Universul, noiembrie 1938 (Anul 55, nr. 313-327)
1938-11-16 / nr. 313
(Aliul al SS-lea Nr. 3Í3 Míércurí 16 Noéítilme 1938' O albă regină a ne-' grilor In Nigeria, Africa Occidentală se constată de câtăva vreme o mişcare foarte îngrijorătoare printre indigeni. Spre a potoli aceste veleităţi de revoltă, se caută o femee in genul Măriei Sloasoar, care s’a ridicat pe vremuri la rangul de regină „Voodoo“ şi a izbutit să readucă parcea între triburile învrăjbite. Mary Slossar era fiea unui cismar scoțian. La vârsta die 12 ani ea fu nevoită să lucreze intr’un atelier unde muncea de dimineața dela 5 până noaptea la 12. Intr’o zi însă ea citi o povestire despre negri africani. Cu multă trudă strânse suma necesară spre a se duce la Plymouth. Acolo se angaja ca bucătaria,să pe bordul unui vapor. Astfel, izbuti să ajungă în Africa și debarcă pe coasta Nigeriei; aci se urcă într’o barcă și vâslind singură pe fluviul Niger, pătrunse in junglă, după ce fu părăsită de escorta de indigeni, cari nu voia să se aventureze in acea regiune locuită de antropofagi. In ţara numită „O Ko Young-ilor, ea ajunse prin blândeţe şi perseverenţă să se înţeleagă’cu acei sălbatici şi încetul cu încetul le câştigă încrederea. De câte ori instinctele lor barbare şi obiceiurile de o cruzime fără seamăn îi împingea la fapte oribile, tânăra scoțiană intervenea cu vorba ei blândă și îi potolea. încetul cu înjcelina ei ajunseră să o creadă o mare vrăjitoare, mai ales din ziua când, cu ajutorul unei lanterne magice adusă din patrie, le proectă pe o pânză imagini de oameni şi animate. Marie Siossier deveni astfel regina cultului „Voodoo“, izbutind să transforme această religiecare consta în a omorî cât mai mulţi oameni, într’o religie a iubirii de aproape şi a păcii. Cu timpul ea învăţă nu mai puţin de 15 limbi diferite şi adeseori «călătorea cu o simplă barcă deia lungul fluviului, ca să se ducă să potolească vreun trib revoltat. La moartea ei, după ce petrecuse 39 de ani printre negrii, aceştia o plânseră ca pe o mamă şi luni de zile tobele bătură în toată Africa Occidentală, anunţând moartea reginei Voodoo-ului Patul la diferite popoare Se spune că paturile englezeşti sunt cele mai mari şi cele mai largi din lume, ceea ce înseamnă că sunt şi cele mai confortabile . In general, în Marea Britanie, sunt încă în uz paturile de modă veche, cu cadru şi tăblii de lemn sculptat, având la cele patru colţuri, patru stâlpi mai mult sau mai puţin ornamentaţi,, cari susţin uneori un fel de baldachin sau nişte simple perdele. In ultimii ani însă s’au introdus paturile de fier cu ornamente de bronz. Paturile germane se disting prin scurtimea lor şi prin plapuma de puf, care adeseori ţine vie şi de cuvertură. | In India, locuitorii săraci se servesc de o simplă saltea pe , dare adeseori o poartă cu ei şi o întind pe jos oriunde îi apucă noaptea. Japonezii de orice cla-să socială dorm pe rogojini şi sub cap îşi pun un sul de lemn. Chinezii se servesc de paturi , foarte joase, adeseori sculptate ■antistic pe care aștern mai mult te rogojini și le acopăr apoi cu stofe. In provinciile franceze și mai ales în Bretania, panturle sunt un fel de lăzi sau dulapuri, care ziua, se închid. Maxime şi cugetări Nu atinge demnitatea altuia, întrebuinţându-l pentru scopurile tale egoiste. Kant 7 Trmîiin* .mmm* Eleganța regală Regina Elisabeth a Angliei purta mai zilele trecute acest mantou pecare-l caracterizează mânecile „gigolt“. Garnitura de astrahan se repetă și pe pălărie. Nimic mai nou decât ce e foarte vechi... Pieptănăturile pe care moda le imipune anul acesta umilelor ei sclave devin din ce în ce mai complicate şi tind să se înalţe mereu. Marii maeştri ai artei capilare continuă să ,se inspire de la predecesorii lor din secolele trecute şi cu cât sursa inspiratoare e mai veche cu atât mai nouă e creaţia... Iată, de pildă, d. Marc Ruyer, un reputat coafor Parisian, care şi-a copiat modelele după vechi statui romane. .D-sa a vizitat, expoziţia de la Roma cu prilejul comemorării a 2000 de ani de la naşterea lui August şi a admirat nenumărate statui ale femeilor din acele timpuri. Reîntors la Paris a lansat câteva coafuri care au stârnit senzaţie, şi care sunt toate interpretarea modernizată a pieptănăturilor de acum 2000 de ani. Utilizarea energiei solare Un inginer englez a construit o oglindă de culoare neagră, cu , ajutorul căreia, el crede că ar , putea transforma, direct, căl- | dubia solară în energie electrică . Dacă această ştire se confirmă ştiinţa va fi făcut un mare pas înainte, ale cărui consecinţe sunt impoisibil de calculat. Căci, până alcuim nu s’a, izbutit să se utilizeze energia solară de cât în cantitate foarte mică și prin mijloace foarte complicate. In Africa de sud, în Tunisia, în mai multe puncte de pe litoralul Mediiteranei, în statele de sud ale Americei s’a încercat să se utilizeze căldura sollară, cel puţin pentru staţiunile de pompare ale instalaţiunilor de iri- | gaţie. S’au instituit premii importante pentru cele mai bune descoperiri. S’au prezentat 7 ti-puri diferite, dar toate erau prea scumpe şi deci nepractice. In Egipt se utilizează un ast- fel de aparat cu oglinzi concave pentru a iriga câmpii plantate cu bumbac şi forţa motrice a- i tinge o putere cte 63 cai, când motorul e pornit cu mâna. In America s’a construit o staţiune de pompare acţionată de energie solară, care ia apa dintr’un râu ce curge într’o vale adâncă şi maşina trampeaza paste 12.000 litri pe minut. Dr. Abbot, un cunoscut astronom american, are şi el o astfel de maşină, de trei ori mai puternică decât toate cele existente. Pe muntele Vernon, unde dr. Abbot e ocupat la observator se prepară toate bucatele pe maşina de gătit care întrebuinţează drept combustibil... razele solare. Dar, oglinda misterioasă, care ni se spune că a fost construită în Anglia, constitue după cât se pare un progres considerabil. Omul ar putea mulţumită ei să tragă energia directă de la soare, ceea ce înseamnă că atâta timp cât soarele va străluci pe cer nu vom mai avea nevoie nici de petrol, nie de cărbuni. CEI CINCI GEMENI Ca şi micile Diomne, ei sunt cinci şi dacă mama lor e o tigroaică, doica lor e o căţea, care îi alăptează cu multă dragoste, de două luni, de când au venit pe lume. Numele lor sunt: Andy, Maurice, Una, Rosie şi Sonia, iar tovarăşul lor de jocuri e gardianul, care le poartă de grijă ca un adevărat protector. Două experienţe interesante Un chirurg american a făcut zilele acestea o imdrăsneaţă încercare de a reda vederea unui om de 25 de ani şi unui copil de trei anii. El s-a servit de ochii unui asasin, care a fost executat prin împuşcare. Imediat ce condamnatul a căzut, chirurgul i-a extras ochii şi punându-i într’un refrigerator special i-a expediat cu aeroplanul la San-Francisco, unde se găseau cei doi pacienţi. Operaţia s’a făcut cu destulă uşurinţă, rezultatul însă nu se cunoaşte încă şi el depinde de condiţia in care se găsea cor-: neia ochilor extirpaţi, la sosirea la San-Francisco. Condamnatul a mai servit de altfel ştiinţa şi în alt mod, deşi fără voia lui. Dându-i-se posibilitatea de a alege între moartea prin ştreang, şi prin împuşcare el a optat pentru aceasta. Când s’a găsit în faţa plutonului de execuţie i s’a aşezat pe inimă un mic aparat pus in legătură cu un cardiograf electric spre a i se înregistra bătăile. Această experiență a permis doctorilor să constate cât timp mai bate inima după ce a fost străpunsă de glonț. In cazul lui Bearing, — acesta e numele executatului, — inima a mai bătut încă 15.6 secunde. Un campion Deşi n’are de cât 13 ani, William Kiass e cunoscut de toţi copiii’ americani şi de majoritatea oamenilor maturi. Oraşul Canton, (Ohio), unde s’a născut, îl sărbătoreşte, cum a sărbătorit pe vremuripe alt mare fiu al său, preşedintele Mc. Kinley. Şi ştiţi care simt titlurile acestui june erou ?... E cel mai bun jucător de bile din tot cuprinsul Statelor Unite. Un mare tehnician al acestui nobil joc a afirmat că e cel mai bun jucător pe care l-a cunoscut vreodată omenirea. De un an, milioane de copii se exersează, cu speranțacă vor putea, într-o zi, să ia locul acestui „rege al bilelor“, care își va pierde în vara asta coroana, deoarece regulamentele îl împiedică de a mai concura din nou pentru acest titlu. UNIVERSUE RENUMITELE PEPINIERE Dr.ALFRED AMBROSI-MEDIAŞ oferă VIŢE ALTOITE de cale superioară din cele mai nobile varietăţi pe portul special Ber, Robert BB. Comenzile se primesc şi la sucursala noastră din Bucureşti, Calea Victoriei 122. Tel. 496 56. 5284 Paramount va da o serată cinematografică românească la Londra in timpul vizitei M. S. Regelui Carol Sub auspiciile subsecretariatului de stat al propagandei din România, institutul de cinematografie Paramount a organizat o serată de gală cinematografică. Se vor rula filme reprezentând viaţa, activitatea şi producţiunea românească sub toate aspectele ei şi în toate domeniile. De asemeni şi opera realizată de echipele regale pentru redresarea satelor. Viaţa şcolarilor şi activitatea desfăşurată de „Straja Ţării“ în manifestările ei recente vor stârnidesigur un viu interes. Cât de importantă este problema laptelui am descoperit abia după ce d. prof. dr. G. K. Constantinescu, directorul Institutului Naţional Zootechnic, mi-a pus la dispoziţie tot materialul documentar de care aveam nevoe, dându-mi în acelaş timp lămuririle întregitoare. M-am folosit de acest material cu lăcomie, — ca să zic astfel, — dar şi cu bucuria „descoperirii“ pe care am făcut-o în ceea ce priveşte ,,aurul alb“, numit pe bună dreptate, de medici, „sângele alb“. Căci, — după cum spunea d. prof. dr. G. K. Constantinescu într’o conferinţă ţinuită la Radio, — „lichidul acesta, la care ne uităm adesea fără nici un pic de interes, este cel mai minunat produs agricol. El este şi băutură şi aliment, îl consumăm şi cald şi rece, îl recomandăm şi omului bolnav şi celui sănătos, e folositor şi copilului şi bătrânului, îl consumăm şi proaspăt şi prelucrat; el ne dă unt, smântână, brânză, frişca; îl conservăm sub formă de praf, de pastă, de tablete ; din el se extrage cazeina din care se fabrică produsele cele mai senzaţionale : piepteni, nasturi, linguri, furculiţe, mânere de cuţite, globuri de lămpi, iar în ultimii ani s’a ajuns să se fabrice lână din cazeină...“. Aşadar, nu numai producţia propriu zisă a laptelui, ci şi industrializarea sa prezintă un rare isvor de câştig. De ele se leagă un şir întreg de interese, căcidau de lucru fermierilor, lăptarilor, brânzarilor, neguţătorilor de alimente, fabricanţilor de maşini, provocând şi „întreţinând o mişcare economică de proporţii nebănuite, care trece prin toate straturile sociale şi lasă venituri, fructifică importante capitaluri, utilizează mâna de lucru, iar pe deasupra, hrăneşte populaţia cu cel mai excelent,cel mai nutritiv, cel mai complet aliment“ (citatul este din aceeaşi conferinţă a d-lui prof. dr. G. K. Constamtinescu). Nu este de mirare, aşadar, că în multe ţări, laptele stă la temelia economiei agricole naţionale. Olanda, Danemarca, Finlanda şi Elveţia, spre a nu cita decât ţările cu renume universal în această privinţă, — au făcut din lapte principalul isvor de câştiguri. Germania, Italia, Franţa, — mai ales în regiunile de miazănoapte, — merg, la rândul lor, pe drumul cel bun. România, din nefericire, e în urmă şi pe acest tărâm. Nu numai producţia, dar şi industrializarea laptelui se fac cum dă Dumnezeu (afară de câteva mici excepţii). Vaca ţăranului nostru dă în mijlociu 4—5 kg. lapte pe zi, când media aceasta ar trebui să fie de 10—12 kg. Nu mai pomenim de vacile selecţionate şi bine îngrijite cari ajung să dea peste 30 kg. lapte zilnic, cum e cazul vacii „Luega“ a ţăranului Stelian Dăian din Mediaş, care în anul 1937 a produs aproape 9000 kg. lapte. Desigur, oasemenea vită reprezintă o adevărată comoară pentru gospodarul care o are şi care ştie să o preţuiască. Iar faptul că se poate ajunge la atari rezultate prin simpla creştere chibzuită a blândei şi simpaticei cornute, deschide perspective nebănuite economiei noastre agricole. Dar problema laptelui devine şi mai interesantă, dacă socoti-i preţul la care se urcă produsele industrializate chiar în mod primitiv. Astfel, un kilogram de caşcaval se vinde în mijlociu cu 50 lei; pentru fabricarea acestuia sunt necesare 6,7 kg. lapte de oae, care costă 28 lei; prin urmare simpla transformare a laptelui în caşcaval îi dublează preţul. Iar dacă trecem la o industrializare mai perfecţionată, cum ar fi fabricarea şvaiţerului de pildă, rezultatele sunt şi mai îmbucurătoare. Nici in această privinţă nu suntem la înălţime. Valoarea produselor industrializate ale laptelui care circulă în comerţul mondial este de vreo 50 miliarde. Noi nu luăm parte mai cu nimic la această mişcare considerabilă. Sau, dacă luăm parte, — după cum constată cu emărăciune directorul Institutului Naţional Zootechnic, — este spre a exporta brânzeturi de 2 milioane, importând, în schimb, de 4 milioane. Totuş, dacă nu putem învinui pe nimeni de starea aceasta de lucruri, — avem scuze permanente şi clasicepentru toate păcatele, — se cuvine cel puţin să nu ironizăm pe cei cari depun strădanii întru îndreptarea răului. Acum doi ani, când Institutul Naţional Zootechnic a înfiinţat staţiunea de fermentarea caşcavalului de la Constanţa, iar ministrul agriculturii de pe atunci a pomenit de necesitatea unei şcoli de mulgători de vaci. zeflemiştii şi caricaturiştii au lansat gluma „academiei de văcari“ şi a „profesorilor de ciobani“. „ Nu discutăm valoarea spiritutală a glumei. Deplângem numai că alături de ea nu e s’,a produs și acea mișcare sănătoasă care să hotărască un interes real din partea tuturora pentru probleme de asemenea natură. * ION DRAGOMIR AURUL ALB Intre zeflemea si realitate In atenţia d-lui ministru al şcoalalor Statul este ameninţat la Predeal să piardă câteva milioane de lei Predeal, 12 Noembrie Scriem aceste rânduri cu dorinţa de a se îndrepta o stare de lucruri, care poate păgubi statul cu câteva milioane şi care dă impresia vizitatorilor staţiunii noastre, printre care sunt şi foarte mulţi străini, că la noi se încep multe lucruri frumoase dar puţine se sfârşesc. In localitatea noastră, s’au început cu guvernarea liberală o lucrare de mari proporţii spre a servi ca şcoală primară. Această clădire, dacă era sfârşită până în prezent, constituia o mândrie pentru Predeal, fiind prevăzută cu tot ceea ce trebue să se grupeze in jurul unui focar de lumină. Costând aproximativ 12 milioane lei,‘ea avea cele mai moderne instalaţiuni, putând servi ca model pe ţară. Lucrurile s’au întâmplat însă altfel. S’a turnat temelia, unde au intrat 2 milioane şi s’au cumpărat materiaile de un milion şi jumătate lei, care s’a depozitat intr’un loc neîmprejmuit. Lucrarea n’a mai continuat, încât de un an şi mai bine, ploile şi zăpada continuă să macine temelia, iar scândurile în valoare de un milion şi ceva de lei au rămas la discreţia oricui voeşte să se aprovizioneze cu acest material. Se vorbeşte în Predeal cu multă revoltă de o persoană care şi-ar fi făcut casă cu material luat de aici. Tot materialul adunat pentru şcoală a început să putrezească încât peste puţin timp, va fi bun numai de foc. Cine trece pe şoseaua naţională poate vedea cam pe la mijlocul Predealului, o grămadă de scânduri negre, care scade mereu. Temelia, care este mâncată de ploi, dă un aspect de ruină. Primăria locală a înaintat organelor superioare mai multe rapoarte, arătând unde se poate ajunge dacă nu se continuă D. col I. Grigoriu a rezervat suma de 200.000 lei din bugetul comunei pentru continuarea lucrărilor. Nu este însă cu putinţă ca o lucrare care costă 14 milioane să fie suportată de bugetul anemic al Predealului. Prefectura judeţului Prahova şi in special ministerul educaţiei naţionale trebue să vie în ajutor pentru a se continua lucrările şi a nu se lăsa să se piardă cele câteva milioane cari s’au cheltuit până acum. Mai este o chestiune foarte importantă şi aceea a locului pe care se construeşte. Donaţia terenului s’a făcut cu clauza precisă de a se construi pe el şcoală. Donatorii au anunţat primăria că înţeleg să-şi reia locul pentru motivul că nu se construeşte localul. Iată cum într’o bună zi se va putea pierde şi terenul pe care mai apoi nu-l poţi cumpăra nici cu un milion lei. Credem că d-nii miniştri Armand Călinescu şi D. V. Toni se vor sesiza de relatările noastre şi vor ordona să se facă de urgenţă o anchetă. În cazul când ar fi o suspiciune cu întrebuinţarea fondurilor sau dacă nu este, vor lua măsuri ca statul să nu fie pus în situaţia de a pierde câteva milioane de lei. DC. TACJ Ir. Marele număr de automobile NASH vândute în cursul anului 1938 dovedeşte cât de apreciate sunt aceste maşini de către cunoscătorii de automobile. Motorul lor — cel mai perfect motor actual — cu villrequenul montat pe 7 paliere cu ungerea sub înaltă presiune până la bolţuri şi segmenţi, cu toate ţevile de admisiune şi evacuare înglobate în curassă, clasează NASH-ul în fruntea tuturor maşinilor moderne. Dar şi ca frumuseţe şi confort NASH-ul 1938 este neîntrecut. Caroseriile lui sunt recunoscute ca cele mai spaţioase şi confortabile, chiar comparate cu alte maşini mult mai scumpe. Preţurile acestor maşini fiind foarte convenabile, nu puteţi cumpăra azi o altă maşină mai perfectă, mai mare şi mai frumoasă decât un NASH. încercaţi unul din noile NASH-uri sosite de curând în ţară în vederea sezonului de toamnă. REPREZENTANT GENERAL PENTRU ROMANIA CONSTANTIN S. MIHAESCU BD. TAKE IONESCU 10, BUCURESTI + 4 + + + 4 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 4 + + + + + + + + + Tratativele economice cu străinătatea CU GERMANIA La ministerul economiei naţionale continuă tratativele cu delegaţia germană pentru încheerea unei noui convenţii comerciale şi cu plăţi. Tratativele sunt foarte înaintate. D. Claudius, şeful delegaţiei germane a părăsit eri ţara, plecând la Roma. CU ITALIA La sfârşitul acestei săptămâni soseşte în Capitală şi delegaţia italiană în vederea înoirei convenţiei economice italo-română. In legătură cu aceste noui tratative agenţia Radar ne transmite următoarea telegramă din Roma: Roma, 13 (Radar). — D. Guarnieri, ministrul schimburilor cu străinătatea, a avut, Sâmbătă, o întrevedere cu d. prof. Eugen Ponu, consilier comercial al legaţiei române, cu privire la tratativele comerciale italo-române ce vor începe în curând la Bucureşti. CU FRANŢA In curând vor începe, tot la noi, tratative pentru o nouă convenţie cu Franţa. In vederea acestor tratative, Institutul naţional de export a adunat materialul necesar, iar legaţia noastră de la Paris a trimis rezultatele negocierilor duse acolo încă din timpul verii. Cercurile economice oficiale asigură că tratativele vor fi de foarte scurtă durată întrucât exista o completă înţelegere între guvernele român şi francez asupra nouei convenţii. PRIN SATELE ROMÂNEŞTI DIN SECUIME Comunele Bicazului Constatări: bolile sociale fac ravagii.— In atenţia organelor sanitare Gheorgheni, 13 ibrie In imediata apropiere a cunoscutei staţiuni climatice „Lapul-Boişu“, lângă încântătoarele Chei ale Bicazului, unde ochii trecătorului se desfată din belşug la vederea minunatelor frumuseţi naturale, se află româneştile sate ale Bicazelor, nu mai puţin de 10, cu un mare număr de locuitori români. Aşezaţi în văile Bicazului şi afluenţilor lui, împrăştiaţi pe o apreciabilă întindere, românii bicăjeni au fost străjerii importantei trecători răsăritene Bicaz. Au prezentat şi prezintă deci o deosebită importanţă stabilirea acestora în acel loc şi merită, prin urmare, deosebită atenţie, o cât mai temeinică şi durabilă aşezare a lor aici. Cu toate acestea, bicăjenii au fost privaţi de ceeace, dacă s’ar fi acordat atenţia cuvenită acestei probleme li s’ar fi cuvenit. Aşa, izolaţi fiind în erectul munţilor, unica lor existenţă le este creşterea vitelor. Nedânduli-se suficiente teritorii prin reforma agrară, toţi munţii din jurul lor fiind incă proprietatea composesoratelor secueşti, au avut şi au încă de luptat cu mari greutăţi. Ne-am făcut, în nenumărate rânduri, ecoul dreptelor doleanţe ale bicăienilor în aceatsă problemă, fără a fi putut înregistra o temeinică rezolvare a lor. Să sperăm că viitoarea primăvară va înseman o rezolvare definitivă a problemei păşunatelor pentru bicăieni. O altă problemă de actualitate, ce se impune pentru aceste sate româneşti, este,cea a asistenţei sociale. Bolile sociale, datorită faptului că asistenţa medicală e foarte redusă, face adevărate ravagii, în special în rândurile generaţiei tinere. Un singur dispensar, cu un singur medic, la aproape 10 sate, şi acesta aşezat tocmai în marginea răsăriteană a Bicazelor, la zeci de km de centrul satelor, cu un redus material medical, nu numai că-i insuficient, dar este aproape inexistent pentru marele număr de locuitori. Iată de ce campania sanitară a d-lui ministru al sănătăţii, este imperios necesară în aceste părţi, spre a se salva, cu un ceas mai devreme, străjerii munţilor româneşti. SFATURI FOLOSITOARE Nu cereţi so lu lui Dvs. bani în fiecare zi pentru a cumpăra fleacuri, faceţi-o numai odată entru a cumpăra pe lună pi Chc Apioline Chapoteaut. APIOLINE CHAPOTEAUT Dr. H. MARTIN Boalele sufletesti iPsionevroze] NEVROZA SEXUALA PSICHO-FIZIOTERAPIE Consult. 8-11.2-8. Telef. 40539 B-DUL ELISABETA 3 A. BOLI VENERICE Tratament de la 9—12 şi 2—1 Dr.TULIU BLANC BULEVARDUL CAROL No. 58 spre Statuia Rosetti SOCIETATEA GENERALA DE GAZ ŞI DE ELECTRICITATE DIN BUCUREŞTI De vanzare Societatea Generală de Gaz şi Electricitate din Bucureşti aduce la cunoştinţa generală că: Marţi 15 Noembrie a. c. orele 17, se va ţine la Serviciul de Aprovizionare din B-dul Take Ionescu Nr. 33 etajul I, concurenţa publică pentru vânzarea a diverse piese pentru motori de 675 HP. şi 2000 HP., ce se găsesc la Uzina Electrică Filaret. Piesele se vând loco Uzina Electrică Filaret, transportul privind exclusiv pe cumpărător. Plata se va face anticipat înnainte de ridicarea pieselor. Orice alte informaţiuni se pot lua zilnic între orele 8—12 şi 14—16 la Uzina Electrică Filaret din B-dul Mărăşeşti Nr. 2, până la data ţinerii concurenţei. Ofertele în plic închis, sigilate, indicând preţul pe bucată sau pe kgr, se vor depune la Serviciul de Aprovizionare etajul I, camera 15/23, în ziua concurenţei ora 17. Societatea de Gaz şi Electricitate, îşi rezervă dreptul de a hotăra asupra concurenţei. 80 Adunarea maeştrilor din industria textilă In legătură cu noua organizare a breslelor, Duminică dim. maeştri textili s’au întrunit la sediu asociaţiei lor din str. Carol. 36 Au vorbit d-nii Tulsi Simion, Dionisie Surdu, Pavel Peană, Eugen Crasoveanu şi alţii. Vorbitorii au arătat nedreptatea ce s’a făcut maeştrilor textili prin omisiunea acestora din nomenclatura breslelor. D. D-tru Neguţ, consilier al Uniunii Camerelor de muncă i-a sfătuit să aibe încredere în spiritul de echitate al d-lui ministru Ralea, care, ascultându-i* doleanţele, le va da satisfacţii©. ,— ——XXG — OXx-------- 1