Universul, noiembrie 1938 (Anul 55, nr. 313-327)

1938-11-16 / nr. 313

C'. NEVRARGUL DE BOUffQJET Abonaţii ziarului ,„UNIVERSUL” cari vor achita Soc. „FRANCO-ROMANA" de Asigurare Bucureşti, Griviței 23, lei 380, rata pentru 2 poliţe no. a iei 50 000 combinate — pe lângă tragerile lunare ale Societăţii — şi cu Loteria Statului — vor primi un sfert de loz clasa l-a a Loteriei a 18-a din 15 Noembrie a. c., când se vor trage 20 câştiguri a 1 MILION Lei. Cei cari vor achita lunar Societaţii, „Franco-Române“, rata de asigurare de lei 380 — vor primi la fiecare din cele 12 trageri lunare ele Loteriilor 18-a, 19-a şi a 23-a, cari au loc la 15 ale fiecărei luni câte un sfert de loz, având deci, în primul an de asigurare o bonificație de 2.400 lei, echivalentul celor 12 sferturi de loz acordate de Societate numai pe baza ratei de asigurare sus arătată. Cetitorii au drept la o singură asigurare de lei 50.000, pentru care vor achita numai 193 lei lunar, primind lunar câte un borderou de participare la 1/2 din dreptul sfertului de loz, sau 290 lei pentru a primi tot un sfert de loz, având în ambele aceste din urmă cazuri o bonificaţie de 1.200 lei anual. 4500 Tariful publicităţii comerciale Dela 1-1000 Unii Dela 1000 Unii în sus Anunţurile colectorilor de loterie Bilanţuri, convocări, notificări, etecuri artistice judiciare, şcolare Informaţiuni comerciale minimum 5 Informaţiuni financiare minimum 5 Informaţiuni Loterii de Stat Informaţiuni colectori de loterii întruniri electorale, anunţuri Articole dări de seamă comerciale etc Reclamele pentru ziare, cărţi, re-CATEGORIA 20 18 25 60 40 Unii 50 linii 50 100 50 30 In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 250 (19 Unii) . ORICE ANUNŢ IN TEXT. Anunţuri comerciale şi financiare Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând In acelaş anunţ 3 nume maximum Lei 500 400 Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 15 linii Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri etc la informaţiuni nedepăşind 10 linii , . Numiri permutări, deplasări, decorări etc la înformaţiuni nedepăşind 10 linii Acte juridice, sentinţe hotărâri cereri de naturalizare etc Ia anunţuri, linia Acte de mulţumire Acte de mulţumire la Informaţiuni Cutia cu scrisori, plasat lângă text Extracte de divorţ simple, bucata .„*1® Anunţurile editurilor şi librăriilor se taxează după un «arif special Schimbare de nume 3 publicaţiuni .... Anunţuri dela instituţiuni industriale 1 pagină lei Anunţuri comerciale. 1 pagină lei Anunţuri financiare asig etic. etc. lei Anunţuri comerciale V4 pag lei Anunţuri financiare asig oficiale 1/2 pagină lei Anunţuri comerciale V4 pagină lei Anunţuri financiare asig oficiale V4 pagină lei La paginile din dreapta cu 10 la sută în plus. La angajarea de finit se va fixa un termen pentru publicarea lor care in nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil fără obligaţiune Anunţuri de dimensiuni mai mar de 4 coloane se taxează in cate- 120 etc gârla anunţurilor speciale astfel Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit indiferent numărul de linii Ce trece peste patru coloane tarif dublu 40 600 600 25 25 50 50 Lei 1200 80 000 00 000 70.000 33.000 38 000 1700 28.000 viste, broşuri se taxează cu tarif dublu. p . - Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii se vor plăti cu tariful a 10 luni! Anunţuri şi informaţiuni cu fracţiuni de Unii adică de- 8. 79 11 13. 18 Unii nu se admit decât socotit la 10. 15. lunii. Orice anunţ cerut să apară Duminica şi sărbătorile legale. 25 le sută in plus Orice anunţ plasat In pagina de mica publicitate. 25 la sută in plus Orice anunț cerut să apară special se taxează cu tarif special" Tariful licitaţiilor 1 Anunţuri de licitaţii până la o valoare de lei 50.000 se Vor da numai ziarelor locale Lei 2.50 2 Idem dela 50 000 la 200 000 lei 15 3 Idem dela 200 000 la 500 000 lei 1. 4 Idem dela 500 000 la 1 000.000 lei 5 Idem dela 1.000 000 In sus lei 6 Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome Regii Comerciale lei . . . 7 Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei .... .. . 8 Publicaţiuni de licitaţii mobiliare, incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei S. Orice alte publicaţiuni lei 20 35 25 500 25 I Grav accident de cale ferată pe linia Giurgiu-Videle Un mort Giurgiu, 13 Noembrie Astăzi după amiază, un grav accident de tren s’a întâmplat pe linia Giurgiu - Videle. Trenul automotor nr. 9038, care venea spre Giurgiu, în apropiere de gara Chiriac, a surprins pe linia cărui’a locuitorului Marin M. Oancea, din com. Stăneşti - Vlaşca. Lovitura a fost atât de puternică încât căruţa a fost sfărâmată, iar săteanul şi un bou de la car au fost omorâţi. Parchetul, care a fost avizat, a cerut şefului postului Chiriac facerea cuvenitelor cercetări pentru stabilirea responsabilităților. 444 M A 444 4 IT UNIVERSUM CcU&nctcvr? MARŢI, 15 NOEMBRIE Ortodox: Curvioşii Sfinţi Mucenici Gurie Samona şi Aviv. Catolic : Sfânta Gertruda. Protestant: Leopold. Evreesc : 21 Heşvan 599. Mahomedan : 22 Ramazan 1367. Răsăritul soarelui 16.40. 7.13; apusul OQxxcUo MARŢI, 15 NOEMBRIE RADIO - ROMANIA | 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364.5 m. 12 kw. RADIO - EXPERIMENTAI. 35 m. 303 waţi 6.45. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio - jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Carnavalul, uvertură de Dvorak ; Trandafiri din Sud, vals de Johann Strauss ; Selecţiuni din „Floarea din Hawai“ de Abraham; Suită din „Carmen“ de Bizet. 7.45 : închiderea emisiunii 12 : Muzică variată (discuri) Marş vesel şi Dans slav de Chabrier (Orch. simt.)Sub soarele Italiei, potpuriu (voce : Karl Schmitt-Walter); Fantazie pe motive da Meyerbeer (Orchestra Marek Weber); Valsul regelui vagabond de Frimi şi Ce e dragostea ? de Porter (voce: Filar Arcos); Potpuriu de valsuri de Ziehrer; Două duete din „Giuditta“ de Lehar (voce: Adele Kern şi Franz Völker) ; Serenadă de Tarenghi şi Serenada sărutului de De Micheli ; Timpuri moderne şi Mars, fox de . Kurt Engel. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 . Concert de prânz. Orchastra Vas,Ie Julea . I. Dansuri de azi: O picătură de parfum, vals englezesc de Villnov; Tango Miraj de Vasilescu; Tu și Eu, slow-fox de . Constantinescu; Pieret, vals lent I de Basile Lupu; Cu tine aş vrea să I plec departe, tango de Dandrino : ' Aragon-paso doble de Gueydan ; I Unde stai, pe ce străduţă, tango de Martin; Timit maşina să te ia, slow fox de Boldur; Dragostea-i un vis, boston de Dănaricu; Nu-m' da întâlnire Marti ,slow de Constantinsseu. 14.10 : Radio-jurnal. 14.30 : Continuarea concertului Orchestrei Vasie Julea: II. Romanţe şi Cântece populare din Oltenia’ Cântece oltene ii: De-ar fi drumul prin pădure; Mursule căluţul meu şi Hora Oltului; Romanţe: De ce m’aţi dus de lângă voi şi Busuoc, floare cu dar; Jocuri olteneşti: Rustemul; Leana mea, Mândrele şi frunza; Romanţe ; Dor pribeag şi Unde eşti; Hora lui Julea. 15.10 Varietăţi ; Radiofonice. 18 : Ora. Mersul vremii. 18 02 : Poşta technică. 18.17 : Muzică variată (discuri) : Danul spiritelor apei din ,,Loreley“ de Catalani (Orch. Operei Scala, dirij. de Antonio Guarnieri); Havaneza de Saint-Saens (vioară: Jacques Thibaud); Selecţiuni din operele lui Weber (voce: Elisabeth Paetzgold, Peter Anders şi Ross Seegers); Opt istorioare ruseşti de Laiow (Orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates) 19 . Cronica literară 19.15 : Portrete de compozitori (riscuri): BRAHMS: Uvertură academică (Orch. simf. din Amsterdam, dirij. de Willem Mengelberg): Cor din „Requiem“ (Corul Bisericii din Londra, dirij. de Ball): Sonata No. 3 în re minor (vioară: Isolde Menges, pian: Harold Samuel). 20 : Muzică polonă (discuri) . ..Bajka“, uvertură de Moniusko (Orchestra simf. Radio); Trei cântece populare (Aniela Szleminska); Fântâna Arctuzei de Szymanowski (vioară : Jacques Thibaud); Două cântece de Karlovici (voce : Aniela Szleminska); Arie din opera „Ke- I gele Roger“ de Szymanowski (vol Ice : Ewa Brandowska); Impromptu în do diez minor și Mazurka in si bemol major de Chopin (pian : Alexandru Brailowsky). 20.45: Francis James, de Ion Pillat 21 : Concert simfonic al orchestrei Radio, dirij. de Alfred Alessandrescu : CICLUL MOZART : (Cu public în studio): Simfonia No. 40 în sol minor; Concert pentru pian şi Orchestră în la major (pian d-ra Nadia Chebap). 22 . Sport; Radio-jurnal. 22.15 : „LA GURA SOBEI“, monoloage comice de Horia Furtună). Distribuţia: D-nele Sonia Cluceru şi Victoria Mierlescu, N. Soreanu şi Ion Manu. 23 . Radio jurnal (II). 23.15 : Concert de noapte al Orchestrei Victor Predescu, transmis deja Barul .,Potcoava“. 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. VARSOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 19.30 : Emisie pentru lucratori. 20: Concert de orchestră. 21 35: Radiojurnal. 22 : Concert coral. 22 55: Conf. 23.10: Concert de muzică de cameră. 24: Inf. VIENA 507 m. 592 kHz. 150 kw. 20: Concert instrumental. 20 30 : Cronică 21 : Inf.. Meteor. 21.10 : Concert de muzică variată. 22 : Plăci. 23: Inf. 23.20: Cronică. 23.35: Concert vocal. 24: Concert de seară. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19.30: Recital de romanţe ruseşti. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Reportaj 21 : Melodii populare. 21.30 : Concert de muzică de cameră. 22.30: Conf. 22.45: Plăci. 23: Inf. 23 20: Concert de orchestră. ROMA 713 kHz. 420,8 m. 20.30: Orchestră de dans. 21: Ora. Inf., Radiojurnal. 21.20: Conf. 21 30 : Muzică uşoară. 22 : Varietăţi muzicale. 22 : Teatru radiofonic. 24 : Radio-jurnal. 0.15: Muzică de dans. MIERCURI 16 NOEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m 150 kw. RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAI. 35 m. 300 waţi 6.45. Deschiderea emisiunii: Gimnastică rimică Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Uvertură la „Nevestele vesele din Windsor” de Nicolai; Două cântece fără cuvinte de Mendelssohn; Selecţiuni din „Rose Marie” de Frimi; Dansul făcliilor de Meyerbeer. 7.45: închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Molly pe plaje şi Strigătul păstorului de Grainger; Melodie arabă de Glazunow şi Lebăda de Sait- Saëns (violoncel: Gaspar Cassado); Serenadă de Tosti şi Melodie de Chapi voce: Galli-Curci); In templul clopotelor de Yoshitomo şi Povestiri chinezeşti de Dreyer; Selecţiuni din opereta „Ţareviciul” de Lehar Selecţiuni de melodii de Johnston Slowfox de Bayron; Visuri-fox de Clarke şi Cad stelele în Alabama-fox de Parish; Serenadă de Schönian şi Mic dans de Börschel. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării 13.10: Concert de prânz (discuri) Din operetele lui Johann Strauss: Uvertură la „Liliacul” (orch. filarmonică din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Dunărea albastră, vals (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Glasuri de primăvară-vals (voce: Adela Kern); Antract elin „1001 de nopţi“ (arch. filarm. din Berlin, dirij de Franz Reuss); Selecţiuni din opereta „O noapte in Veneţia“ (voce: Eugen Engels); Selecţiuni din „Liliacul“ (voce: Elsa Berger şi Peter Anders) ; Marş percan (arch. filarm. din Berlin). 14-10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Strauss (discuri) ; Uvertură la : „Voevodul ţiganilor“ (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kreiber); Cântece de dragoste şi Povestiri din Pădurea vieneză-valsuri (voce: Adele Kern); Tritsch- Tratsch şi Tie-tac-polci; Sânge vienez, vals (orch. simf. din Boston, dirij. de Serge Kussevitsky (orch. Re»id. 15.10: Pubicaţii • **" """omee. 18 : Ora. Mersul vremii 18 02 : Muzică vara.a (discuri); Sevilla şi Serenadă spaniolă de Albeniz; Preţioasa de Couperin I (vioară : Fritz Kresier) ; Lied de Abt și Cântecul păstorului de Kreutzer (voce : Karl Schmitt-Walter); ,,Otello”-suită de Coleridge-Taylor (Orch. simf. dirij. de Malcolm Sargent). 18 30: Orchestra de saion Radio, dirij. de Ion Ghica ; Oglinjoara I din perete-uvertură de Fr. Rust; In aer liber suită de Alfred Capri: 1 1) Țărmuri înflorite; 2) Izvoarele murmură; 3) Pe drumuri râpoase ; I 4) La munca câmpului; Serenadă de Max Bruch; Cortegiu persan de Yoshitomo; Gavotă de Paul Lincké; Nunta ţărănească de Louis Wiest; Sârba lui Bărlan de Grălnicu şi St. Neaga. 19 10. PREZENTĂRI MUZICALE: Vânătoarea şi muzica ei. UNIVERSITATEA RADIO 20.10 : Ungânditor : Ştefan Ze-letin, ne Ion Zamfirescu 20.25: Concert de seară — Orche-stra Radio, dirijată de Const. Bobescu: Dansuri franceze si ger- . mane vechi: Tambourin, Menuet. , Giga de Gretry Mottl; Sase dansuri germane de Mozart : Bource 1 în la minor de Bach: Menuet. Misette. Tambourin de Rameau- Motl; Dansuri germane de Schubert; Menuet si Farandola de Bizet. 21.30: Chanson-ul francez in di- ■ ferite timpuri — Const. Stinescu (voce: Cântece de Cruciadă: a) : Vouă, îndrăgostiţilor (castelanul de Couci 1189); b) Plecarea dinfrumoasa ţară (Chardon de Reims 1239) armonizate, de Paul Le Fiera. Mai am încă un vânat (Rondel d’Adam de la Hale 1285, Domniţa Dulce şi frumoasă (Guillaume de Machault 1359) ; Cât îmi plase, Doamne, s’o privesc (Charles duc d’Orleans 1415); O, tristă despărţire (de Francois I cr 1520); Dar inima să nu mi-o uiţi ! (de Orleando de Lassus 1550); Când sufletu-ţi, iubito (de Gilles Durand 1603); Iubirea ’n luna Mai (de J. Lefèvre 1613); Nu-i dragoste fără durere (de Lambert 1650); Iubita mea (XV. Siăcic) armonizate de Tiersnt: Cântec de beţie de Ravel 1934. 22 : Sport; Radio-Jurnal (I). 2215: CABARET: „IN TARA CANIBALILOR”, comedie muzicală de d-na 51. N'codem, aranjament muzical de Eugen Coca. Regia artistică: Victor Bumbeşti. Regia tehnică : Al. Lohan. I 23 : Radio-Jurnal (II). 2315: Concert de noapte al orchestrei Sandu Marcu — transmis de la restaurantul „Cina”. 23.45. Jurnal pentru străinătate , în limba franceză și germană. VARȘOVIA, 1339 m 224 kHz. I 120 kw. — 20. Concert de orche■ stră. 21.35. Radiojurnal. 22. Concert Chopin. 22 30. Seară literară. 23. Plăci. 24. Inf. VIENA. 507 m. 592 kHz. 150 kw. ! 21.15. Ora tinerei națiuni. 2215. 1 — 22 30. Cronică. 21. Inf., Meteor. Teatru radiofonic. 23.15. Inf. 23.30. Concert nocturn. , BELGRAD. 437 m. 686 kHz. 2.50 kw. — 20 30. Ora națiunii. 20 50. I Reportaj..21. Humor. 22. Orchestră I de jazz. 23. Inf. 23.20. Trio (Beetho- I Iven). ■ I ROMA, 713 kHz. 420,8 m. — 20.45. Plăci. 21. Ora. Inf. Radioj jurnal. 21.30. Muzică variată. 22 1 . „Simon Boccanegra” operă de Verdi.-----«XTftiXj.— ¥ ’ Specificul naţional românesc Generalizări Un popor se deosebeşte de altul prin originea, limba, trecutul său istoric, tradiţii, obiceiuri periodice (datini transmise deja o generaţie la alta), îmbrăcămintea populară şi cultura generală dobândită. Specificul naţional reprezintă caracteristica vieţii sociale şi opera de creaţie spirituală şi artistică a unui popor. Această operă rezultă din manifestările sufleteşti şi intelectuale, care formează documente sociale probatorii şi ea este baza afirmării etnice a unei naţiuni. Se ştie că poporul român se trage din nobila obârşie latină. Aceasta s’a dovedit prin Columna lui Traian (ridicată la Roma în anul 113 după. Hristos şi care este simbolul rădăcinii arborelui genealogic al naţiei noastre) şi prin documente, statui, basoreliefuri, inscripţii şi monete latine şi dacice găsite cu ocazia cercetărilor arheologice făcute, în decursul vremii, în toate ţinuturile din Dacia Traian. In specificul nostru naţional se cuprinde tot ce este nobil ca gând şi suflet românesc. In acest specific intră şi folklorul, care este baza şi disciplina fundamentală necesară pentru studiul vieţii sociale săteşti. Specificul românesc exprimă viaţa naţională a poporului nostru, înţelepciunea, sensibilitatea, inteligenţa şi forţa lui creatoare sintetizate în opere de vădită şi eternă frumuseţe. Specificul nostru îl formează tot ce a creiat sufletul poporu- lui român şi care, pentru noi, este de interes general şi cultural. Aceste produse psihologice şi spirituale sunt: armonioasa limbă a neamului, muzica şi poezia populară, obiceiurile periodice străbune (la naştere, botez, nuntă, moarte, Crăciun, Anul nou, Bobotează, Paşti), creiate în legătură directă cu practica religiei noastre creştină ortodoxă, în care s-au păstrat şi reminiscenţe mitice străvechi (vrăjiile, etc.), apoi cântecele populare, jocurile naţionale cu strigături patriotice, vesele, satirice şi de dragoste, ce se rostesc spre bucuria unanimă; urmează ţesăturile, alesăturile, lăicerele (covoare, scoarţe, velinţe), frumoasele şi neîntrecutele cusături româneşti, admirabilul port ţărănesc, ceramica aplicată, încondeierile (închistrările) ouălor roşii la Paşti, crestăturile în lemn (troiţele, porţile de la ţară, pălimarele de la turnuri şi cerdacuri, cavalurile ciobanilor, tulnicele, buciumele, bâtele, etc.), legendele, tradiţiile istorice, proverbele, cimiliturile, etc. Nurmai prin aceste superioare manifestări, ce stau la baza patrimoniului nostru sufletesc şi material, geniul creator al poporului român se afirmă strălucit şi atrage stima şi admiraţia constantă a lumii civilizată. Să nu se uite că specificul naţional românesc, în multiplele şi variatele lui forme, a stârnit entuziasm şi unanimă admiraţie a seriilor de vizitatori, din toate naţiile, cari s-au perindat prin toate expoziţiile internaţionale unde el a fost prezentat, la răstimpuri, în ultimul secol Generaţia tânără are datoria morală şi patriotică de a menţine, cultiva, păstra şi transmite neschimbate, viitorimii, toate neasemuitele frumuseţi de crea- ţii specifice naţionale ale poporului român. Numai prin acestea se afirmă personalitatea noastră etnică peste milenii şi hotare şi ele constitue o preţioasă contribuţie la cultura şi arta universală. G. T. NICULESCU-VARONE Inginerul Teodor Dan, . şeful ocolului silvic din Sibiş, a fost pus in libertate Arad, 12 Noembrie Camera de punere sub acuzare de pe lângă Curtea de apel din Timişoara, judecând opozi- ’ţia făcută de insr. Teodor Dan. - şeful ocolului silvic Sebiş, acu- zat de complicitate şi jaf in pă- 8 durea statului, a admis-o si a dispus pinerea sa în libertate. Cum procurorul general nu a uzat de dreptul de recurs împotriva deciziei de punere în libertate, inginerul Teodor Dan a părăsit Sâmbătă la amiazi arestul preventiv al tribunalului local. Cu toate aceste, cercetările continuă pentru deplina elucidare a tuturor imprejurărilor în legătură cu afacerea . fipilia R.A.mista. ASTĂZI 15 NOEMBRIE a apăruit un număr nou din revista „TIUP şi SUFLET66. Reţineţi din vreme un exemplar la chieşcarul dvs. 28 PAGINI SPLENDID ILUSTRATE, ICI lei Anul al 55-lea Nr. 313 Miercuri 16 Noémime 1938 Unificarea şi concentrarea organizaţiilor de funcţionari particulari După fuziunea încheiată între „Federaţia sindicatelor de funcţionari particulari“ şi „Generala“ funcţionarilor comerciali, cele mai vechi şi mai puternice organizaţiuni din ţară, un nou şi important grup de organizţiuni funcţionăreşti vine să se alăture blocului încheiat. Duminică au fost la sediul mişcării funcţionăreşti din str. Lipscani 26 etajul II tratative cu grupul AFIR - Valea Prahovei reprezentat prin d.nii Alfrad Iliad Românul şi Constantin Georgescu. După discuţiile urmate a intervenit următorul acord : Grupurile : a) Federaţia sindicatelor de funcţionari particulari cu asociaţiunile sale din ţinutul Bucegi, Asociaţia funcţionarilor de bancă (AFIR, Asociaţia funcţionarilor din industrii, petrol şi întreprinderi anexe (AFIPIA), Asociaţia funcţionarilor din magazine şi birouri anexe (AFM), Asociaţia funcţionarilor din asigurări (AFA), Asociaţia agenţilor din industrie şi comerţ (AIC) şi Sindicatul funcţionarilor de casino din Sinaia, toate persoane juridice ; b) Generala, cu secţiunile sale din ţinutul Bucegi, Bucureşti, Ploeşti, Câmpina, Giurgiu, Câm-I pulung, Târgovişte, T. Măgurele, Roşiori de Vede, Piteşti, Buzău şi Braşov, şi c) Grupul AFIR - Valea Prahovei, Buzău, Moreni cu asocia-iţiunile sale : Asociaţia funcţio- - narilor din industriile României ; (AFIR) Uniunea funcţionarilor I particulari din exploatări, in- Idustrii, bănci şi instituţiuni eco- I nomice din Ploeşti, Asociaţia funcţionarilor din industria de petrol Câmpina, Asociaţia func- iţionanlor din petrol Moreni şi Asociaţia funcţionarilor parti- I culari din Buzău, sunt de acord să procedeze împreună la constituirea Breslei funcţionarilor particulari din ţinutul Bucegi, cu sediul central în Bucureşti. Pentru coordonarea lucrărilor şi acţiunii de constituire a breslei din ţinutul Bucegi se deleagă d-nii George Georgescu şi Corneliu Bragadireanu din partea grupului Federaţiei; d-nii I. Gh. Ionescu-Cotroceni şi C. Mittescu din partea „Generalei“ şi d-nii Alfred Iliad-Românul şi Constantin Georgescu, din partea AFIR-ului , Valea Prahovei, Moreni şi Buzău. Se fixează adunarea generală de constituire a breslei pentru ziua de 27 Noembrie a. c. ora 9 dimineaţa, la sediul Federaţiei din Bucureşti str. Lipscani 28 etajul II. Până la această dată organizaţiunile şi secţiunile componente ale celor 3 grupuri contractante vor ţine adunările generale preliminare pentru constituirea breslei. Se stabileşte ca la alegerea primului comitet de direcţiune al breslei din ţinutul Bucegi, să se păstreze următoarea proporţie a mandatelor: 7 locuri pentru grupul Federaţiei, 7 locuri pentru grupul „Generala“ şi 7 locuri pentru grupul AFIR - Valea Prahovei. Totodată organizaţiile unite au decis să facă un ultim anex către organizaţiile care încă nu au aderat la acest acord să vină cât mai curând în rândurile organizaţiilor fuzionate, pentru ca breslele funcţionăreşti prevăzute de noua lege să fie cât mai puternice şi cât mai unificate. Cu acest prilej se atrage atenţia tuturor funcţionarilor să nu se lase înşelaţi de acei profitori care au pornit să solicite I in ultimul moment adeziuni de I înscriere în „breaslă“, sau alte I asociaţii decât cele de mai sus, I inducând astfel in eroare pe toţi cei de bună credinţă. De altfel, împotriva acestor profitori organizaţiile fuzionate i se vor adresa autorităţilor in drept. SIGMARGYL MEDICAMENT PE CALE BUCALA ANTI-SIFILITIC Trimite gratuit la cerere, literatură, AGENTIA SIGMARGYL Str. Principatele Unite 14, București I 1100 La farmacii și drognerii. Incăerare sângeroasă la Timişoara Un mort şi doi grav răniţi Timişoara, 13 Noembrie Azi dimineaţă, la ora 3, in cartierul Fratelia s’a întâmplat o încăerare cu urmări tragice. Muncitorul Nikcolae Cioroga-riu, din această suburbie, era certat de mai multă vreme cu tâmplarul Gheza Frankner, de 41 ani. Intâlnindu-se Sâmbătă noaptea, spre Duminică, în cârciu- ma Mayer din Fratelia, după un schimb de cuvinte, au ajuns la ceartă şi apoi la bătae, lovinrdu-se reciproc. Flankner a chemat în ajuto- r rul său şi pe fraţii Anton şi Francisc Igris, Ciorogariu fiind atacat de aceştia a scos un cuţit şi apărându-se a început să lovească cu el. In toiul luptei, Anton Igris s-a ales cu mai multe lovituri la cap şi cu înţepături în spate, iar Francisc Igris a fost rănit la mâini şi în spate. La faţa locului a sosit şeful postului de jandarmi din Fratelia, care a anunţat Salvarea. Cei trei au fost aduşi cu ambulanţa la sanatoriul Bega, unde, în cursul după amiezii, Anton Igris a încetat din viaţă. Ceilalţi doi, Gheza Frankner şi Francisc Igris sunt în stare destul de gravă şi sunt puţine speranţe că vor scăpa cu viaţă. S-a deschis o anchetă. Sărbătorirea d-lui. general Gh. Argeşeanu Asociaţia cercetaşilor da răsboiu a sărbătorit, Sâmbătă seara , la „Cina”, pe d. general Gh. Argeşeanu ,comandantul corpului II armată, fost ministru de răsboiu, membru de onoare al cercetaşilor D dr. CONST. CHIRILA, director general al Eforiei spitale- i lor civile ,preşedite al aso-riaţel i cercetaşiior de răsboiu, a închi- I nat pentru Suveran, rostind ur- I mătoarele cuvinte: j I „In momente ci bucurie, ca în clipele cele grei, tataiul nostru ; gând se îndreaptă azi, ca şi eri, j I ca şi mâine, către M. S. Regele Carol II, Augustul nostru Save-iran şi înaltul patron al asocia- jţiei cercetaşilor, către Marele Străjer al ţării care în vremuri istorice, cu luminată înţelepeune conduce destinele neamului şi, veghează la întărirea Ţării. Trăiască M. S. Regele Carol II! Tră- iască Marele Voevod Mihai! Tră- iască Dnastia!” D VIRGIL PETRESCU: „Cu adâncă bucurie şi nemărginită plăcere luăm parte la această săr- bătorire a d-lui general Argeşea- nu, preţuitul membru de onoare I al Asociaţiei noastre”. D. general ARGEŞEANU a răspuns astfel: După cum răsboiul dela 1877 a înscris în legendă pe bravii cărui ari, tot astfel pârjolul din 1916 a dăltuit pentru posteritate cuvântul de cercetaş. In adevăr, nimeni nu poate uita faptele voastre măreţe, să- i vârşite într’o vreme când sinfo- nia tunului sguduia sufletele şi concertul mitralierelor semăna I jale pretutindeni Cu entuziasmul vostru tineresc, cu sufletul vostru cald, desprinşi din brazda pe care aţi pornit s’o deger, desbrăcaţi, flămânzi, voi aţi ştiut să vă faceţi cu prisosin- I ţă, datoria de fii ai României . I Eraţi copii când v'aţi purtat vitejeşte, la fel cu oameni căliţi de viaţă ,dând dovadă că nu vă înfioraţi la sacrificiile pe care vi le cere patria. Dar actele voastre splendide capătă şi mai mare importanţă când mă gândesc că voi aţi pornit să vă avântaţi întru apărarea pământului strămoşesc nu mânaţi de obligaţia celor mari ci de do- I rul de a aduce o părticică de contribuţie la întregirea României, întemeietorul cercetăşiei, a a■ cestei minunate tinereţi care nu se dă in lături în faţa nici un’ji obstacol când ţara are nevoe de ea, este M S Regele Carol II.■ Faptul că scumpul nostru Suveran a iniţiat, ca Principe fiind, acţiuni importante, se explică I prin aceea că este un om sune- I rior, dăruit cu o inteligenţă sfi- I pitoare, cu o cultură vastă cu o I judecată profundă ,rare atunci când eşti în preajma Lui te subjugă şi te îndeamnă să execuţi cu devotament ordinele Sale date în interesul ţării a acestei ţări cari are marele noroc ca tri împrejurările de azi să aibă în cap un Monarh luminat şi energ'c. Vă mulţumesc din toată ioma pentru srăbător'rea mea Gestul dv. m’a impresionat şi-l preţuiesc cu atât mai mult, cu cât la a pol e ohmeiul să fie sărbătoriți I cei ce dețin demnități si nu cei ce au fost în nostur' mari. i Duceți mai d marte fă-Pa țînej rotii, nunoți umăr de urnă la HI dicarca $, înflorirea țări» sub I domnîq iuh'nntul nostru «Suveran, M S Petele Caro' IT si f*ti con. vinci că vrii servi de p’ldă gene- întâmplări din Capitală Un comerciant şi un dentist şi-au pus capăt zilelor Primul şi-a străpuns inima cu un ac de cismărie; celalt s’a asfixat cu mangal Duminică, s’au întâmplat în Capitală următoarele două siriven’teri: Fostul comerciant Friederich Roth, în vârstă die 54 ani, domiciliat în str. Hagi Ghiţa nr. 25, pe când se afla Duminică dim pe la ora 10,? s'ngur, la locuinţa , sa dela sus zi,sa adresă, şi-a curmat firul zilelor, înfigându-şi de două ori In inimă, un ac lung de cismărie. I s’a produs, cum era şl firesc, o emoragie internă, în urma căreea după o scurtă agonie a încetat din viaţă Din cercetările făcute de d. comisar-şef Vintilă Popescu, şeful circumscripţiei 36 poliţieneşti, s’a putut constata că, , motivul care l-a determinat pe fostul comerciant sâ renunţe la ’ viaţă este Jena financiară in care se afla în prezent, după o viaţă de muncă încordată dar fără nieiun spor. Cazul fiind adus la cunoştinţa parchetuui, d. procuror de ser- I viciu a autorizat lăsarea cadavrului pe loc, urmând a fi în' ih-'”rr*T’hat ce fam'-V«. — A doua sinucidere s’a întâmplat în str. Ecoului nr. 41. Sinucigaşul este un tânăr dentist, anume Moise Ilie, in etate de 32 ani. El şi-a curmat firul vieţii, asfixiindu-se cu mangal. Din ancheta făcută de d. comisar-şef Nicolau Scorţeanu şeful circumscripţiei 25 poliţieneşti, secondat de comisarul Paraschiv, dela aceeaşi circumscripţie, s’au putut stabili următoarele cu privire la cauza, datorită căr-sea dcrU'.itu' s’a hotârît să se sinucidă , făcând o lucrare unei cliente ii. condiţiuni nemulţumitoare, aceasta a depus plângere împotriva lui la parchet, fapt ce a fost publicat şi în ziare. Văzându-se ameninţat de a i se aplica sancţiunie prevăzute de lege şi, probabil, in perspectivă de a i se ridica dreptul de practică, ca atare pus în critica situaţie de a nu-şi mai putea câştiga existenţa, a preferat să moară. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul sinucigaşului a fost ridicat și transportat la ,,Institutul medico-legal“. Noul episcop al Râmnicului asistă la slujba vecerniei dela Catedrala din Curtea de Argeş Ii&chinave la mormintele regale C.de-Argeş, 12 Noembrie La ora 3 luni s-a început în catedrala episcopală vecernia, oficiind cuviosul arhimandrit Urâţescu, vicarul eparhiei, preoţii Hagiad Druţu, consilieri referenţi şi diaconii Iordan Niculae şi V. Ionescu. Erau prezenţi episcopul Grigorie, arhimandrit Daniel Smărăscu, secretarul eparhial, referenţii episcopiei, corpul profesoral al seminarului, stolurile de străjeri ai seminarului, şcoala de cântăreţi şi soborul catedralei. Străjerii celor două şcoli au fost încolonaţi la intrarea în catedrală. La ora 4 luni a sosit, cu maşina, venind de la Bucureşti, P. S. Irineu, noul episcop al Râmnicului. P. S. Sa a venit însoţit de pr. Gh. Vintilescu, directorul Sf. Sinod La intrarea în catedrală a fost întâmpinat de P. S. episcop Grigorie, iar la uşă, cu evanghelia şi crucea, de către soborul catedralei. CUVANTAREA P. S. EPISCOP GRIGORIE In catedrală, PS. episcop GRIGORIE a spus următoarele: „Dumnezeu a făcut ca P. S. Voastră, ducându-se nou episcop, să plece la conducerea eparhiei Râmnicului, ce v’a fost încredinţată spre păstorire, prin eparhia noastră, făcând aci închinare la mormintele regale Intr’adevăr, prin cuvintele :Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului”, PS. Voastră aţi venit să ne îndrumaţi şi în cuprinsul eparhiei, aşa cum aţi îndrumat ani de zile generaţii întregi de la înălţimea catedrei universitare. Noi ne bucurăm că aţi primit sarcina aceasta şi cu autoritatea ce aveţi ne veţi uşura atât de mult şi bine lucrarea noastră a celorlalţi vlădici Noi, cei ce conlucrăm cu P. S Voastră ca şi cei ce vor avea să slujească în viitor, vă prinim cu toată dragostea înălţând rugăciuni lui Dumnezeu pentru sănătatea PS Voastre. RĂSPUNSUL P. S. EPISCOP IRINEU PS episcop IRInEU, noul episcop, a răspuns următoarele • Ori de câte ori am păşit pragul acestei sfinte catedrale ori de câte ori ,ni aduc aminte de ctitori ca Neagoe Vodă şi sfânta lui soţie Despina, cari s’au săvârşit să lase opera nemuritoare în care suntem ori de atâţia slujitori, de la Iosif, întemeietorul episcopiei, naţionalistul Ilarion, mentorul Iul Tudor Vladimirescu dr. Iosif Na- Iliescu şi Ghenadie, ajunşi mitropoliţi şi până la cel de azi. Pr. Grigorie, ucenicul meu, ori de câte ori am aceste amintiri pioase, am fost cuprins de un fiior sfânt şi patriotic. In afară de acestea, aci unde I sunt mormintele a doi regi mari, Carol Regele drept şi Ferdinand I cel loial şi cele două regine artiste, am simţit un fior. Dar şi în acest moment sufletul meu este adânc mişcat pentru că, întâi, nu de mult s’a deschis aci mormânt ‘l reginei mame, Maria, la a că- t rei tristă înmormântare am luat parte. Al doilea, popasul de azi, închinarea aceasta în trecere spre eparhia Râmnicului, care mi-a fost încredinţată, ca o grea sărată, mă mişcă, fiindcă voi sorbi de aci puteri noui cari-mi sunt ■ necesare ca să duc mai departe , ceea ce mi s a pus spre conducere. Al treilea, sunt întâmpinat adjuni toată căldura de ucenicii mei ca şi de viitorii colaboratori. Sunt emoţionat şi mulţumesc din suflet pentru rugăciunile ce s-au făcut pentru mine, ca Dumnezeu să-mi dea din harul său. Dumnezeu să vă ajute ca să duceţi mai departe destinele turmei ce vă este încredinţată, iar pe voi, iubiţi fraţi preoţi şi şcolari, să vă binecuvinteze I TE-DEUMUL ! După aceea s’a slujit un Te- Deum pentru noul episcop, răspunsurile fiind date de corul seminarului. De an, noul episcop a mers la palatul eparhial, fiind oaspetele până mâine dimineaţă I al P S episcop Grigorie. Mâine dimineaţă, episcopul Grigorie, însoţind pe P. S. Irinel şi pe Vintilescu, directorul Sinodului, împreună cu referenţii eparhiai, vor merge la Râmnic, unde se va fac instalarea noului episcop P Sîrneu PS episcop Grigorie este delegat din partea Sinodului cu această instalare Gramata sinodală de înscăunare a noului episcop o va citi la instalare pe Vintilescu, directorul Sinodului.