, ca noutate sunt mânecile foarte ridicate la umeri ca mânicele Gigot de altă dată. Linia este aceea a modei din se­colul al XIX-lea ; ne întoarcem înapoi, dar totuşi modernisat: gu­ler mnalt, platcă rotundă şi mâ­neci largi. Ca rochiile de seară, lărgimea în spate, garniturile la rochiile de zi şi tailleururi sunt ornamentele din catifea, la ro­chiile de seară sunt broderiile strălucitoare. In privinţa mantourilor, care sunt prima noastră preocupare la începutul sezonului de iarnă şi care formează partea esenţială a garderobei noastre în acest se­zon ele sunt de astă dată de un ■larg eclectismu, atât ca formă, cât și ca material. Unele simt lungi, ample, vagi, fastu­ase; lungimea lor etice de 2 feluri, sau acopere rochia toată, sau o lasă să se vadă de 5—6 ctm. Unele cad drepte de la umeri în pl­iuri necălcate, sau cu gode­­uri, altele marchează talia; ele au atunci mâneci al căror volum dau o mare importanță bustului, re­liefând talia. In genere mantourile se închee mai mult la o parte. Pelerinele se poartă la orice oră din zi. M. C. Grâu 115 selecţionat pentru sămânţă şi premiat la concurs, vindem orice cantitate cu 5 (cinci) lei kilogramul Adresa: D-na BALDOVIN Bucureşti, str. Episcopul Chesa­­rie (fost Suter) 17 şi Adminis­traţia Moşiei Cândeasca, comu­na Belciugateie, Gara Hrăneşti ILFOV 7 ♦•■»■♦­»♦♦♦♦♦♦+•»•» + + +++ + ♦ + + + « Vizitaţi Blănăria WILHELM STEINHART Cal. Moșilor 188 Asortiment ex­traordinar,atelier propriu. — Telefon: 2.56.15. 818 PC In ultimul timp diverse intre­­•r* prinderi lipsite de specialitate, caută să inducă publicul in eroare, cu denumiri asemuitoare, sau recom­an­­dăndu-se în numele nostru. Atragem totodată atenţiunea onor. public că SALVUM nu are nici un fel de sucursală şi nu are nimic de a f­ace cu alte firme similare. Magazinul si Birourile nof fiind la vechiul sediu in B-dul Brătianu 26. (vis-ă-tis de str. Wilson) Telef.: 3.67.75 FARMICA de CLOPOTE ,,MITU5SM «Ji® GHEORGHE DUMITRESCÎÎ /ghi| Furnizor al Curţii Regale şi al Sf. Patriarchii MM. Bucureşti I, Splaiul Unirii No. 87 Telefon 353/24 JCitiaM Sucursale : Cluj, Rădăuţi, Chişinău, Craiova, Iaşi, Buzău. Execută şi se găsesc in depozit clopote gata de orice manme 1036 Europa dă ce are mai bun Fabricile conducătoare de bomboane din mai toate ţă­rile europene au întrunit re­­ţetele lor secrete bine păs­trate şi cunoştinţele lor spe­ciale scoţând simultan în toate ţările o nouă şi deli­cioasă bomboană de fructe. Fireşte s’a născut astfel o bomboană cu un gust fer­mecător cum n’a mai exis­tat. Dovada cea mai bună este, că în toate ţările Eu­ropei se preferă şi se con­sumă „505 cu dungă“, con­­ferindu-i-se cu mândrie ti­tlul de onoare: BOMBOANA EUROPEI. Produsă în România de „KANDIA“ S. p. A. TIMIŞOARA 5256 MAIME DESCHIDEMASA EXPOZIŢIEI CAXIXE BULEVARDUL BRĂTIANU 2 18 g1 La arsuri, eczeme, îngrijirea sugacilor etc. Pasta-HIRISAN (Hirisan Ges. Leipzig) este de o eficacitate neîntrecută. Tuburi a Lei 44 și 85 la toate farmaciile și drogneriile. Repr. Mr. G. Hietsch, Sibiu, 5246

Next