Universul, februarie 1939 (Anul 56, nr. 30-44)

1939-02-01 / nr. 30

Y* Anul al 56-lea 12 Pagini fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL­­ IN România 3 lei In străinătate 6 lei Taxa poștală plătită in numerar conform aprobării dir. G­le P. T. T. No. 120. 288/932 CELE URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 O bună demografie Că problemele in legătură cu poporaţia ocupă azi un loc central in preocupările oa­menilor de guvernământ, ca şi ale oamenilor de ştiinţă şi că desbaterea lor se­­ întâlneşte tot mai des in tratate şi în publicistica periodică, faptul este cât se poate de firesc şi de îndreptăţit. Nefiresc este numai că am întârziat atâta amar de vre­me până să ne dăm seama de ceea ce trebuia să primeze în preocupările legiuitorului şi ale omului de stat, adică: in­teresul viu şi permanent faţă de factorul uman, care stă la temelia statului şi a naţiunii şi grija de a pregăti acestui factor cele mai prielnice con­­diţiuni de desvoltare fizi­că, economică şi morală, in scopul de a asigura familiei şi rasei perpetuitatea şi, pe cât posibil, puritatea lor. Ori­cât de înaintată ar fi starea de civilizaţie a unui popor şi oricât de vast va fi imperiul lui teritorial, politic sau spi­ritual, dacă totuşi indicii de­mografici arată constant o natalitate scăzută, grefată pe o împuţinare a căsătoriilor şi pe o medie a vieţii, ea însăşi în scădere, apoi toate aces­tea, reprezentând tot atâtea semne de slăbiciune a poten­ţialului vital, deschid pers­pective din cele mai sumbre pentru viitorul acelui popor. Iată de ce ochii cercetăto­rilor se opresc azi cu interes din ce în ce mai viu pe graficele şi tabelele statis­tice privitoare la mişcarea populaţiei, iată de ce datele şi studiile demografice sunt azi puncte de călăuză pentru orice factor de răspundere in viaţa statului. Fireşte, graţie desvoltării ce au început să ia în ultimul­­ timp cercetările demografice şi în mediul românesc, o se­rie vastă de probleme de or­din social, economic, şi na­ţionali au putut fi văzute în adevărata lor lumină, deter­minând in acelaş timp acea­stă Însufleţită mişcare ce se desfăşoară azi pe toate fron­turile sub înalta egidă a Su­veranului ţării şi care are drept ţintă ridicarea condi­ţiei de viaţă a păturilor de bază ale poporului român, şi în deosebi a păturii ţăra­­­­neşti, paralel cu afirmarea­­ caracterului etnic românesc în fizionomia oraşelor şi în viaţa economică a ţării. I Iată de ce am dori să se r­ acorde toată atenţia cuve­nită organizării cât mai de­săvârşite a Institutului Cen­­­­tral de statistică în toate di­recţiile care interesează po­ziţia demografică, socială şi economică a ţării româneşti şi pregătirea din vreme a unui­­ nou recensământ general, pe baze ştiinţifice şi perfect o­­biective, care să fie scutit de toate greşelile şi de toate lip­surile capitale de care s’a resimţit recensământul din 1930. D. ministru Gr. Cafenea va face o vizită la Belgrad Belgrad, 29 (Rador). — Toate ziarele de Duminică dimineaţa reproduc ştirea primită din Bucureşti, pri­vitoare la vizita, cu carac­ter neoficial, a d-lui Gr. Ga­­fencu, ministrul afacerilor străine al României, care va rămâne în capitala Iugos­laviei în zilele de 1 şi 2 Fe­bruarie. Ele subliniază că­ această vizită va permite d-lui Ga­­fencu să ia contact cu d. Stoiadinovici, preşedintele consiliului de miniştri şi ministrul afacerilor străine al Iugoslaviei. D. Her­riot şi situaţia internaţională Paris, 29 (Rador). — Intr’o cuvântare pe care a rostit-o la o manifestaţie a tineretului ra­dical-socialist din Lyon, d. Herriot, preşedintele Camerei, referindu-se la situaţia inter­naţională, a declarat între al­tele următoarele : „Sunt preocupat, dar nu îngrijorat. Sunt convins că vom domina actualele difi­cultăţi. Pentru aceasta sunt necesare două condiţii: In primul rând, să ne păstrăm sângele rece. Pri­mul ministru a avut cea mai mare dreptate atunci când nu a răspuns insulte­lor. Franţa este deasupra insultelor. Franţa nu trebue să se lase târâtă într'un duel de invective. Am luat în repetate rân­duri contact cu poporul ita­lian. Ştiu că este un popor cumsecade care, ca şi popo­rul francez, nu cere decât să fie lăsat să trăiască în pa­ce... Popoarele nu trebuesc să fie niciodată insultate. Demnitatea Franţei îi cere ca să spună: „Nu vom fi nedrepţi faţă de voi ,chiar­­ dacă voi sunteţi nedrepţi faţă de noi”. A doua condiţie pentru a­­ face faţă dificultăţilor ac­ ' tuale este de a rămâne­­ uniţi, cu toate deosebirile cari sunt, oarecum, dovada libertăţii noastre, a acestei libertăţi pe care Franţa ne-a dat-o cu preţul sângelui fii­lor ei“. CÂTEVA LĂMURIRI DESPRE MINORITĂŢILE ETNICE Articolul în care, întemeiat pe o scriere bulgară bine do­cumentată şi alcătuită cu o nepărtinire vrednică de pre­ţuit, arătam că Dobrogea­ n’a fost niciodată teritoriu na­ţional bulgar şi că e o gre­şeală de neiertat de a socoti populaţia găgăuză, care tră­ieşte pe litoralul Mării Ne­gre şi Dobrogea, precum şi Basarabia de sud, ca făcând parte din minoritatea etnică bulgară, mi-a atras mai multe scrisori. In unele, autorii lor îmi dau preţioase informaţiuni complimentare, în altele mi se cer lămuriri mai amănun­ţite in chestiunile ce trata­sem în rezumat, iar un învă­ţător dintr’o comună din partea de Nord a Banatului îmi atrage atenţiunea asu­pra unei situaţii, ce prezintă asemănare cu situaţia în ce priveşte raporturile dintre găgăuzi şi bulgari cu care — repet şi aci — ei n’au altceva comun decât ceea ce au şi cu românii: religia ortodoxă. Lămuresc mai întâiu ce este cu situaţia din Banat, relevată de corespondentul meu ocazional. In apropiere de Reşiţa sunt câteva comune destul de mari şi ai căror locuitori — reproduc cele scrise de d. în­văţător — „se numesc cra­­şoveni şi vorbesc o limbă slavă, dar a căror limbă este alta decât limba sârbă, aşa că nu pot fi socotiţi ca fă­când parte din minoritatea etnică sârbească”. Este adevărat. Aşa numiţii „craşoveni” din Banat sunt colonişti cehi, cari vorbesc şi astăzi limba cehă, iar ca re­ligie, sunt romano-catolici, pe când, precum se ştie, sâr­bii aparţin credinţei orto­doxe. Prin urmare, aceşti colo­nişti cehi nu pot fi socotiţi decât ceea ce sunt în reali­tate. Spunem aceasta, de­oarece necunoaşterea limbilor slave este cauză de confu­­ziuni ce trebuesc lămurite. De pildă, li se spune „sârbi” lo­cuitorilor din cele câteva sate din jurul Bucureştilor, pe când adevărul este că lo­cuitorii aceştia sunt colonişti bulgari şi vorbesc — atâţia câţi mai vorbesc — cea mai netăgăduită limbă bulgară. A nu face deosebirea între diferitele elemente slave este ca şi cum am socoti pe toţi neolatinii ca vorbind una şi aceiaşi limbă. Să mai dăm un exemplu în această chestiune, ce ni se pare destul de importantă. Avem şi în Basarabia mino­rităţi etnice slave. In niciun caz insă ele nu pot fi socotite ca aparţinând unuia şi ace­luiaşi element etnic. Aşa, în Basarabia găsim cel puţin patru elemente slave de ori­gini etnice diferite. După im­portanţa numerică ar fi: u­­crainienii, ruşii, bulgarii şi polonii. E greşit să-i numă­răm la un loc, ci fiecare după origina sa etnică, încă un punct însemnat. După cum nu poate fi reli­gia, tot aşa nici limba nu poate servi în toate cazurile drept criteriu pentru stabili­rea originei etnice respective. Adevărul acesta va fi înţeles numaidecât, dacă pomenim că nu pot fi socotiţi ca ruşi evreii din oraşele basara­­bene a căror limbă curentă este limba rusă, precum nu e drept să trecem în rândurile minorităţii ungureşti pe e­­vreii din Ardeii sau Banat, cari vorbesc limba maghiară. De asemenea, trebue să so­cotim ca români, dar nici decum ca minoritari pe fra­ţii noştri de sânge, despre cari se ştie în mod neîndoel­­nic că, într’un trecut nu toc­mai îndepărtat, au fost des­­naţionalizaţi în ce priveşte graiul strămoşesc. Ca incă un exemplu, pome­nim că turcii, bunăoară, nu consideră ca turci pe arme­nii cari, din cauza unor îm­prejurări istorice, au înlocuit limba armeană prin limba turcă. D­­ altfel, armenii ar fi cei dintâi, cari ar protesta împotriva unei astfel de cla­sificări. Toate aceste fapte şi exem­ple arată că problema mino­ritară nu este chiar aşa de simplă, cum ar arăta-o unele aparenţe şi că o bună şi exactă cunoaştere a ei im­pune studii şi cercetări se­rioase. Iată, ca să mă întorc la populaţia găgăuză din Dobro­­gea şi din Basarabia, am au­zit — şi faptul m’a surprins — că această populaţie ar trebui socotită ca bulgară, de­oarece ar cunoaşte limba bul­gară. Argumentul este tot aşa de şubred, ca şi acela că trebue socotiţi bulgari, fiindcă sunt ortodoxi. Se prea poate ca printre găgăuzi să fie unii — sau chiar să fiie mulţi — cari ştiu bulgăreşte. Faptul aces­ta însă nu slăbeşte întru ni­mic adevărul că ei sunt cu totul de altă origină etnică şi că se socotesc ei înşişi ca un element cu totul străin de elementul bulgăresc. Drept concluzie, amintim dictonul latin: suum cuique. Să dăm minorităţilor etnice, ceea ce­­ se cuvine, nu li se dea mai umilvfical au dreptul şi mai al­es să nu fie umflat numărul lor în mod artificial. N. BATZARIA Sovietele au concentrat „un imens număr de soldaţi“ la Omsk şi Tomsk Tokio, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter” transmite: Ziarele anunţă că U­­niunea Sovietelor a con­centrat „un imens număr de soldaţi” la Omsk şi Tomsk.­­ Ele afirmă că aceste măsuri au fost luate în urma ştirilor că pactul contra Internaţionalei Co­muniste, semnat de Italia, Germania şi Japonia, ar urma să se­­transforme în­tr’un pact militar. Măria Sa Marele Voevod Mihai asistând la demonstraţia sportivă de Duminică, de la O­tetei­eşan­u ALTE VICTIME AU CUTREMURULUI DIN CHIU Au pierit 400 de copii, aflaţi intr’o colonie de vară Santiago de Chiti. 29 a mulţumit în sn Santiago de Chiti, 29 (Rador). — La Cuelemii au căzut victime ale re­centului cutremur de pă­mânt 400 copii aflaţi în­­tr’o colonie de vară. Aprovizionarea cu ali­­mente a sinistraţilor din diferite oraşe se face sub îngrijirea autorităţilor. Preşedintele Aguirra a mulţumit ţărilor străine pentru ajutoarele trimise republicei Chili cu ocazia cutremurului catastrofal­­ de acum câteva zile. Preşedintele republicei­ a mulţumit în special Franţei pentru ajutorul dat de echipagiul cruci­­şetorului-şcoală „Jeanny d’Arc“, care a fost pus la dispoziţia guvernului din Chili. PAGUBELE SE RIDICA LA PESTE UN MILIARD SI JUMĂTATE PESOS ’ Santiago de Chili, 29 (Ra­dor). — Pagubele produse de recentul cutremur din Chili sunt evaluate la peste un miliard şi jumătate pe­sos. Satul Florida este com­plet distrus. Vulcanul Llaima a intrat în activitate. Ploile torenţiale agravea­ză situaţia. Numeroase ca­davre simt încă nescoase de sub dărâmăturile caselor. Deocamdată nu se semna­lează epidemii cu caracter grav în localitatea Cillan, unde cutremurul a făcut ravagii mari. # Santiago de Chill, 29 (Rador). — Guvernul a chemat sub arme trei contingente pentru a da a­­jutoare în zona cutremurului. Ploile torenţiale din ultimele 48 de ore sporesc pericolul u­­nor epidemii şi îngreunează mult operaţiile de curăţire a terenului. Guvernul pregăteşte un vast program pentru refacerea re­giunii devastate. CUTREMUR ÎNREGISTRAT LA FLORENŢA Milano, 29 (Rador). — Observa­torul din San Domenico (Florenţa) a înregistrat Sâmbătă, la ora 21, un cutremur de pământ al cărui epicentru pare a se găsi la o dis­tanță de 900 kilometri. K r Două bărci scufundate S’AU INNECAT 12 PESCARI Lisabona, 29 (Radar). — O barcă de pescari, având un echipaj de 13 oameni s’a scu­fundat din pricina unui de­fect al motorului. Opt persoane s’au înecat. O altă barcă de pescari a suferit aceiași soartă, în a­­propiere de Alcoa. Patru pescari s’au înecat. -------xxO ® ©XX-------­ Pentru îmbunătăţirea relaţiilor anglo-japoneze Tokio, 29 (Rador). — Koku­­min, ziar ce de obicei prezintă punctul de vedere al cercurilor militare, publică o telegramă a corespondentului său din Lon­dra în care se anunţă că gu­vernul britanic ar avea de gând să trimeată la Tokio o perso­nalitate politică dintre cele mai de seamă pentru a încerca să­­ îmbunătăţească relaţiile anglo­­japoneze. Ziarul afirmă că această per­sonalitate va fi după toate pro­babilităţile de Stanley Baldwin. --------xXO m­xXx------­ Moartea marelui scriitor englez William Butler Yeats Paris, 29 (Rador). — Marele poet şi dramaturg William But­ler Yeats, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1923, a încetat din viaţă Duminică la Menton. Yeats s’a născut la Dublin la 13 iunie 1865. S’a ocupat în ti­nereţe şi cu pictura. Este crea­torul noii şcoli celtice şi al tea­trului irlandez. Principalele lui volume de versuri şi drame în versuri, scri­se într’un stil simbolic şi plina de un adânc misticism, sunt „Că­lătoria lui Oisin“ (1889), „Con­tesa Kathlean” (1892), „Cartea versurilor irlandeze” (1895), „De­­irdre” (1907), „Lebedele sălbatice din Coole” (1919), „Amurgul celtic”, „Piese pentru un teatru irlandez", „Insula de pe lacul Innisfree”. A scris și două studii celebre, unul asupra lui William Blake și celalt asupra lui Synge. -------xxO ® ©XX------­ Vasul german „Hansa“ atacat de piraţi chinezi­­ Shanghai, 29 (Rador). — Vapo­rul german „Hansa“ a fost atacat pentru a doua oară în răstimp­­ie o lună de piraţii chinezi. Atacul s-a dat la gurile fluviului Yangtse, în clipa când vaporul descărca hrană pentru Shanghai. Un monitor japonez a interve­nit bombardând corăbiile pirati- i lor, cari au izbutit să dispară­­ luând cu ei o pradă evaluată la­­ mai multe mii de dolari. Nr. 310 Miercuri 1 Februarie 1939 12 Pagini PIUI DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Zi de primăvară in Capitală Duminică pe calea Victoriei O comunicare despre Români la Academia din Atena O teorie îinadmisibilă asupra originei Românilor d­oi peninsula balcanica de R. SEIŞANU II In articolul de Duminică ne-am ocupat de comunicarea ce a făcut-o zilele trecute intr’o şedinţă solemnă a Academiei din Atena, d. prof. Kera­mopulos, preşedintele acestei instituţiii, cu privire la Româ­nii din Grecia şi din celelalte state balcanice, din punctul de vedere etnologe şi istoric. Dacă d. prof. Keramopulos a considerat „absolut inadmi­sibilă“ teoria lui Roessler cu privire la pretinsa strămuta­re a în­tregei populaţiuni din Dacia, la sudul Dunărei, — în urma aba­ndonărei acestei provincii de împăratul Aure­­lian, în anul 275, — bazân­­du-se pe o interpretare justă a textelor scriitorilor romani, pe o argumentare solidă şi logică şi pe o judecată obiec­tivă; în aceeaş comunicare, d-sa a încercat să constru­iască o teorie, tot atât de i­­nadmiisibilă, ca şi aceea a lui Roessler, în legătură cu ori­gina Românilor din peninsu­la balcanică. D-sa a declarat: 1) „Vlachii noştri din Gre­cia nu sunt italieni; 2) Ei nu sunt daco-români. Dar atunci ce sunt Vlachii noştri? ...Vlachii sunt Greci, care au pierdut limba lor...“ Iată o foarte ciudată teo­rie. Până acum istoricii sau et­nologii străini, au susţinut, că Românii din peninsula balcanică, sunt, sau coborî- t torii coloniştilor romani, din Dacia, Moesia şi Macedonia, sau un amestec de Traci, Bessi, Ulrieni, Messieni, Liguri ori Genţi romanizaţi. Niciunul însă n’a atribuit acestor Ro­mâni o origină etnică... gre­cească. Numai d. prof. Keramopu­los a descoperit abia acum originea grecească a Români­lor din Grecia şi deci şi a Ro­mânilor din celelalte ţări bal­canice. Dar, cum oare au pier­dut strămoşii „Vlahilor“ — greoi — limba, obiceiurile, tradiţiile, conştiinţa lor na­ţională şi caracteristica Ior etnică şi s’au transformat în­tr’un popor romanic, atât de numeros şi puternic, in cât, în evul mediu s’au războit cu bi­zantinii şi au avut şi un im­periu temut în Orient? Cu atât mai inadmisibilă este noua teorie a d-lui prof. Keramopulos, cu cât în ace­eaş comunicare, d-sa susţine că poporul elen, prin cultura sa superioară n’a putut fi in­fluenţat de cultura inferioară romană. Istoriei greci de valoare, ca Iorghiadi, în lucrarea sa „Thesalia“. Paparigopulos, în „Histoire de la civilisation grecque“ ş. a., recunosc că Vlahii din Grecia au fost mai numeroşi in trecut şi ţinutu­rile lor s’au numit „Vlahia Mare“, „Vlahia Mică“ şi „Vla­(Continuare in pag. 2-a) Anglia dispune de o puternică flotă de avioane de bombardament Serviciul special al „Universului“ Londra, 29 (Radio-Central). ■— D. Kinksfley-Wood, mini­strul aviaţiei britanice, a fă­cut unele declaraţii ziarului „Sunday Times” asupra indu­striei aeronauticei engleze. D-sa a declarat că produc­ţia de avioane a Angliei va fi în Februarie de trei ori mai mare decât aceea din luna Mai 1938. Industriile brita­nice fabrică avioane de vână­toare în massă. Cu toate că Anglia nu urmăreşte scopuri agresive, totuşi, în cazul unui războiu nu se va mărgini la măsuri de apărare. Anglia este în stare să trimită o pu­ternică flotă de avioane de bombardament împotriva unui eventual duşman. AVIATIA ENGLEZA SI CEA AMERICANA COLABOREAZĂ IN REGIUNEA SINGAPORE Londra, 29 (Radio-Central). — „Sunday Times“ anunţă în Singapore că acolo se duc tratative intre experţi mili­tari americani şi englezi in vederea realizării unei cola­borări strategice in această regiune. Printre delegaţii britanici se află sir Sasoon, fost subse­cretar de stat al aviaţiei şi sir Babington, comandantul forţelor aeriene britanice în extremul orient. Din delega­­ția americană face parte și d. Thorby, comisarul general al insulelor Filipine. La aces­te tratative asistă ministrul aviației din Australia. --------xX©#©Xx-----— . O declaraţie a şefului germanilor din Klaipeda Memel, 29 (Rador). — Intr’o cuvântare pe care a rostit-o la centrala partidului naţional­­socialist din Memel, d. Neu­mann, şeful germanilor din ţi­nutul Klaipeda, a dat un aver­tisment acelora care caută „să stea în calea aspiraţiilor ger­mane în Memel“. ADUNAREA COLEGIULUI INGINERILOR Duminică a fost, la ministerul comunicaţiilor, prima reuniune a Colegiului inginerilor, nostru înfăţişează o parte din membrii Colegiului, ascultând discursurile (Darea de seamă în pag. 7­ a).

Next