Universul, noiembrie 1938 (Anul 55, nr. 313-327)

1938-11-16 / nr. 313

(Aliul al SS-lea Nr. 3Í3 Míércurí 16 Noéítilme 1938' O albă regină a ne-' grilor In Nigeria, Africa Occidenta­lă se constată de câtăva vreme o mişcare foarte îngrijorătoare printre indigeni. Spre a potoli aceste veleităţi de revoltă, se caută o femee in genul Măriei Sloasoar, care s’a ridicat pe vremuri la rangul de regină „Voodoo“ şi a izbutit să readucă parcea între triburile în­vrăjbite. Mary Slossar era fiea unui cismar scoțian. La vârsta die 12 ani ea fu nevoită să lucreze in­­­tr’un atelier unde muncea de dimineața dela 5 până noaptea la 12. Intr’o zi însă ea citi o povestire despre negri africani. Cu multă trudă strânse suma necesară spre a se duce la Ply­mouth. Acolo se angaja ca bucătar­ia,­­să pe bordul unui vapor. Ast­fel, izbuti să ajungă în Africa și debarcă pe coasta Nigeriei; aci se urcă într’o barcă și vâs­lind singură pe fluviul Niger, pătrunse in junglă, după ce fu părăsită de escorta de indigeni, cari nu voia să se aventureze in acea regiune locuită de antro­pofagi. In ţara numită „O Ko Young-ilor, ea ajunse prin blân­deţe şi perseverenţă să se înţe­­leagă’cu ac­ei sălbatici şi încetul cu încetul le câştigă încrederea. De câte ori instinctele lor bar­bare şi obiceiurile de o cruzime fără seamăn îi împingea la fap­te oribile, tânăra scoțiană in­ter­venea cu vorba ei blândă și îi potolea. încetul cu înjcelina ei ajunseră să o creadă o mare vrăjitoare, mai ales din ziua când, cu aju­torul unei lanterne magice adu­să din patrie, le proectă pe o pânză imagini de oameni şi a­­nimate. Marie Siossier deveni a­stfel re­gina cultului „Voodoo“, izbutind să transforme această religie­­care consta în a omorî cât mai mulţi oameni, într’o religie a iubirii de aproape şi a păcii. Cu timpul ea învăţă nu mai puţin de 15 limbi diferite şi adeseori «călătorea cu o simplă barcă deia lungul fluviului, ca să se ducă să potolească vreun trib revoltat. La moartea ei, după ce pe­trecuse 39 de ani printre negrii, aceştia o plânseră ca pe o ma­mă şi luni de zile tobele bătură în toată Africa Occidentală, a­­nunţând moartea reginei Voo­­doo-ului Patul la diferite popoare Se spune că paturile engle­zeşti sunt cele mai mari şi cele mai largi din lume, ceea ce în­seamnă că sunt şi cele mai con­fortabile . In general, în Marea Brita­ni­e, sunt încă în uz paturile de modă veche, cu cadru şi tăblii de lemn sculptat, având la cele patru colţuri, patru stâlpi mai mult sau mai puţin ornamen­taţi,, cari susţin uneori un fel de baldachin sau nişte simple perdele. In ultimii ani însă s’a­u introdus paturile de fier c­u or­namente de bronz. Paturile germane se disting prin scurtimea lor şi prin pla­puma de puf, care adeseori ţi­ne vie şi de cuvertură. | In India, locuitorii săraci se­­ servesc de o simplă saltea pe , dare adeseori o poartă cu ei şi­­ o întind pe jos oriunde îi apucă noaptea. Japonezii de orice cla-­­­să socială dorm pe rogojini şi­­ sub cap îşi pun un sul de lemn.­­ Chinezii se servesc de paturi , foarte joase, adeseori sculptate­­ ■antistic pe care aștern mai mul­­t te rogojini și le acopăr apoi cu stofe. In provinciile franceze și mai ales în Bretania, panturle sunt un fel de lăzi sau dulapuri, care ziua, se închid. Maxime şi cugetări Nu atinge demnitatea altuia, întrebuinţându-l pentru scopu­rile tale egoiste. Kant 7 T­rmîiin* .mmm* Eleganța regală Regina Elisabeth a Angliei purta mai zilele trecute acest mantou pe­­care-l caracterizează mânecile „gigolt“. Garnitura de astrahan se repetă și pe pălărie. Nimic mai nou decât ce e foarte vechi... Pieptănăturile pe care moda le imipune anul acesta umilelor ei sclave devin din ce în ce mai complicate şi tind să se înalţe mereu. Marii maeştri ai artei capilare continuă să ,se inspire de la pre­decesorii lor din secolele trecute şi cu cât sursa inspiratoare e mai veche cu atât mai nouă e creaţia... Iată, de pildă, d. Marc Ruyer, un reputat coafor Parisian, care şi-a copiat modelele după vechi statui romane. .D-sa a vizitat, ex­poziţia de la Roma cu prilejul co­memorării a 2000 de ani de la naşterea lui August şi a admirat nenumărate statui ale femeilor din acele timpuri. Reîntors­ la Paris a lansat câ­teva coafuri care au stârnit sen­zaţie, şi care sunt toate interpre­tarea modernizată a pieptănătu­rilor de acum 2000 de ani. Utilizarea energiei solare Un inginer englez a construit o oglindă de culoare neagră­, cu , ajutorul căreia, el crede că ar , putea transforma, direct, căl- | dubia solară în energie electrică . Dacă această ştire se confirmă ştiinţa va fi făcut un mare pas înainte, ale cărui consecinţe sunt impoisibil de calculat. Căci, până alcuim nu s’a, izbutit să se utilizeze energia solară de cât în cantitate foarte mică și prin mijloace foarte complicate. In Africa de sud, în Tunisia, în mai multe puncte de pe lito­ralul Mediiteranei, în statele de sud ale Americei s’a încercat să se utilizeze căldura sollară, cel puţin pentru staţiunile de pom­pare ale instala­ţiunilor de iri- | gaţi­e. S’au instituit premii im­portante pentru cele mai bune descoperiri. S’au prezentat 7 ti-­­­puri diferite, dar toate erau­ prea scumpe şi deci nepractice.­­ In Egipt se utilizează un ast-­­ fel de aparat cu oglinzi concave­­ pentru a iriga câmpii plantate­­ cu bumbac şi forţa motrice a- i tinge o putere cte 63 cai, când motorul e pornit cu mâna. In America s’a construit o staţiune de pompare acţionată de energie solară, care ia apa dintr’un râu ce curge într’o vale adâncă şi­ maşina trampeaza paste 12.000 litri pe minut. D­r. Abbot, un cunoscut astro­nom american, are şi el o astf­el de maşină, de­ trei ori mai­­ pu­ternică de­cât toate cele exis­tente. Pe muntele Vernon, unde dr. Abbot e ocupat la observator se prepară toate bucatele pe maşina de gătit care întrebuin­ţează drept combustibil... razele solare. Dar, oglinda misterioasă, care ni se spune că a fost construită în Anglia, constitue după cât se pare un progres considera­bil. Omul ar putea mulţumită ei să tragă energia directă de la soare, ceea ce înseamnă că atâta timp cât soarele va străluci pe cer nu vom mai avea nevoie nici de petrol, nie de cărbuni. CEI CINCI GEMENI Ca şi micile Diomne, ei sunt cinci şi dacă mama lor e o ti­­groaică, doica lor e o căţea, care îi alăptează cu multă dragoste, de două luni, de când au venit pe lume. Numele lor sunt: Andy, Maurice, Una, Rosie şi Sonia, iar to­varăşul lor de jocuri e gardianul, care le poartă de grijă ca un a­­devărat protector. Două experienţe interesante Un chirurg american a făcut zilele acestea o imdrăsneaţă în­cercare de a reda vederea unui om de 25 de ani şi unui copil de trei anii. El s-a servit de ochii unui a­­sasin, care a fost executat prin împuşcare. Imediat ce condam­­natul a căz­ut, chirurgul i-a ex­tras ochii şi punându-i într’un refrigerator special i-a expediat cu aeroplanul la San-Fra­ncisco, unde se găseau cei doi pacienţi. Operaţia s’a făcut cu destulă uşurinţă, rezultatul însă nu se cunoaşte încă şi el depinde de condiţia in care se găsea cor-: neia ochilor extirpaţi, la so­sirea la San-Francisco. Condamnatul a mai servit de altfel ştiinţa şi în alt mod, deşi fără voia lui. Dându-i-se posibi­litatea de a alege între moartea prin­ ştreang, şi prin împuşcare el a optat pentru aceasta. Când s’a găsit în faţa plutonului de execuţie i s’a aşezat pe inimă un mic aparat pus in legătură cu un cardiograf electric spre a i se înregistra bătăile. Această experiență a permis doctorilor să constate cât timp mai bate inima după ce a­ fost străpunsă de glonț. In cazul lui Bearing, —­ acesta e numele executatului, — inima a mai bă­tut încă 15.6 secunde. Un campion Deşi n’are de cât 13 ani, Willi­am Kiass e cunoscut de toţi co­piii’ americani şi de majoritatea oamenilor maturi. Oraşul Canton, (Ohio), unde s’a născut, îl sărbă­toreşte, cum a sărbătorit pe vre­muri­­pe alt mare fiu al său, preşedintele Mc. Kinley. Şi ştiţi care simt titlurile acestui june erou ?... E cel mai bun jucător de bile din tot cuprinsul Statelor Unite. Un mare tehnician al a­­cestui nobil joc a afirmat că e cel mai bun jucător pe care l-a cunoscut vreodată omenirea. De un an, milioane de copii se exer­sează, cu speranța­­că vor putea, într-o zi, să ia locul acestui „re­ge al bilelor“, care își va pierde în vara asta coroana, de­oarece regulamentele îl împiedică de a mai concura din nou pentru a­­cest titlu. UNIVERSUE RENUMITELE PEPINIERE Dr.ALFRED AMBROSI-MEDIAŞ oferă VIŢE ALTOITE de cale superioară din cele mai nobile va­rietăţi pe portul special Ber­, Rober­t BB. Comenzile se primesc şi la sucursala noastră din Bucureşti, Calea Victoriei 122. Tel. 4­96­ 56. 5284 Paramount va da o serată cinematografică ro­mânească la Londra in timpul vizitei M. S. Regelui Carol Sub auspiciile subsecretaria­tului de stat al propagandei din România, institutul de ci­nematografie Paramount a or­ganizat o serată de gală cine­matografică. Se vor rula filme reprezen­tând viaţa, activitatea şi pro­­du­cţiunea românească sub toa­te aspectele ei şi în toate do­meniile. De asemeni şi opera realizată de echipele regale pentru re­dresarea satelor. Viaţa şcolarilor şi activitatea desfăşurată de „Straja Ţării“ în manifestările ei recente vor stârni­­desigur un viu interes. Cât de importantă este pro­blema laptelui am descoperit abia după ce d. prof. dr. G. K. Constantinescu, directorul Insti­tutului Naţional Zootechnic, mi-a pus la dispoziţie tot ma­terialul documentar de care a­­veam nevoe, dându­-mi în ace­­laş timp lămuririle întregitoare. M-am folosit de acest mate­rial cu lăcomie, — ca să zic ast­fel, — dar şi cu bucuria „des­coperirii“ pe care am făcut-o în ceea ce priveşte ,,aurul alb“, nu­mit pe bună dreptate, de me­dici, „sângele alb“. Căci, — după cum spunea d. prof. dr. G. K. Constantinescu într’o conferinţă ţinuită la Ra­dio, — „lichidul acesta, la care ne uităm adesea fără nici un pic de interes, este cel mai mi­nunat produs agricol. El este şi băutură şi aliment, îl consu­măm şi cald şi rece, îl reco­mandăm şi omului bolnav şi celui sănătos, e folositor şi co­pilului şi bătrânului, îl consu­măm şi proaspăt şi prelucrat; el ne dă unt, smântână, brânză, frişca; îl conservăm sub formă de praf, de pastă, de tablete ; din el se extrage cazeina din care se fabrică produsele cele mai senzaţionale : piepteni, nas­turi, linguri, furculiţe, mânere de cuţite, globuri de lămpi, iar în ultimii ani s’a aju­ns să se fabrice lână din cazeină...“. Aşa­dar, nu numai producţia propriu zisă a laptelui, ci şi in­dustrializarea sa prezintă un r­are isvor de câştig. De ele se leagă un şir întreg de interese, căci­­dau de lucru fermierilor, lăptarilor, brânzarilor, neguţă­torilor de alimente, fabricanţi­lor de maşini, provocând şi „în­treţinând o mişcare economică de proporţii nebănuite, care tre­ce prin toate straturile sociale şi lasă venituri, fructifică im­portante capitaluri, utilizează mâna de lucru, i­ar pe deasupra, hrăneşte populaţia cu cel mai excelent,­­cel mai nutritiv, cel mai complet aliment“ (citatul este din aceeaşi conferinţă a d-lui prof. dr. G. K. Constamti­­nescu). Nu este de mirare, aşa­dar, că în multe ţări, laptele stă la temelia economiei agricole na­ţionale. Olanda, Danemarca, Finlan­da şi Elveţia,­­ spre a nu cita decât ţările cu renume univer­sal în­ această privinţă, — au făcut din lapte principalul is­vor de câştiguri. Germania, Italia, Franţa, — mai ales în regiunile de miazănoapte, — merg, la rândul lor, pe drumul cel bun. România, din nefericire, e în urmă şi pe acest tărâm. Nu nu­mai producţia, dar şi industria­lizarea laptelui se fac cum dă Dumnezeu (afară de câteva mici excepţii). Vaca ţăranului nostru dă în mijlociu 4—5 k­g. lapte pe zi, când media aceasta ar trebui să fie de 10—12 kg. Nu mai pome­nim de vacile selecţionate şi bine îngrijite cari ajung să dea peste 30 kg. lapte zilnic, cum e cazul vacii „Lueg­a“ a ţăranu­lui Stelian Dăian din Mediaş, care în anul 1937 a produs a­­proape 9000 kg. lapte. Desigur, o­­asemenea vită re­prezintă o adevărată comoară pentru­ gospodarul care o are şi care ştie să o preţuiască. Iar faptul că se poate ajunge la atari rezultate prin simpla creştere chibzuită a blândei şi simpaticei cornute, deschide perspective nebănuite economi­ei noastre agricole. Dar problema laptelui devine şi mai interesantă, dacă soco­ti-i preţul la care se urcă pro­dusele industrializate chiar în mod primitiv. Astfel, un kilo­gram de caşcaval se vinde în mijlociu cu 50 lei; pentru fa­bricarea acestuia sunt necesare 6,7 kg. lapte de oae, care costă 28 lei; prin urmare simpla transformare a laptelui în caş­caval îi dublează preţul. Iar da­că trec­em la o industrializare mai perfecţionată, cum ar fi fabricarea şvaiţerului de pildă, rezultatele sunt şi mai îmbu­curătoare. Nici in această privinţă nu suntem la înălţime. Valoarea produselor industrializate ale laptelui care circulă în comer­ţul mondial este de vre­o 50 mi­liarde. Noi nu luăm parte mai cu nimic la această mişcare considerabilă. Sau, dacă luăm parte, — după cum constată cu e­m­ărăciune directorul Institu­tului Naţional Zootechnic, — este spre a exporta brânzeturi de 2 milioane, importând, în schimb, de 4 milioane. Totu­ş, dacă n­u putem învinui pe nimeni de starea aceasta de lucruri, — avem scuze perma­nente şi clasice­­pentru toate păcatele, — se cuvine cel puţin să nu ironizăm pe cei­ cari de­pun strădanii întru îndrepta­rea răului. Acum doi ani, când Institutul Naţional Zootechni­c a înfiinţat staţiunea de fermentarea caş­cavalului de la Constanţa, iar ministrul agriculturii de pe a­­tunci a pomenit de necesitatea unei şcoli de mulgători de vaci. zeflemiştii şi caricaturiştii au lansat gluma „academiei de vă­cari“ şi a „profesorilor de cio­bani“. „ Nu discutăm valoarea spiri­­tutală a glumei. Deplângem nu­mai că alături de ea nu e s’,a pro­dus și acea mișcare sănătoasă care să hotărască un interes real din partea tuturora pen­tru probleme de asemenea na­tură. * ION DRAGOMIR AURUL ALB Intre zeflemea si realitate In atenţia d-lui ministru al şcoalalor Statul este ameninţat la Predeal să piardă câteva milioane de lei Predeal, 12 Noembrie Scriem aceste rânduri cu do­rinţa de a se îndrepta o stare de lucruri, care poate păgubi statul cu câteva milioane şi care dă impresia vizitatorilor staţiunii noastre, printre care sunt şi foarte mulţi străini, că la noi se încep multe lucruri frumoase dar puţine se sfârşesc. In localitatea noastră, s’a­u în­­ceput cu guvernarea liberală o lucrare de mari­­ proporţii spre a servi ca şcoală primară. Această clădire, dacă era sfârşită până în prezent, con­stituia o mândrie pentru Pre­deal, fiind prevăzută­ cu tot ceea ce trebue să se grupeze in jurul unui focar de lumină. Costând aproximativ 12 mi­lioane lei,‘ea avea cele mai mo­derne instalaţiuni, putând ser­vi ca model pe ţară. Lucrurile s’au întâmplat însă altfel. S’a turnat temelia, unde au intrat 2 milioane şi s’au cum­părat materiaile de un milion şi jumătate lei, care s’a depo­zitat intr’un loc neîmprejmuit. Lucrarea n’a mai continuat, încât de un an şi mai bine, ploile şi zăpada continuă să ma­cine temelia, iar scândurile în valoare de un milion şi ceva de lei au rămas la discreţia oricui voeşte să se aprovizioneze cu acest material.­­ Se vorbeşte în Predeal cu multă revoltă de o persoană care şi-ar fi făcut casă cu ma­terial luat de aici. Tot materialul adunat pentru­­ şcoală a început să putrezească încât peste puţin timp, va fi bun numai de foc. Cine trece pe şoseaua naţio­nală poate vedea cam pe la mijlocul Predealului, o grămadă de scânduri negre, care scade mereu. Temelia, care este mâncată de ploi, dă un aspect de ruină. Primăria locală a înaintat or­ganelor superioare mai multe rapoarte, arătând unde se poa­te ajunge dacă nu se continuă D. col­ I. Grigoriu a rezervat suma de 200.000 lei din bugetul comunei pentru continuarea lu­crărilor. Nu este însă cu putinţă ca o lucrare care costă 14 milioane să fie suportată de bugetul a­­nemic al Predealului. Prefectura judeţului Prahova şi in special ministerul educa­ţiei naţionale trebue să vie în ajutor pentru a se continua lu­crările şi a nu se lăsa să se piardă cele câteva milioane cari s’au cheltuit până acum. Mai este o chestiune foarte importantă şi aceea a locului pe care se construeşte. Donaţia terenului s’a făcut cu clauza precisă de a se con­strui pe el şcoală. Donatorii au anunţat primă­ria că înţeleg să-şi reia locul pentru motivul că nu se con­strueşte localul. Iată cum într’o bună zi se va putea pierde şi terenul pe care mai apoi nu-l poţi cum­păra nici cu un milion lei. Credem că d-nii miniştri Armand Călinescu şi D. V. Toni se vor sesiza de relatările noa­stre şi vor ordona să se facă de urgenţă o anchetă. În cazul când ar fi o suspiciune cu în­trebuinţarea fondurilor sau dacă nu este, vor lua măsuri ca statul să nu fie pus în si­tuaţia de a pierde câteva mili­oane de lei. DC. TACJ ­ I­­­r.­ Marele număr de automobile NASH vân­dute în cursul anului 1938 dovedeşte cât de apreciate sunt aceste maşini de către cunoscătorii de automobile. Motorul lor — cel mai perfect motor ac­tual — cu villrequenul montat pe 7 pa­liere cu ungerea sub înaltă presiune pâ­nă la bolţuri şi segmenţi, cu toate ţevile de admisiune şi evacuare înglobate în curassă, clasează NASH-ul în fruntea tu­turor maşinilor moderne. Dar şi ca frumuseţe şi confort NASH-ul 1938 este neîntrecut. Caroseriile lui sunt recunoscute ca cele mai spaţioase şi confortabile, chiar com­parate cu alte maşini mult mai scumpe. Preţurile acestor maşini fiind foarte con­venabile, nu puteţi cumpăra azi o altă maşină mai perfectă, mai mare şi mai frumoasă decât un NASH. încercaţi unul din noile NASH-uri sosite de curând în ţară în vederea sezonului de toamnă. REPREZENTANT GENERAL PENTRU ROMANIA CONSTANTIN S. MIHAESCU BD. TAKE IONESCU 10, BUCURESTI + 4 + + + 4 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 4 + + + + + + + + + Tratativele economi­ce cu străinătatea CU GERMANIA La ministerul economiei naţio­nale continuă tratativele cu de­legaţia germană pentru încheerea unei noui convenţii comerciale şi cu plăţi. Tratativele sunt foarte înaintate. D. Claudius, şeful de­legaţiei germane a părăsit eri ţara, plecând la Roma. CU ITALIA La sfârşitul acestei săptămâni soseşte în Capitală şi delegaţia italiană în vederea înoirei con­venţiei economice italo-română. In legătură cu aceste noui tra­tative agenţia Radar ne trans­mite următoarea telegramă din Roma: Roma, 13 (Radar). — D. Guar­­nieri, ministrul schimburilor cu străinătatea, a avut, Sâmbătă, o întrevedere cu d. prof. Eugen Ponu, consilier comercial al le­gaţiei române, cu privire la tra­tativele comerciale italo-române ce vor începe în curând la Bucu­reşti. CU FRANŢA In curând vor începe, tot la noi, tratative pentru o nouă con­venţie cu Franţa. In vederea a­­cestor tratative, Institutul naţio­nal de export a adunat materia­lul necesar, iar legaţia noastră de la Paris a trimis rezultatele negocierilor duse acolo încă din timpul verii. Cercurile economice oficiale a­­sigură că tratativele vor fi de foarte scurtă durată întrucât e­­xista o completă înţelegere între guvernele român şi francez asu­pra nouei convenţii. PRIN SATELE ROMÂNEŞTI DIN SECUIME Comunele Bicazului Constatări: bolile sociale fac ravagii.— In atenţia organelor sanitare Gheorgheni, 13 i­brie In imediata apropiere a cu­noscutei staţiuni climatice „La­­pul-Boişu“, lângă încântătoa­rele Chei ale Bicazului, unde ochii trecătorului se desfată din belşug la vederea minunatelor frumuseţi naturale, se află ro­­mâneştile sate ale Bicazelor, nu­­ mai puţin de 10, cu un mare număr de locuitori români. Aşezaţi în văile Bicazului şi a­­fluenţilor lui, împrăştiaţi pe o apreciabilă întindere, românii bicăjeni au fost străjerii impor­tantei trecători răsăritene Bi­­caz. Au prezentat şi prezintă deci o deosebită importanţă stabili­rea acestora în acel loc şi me­rită, prin urmare, deosebită a­­tenţie, o cât mai temeinică şi durabilă aşezare a lor aici. Cu toate acestea, bicăjenii au fost privaţi de ceeace, dacă s’ar fi acordat atenţia cuvenită a­­cestei probleme li s’ar fi cuve­nit. Aşa, izolaţi fiind în erectul munţilor, unica lor existenţă le­ este creşterea vitelor. Nedându­­li-se suficiente teritorii prin re­forma agrară, toţi munţii din jurul lor fiind inc­ă proprietatea composesoratelor secueşti, au a­vut şi au încă de luptat cu mari greutăţi. Ne-am făcut, în nenumărate rânduri, ecoul dreptelor dole­anţe ale bicăi­enilor în aceatsă problemă, fără a fi putut înre­gistra o temeinică rezolvare a lor. Să sperăm că viitoarea pri­măvară va înseman o rezolvare definitivă a problemei păşuna­­telor pentru bicăi­eni. O altă problemă de actuali­tate, ce se impune pentru a­­ceste sate româneşti,­ este,cea a asistenţei sociale. Bolile sociale, datorită faptului că asistenţa medicală e foarte redusă, face adevărate ravagii, în special în rândurile generaţiei tinere. Un singur dispensar, cu un singur medic, la aproape 10 sate, şi a­­cesta aşezat tocmai în margi­nea răsăriteană a Bicazelor, la zeci de km­ de centrul satelor, cu un redus material medical, nu numai că-i insuficient, dar este aproape inexistent pentru marele număr de locuitori. Iată de ce campania sanitară a d-lui ministru al sănătăţii, este im­perios necesară în aceste părţi, spre a se salva, cu un ceas mai devreme, străjerii munţilor ro­mâneşti. SFATURI FOLOSITOARE Nu cereţi so lu l­u­i Dvs. ba­ni în fiecare zi pentru a cumpăra fle­acuri, faceţi-o numai odată entru a cumpăra pe lună pi Chc Apioline Chapoteaut. APIOLINE C­H­A­P­O­T­E­A­U­T Dr. H. MARTIN Boalele sufletesti iPs­ionevroze] NEVROZA SEXUALA PSICHO-FIZIOTERAPIE Consult. 8-11.2-8. Telef. 40539 B-DUL ELISABETA 3 A. BOLI VENERICE Tratament de la 9—12 şi 2—1 Dr.TULIU BLANC BULEVARDUL CAROL No. 58 spre Statuia Rosetti SOCIETATEA GENERALA DE GAZ ŞI DE ELECTRICITATE DIN BUCUREŞTI De vanzare Societatea Generală de Gaz şi Electricitate din Bucureşti adu­ce la cunoştinţa generală că: Marţi 15 Noembrie a. c. orele 17, se va ţine la Serviciul de Apro­vizionare din B-dul Take Iones­­cu Nr. 33 etajul I, concurenţa publică pentru vânzarea a di­verse piese pentru motori de 675 HP. şi 2000 HP., ce se găsesc la Uzina Electrică Filaret. Piesele se vând loco Uzina E­­lectrică Filaret, transportul pri­vind exclusiv pe cumpărător. Plata se va face anticipat în­­nainte de ridicarea pieselor. Orice alte informaţiuni se pot lua zilnic între orele 8—12 şi 14—16 la Uzina Electrică Fila­ret din B-dul Mărăşeşti Nr. 2, până la data ţinerii concuren­ţei. Ofertele în plic închis, sigila­te, indicând preţul pe bucată sau pe kgr, se vor depune la Serviciul de Aprovizionare eta­jul I, camera 15/23, în ziua con­curenţei ora 17. Societatea de Gaz şi Electri­citate, îşi rezervă dreptul de a hotăra asupra concurenţei. 80 Adunarea maeştrilor din industria textilă In legătură cu noua organizare a breslelor, Duminică dim. mae­ştri textili s’au întrunit la sediu asociaţiei lor din str. Carol. 36 Au vorbit d-nii­ Tulsi Simion, Dionisie Surdu, Pavel Peană, Eu­gen Crasoveanu şi alţii. Vorbito­rii au arătat nedreptatea ce s’a făcut maeştrilor textili prin omi­siunea acestora din nomenclatu­ra breslelor. D. D-tru Neguţ, consilier al U­­niunii Camerelor de muncă i-a sfătuit să aibe încredere în spi­ritul de echitate al d-lui minis­tru Ralea, care, ascultându-i* doleanţele, le va da satisfacţii©. ,— ——XXG — OXx-------- 1

Next